(1)

Consiliul, în urma unei anchete antidumping, a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”), încadrate în prezent la codurile NC ex 8545 11 00 (cod TARIC 8545110010) și ex 8545 90 90 (cod TARIC 8545909010).

(2)

Consiliul, în urma unei anchete antisubvenție, a instituit, de asemenea, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 (3), o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India.

(3)

În urma unei reexaminări intermediare parțiale ex officio a măsurilor compensatorii, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1354/2008 (4), a modificat Regulamentele (CE) nr. 1628/2004 și (CE) nr. 1629/2004.

(4)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1186/2010 (5), a extins măsurile antidumping. În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1185/2010 (6), a extins măsurile compensatorii.

(5)

Măsurile antidumping au luat forma unei taxe ad valorem de 9,4 % și de 0 % pentru importurile de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 8,5 %.

(6)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (7) a măsurilor antidumping în vigoare la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India, Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (8).

(7)

Cererea a fost depusă de SGL Carbon GmbH, TOKAI Erftcarbon GmbH și GrafTech Switzerland S.A. (denumite în continuare „solicitanții”), care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de electrozi de grafit.

(8)

Cererea s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(9)

Întrucât a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 15 decembrie 2015, prin avizul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (9) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009.

(10)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 15 decembrie 2015 (10), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului (11), cu privire la măsurile compensatorii definitive în vigoare la importurile în Uniune de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod explicit solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii din Uniune despre care se cunoaște că sunt părți vizate, precum și autoritățile indiene cu privire la deschiderea reexaminării, invitându-i să participe.

(12)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea selecta un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări care pot face în mod rezonabil obiectul examinării, ținând seama de timpul disponibil, precum și de localizarea geografică. Acest eșantion a fost constituit din patru producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 80 % din producția totală a Uniunii, pe baza informațiilor primite în timpul exercițiului. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului-limită, eșantionul a fost confirmat. Eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

Niciun importator nu s-a făcut cunoscut pentru a furniza informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(17)

Comisia a trimis chestionare tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, celor doi producători-exportatori indieni și celor 53 de utilizatori care s-au făcut cunoscuți în urma deschiderii.

(18)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei patru producători din Uniune incluși în eșantion, de la un producător-exportator indian și de la opt utilizatori ai produsului care face obiectul reexaminării. Al doilea producător-exportator care a cooperat în ancheta inițială, și anume Graphite India Limited („GIL”) nu a răspuns la chestionar în cadrul prezentei reexaminări.

(19)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului cauzat și, pe de altă parte, interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile următoarelor societăți:

(20)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2014 și 30 septembrie 2015 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(21)

Produsul în cauză este reprezentat de electrozi de grafit de tipul celor utilizați pentru furnale electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,65 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 6,0 μ.Ω.m și de punți (nipluri) utilizate pentru astfel de electrozi, importate împreună sau separat, originare din India [denumite în continuare „GES” (graphite electrode systems) sau „produsul care face obiectul reexaminării”], care se încadrează în prezent la codurile NC ex 8545 11 00 (cod TARIC 8545110010) și ex 8545 90 90 (cod TARIC 8545909010).

(22)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(23)

Comisia a concluzionat că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(24)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă este probabil ca expirarea măsurilor existente să determine continuarea sau reapariția dumpingului.

(25)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 18 de mai sus, un singur producător-exportator indian a cooperat în prezenta anchetă. Această societate a efectuat peste 95 % din totalul exporturilor indiene de GES către Uniune în cursul PAR. Prin urmare, Comisia a considerat că dispune de informații suficiente pentru evaluarea prețului de export și a marjei de dumping în cursul PAR.

(26)

Cu toate acestea, respectivul producător-exportator a reprezentat doar 50 % din capacitatea totală de producție și doar între 40 % și 50 % din producția totală de GES în cursul PAR. În plus, exporturile sale către alte țări terțe au reprezentat doar între 43 % și 52 % din totalul exporturilor din India către alte țări terțe în cursul PAR (ponderea exactă din capacitatea totală de producție și exporturile totale indiene reprezentată de singurul producător-exportator indian cooperant nu poate fi dezvăluită din motive de confidențialitate). Prin urmare, având în vedere că ceilalți producători indieni de GES nu au cooperat, Comisia a considerat că nu dispune de informații suficiente pentru examinarea probabilității continuării sau reapariției dumpingului, ceea ce a impus recurgerea la informațiile disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pentru a evalua evoluția importurilor în cazul abrogării măsurilor.

(27)

Autoritățile indiene au fost informate în mod corespunzător că, din cauza slabei cooperări a producătorilor-exportatori indieni, Comisia poate aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Nu s-a primit nicio observație cu privire la acest aspect.

(28)

Constatările de la secțiunea 3 s-au bazat pe datele disponibile. În acest scop, au fost utilizate informațiile furnizate de către producătorul-exportator cooperant, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, statisticile Eurostat, datele colectate de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date 14(6)”] și informațiile disponibile în mod public pe internet.

(29)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru singurul producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor produsului similar către clienți independenți de pe piața internă per producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export către Uniune în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, în cursul PAR. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale singurului producător-exportator cooperant pe piața internă au fost reprezentative.

(30)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative. Elementele luate în considerare la definirea tipurilor de GES au fost (i) dacă sunt vândute cu nipluri sau nu, (ii) diametrul și (iii) lungimea.

(31)

Producătorul-exportator cooperant a afirmat că la stabilirea tipurilor identice sau comparabile de GES ar trebui să se ia în considerare faptul că GES sunt produse din cocs acicular de diferite mărci (materie primă de bază). Într-adevăr, ancheta a confirmat că societatea a utilizat două tipuri diferite de cocs acicular în procesul de producție, și anume cocs acicular importat de calitate superioară și cocs acicular obișnuit obținut de pe piața indiană. De asemenea, s-a confirmat faptul că tipul de cocs utilizat determină costul de producție și prețul produsului final.

(32)

Prin urmare, pentru a asigura o comparație echitabilă, Comisia a împărțit fiecare tip de produs în produse de calitate redusă și produse de calitate ridicată, în scopul calculării dumpingului.

(33)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările interne ale singurului producător-exportator cooperant, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs către clienți independenți în cursul PAR reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al volumului vânzărilor la export în Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că aceste tipuri de produse au fost reprezentative.

(34)

Ulterior, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul PAR, pentru a decide dacă este posibil să utilizeze prețul real al vânzărilor interne pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(35)

Valoarea normală se bazează pe prețul real pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(36)

În cazul de față, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv în cursul PAR.

(37)

Valoarea normală este prețul real pe piața internă per tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produse în cursul PAR, în cazul în care:

(38)

În cazul în care nu au existat vânzări ale unui tip de produs similar în cadrul operațiunilor comerciale normale sau acestea au fost insuficiente, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(39)

Pentru aceste tipuri de produse, valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al singurului producător-exportator cooperant în cursul PAR a următoarelor elemente:

(40)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

(41)

Singurul producător-exportator cooperant a exportat în Uniune direct către clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost prețul efectiv plătit sau de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(42)

În cursul verificării la fața locului, au fost descoperite o serie de erori privind prețurile de export raportate de exportatorul cooperant. Aceste erori au fost corectate, iar producătorul-exportator a fost informat în consecință.

(43)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export stabilite mai sus la nivel franco fabrică.

(44)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație justă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și de costurile auxiliare, de costurile de ambalare, costurile de credit, comisioanele bancare și taxele compensatorii plătite de producătorul-exportator cooperant, în cazul în care acestea erau aplicabile și justificate.

(45)

Singurul producător-exportator cooperant a solicitat o ajustare pentru a ține cont de taxele de import plătite pentru materiile prime, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pe motiv că taxele de import au fost incluse în prețul GES produse pentru consum în India, dar au fost rambursate prin sistemul de drawback al taxelor (Duty Drawback Scheme – „DDS”) atunci când produsul a fost vândut la export către Uniune. Cu toate acestea, ancheta a indicat că nu exista nicio legătură directă între sumele DDS primite la exportul de GES și taxele plătite efectiv la importurile de materii prime încorporate. Prin urmare, se consideră că producătorul-exportator nu a fost în măsură să demonstreze că o taxă rambursată pentru vânzările la export a fost inclusă în prețul intern. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, în considerentele 38-42 din ancheta antisubvenție desfășurată în paralel, în care s-a stabilit că DDS constituie o subvenție sub formă de contribuție financiară din partea guvernului Indiei și nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire. Prin urmare, ajustarea nu poate fi acordată.

(46)

În plus, producătorul-exportator indian cooperant a solicitat o ajustare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pe motiv că taxele de import erau incluse în prețul produsului similar atunci când acesta era destinat consumului în India, dar că taxele de import nu au fost colectate datorită sistemului autorizațiilor prealabile (Advance Authorisation Scheme – „AAS”) atunci când produsul a fost vândut la export către Uniune. Cu toate acestea, ancheta a arătat că nu a existat un sistem care să dovedească că materia primă importată fără taxe în cadrul AAS era încorporată exclusiv în GES exportate. Prin urmare, Comisia consideră că producătorul-exportator nu a reușit să demonstreze că taxele care nu au fost plătite pentru vânzările la export au fost incluse în prețul intern. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, în considerentele 59-62 din ancheta antisubvenție desfășurată în paralel, în care s-a stabilit că AAS constituie o subvenție sub formă de contribuție financiară din partea guvernului Indiei și nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire. Prin urmare, ajustarea nu poate fi acordată.

(47)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată per tip de produs a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării. Pe baza acestei metodologii, marja de dumping stabilită pentru producătorul-exportator cooperant este de 29,8 % în cursul PAR.

(48)

În cursul verificării la fața locului la sediul singurului producător-exportator indian cooperant, societatea a susținut că fluctuațiile semnificative ale prețului principalei materii prime (cocs acicular) în cursul PAR ar trebui luate în considerare și a solicitat Comisiei să calculeze în acest scop o marjă de dumping trimestrială. Aceasta ar demonstra că nu a existat dumping în cursul PAR. În acest sens, societatea a prezentat costurile de producție trimestriale la sfârșitul verificării la fața locului.

(49)

Având în vedere că acest argument nu a fost invocat într-un stadiu incipient al procedurii și nici în răspunsul la chestionar, Comisia nu a fost în măsură să îl verifice în mod corespunzător și, prin urmare, nu a putut să stabilească dacă datele furnizate erau complete și exacte.

(50)

În orice caz, pe baza informațiilor furnizate în timpul verificării la fața locului, s-a stabilit că, în cursul PAR, costul de producție unitar trimestrial per tip de produs a înregistrat o tendință descrescătoare de la trimestru la trimestru pentru anumite tipuri de produse, dar nu pentru toate. Pentru o serie de NCP-uri, costul de producție unitar trimestrial a crescut în ultimul trimestru. Prețul unitar la export a prezentat o tendință de scădere similară, cu excepția ultimului trimestru, în cursul căruia prețurile de export au crescut, cu excepția a două tipuri de produse. Societatea a exportat volume semnificative în fiecare trimestru al PAR, care au fost repartizate în funcție de diferitele trimestre astfel cum se indică în tabelul de mai jos (datele privind volumul exact nu pot fi dezvăluite din motive de confidențialitate). În plus, nu toate tipurile de produs au fost vândute în toate trimestrele; din cele 23 de tipuri de produse vândute de producătorul exportator cooperant pe piața Uniunii, doar șase dintre ele au fost vândute în fiecare trimestru.

(51)

Marjele de dumping calculate pentru fiecare trimestru în conformitate cu metodologia explicată la considerentele 29-47 au arătat existența unui dumping semnificativ în fiecare trimestru al PAR.

Tabelul 1

(52)

Prin urmare, afirmația producătorului-exportator cooperant conform căreia calcularea marjei sale de dumping pe o bază trimestrială nu ar duce la dumping a fost incorectă. Marjele de dumping au fost semnificative în fiecare trimestru și în mod similar, marja de dumping medie în cursul PAR, calculată pe baza acestor marje trimestriale a rămas la un nivel semnificativ, și anume la 19,3 %.

(53)

În timp ce marjele de dumping în cursul diferitor trimestre, calculate per tip de produs, arată o tendință fluctuantă (o creștere între octombrie 2014-decembrie 2014 și ianuarie 2015-martie 2015 și o scădere între ianuarie 2015-martie 2015 și sfârșitul PAR), scăderea treptată a costului de producție în cursul PAR nu a avut impactul pretins. De fapt, s-a remarcat faptul că scăderea marjei de dumping s-a datorat parțial și creșterii prețului de export. Se reamintește că argumentul producătorului-exportator cooperant în favoarea unei marje de dumping trimestriale s-a bazat doar pe fluctuațiile prețurilor materiilor prime. Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că informațiile furnizate nu au pus sub semnul întrebării constatările privind dumpingul în timpul PAR și prin urmare, nici constatările privind continuarea dumpingului din considerentele 57-87.

(54)

După comunicarea concluziilor, singurul producător-exportator indian cooperant a susținut că, pentru calculul profitabilității utilizate pentru a construi valoarea normală, Comisia ar trebui să facă diferența între produsele fabricate din cocs intern, pe de o parte, și produsele fabricate din cocs acicular importat, pe de altă parte, ca urmare a diferențelor de utilizare a acestor produse. În plus, producătorul-exportator a susținut că numai produsele fabricate din cocs acicular importat, care sunt utilizate în cuptoare cu arc electric de mare putere, sunt vândute pe piața Uniunii și că profitabilitatea utilizată pentru a construi valoarea normală ar trebui, prin urmare, să fie calculată doar pe baza acestor tipuri de produse. În timpul unei audieri de către Comisie în urma comunicării informațiilor, HEG a susținut că, pe baza acestor afirmații, pentru construirea valorii normale Comisia nu ar trebui să utilizeze o rată de profitabilitate medie ponderată calculată pe baza tuturor vânzărilor interne. HEG a susținut că Comisia ar trebui să calculeze separat două rate de profitabilitate, ținând seama de originea cocsului, și să le aplice în consecință la construirea valorii normale.

(55)

În răspunsul la chestionar, HEG a raportat pentru fiecare tip de produs originea materii prime și performanța GES. Cu toate acestea, atunci când au fost luate în considerare doar aceste două elemente, comparația între tipurile de produse vândute pe piața Uniunii și cele vândute pe piața indiană a arătat că HEG a vândut aceleași tipuri de produse pe ambele piețe în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, prima parte a argumentului este, de fapt, greșită.

(56)

În plus, după cum s-a explicat în considerentele 39 și 40, pentru calcularea valorii normale, Comisia a utilizat profitul mediu ponderat al tuturor vânzărilor interne ale produsului similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, dacă se utilizează ratele de profit individuale pentru fiecare tip de produs astfel cum a solicitat societatea în cursul audierii menționate în considerentul 54, marja de dumping menționată în considerentul 47 ar scădea doar cu 3,2 puncte procentuale, la 26,7 %. Prin urmare, această scădere nu are un impact semnificativ asupra constatărilor Comisiei privind dumpingul în cursul perioadei anchetei de reexaminare și, prin urmare, nici asupra constatărilor privind continuarea dumpingului din considerentele 57-87.

(57)

Ca urmare a constatării unui dumping semnificativ în cursul PAR, Comisia a analizat dacă există probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din India, exporturile din India către alte țări terțe și atractivitatea pieței din Uniune.

(58)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 25, un singur producător-exportator din India a cooperat, acesta reprezentând doar jumătate din totalul capacității de producție din India. Prin urmare, constatările din secțiunile de mai jos s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a utilizat informațiile furnizate de producătorul-exportator cooperant, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, baza de date a Organizației Națiunilor Unite, informațiile furnizate de guvernul Indiei („GI”) în ancheta antisubvenție paralelă menționată în considerentul 10 și informații disponibile public.

(59)

Pe baza informațiilor financiare publice și a datelor verificate furnizate de producătorul-exportator cooperant (12) (13), s-a constatat că ambii producători indieni și-au mărit capacitatea de producție cu 27 % după reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor menționată în considerentul 4. La sfârșitul PAR, capacitatea de producție totală din India se ridica la 160 000 de tone pe an, fiind împărțită egal între cei doi producători (14). În plus, ancheta a arătat că este probabil ca producătorii-exportatori indieni să își sporească și mai mult capacitatea în cazul creșterii cererii (15).

(60)

Volumul producției celor doi producători indieni a variat între 110 000 și 120 000 de tone în cursul PAR. Pe baza celor de mai sus, totalul capacității neutilizate din India a fost estimat între 40 000 și 50 000 de tone, reprezentând între 29 % și 36 % din consumul la nivelul Uniunii în cursul PAR.

(61)

Creșterea capacității a avut loc în paralel cu scăderea consumului de GES în India și la nivel mondial. GES se utilizează în principal în siderurgia electrică, mai precis, se utilizează în uzinele siderurgice, la topirea deșeurilor de oțel. Prin urmare, evoluția consumului de GES este legată de evoluția producției din sectorul siderurgiei electrice și urmează tendințe similare. Ancheta a stabilit că producția din sectorul siderurgiei electrice din India și din întreaga lume a scăzut între 2012 și PAR (16), în timp ce capacitatea de producție de GES din India a crescut.

(62)

La sfârșitul lunii noiembrie 2014, autoritățile indiene au impus măsuri antidumping la importurile de GES din China (17). Se așteaptă ca pe piața națională, cota producătorilor indieni să crească.

(63)

Pe baza situațiilor financiare publice, s-a constatat că ambii producători-exportatori indieni sunt orientați spre export (18) (19), exportând aproximativ 60 % din totalul producției lor în cursul PAR.

(64)

Uniunea a rămas o destinație de export importantă pentru producătorul-exportator cooperant HEG, în pofida măsurilor în vigoare. Exporturile realizate de HEG au reprezentat între 10 % și 17 % din valoarea vânzărilor sale totale și între 10 % și 20 % din volumul acestora în cursul PAR. Societatea indiană necooperantă GIL a exportat volume foarte reduse către Uniune în cursul PAR. Totuși, aceste cifre trebuie să fie interpretate prin corelare cu taxele antidumping și compensatorii aplicabile GIL (15,7 % în total) în comparație cu cele aplicabile HEG (7 % în total).

(65)

În absența altor surse mai fiabile care să permită determinarea volumului de exporturi din India către piețele altor țări terțe, s-a utilizat Baza de date a Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestei baze de date, exporturile către alte țări terțe au crescut între 2012 și 2013 cu 43 % și apoi au scăzut în 2014 și 2015 cu 38 %, comparativ cu 2013. În ansamblu, volumul exporturilor a scăzut între 2012 și PAR (cu 10 %). Principalele destinații ale exporturilor indiene în 2015 au fost SUA, Arabia Saudită, Iran, Turcia și Emiratele Arabe Unite, Republica Coreea, Egipt. Între 2012 și 2015, exporturile indiene către unele dintre aceste destinații au crescut (precum cele către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, SUA), în timp ce cele către alte destinații (Iran, Turcia, Republica Coreea, Egipt) au scăzut, scăderea totală fiind de 9 %.

(66)

În timp ce, în 2012, Rusia era cea de a treia piață de export pentru producătorii indieni din punctul de vedere al volumului, după ce Rusia a impus, în decembrie 2012 (20), o taxă ad valorem la importurile de GES din India variind de la 16,04 % la 32,83 %, exporturile din India către Rusia au scăzut de la 4 415 tone la 638 de tone în 2015, ceea ce reprezintă o scădere de 86 %.

(67)

Informațiile privind volumul exporturilor din baza de date a Organizației Națiunilor Unite au putut fi verificate prin raportare la informațiile furnizate de GI în ancheta antisubvenție paralelă, și anume statisticile Direcției Generale de Informații și Statistici Comerciale (denumită în continuare „DGCIS”), din care au reieșit tendințe similare celor observate în baza de date a Organizației Națiunilor Unite.

(68)

În plus, volumul exporturilor realizate de producătorul-exportator cooperant HEG către alte țări terțe a urmat tendințe similare, și anume creșterea volumului exporturilor către alte țări terțe în 2013 față de 2012 și scăderea acestora în cursul PAR față de 2014, cu o tendință globală de scădere în cursul perioadei examinate. Trebuie remarcat că, în pofida acestei scăderi a volumului exporturilor, nivelul global în cursul PAR a rămas semnificativ, variind între 20 000 și 30 000 de tone.

(69)

În ceea ce privește prețurile la export, conform bazei de date a Organizației Națiunilor Unite, ancheta a arătat că prețurile exporturilor indiene către anumite țări, precum SUA și Republica Coreea, care fuseseră în medie mai scăzute decât prețurile din UE între 2012 și 2014, au crescut în 2015 la aproximativ același nivel cu prețurile din UE. În plus, prețurile exporturilor indiene către alte țări, precum Arabia Saudită, de exemplu, care fuseseră mai mici decât prețurile din UE între 2012 și 2014, au crescut la un nivel mai mare decât prețurile din UE în 2015. De asemenea, prețurile exporturilor indiene către anumite țări, precum Turcia, de exemplu, au continuat să fie mai mici decât prețurile din UE pe parcursul întregii perioade examinate. Trebuie menționat totuși că prețurile din această bază de date nu diferențiază între tipuri diferite de produse și, prin urmare, fiabilitatea unei astfel de comparații a prețurilor pe această bază este limitată.

(70)

Analiza informațiilor privind prețurile la exporturile către piețe din alte țări terțe ale producătorului-exportator cooperant a arătat că în 2012 și 2014, prețurile medii de pe piața din Uniune au fost mai mari decât prețurile medii ale HEG pe alte piețe terțe (ajustate pe baza anului calendaristic, dat fiind că datele au fost furnizate pe baza anului financiar), în timp ce, în cursul PAR, prețurile medii de pe piața din Uniune au fost mai mici decât prețurile medii ale HEG pe alte piețe terțe.

(71)

Nu au fost disponibile alte date care să permită stabilirea unor niveluri exacte ale prețurilor producătorilor-exportatori indieni care au exportat către piețele altor țări terțe.

(72)

Atractivitatea pieței Uniunii a fost demonstrată prin faptul că, în pofida taxelor antidumping și compensatorii în vigoare, GES originare din India au continuat să intre pe piața Uniunii. În cursul perioadei examinate, India a continuat să fie al doilea exportator către Uniune, după Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”). În pofida scăderii din perioada cuprinsă între 2012 și PAR, India a menținut volumul și cotele de piață ale exporturilor sale către Uniune la un nivel semnificativ, așa cum se explică la considerentul 100 de mai jos.

(73)

Evoluția posibilă a vânzărilor la export către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor trebuie să fie examinată în contextul scăderii generale a consumului de GES în India și la nivel mondial, corelată cu capacitatea neutilizată din India. După toate probabilitățile, aceasta va crește presiunea asupra producătorilor-exportatori indieni, determinându-i să exploreze alte piețe de export, în special dacă se ia în considerare modelul lor de afaceri orientat spre export. Prin urmare, în cazul în care măsurile din Uniune ar fi abrogate și accesul la piața Uniunii nu ar mai fi supus taxelor antidumping și taxelor compensatorii, există, într-adevăr, probabilitatea ca o mare parte din capacitatea neutilizată disponibilă să fie utilizată pentru exporturi către piața din Uniune. Într-adevăr, ancheta a arătat că, în timp ce pe unele piețe de export (precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, SUA), exporturile din India au crescut în 2015, exporturile totale din India către piețele altor țări terțe au avut o tendință descendentă. Aceasta arată că în anumite țări terțe pare să existe o capacitate limitată de absorbție a cantităților suplimentare de exporturi.

(74)

În plus, astfel cum se menționează în considerentul 66, Rusia a impus taxe antidumping la importurile de GES din India. Producătorii-exportatori indieni au astfel un acces limitat pe această piață și nu își pot crește sau redirecționa volumul exporturilor către Rusia, după cum reiese din scăderea exporturilor către această destinație, începând din 2012.

(75)

Pe această bază, este probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori indieni să continue să exporte cantități semnificative către Uniune și chiar să-și crească volumul actual al exporturilor, având în vedere capacitatea lor neutilizată semnificativă. Această probabilitate există, într-adevăr, în ceea ce privește producătorul-exportator cooperant, care va fi încurajat să își sporească prezența, deja semnificativă, pe piața din Uniune, și este chiar mai mare în cazul producătorului-exportator necooperant, care se supune unor taxe mai mari decât cele aplicabile producătorului-exportator cooperant și care aproape a încetat să mai exporte către piața Uniunii.

(76)

Analiza de mai sus arată că (i) importurile indiene au continuat să intre pe piața din Uniune la prețuri de dumping considerabil și în cantități semnificative; (ii) ambii producători indieni sunt orientați către export și dispun de capacitate neutilizată care ar putea să fie utilizată pentru creșterea volumurilor exporturilor către Uniune la prețuri de dumping; (iii) consumul la nivel mondial urmează o tendință descendentă, astfel reducând posibilitățile de export către piețele din anumite alte țări terțe; (iv) existența în Rusia a măsurilor antidumping împotriva GES din India restricționează și mai mult posibilitățile de export ale producătorilor-exportatori indieni.

(77)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că există probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(78)

După comunicarea concluziilor, singurul producător-exportator indian care a cooperat, HEG, a susținut că Comisia nu a luat în considerare datele legate de perioada ulterioară PAR în evaluarea sa cu privire la probabilitatea continuării dumpingului. În acest sens, producătorul-exportator indian cooperant a susținut că, atunci când a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia nu a luat în considerare faptul că GIL, celălalt producător indian de GES, a realizat o investiție într-o unitate de producție din Uniune, respectiv Graphite Cova GmbH (denumită în continuare „GIL Cova”). HEG a susținut, de asemenea, că GIL are un contract strategic pe termen lung pentru vânzarea de electrozi copți verzi (aceștia reprezentând un produs semi-finit) către unitatea sa de grafitizare GIL Cova. HEG a susținut, de asemenea, că din cauza investițiilor strategice ale GIL, concluzia Comisiei potrivit căreia exporturile din India către Uniune vor crește este incorectă, iar constatarea potrivit căreia ambii producători indieni au capacitate neutilizată disponibilă pentru export se bazează pe simple presupuneri. HEG a susținut, de asemenea, că expirarea măsurilor nu va crește volumul importurilor în Uniune, pe baza tendinței descendente a exporturilor din India către Uniune (inclusiv a exporturilor HEG către Uniune) ulterior PAR.

(79)

În plus, HEG a susținut că planurile sale de a-și spori capacitatea de producție reprezentau doar viziunea președintelui Consiliului său de administrație, bazată pe scenariul economic favorabil pentru anul 2010. Astfel, după cum reiese din raportul anual al HEG pentru anul încheiat la 31 martie 2016, în consiliul de administrație nu se mai discută nicio propunere nouă privind extinderea capacităților.

(80)

În ceea ce privește compararea prețurilor efectuată de Comisie la considerentele 69 și 70 în legătură cu exporturile către piețele din alte țări terțe, HEG a prezentat o analiză a prețurilor sale medii CIF/CFR către patru alte țări terțe, comparativ cu prețurile sale medii CIF către Uniune și a concluzionat că, în general, prețurile sale medii către celelalte patru țări terțe sunt mai mari decât prețurile sale către Uniune. Prin urmare, HEG a susținut că piața din Uniune, având niveluri ale prețurilor mai mici, ar fi mai puțin atractivă prin comparație.

(81)

În ceea ce privește argumentul HEG cu privire la investiția GIL în GIL Cova, este de menționat că, în perioada examinată, GIL a exportat un volum foarte mic către piața din Uniune. Se consideră totuși că acest lucru nu este cauzat doar de investițiile GIL în GIL Cova, ci în principal de taxele mari antidumping și compensatorii care se aplică exporturilor GIL India către Uniune (15,7 % în total). În scenariul în care măsurile antidumping și/sau compensatorii sunt abrogate, este probabil ca GIL să își reia exporturile către Uniune, în pofida investiției sale în GIL Cova, luând, de asemenea, în considerare capacitatea sa neutilizată disponibilă și atractivitatea pieței Uniunii, astfel cum se descrie la considerentele 72-75 de mai sus.

(82)

În ceea ce privește argumentul HEG referitor la tendința exporturilor ulterior PAR, se subliniază că aceste exporturi au avut loc pe perioada în care măsurile antidumping și compensatorii erau în vigoare. Prin urmare, chiar dacă volumul exporturilor HEG ulterior PAR a prezentat o tendință descendentă, este probabil ca exporturile HEG către Uniune să crească dacă măsurile antidumping și/sau compensatorii sunt abrogate, ținând seama de faptul că, în pofida măsurilor instituite, HEG a continuat să exporte către piața din Uniune la prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ, având în vedere modelul său de afaceri orientat către export și capacitatea sa neutilizată, care ar putea crește în viitor, în cazul în care cererea pentru produsele sale va crește, astfel cum se descrie la considerentele 59-75 de mai sus.

(83)

În plus, în ceea ce privește intenția HEG de a-și spori capacitatea, s-a subliniat că în timpul verificării la fața locului din 2016, HEG a prezentat echipei de caz un scurt film de prezentare a grupului HEG. Unul dintre elementele prezentate în acest film au fost planurile viitoare ale societății privind creșterea capacității sale de producție. În plus, reprezentanții societății au explicat în timpul verificării la fața locului că aceste planuri erau suspendate la momentul respectiv, ținând seama de faptul că societatea nu își utiliza întreaga capacitate și de scăderea cererii globale. Prin urmare, în cazul în care măsurile antidumping și/sau compensatorii sunt abrogate, este probabil ca cererea de GES din India pe piața Uniunii să crească și, prin urmare, HEG va avea o motivație pentru a-și crește capacitatea în vederea satisfacerii cererii.

(84)

În ceea ce privește argumentul HEG referitor la diferențele de preț dintre piața din Uniune și piețele din alte țări terțe, se subliniază că comparația efectuată de Comisie la considerentele 69 și 70 este între prețurile medii ale producătorilor-exportatori indieni către piețe din alte țări terțe și prețurile medii ale producătorilor din Uniune pe piața din Uniune, nu prețurile medii ale producătorilor indieni pe piața din Uniune. Se reamintește că prețul mediu al HEG pe piața din Uniune este la un nivel de dumping semnificativ și subcotează prețul mediu al producătorilor din Uniune, fiind prin urmare neadecvat pentru comparația în cauză.

(85)

Având în vedere cele de mai sus, argumentele HEG sunt respinse.

(86)

O altă parte interesată a afirmat că, datorită scăderii consumului de energie, ca factor de cost principal, și a costurile cu forța de muncă mai scăzute, producătorii indieni au avantaje comparative clare în ceea ce privește eficiența din punctul de vedere al costurilor. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că ancheta a arătat că principalul factor de cost în procesul de fabricație a GES în India este de fapt cocsul, și nu energia sau forța de muncă. În orice caz, chiar dacă producătorii indieni ar beneficia de un avantaj comparativ, acest lucru ar trebui să aibă un efect similar asupra prețului de export și asupra valorii normale și, prin urmare, niciun impact asupra marjei de dumping. Prin urmare, acest argument este, de fapt, greșit și, prin urmare, este respins.

(87)

Concluzia Comisiei potrivit căreia există o probabilitate a continuării dumpingului în cazul în care măsurile sunt abrogate este, prin urmare, confirmată.

(88)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de opt producători (două societăți individuale și două grupuri). Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(89)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 61, situația industriei GES este strâns legată de cea a sectorului siderurgiei electrice, întrucât GES sunt utilizate în furnalele electrice, la topirea deșeurilor de oțel. În acest context, condițiile pieței au fost negative în industria siderurgiei electrice în perioada examinată, cu o scădere a consumului care s-a reflectat și în consumul de GES.

(90)

Având în vedere faptul că în India există doar doi producători-exportatori ai produsului în cauză, datele referitoare la importurile de GES din India și din alte țări terțe în Uniunea Europeană nu sunt prezentate cu cifre precise, pentru a păstra confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(91)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii însumând:

(92)

Pe această bază, consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul Uniunii

(93)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 8 % în perioada examinată. Mai precis, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % în 2013, s-a redresat cu 4 % între 2013 și 2014 și a scăzut din nou cu 5 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare.

(94)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 61 și 89, scăderea generală a cererii a fost rezultatul condițiilor negative existente pe piață în sectorul siderurgiei electrice, întrucât volumul vânzărilor de electrozi de grafit urmează evoluția producției de oțel în furnale electrice.

(95)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator indian cooperant a susținut că analiza privind cota de piață și consumul ar trebui să ia în considerare importurile efectuate de producătorii din Uniune de la societățile lor asociate din SUA, Mexic, Japonia și Malaysia care ar fi crescut în mod semnificativ în ultimii trei ani.

(96)

Importurile din toate celelalte țări terțe au fost luate în considerare în mod corespunzător la calcularea consumului Uniunii, astfel cum s-a explicat la considerentul 91 și se reflectă, prin urmare, în mod corespunzător în consumul total. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(97)

Volumul importurilor a scăzut în perioada examinată. Volumul importurilor a scăzut semnificativ în 2013 (cu 43 %), s-a redresat în 2014 și a scăzut din nou în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, s-a înregistrat o scădere de 26 % în cursul perioadei examinate.

(98)

Comisia a stabilit cota de piață a importurilor pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum este prevăzut la considerentul 91 de mai sus.

(99)

Cota de piață a demonstrat tendințe similare celor ale volumului de importuri, și anume a scăzut între 2012 și 2013, a crescut între 2013 și 2014 și a scăzut din nou între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, cota de piață a scăzut cu 1,2 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare față de 2012.

(100)

Cota de piață a importurilor din India la începutul perioadei examinate varia între 6 % și 7 %. La sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, cota de piață a scăzut, situându-se între 4 % și 5 %.

(101)

Comisia a stabilit tendința prețurilor importurilor din India pe baza datelor înregistrate în baza de date 14(6). Acestea se aliniau în mare măsură la prețurile raportate de producătorul-exportator cooperant.

(102)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețul de import  (21)

(103)

În ansamblu, prețurile medii ale importurilor au scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate. Prețurile importurilor au crescut cu 5 % între 2012 și 2013, au scăzut cu 16 % în 2014 și au scăzut în continuare cu 3 % în cursul PAR.

(104)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în perioada anchetei de reexaminare comparând (i) prețurile de vânzare medii ponderate per tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți independenți pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică; și (ii) prețurile medii ponderate corespunzătoare per tip de produs ale importurilor de la producătorul cooperant din India către primul client independent de pe piața din Uniune, stabilite pe baza CIF (cost, asigurare și navlu), cu ajustări corespunzătoare pentru taxele antidumping/compensatorii și costurile ulterioare importului.

(105)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în perioada anchetei de reexaminare.

(106)

Comparația a arătat pentru un producător-exportator cooperant o marjă medie ponderată de subcotare de 3 % pe piața din Uniune în perioada anchetei de reexaminare. Totuși, dacă s-ar deduce din calcule taxele antidumping și compensatorii, marja de subcotare s-ar ridica la 9 %. În ceea ce privește producătorul-exportator necooperant, doar volume foarte mici au fost importate în cursul PAR. Totuși, Comisia a efectuat o estimare a subcotării. Comisia a constatat o marjă de subcotare de 12 %, în momentul deducerii din calcule a taxelor antidumping și compensatorii în vigoare. Totuși, această estimare este bazată doar pe un volum de import foarte mic și, din cauza lipsei de cooperare, nu ia în considerare tipurile de produse. Prin urmare, fiabilitatea acesteia este limitată.

(107)

Urmând tendința de scădere a consumului, volumul importurilor din toate celelalte țări terțe a scăzut cu 10 % între 2012 și PAR. Cota de piață a importurilor din toate celelalte țări terțe a variat între 22 % și 23 % în perioada examinată. Importurile principale au provenit din China, SUA, Mexic, Rusia și Japonia, care au fost singurele țări cu cote de piață individuale peste 1 % în cursul PAR.

(108)

Prețurile importurilor din SUA, Japonia și Mexic au fost mai mari decât prețurile exportatorilor indieni și cele ale producătorilor din Uniune. Cota de piață a importurilor din SUA și Mexic a crescut cu mai puțin de un punct procentual în perioada examinată. Cota de piață a importurilor din Japonia a scăzut cu 1,5 puncte procentuale în perioada examinată.

(109)

Prețurile importurilor din China și Rusia au fost mai mici decât prețurile exportatorilor indieni și cele ale producătorilor din Uniune (exceptând în 2012 în cazul Rusiei). Potrivit informațiilor furnizate de industria din Uniune în cererea de reexaminare, o parte a importurilor din China privesc GES cu diametru mic (diametru sub 400 de milimetri), în timp ce majoritatea importurilor din India și producția industriei din Uniune constau în GES cu diametru mare (22) (diametre peste 400 de milimetri), care sunt mai scumpe.

(110)

Cota de piață a importurilor din China a crescut cu un punct procentual în perioada examinată și a variat între 10 % și 11 % în cursul PAR, în timp ce cota de piață a importurilor din Rusia s-a situat doar în intervalul 2 %-3 % în cursul PAR și a crescut cu 0,3 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Totuși, această creștere nu a fost în detrimentul cotei de piață a industriei din Uniune care, astfel cum se explică la considerentul 123, a crescut cu 1,9 puncte procentuale în perioada examinată.

(112)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(113)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 14, pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune s-a utilizat eșantionarea.

(114)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din cererea de reexaminare, a rapoartelor anuale ale producătorului necooperant din Uniune și a răspunsurilor la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(115)

Indicatorii macroeconomici sunt producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping.

(116)

Indicatorii macroeconomici sunt prețurile unitare medii, costul unitar, costurile forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(117)

Ambele seturi de date s-au dovedit reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(118)

Producția totală, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada luată în considerare după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității ale producătorilor din Uniune

(119)

Volumul producției a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Mai precis, a crescut mai întâi cu 2 % până în 2014, iar apoi a scăzut cu 8 % în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu 2014.

(120)

Capacitatea de producție a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate.

(121)

În urma scăderii volumului producției, utilizarea capacității a scăzut cu 3 puncte procentuale în perioada examinată.

(122)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață ale producătorilor din Uniune

(123)

Vânzările totale ale industriei din Uniune pe piața Uniunii au scăzut cu aproximativ 5 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a industriei din Uniune a fluctuat în cursul perioadei examinate: a crescut cu 2,9 puncte procentuale în 2013, apoi a scăzut cu 3,3 puncte procentuale în 2014 și a crescut din nou, cu 2,3 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 1,9 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(124)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator cooperant din India a susținut că importurile producătorilor din Uniune de la societățile lor afiliate din SUA, Mexic, Japonia și Malaysia trebuie să fie luate în considerare în momentul stabilirii cotei de piață a industriei din Uniune. Totuși, cota de piață a industriei din Uniune este calculată pe baza vânzărilor propriei producții pe piața din Uniune. Importurile realizate de industria din Uniune nu sunt luate în considerare deoarece acest lucru ar avea efectul de a denatura imaginea de ansamblu, având în vedere că importurile ar fi contabilizate de două ori, pe de o parte ca import și, pe altă parte, ca vânzare de la industria Uniunii. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(125)

Între 2012 și PAR, consumul Uniunii a scăzut cu 8 %. Volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a scăzut cu 5 %, ceea ce s-a materializat, totuși, într-o creștere a cotei de piață cu 1,9 puncte procentuale.

(126)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea producătorilor din Uniune

(127)

Ocuparea forței de muncă la nivelul industriei din Uniune a rămas aproximativ la același nivel în perioada examinată. În urma scăderii producției (cu 6 % în perioada examinată), productivitatea a scăzut, de asemenea, cu 6 % în aceeași perioadă.

(128)

Ancheta a stabilit că importurile de GES din India au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping. Marja de dumping stabilită pentru India în perioada anchetei de reexaminare a fost cu mult mai mare decât nivelul de minimis menționat la considerentul 47. Aceasta a coincis cu scăderea prețurilor importurilor față de 2012. Cu toate acestea, industria din Uniune a putut beneficia de măsurile antidumping în vigoare, menținându-și și crescându-și ușor cota de piață.

(129)

Prețurile de vânzare medii practicate de industria din Uniune către clienți independenți din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare medii în Uniune și costul unitar

(130)

Prețul unitar de vânzare mediu practicat la nivelul industriei din Uniune către clienți independenți din Uniune a scăzut constant cu 25 % și a atins valoarea de 2 825 EUR/tonă în cursul PAR. Industria din Uniune a trebuit să își reducă prețurile pentru a reflecta scăderea generală a prețurilor de vânzare de pe piața GES, cauzată de scăderea cererii din sectorul siderurgiei electrice.

(131)

Costul mediu de producție al industriei din Uniune a scăzut într-o măsură mai mică, cu 18 %, pe parcursul perioadei examinate. Factorul principal care a influențat scăderea costului unitar de producție a fost scăderea prețului materiilor prime.

(132)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator cooperant din India a susținut că prețul global al materiilor prime a scăzut mai mult decât costul materiilor prime suportat de industria din Uniune în perioada examinată. Prin urmare, industria din Uniune a fost ineficientă în privința aprovizionării cu materii prime, iar viabilitatea acesteia era, prin urmare, discutabilă.

(133)

În urma anchetei, s-a constatat că industria din Uniune s-a aprovizionat cu materii prime la nivel mondial de la societăți afiliate și independente, la prețuri similare, și nu au existat indicații privind ineficiența aprovizionării cu materii prime. Deoarece nu s-au prezentat alte temeiuri în sprijinul acestui argument, acesta a fost respins.

(134)

Costurile medii cu forța de muncă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(135)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au înregistrat în perioada examinată o creștere marginală de 2 %.

(136)

Nivelurile stocurilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(137)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu mai mult de 100 % în termeni absoluți în cursul perioadei examinate. În cursul PAR, nivelul stocurilor a reprezentat aproximativ 11 % din producție.

(138)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(139)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți independenți din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. Profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut treptat de la 11,3 % în 2012 la 2,8 % în cursul PAR, și anume o scădere cu 8,5 puncte procentuale.

(140)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator din India a susținut că scăderea profitabilității producătorilor din Uniune era cauzată de nivelul ridicat al costurilor VAG (costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale).

(141)

În urma anchetei s-a constatat că costurile unitare de producție au scăzut în perioada examinată, astfel cum se indică mai sus, la considerentul 131. Această scădere a costului unitar de producție a implicat cheltuielile administrative și de vânzare chiar dacă cea mai mare parte a costului a fost atribuită materiilor prime. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(142)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorului din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a scăzut cu 35 % pe parcursul perioadei examinate. Scăderea substanțială a fluxului de lichidități se explică, în principal, prin scăderea semnificativă a profitabilității, astfel cum s-a explicat mai sus la considerentul 139.

(143)

În cursul perioadei examinate, fluxul anual de investiții în produsul în cauză realizate de industria din Uniune a scăzut cu peste 50 %, de la 25 de milioane EUR în 2012 la 12 milioane EUR în cursul PAR.

(144)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator din India a susținut că scăderea investițiilor este imputabilă exclusiv diminuării cererii și capacităților de producție excedentare de GES la nivel global.

(145)

Într-adevăr, ancheta a confirmat că, astfel cum s-a explicat la considerentul 93 de mai sus, a existat o scădere a consumului de GES în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, trebuie remarcat că investițiile efectuate de industria din Uniune în produsul în cauză în cursul PAR aferente ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării, atunci când exista, de asemenea, o scădere a consumului, au fost de trei ori mai mari decât nivelul investițiilor atins în cursul PAR aferente actualei reexaminări.

(146)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor din producția și vânzarea produsului similar a scăzut treptat de la 16,5 % în 2012 la 3,9 % în cursul PAR.

(147)

Ancheta a arătat că, în ciuda măsurilor în vigoare, majoritatea indicatorilor de prejudiciu au evoluat negativ, iar situația economică și financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat în perioada examinată. Cu toate acestea, industria din Uniune a reușit să își mențină și chiar să își crească ușor cota de piață, acest lucru fiind posibil doar cu prețul reducerii nivelurilor de profit obținute.

(148)

Deși aceste evoluții negative pot fi explicate prin scăderea consumului, care s-a redus cu 8 % în perioada examinată, importurile din India au continuat să fie prezente în mod constant pe piața Uniunii. Aceste importuri au avut prețuri mai mici decât cele ale industriei din Uniune și au subcotat prețurile acesteia cu 3 % în cursul PAR. În plus, s-a constatat că marja de subcotare a prețurilor indicative a fost de 9 %. Astfel, importurile din India care au făcut obiectul dumpingului și subvențiilor au continuat să exercite o presiune asupra prețurilor. Într-adevăr, presiunea asupra prețurilor în cursul PAR actuale a crescut față de perioada de reexaminare precedentă, când subcotarea prețurilor nu a depășit 2 %.

(149)

Pe fondul diminuării consumului și al presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile care au făcut obiectul dumpingului și subvențiilor, industria din Uniune a fost obligată să își reducă prețurile de vânzare. Ca urmare, profitul său, deși a rămas pozitiv (2,8 %) în timpul perioadei anchetei de reexaminare, s-a situat sub profitul-țintă de 8 % stabilit în cadrul anchetei inițiale.

(150)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator indian cooperant a susținut că deoarece cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 2 %, producătorii din Uniune au beneficiat considerabil de scăderea importurilor din India. S-a afirmat că cota de piață a industriei din Uniune ar fi fost chiar mai mare dacă ar fi fost luate în considerare și importurile industriei din Uniune din alte țări terțe. În același timp, industria din Uniune s-a confruntat cu o concurență considerabilă în privința prețurilor din partea altor surse (în special, importurile la prețuri scăzute din China și Rusia). Prin urmare, s-a susținut că importurilor indiene nu li se poate imputa un prejudiciu în legătură cu presupusa cotă de piață mai scăzută a producătorilor din Uniune.

(151)

Într-adevăr, ancheta a indicat o scădere a volumelor importurilor și a cotelor de piață ale importurilor din India, însă, astfel cum s-a explicat mai sus, la considerentul 148, importurile indiene care au făcut obiectul dumpingului și subvențiilor au continuat să exercite o presiune asupra prețurilor, presiune care chiar a crescut în timpul PAR actuale, comparativ cu perioada anchetei anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(152)

Aceeași parte interesată a susținut, de asemenea, că Comisia nu a luat în considerare faptul că importurile la prețuri scăzute din China și Rusia reprezintă una dintre cauzele majore ale presiunii asupra prețurilor pe piața din Uniune și a solicitat efectuarea unei analize complete a importurilor produsului în cauză la prețuri mici din China și Rusia înainte de a stabili probabilitatea unei reapariții a prejudiciului cauzat industriei din Uniune. Această parte a susținut, de asemenea, că unii producători chinezi și-au sporit exporturile de GES cu diametru mare către piața din Uniune.

(153)

În ceea ce privește prețurile de import ale GES din China și Rusia, astfel cum s-a explicat mai sus, la considerentele 109 și 111, trebuie reamintit că: (i) o comparație relevantă a prețurilor per tip de produs pentru importurile din aceste țări nu a putut fi efectuată, așa cum a fost posibil pentru India pe baza informațiilor detaliate furnizate de producătorul-exportator cooperant; (ii) statisticile referitoare la importurile din aceste țări pe care Comisia le are la dispoziție nu permit o diferențiere între diferite tipuri de produs și (iii) în conformitate cu informațiile furnizate de industria din Uniune în cererea de reexaminare și confirmate de utilizatori, majoritatea importurilor din aceste țări implică GES cu diametru mic, care sunt mai ieftine. În plus, producătorul-exportator indian cooperant nu și-a justificat afirmația referitoare la creșterea importurilor de GES cu diametru mai mare din China către Uniune.

(154)

În ceea ce privește volumele importurilor de GES din China și Rusia și cotele lor de piață, astfel cum s-a explicat mai sus la considerentul 110, cota de piață a importurilor din China a crescut cu 1 punct procentual, iar cota de piață a importurilor din Rusia a crescut cu 0,3 puncte procentuale în perioada examinată. Aceste creșteri nu au fost în detrimentul cotei de piață a industriei din Uniune care, astfel cum s-a explicat la considerentul 110 de mai sus, a crescut cu 1,9 puncte procentuale în perioada examinată. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(155)

Aceeași parte interesată a susținut că industria din Uniune a fost ineficientă în producția de GES cu diametru mic deoarece vânzările acestor produse au reprezentat doar o parte a volumului total de vânzări al acesteia.

(156)

Condițiile de piață garantează în mod normal că oferta, și anume tipul de produs vândut, este determinată de cerere. Deoarece afirmația referitoare la ineficiența în producerea de GES cu diametru mic a industriei din Uniune nu a fost susținută cu elemente de probă suplimentare, argumentul a fost respins.

(157)

Aceeași parte interesată a susținut că nu s-a analizat impactul cantității crescute de importuri care au făcut obiectul dumpingului din alte țări, inclusiv al importurilor de la societăți afiliate din SUA, Mexic, Malaysia și Japonia.

(158)

Astfel cum se indică mai sus în considerentul 108, prețurile importurilor din SUA, Japonia și Mexic au fost mai mari decât prețurile exportatorilor indieni și decât cele ale producătorilor din Uniune. Cota de piață a importurilor din aceste țări a crescut cu 0,1 puncte procentuale în timpul perioadei examinate și a fost sub 10 % la sfârșitul PAR. Nici în acest caz, Comisia nu a avut nicio dovadă că prețurile din aceste țări au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(159)

Aceeași parte interesată a susținut că la calcularea marjelor de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative per tip de produs, Comisia a utilizat numărul de control al produsului („NCP”), neluând în considerare materia primă utilizată care are totuși un impact semnificativ asupra costurilor și prețurilor. Compararea tipurilor de produse fabricate din aceeași materie primă ar avea ca efect reducerea marjei de subcotare a prețurilor indicative de la 9 % la 8 %.

(160)

Într-adevăr, diferența legată de materia primă nu a fost reflectată în structura NCP și, prin urmare, calculul marjelor de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative nu a luat în considerare această diferență. Cu toate acestea, atunci când tipurile de produse au fost divizate luând în considerare materia primă utilizată în scopul calculării subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, astfel cum a propus partea interesată după comunicarea concluziilor, marja de subcotare a prețurilor indicative specificată la considerentul 148 a scăzut doar cu 1 punct procentual, la 8 %. Prin urmare, această scădere nu a avut niciun impact semnificativ asupra constatărilor Comisiei referitoare la marja de subcotare a prețurilor indicative din timpul perioadei anchetei de reexaminare.

(161)

Aceeași parte interesată a contestat nivelul de 8 % al profitului-țintă stabilit în ancheta inițială, susținând că producătorii de GES se confruntau cu pierderi din cauza scăderii cererii de oțel la nivel internațional și, prin urmare, nivelul de 8 % al profitului-țintă nu mai era justificat.

(162)

Se reamintește că nivelul profitului-țintă în ceea ce privește vânzările produsului similar pe piața din Uniune ar trebui să fie cel care poate fi atins în condiții normale de concurență de o industrie de acest tip la nivelul sectorului, respectiv în absența importurilor care fac obiectul dumpingului/subvențiilor. În acest sens, astfel cum se menționează la considerentul 26 din Regulamentul (CE) nr. 1629/2004, s-a efectuat o analiză adecvată a nivelurilor de profit ale industriei din Uniune atunci când cota de piață a importurilor care au făcut obiectul unui dumping a fost cea mai scăzută (adică în 1999). Prin urmare, s-a concluzionat în mod definitiv că marja de profit care putea fi considerată în mod rezonabil a reprezenta situația financiară a industriei din Uniune în absența dumpingului prejudiciabil din India ar trebui să fie stabilită la 8 % în scopul calculării marjei de prejudiciu. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(163)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune se afla într-o situație extrem de fragilă în timpul perioadei anchetei de reexaminare, ceea ce s-a datorat, în cea mai mare parte, condițiilor negative de piață și scăderii în consecință a consumului. Din acest motiv, evaluarea Comisiei s-a concentrat pe probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile supuse dumpingului din India.

(164)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul abrogării măsurilor luate împotriva Indiei, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din India, exporturile din India către alte țări terțe și atractivitatea pieței din Uniune.

(165)

La considerentul 75 s-a concluzionat că este probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori indieni să continue să exporte cantități semnificative către Uniune și chiar să crească volumul actual al exporturilor, iar prețurile acestor exporturi să facă obiectul unui dumping.

(166)

Astfel cum s-a stabilit la considerentul 60, capacitatea din India este estimată la aproximativ 160 000 de tone în cursul PAR, în timp ce capacitatea neutilizată este estimată între 40 000 și 50 000 de tone, ceea ce a reprezentat între 29 % și 36 % din consumul la nivelul Uniunii în decursul aceleiași perioade. În plus, astfel cum se indică la considerentul 59, este probabil ca producătorii-exportatori indieni să își sporească și mai mult capacitatea în cazul creșterii cererii. Astfel cum se menționează la considerentul 62, la sfârșitul lunii noiembrie 2014, autoritățile indiene au impus măsuri antidumping la importurile de GES din China. Ca urmare, se așteaptă ca pe piața națională, cota producătorilor indieni să crească.

(167)

Drept consecință a atractivității pieței Uniunii, descrisă la considerentele 72-75, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, cel puțin o parte a acestei capacități neutilizate va fi, după toate probabilitățile, redirecționată către piața Uniunii. De asemenea, astfel cum s-a menționat la considerentul 63, producătorii indieni sunt foarte orientați spre export. În ceea ce privește prețurile GES, astfel cum s-a descris la considerentul 69, au fost constatate niveluri mai mari ale prețurilor în Uniune în raport cu unele dintre destinațiile exporturilor din India. Cu toate acestea, având în vedere gama de produse diferite, aceste informații nu contrazic evaluarea generală potrivit căreia noua capacitate va fi direcționată către piața Uniunii deoarece fiabilitatea acestei comparații a prețurilor este limitată.

(168)

Astfel cum s-a indicat la considerentul 66, Rusia a impus măsuri antidumping împotriva importurilor de GES din India, iar exporturile din India către Rusia au scăzut semnificativ în perioada examinată. Aceasta înseamnă că accesul la cea de a treia piață principală de export pentru producătorii-exportatori indieni este restricționat și, având în vedere capacitatea neutilizată actuală sau chiar mai mare menționată mai sus, la considerentul 166, există o mare probabilitate ca producătorii-exportatori indieni să își sporească în mod considerabil exporturile de produs în cauză către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(169)

Astfel cum s-a stabilit la considerentul 106, prețurile importurilor din India, în absența taxelor antidumping și compensatorii, ar subcota prețurile de vânzare ale Uniunii cu 9 %. În cazul producătorului-exportator necooperant, marja de subcotare, fără a fi incluse taxele antidumping și compensatorii, a fost estimată la 12 %. Acesta este un indiciu al nivelului probabil al prețurilor importurilor din India în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Pe această bază, este probabil ca presiunea asupra prețurilor de pe piața din Uniune să crească semnificativ în cazul în care măsurile ar fi abrogate, ceea ce ar înrăutăți și mai mult situația economică a industriei din Uniune.

(170)

În ceea ce privește volumul, este foarte probabil ca abrogarea măsurilor să permită creșterea cotei de piață a producătorilor-exportatori indieni pe piața din Uniune. În special producătorul-exportator necooperant, căruia i se aplică în prezent un nivel mai mare al taxei, de 15,7 %, ar fi încurajat să-și reia exporturile către piața din Uniune în cantități semnificative. În acest caz, industria din Uniune s-ar confrunta cu o scădere imediată a volumului de vânzări și a cotelor de piață.

(171)

Pe această bază, în absența măsurilor, este probabil ca prezența producătorilor-exportatori indieni pe piața din Uniune să crească în ceea ce privește volumul importurilor și cotele de piață, la prețuri care vor face obiectul dumpingului sau subvențiilor și care vor subcota la un nivel semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Această situație va crește presiunea asupra prețurilor de pe piața Uniunii și va afecta negativ profitabilitatea și situația financiară a industriei din Uniune. Aceasta ar deteriora și mai mult situația industriei din Uniune.

(172)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de reapariție a prejudiciului cauzat de importurile supuse dumpingului din India în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(173)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva Indiei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(174)

Se reamintește că, în cadrul anchetei inițiale, s-a ajuns la concluzia că adoptarea măsurilor nu este contrară interesului Uniunii.

(175)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(176)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a reapariției prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(177)

Astfel cum se explică la considerentul 147, măsurile au permis industriei din Uniune să își mențină cotele de piață. În același timp, s-a concluzionat, de asemenea, la considerentul 172, că este probabil ca industria din Uniune să se confrunte cu o deteriorare în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping împotriva Indiei. Prin urmare, se poate concluziona că o continuare a măsurilor împotriva Indiei ar aduce beneficii industriei din Uniune.

(178)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 16, niciun importator nu a cooperat și nici nu s-a făcut cunoscut pe parcursul prezentei anchete. Prin urmare, nu există elemente care să indice că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ asupra importatorilor care ar depăși efectul pozitiv al măsurilor.

(179)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 18, din 53 de utilizatori contactați, opt au furnizat răspunsuri la chestionar. Patru dintre aceștia au utilizat GES importate din India. Importurile lor reprezintă aproximativ 20 % din totalul importurilor de produs în cauză din India.

(180)

Se reamintește faptul că ancheta inițială a concluzionat că impactul instituirii măsurilor nu ar fi semnificativ pentru utilizatori. Cu toate că măsurile există de zece ani, utilizatorii din Uniune continuă să se aprovizioneze, printre altele, din India. Utilizatorii nu au prezentat informații care să demonstreze că au întâmpinat dificultăți în găsirea altor surse, iar ancheta nu a identificat astfel de informații.

(181)

În afară de aceasta, în ceea ce privește efectul instituirii măsurilor asupra utilizatorilor, se reamintește că ancheta inițială a concluzionat că, ținând seama de impactul neglijabil al costului GES asupra industriilor utilizatoare, nu este probabil ca eventuala creștere a costurilor să le afecteze în mod semnificativ. Aceste constatări au fost confirmate în cadrul actualei reexaminări, deoarece nu s-au identificat elemente care să dovedească contrariul după instituirea măsurilor. Mai mult decât atât, niciunul dintre cei patru utilizatori nu a invocat niciun argument împotriva menținerii măsurilor.

(182)

O federație a producătorilor de oțel, federația industriei siderurgice din Germania (Wirtschaftsvereinigung Stahl), s-a opus continuării măsurilor și a susținut că măsurile au avut ca rezultat dezavantaje concurențiale pentru producătorii de oțel din Uniune în comparație cu producătorii de oțel din alte regiuni, care nu au instituit măsuri aplicabile GES. Federația a afirmat că, prin continuarea măsurilor, s-ar permite industriei din Uniune să își mențină poziția dominantă. Cu toate acestea, din evoluția importurilor din India după instituirea măsurilor reiese că importurile din India au continuat în perioada examinată. De asemenea, ancheta a arătat că GES ajung într-un număr tot mai mare pe piața Uniunii provenind din câteva alte țări terțe.

(183)

Pe această bază și în conformitate cu concluziile la care s-a ajuns în ancheta inițială, se preconizează că menținerea în continuare a măsurilor nu va avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor și că, prin urmare, nu există motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se extindă măsurile existente.

(184)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva extinderii actualelor măsuri antidumping la importurile din India.

(185)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor antidumping în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

(186)

Având în vedere considerațiile de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite GES originare din India, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1225/2009, ar trebui menținute.

(187)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator indian cooperant a solicitat Comisiei să aibă în vedere continuarea măsurilor pe o perioadă de doi ani. Cu toate acestea, în urma anchetei nu au fost constatate niciun fel de circumstanțe excepționale care să justifice limitarea duratei măsurilor la doi ani.

(188)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, se aplică numai importurilor produsului în cauză fabricat de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament cu denumirea și adresa acesteia, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(189)

Orice solicitare de aplicare a respectivelor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma schimbării numelui entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei (23) și trebuie să conțină toate informațiile necesare privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzări pe piața internă și la export care decurg, de exemplu, din schimbarea numelui sau din schimbarea entităților de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință, printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(190)

Comitetul instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,