ANEXĂ

Introducere

Regulamentul EMAS (1) stabilește un instrument performant de management, cu ajutorul căruia organizațiile pot evalua, raporta și îmbunătăți performanța lor de mediu în mod voluntar. Sistemul EMAS este deschis tuturor organizațiilor care doresc să își îmbunătățească performanța de mediu. Acesta vizează toate sectoarele economice și de servicii și poate fi aplicat în întreaga lume.

Obiectivele EMAS sunt: promovarea îmbunătățirii continue a performanței de mediu a organizațiilor prin crearea și punerea în aplicare a unor sisteme de management de mediu, evaluarea sistematică, obiectivă și periodică a performanței acestor sisteme, furnizarea de informații privind performanța de mediu, instituirea unui dialog deschis cu publicul și implicarea activă a angajaților din organizații, furnizând în același timp cursuri de formare corespunzătoare.

Regulamentul EMAS asigură credibilitatea și transparența performanței de mediu a organizațiilor înregistrate în sistemul EMAS, printr-un sistem de verificare de către verificatori acreditați sau autorizați ai unor părți terțe.

Pentru a facilita înregistrarea organizațiilor care au pus în aplicare alte sisteme de management de mediu și care doresc să participe la sistemul EMAS, regulamentul prevede (2) recunoașterea de către Comisie a altor sisteme naționale sau regionale de management de mediu, sau a unor părți ale acestora, care sunt conforme cu cerințele corespunzătoare ale regulamentului, sub rezerva îndeplinirii unor condiții specifice.

Articolul 45 din regulament prevede că statele membre pot prezenta Comisiei o solicitare scrisă de recunoaștere a sistemelor de management de mediu existente, sau ale unor părți ale acestora, care sunt certificate, în conformitate cu procedurile de certificare recunoscute la nivel național sau regional, ca fiind conforme cu cerințele corespunzătoare din regulament.

După examinarea unei astfel de solicitări și acționând în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 49 alineatul (2) din regulament, Comisia recunoaște părțile relevante ale sistemelor de management de mediu și recunoaște cerințele de acreditare sau de autorizare pentru organismele de certificare în cazul în care aceasta consideră că statul membru:

—	a specificat suficient de clar, în solicitarea depusă, părțile relevante ale sistemelor de management de mediu și cerințele corespunzătoare din cadrul regulamentului;

—	a furnizat dovezi suficiente care să ateste echivalența tuturor părților relevante ale sistemelor de management de mediu în cauză cu regulamentul.

Consecințele recunoașterii: în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulament, organizațiile care doresc să obțină o înregistrare EMAS și care dispun de un sistem de management de mediu certificat recunoscut în conformitate cu articolul 45 nu sunt obligate să efectueze acele părți care au fost recunoscute ca fiind echivalente cu regulamentul.

Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că, la momentul verificării pentru pregătirea înregistrării EMAS sau pentru reînnoirea înregistrării, se aplică dispozițiile articolului 18.

Un verificator EMAS acreditat sau autorizat verifică dacă procedurile necesare, precum analiza de mediu a organizației, politica sa de mediu, sistemul său de management sau procedurile sale de audit și punerea lor în aplicare sunt conforme cu cerințele regulamentului. Prin urmare, părțile celuilalt sistem de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 ca fiind conforme cu cerințele corespunzătoare din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 sunt, de asemenea, verificate, pentru a se asigura faptul că punerea lor în aplicare este conformă cu cerințele stabilite în prezenta recunoaștere ca fiind echivalente.

De exemplu, faptul că procedura de documentare a unui alt sistem de management de mediu este recunoscută ca fiind echivalentă nu exclude o verificare a punerii adecvate în aplicare a procedurii respective, pentru a se asigura faptul că aceasta include informațiile importante necesare.

Directiva privind achizițiile publice (3) face trimitere, de asemenea, la această recunoaștere atunci când prevede, la articolul 62 alineatul (2), că celelalte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 reprezintă unul dintre cele trei tipuri de certificate la care pot face trimitere autoritățile contractante care solicită prezentarea unor certificate de conformitate cu anumite sisteme sau standarde de management de mediu în cadrul unei proceduri de achiziții publice.

La 26 ianuarie 2016, Norvegia a transmis o solicitare preliminară de recunoaștere în temeiul Regulamentului EMAS a sistemului său național de certificare în materie de mediu, Fundația Eco-Lighthouse (ELH). Solicitarea a fost urmată de informații complementare pentru a detalia în mod clar cerințele sistemului de management Eco-Lighthouse și cerințele corespunzătoare din Regulamentul EMAS (inclusiv anexele) și pentru a furniza Comisiei dovezile necesare pentru a stabili echivalența potențială a părților relevante ale sistemului de management de mediu.

Pe baza acestor dovezi, Comisia a fost în măsură să stabilească nivelul de conformitate dintre cerințele sistemului de management de mediu în cauză și cerințele corespunzătoare din Regulamentul EMAS, după cum se arată în următorul document.

Tabel explicativ pentru sistemul ELH – concepte

Concept ELH (RO)	Concept ELH (NO)	Definiția conceptului conform ELH
Fundația Eco-Lighthouse (Eco-Lighthouse/ELH)	Stiftelsen Miljøfyrtårn (Miljøfyrtårn)	Entitatea juridică care administrează, monitorizează și dezvoltă sistemul de certificare ELH.
Declarația de mediu ELH	Miljøkartlegging	Raportarea online generată dintr-o listă de criterii întocmită de un consultant. Întreprinderea documentează respectarea criteriilor. În final, certificatorul aprobă Miljøkartlegging și confirmă astfel respectarea criteriilor ELH.
Criterii generale pentru industrie	Felles kriterier	Criterii care se aplică tuturor întreprinderilor care doresc să fie certificate în conformitate cu sistemul ELH. De asemenea, întreprinderea indică dacă deține sau închiriază spațiile în care își are sediul, stabilind criteriile care se aplică cu privire la, de exemplu, energie, eliminarea deșeurilor etc. Criteriile generale pentru industrie abordează cele mai importante aspecte de mediu comune tuturor întreprinderilor.
Criterii specifice sectoarelor industriale	Bransjespesifikke kriterier	Criterii care se aplică întreprinderilor din industrii specifice care doresc să fie certificate în conformitate cu sistemul ELH. Criteriile specifice industriei abordează cele mai importante aspecte de mediu din industrie.
Administrator pe probleme de mediu	miljøfyrtårnansvarlig	Persoană din întreprindere desemnată de către conducere ca fiind responsabilă de punerea în aplicare a sistemului ELH.
Raportul anual privind clima și mediul	årlig Klima- og miljørapport	Întreprinderea transmite anual rapoarte până la 1 aprilie pe portalul web al ELH. Indicatori: unii sunt universali, alții sunt generați din criteriile alese. Planul de acțiune este raportat, de asemenea, aici. Raportul anual privind clima și mediul trebuie să fie pus la dispoziția publicului larg.
Plan de acțiune/program de mediu	handlingsplan	Planul de acțiune al întreprinderii pentru anul următor, referitor la fiecare temă legată de mediu și documentat în raportul anual privind clima și mediul. Responsabilitățile și termenele-limită pot fi documentate în declarația de mediu (Miljøkartlegging) sau, la nivel intern, în sistemele proprii ale întreprinderii.
Analiza anuală efectuată de conducere	ledelsens gjennomgang	Administratorii de nivel intermediar și general se reunesc anual pentru a revizui și a evalua sistemul HSE, sistemul de control al calității, punerea în aplicare a sistemului ELH și alte aspecte relevante pentru întreprindere.
Grupul de management de mediu	miljøgruppe	Grupul de lucru desemnat să asiste administratorul pe probleme de mediu în punerea în aplicare a sistemului ELH. Acesta poate include grupul HSE responsabil sau alte părți interesate.
Portalul web al Eco-Lighthouse	Miljøfyrtårnportalen	Portalul web prin intermediul căruia sunt păstrate documentațiile legate de întreprinderi, municipalități, consultanți și certificatori, care conține toate documentațiile legate de certificare și de respectarea criteriilor.
Indicatori specifici întreprinderii	virksomhetsspesifikke sjekkpunkter	Indicatori elaborați la cererea întreprinderii și incluși în raportul anual privind clima și mediul. Serviciu contra cost.
Consultant intern	Internkonsulent	Angajat din cadrul unei întreprinderi care desfășoară activități în vederea obținerii certificării ELH. Angajatul finalizează cursul de formare pentru funcția de consultant ELH, prin care acesta este calificat să îndrume întreprinderea pe parcursul procesului de certificare, evitându-se necesitatea de a angaja un consultant ELH extern pentru prima certificare.
Lista de verificare a HSE	HMS sjekkliste	Lista de verificare internă a întreprinderii pentru revizuirea anuală a HSE. Punctele principale cuprind: actualizarea cerințelor legale, formarea la nivel intern a personalului și a conducerii, politica de mediu, obiectivele și rezultatele cuprinse în raportul anual privind clima și mediul, gestionarea cazurilor de neconformare.
Politica de mediu	Miljøpolicy	Intențiile și direcțiile legate de performanța de mediu, formulate de către conducerea superioară a întreprinderii.
Aspect de mediu	miljøaspekt	Elemente ale activităților, produselor sau serviciilor furnizate sau efectuate de o întreprindere care pot afecta mediul.
Aspect de mediu direct	Direkte miljøaspekt	Elemente ale activităților, produselor sau serviciilor furnizate sau efectuate de o întreprindere asupra cărora întreprinderea are control direct
Aspect de mediu indirect	Indirekte miljøaspekt	Elemente ale activităților, produselor sau serviciilor furnizate sau efectuate de o întreprindere asupra cărora întreprinderea nu are control direct, dar care pot fi influențate de întreprindere.
Obiectiv de mediu	miljømål	Obiective de mediu care urmează să fie atinse anul următor, documentate în raportul anual privind clima și mediul.
Sistem de management de mediu	miljøledelsessystem	Sistem de management integrat care identifică impacturile asupra mediului ale întreprinderii și utilizează un set de criterii de mediu pentru gestionarea acestor impacturi. Sistemul de management de mediu este adaptat pentru funcționarea întreprinderii, cuprinde obiective clare, planuri de acțiune cu măsuri concrete care trebuie să fie puse în aplicare și asigură îmbunătățirea continuă.
Modificare substanțială	stor endring	orice modificare a activității – inclusiv produse și servicii, a sediului, a organizării sau a conducerii întreprinderii care are un impact semnificativ asupra sistemului de management de mediu sau asupra aspectelor de mediu legate de întreprindere.
Neconformitate	Avvik	Abatere de la cerințele legale sau de la criteriile ELH, sau ambele, în cazul în care cerința legală este, de asemenea, un criteriu ELH. Principalele cerințe legale în materie de mediu sunt, de asemenea, criterii ELH. În cazul în care există un caz de nerespectare a unui criteriu ELH, întreprinderea nu poate fi certificată.

Metodologia utilizată pentru a examina referințele sistemului de management de mediu recunoscut

Scopul prezentului document este descrierea cerințelor sistemului de management de mediu „EcoLighthouse” și evaluarea conformității acestor cerințe cu cerințele corespunzătoare din regulamentul EMAS. Această evaluare are două obiective principale:

1.	facilitarea tranziției către EMAS pentru o organizație care a pus în aplicare un alt sistem de management de mediu și care dorește să treacă la EMAS;

2.	facilitarea comparației între cerințele Eco-Lighthouse și cele ale EMAS.

Pentru a pregăti această evaluare, Comisia a efectuat o analiză a diferențelor dintre cerințele celor două sisteme. În urma analizei, cerințele relevante au fost grupate în cerințe esențiale corespunzătoare diferitelor părți ale sistemului de management de mediu. Ulterior, a fost evaluată conformitatea acestor părți cu cerințele corespunzătoare din Regulamentul EMAS.

Următoarele părți ale sistemului de management de mediu vor fi analizate în următoarele pagini ale prezentului raport:

1.	Angajamentul și implicarea conducerii superioare;

2.	Stabilirea unei analize de mediu – analiză preliminară;

3.	Instituirea unei politici de mediu;

4.	Asigurarea conformării cu cerințele legale;

5.	Obiectivele și programul de mediu stabilite pentru a asigura îmbunătățirea continuă;

6.	Structura organizatorică, formarea și implicarea angajaților;

7.	Cerințele privind documentația;

8.	Controlul operațional;

9.	Pregătirea pentru situațiile de urgență și capacitatea de reacție în astfel de situații;

10.	Verificări, audit intern și acțiuni corective;

11.	Comunicare (internă și externă);

12.	Analiza efectuată de către conducere.

În plus, prezentul raport evaluează, de asemenea, cerințele de acreditare sau de autorizare care permit verificarea sistemelor de către un auditor terț calificat.

Pentru fiecare dintre aceste părți, următoarele detalii legate de evaluare la care se extind cerințele ELH sunt conforme cu cerințele EMAS corespunzătoare. Pentru a evalua conformarea, Comisia a luat în considerare capacitatea cerințelor ELH de a atinge obiectivele cerințelor EMAS corespunzătoare cu același nivel de robustețe și credibilitate (4).

În diferite ocazii, părți ale ELH corespund cerințelor EMAS într-o anumită măsură, fără a respecta pe deplin cerințele acestuia. Pentru a furniza o evaluare nuanțată, părțile respective sunt indicate ca fiind părți care „corespund parțial cerințelor EMAS” și sunt furnizate explicații pentru a sprijini organizațiile certificate în conformitate cu ELH care ar fi interesate să reducă diferențele față de EMAS.

În urma evaluării acestora, diferitele părți pot fi clasificate în trei categorii:

—	părți care nu corespund cerințelor EMAS;

—	părți care corespund parțial cerințelor EMAS;

—	părți conforme cu cerințele EMAS.

Părțile recunoscute ca fiind conforme cu cerințele EMAS corespunzătoare (a treia categorie) sunt considerate a fi echivalente.

Descrierea sistemului Eco-Lighthouse

Sistemul de certificare Eco-Lighthouse este cel mai utilizat sistem de management de mediu al Norvegiei, cu peste 5 000 de certificate valabile acordate organizațiilor mici, medii și mari [ELH nu vizează întreprinderile cu provocări complexe în materie de mediu (5)]. Prin măsuri ușor de pus în aplicare, concrete, relevante și rentabile (în sensul cel mai larg: la nivel local, regional, internațional), întreprinderile își pot îmbunătăți performanța de mediu, pot controla impactul lor asupra mediului și pot dovedi angajamentul lor față de responsabilitatea socială a întreprinderilor.

Sistemul de certificare Eco-Lighthouse introduce managementul de mediu al aspectelor de mediu interne și externe în cadrul juridic al regulamentelor norvegiene referitoare la activitățile sistematice pentru sănătate, mediu și siguranță la nivelul întreprinderilor.

O întreprindere care dorește să fie certificată în conformitate cu Eco-Lighthouse are obligația de:

Înainte de certificare

1.

A angaja un consultant Eco-Lighthouse calificat care este instruit, autorizat și monitorizat de ELH, pentru a: (a) efectua o analiză de mediu (miljøanalyse) a întreprinderii. Pe baza acestei analize preliminare, consultantul va selecta criteriile specifice industriei relevante (bransjespesifikke kriterier) referitoare la întreprindere, pe lângă criteriile generale pentru industrie (6) care se aplică tuturor organizațiilor. (b) genera și completa declarația de mediu (7) (Miljøkartlegging) pe portalul web al ELH. (c) coordona și documenta procesul de întrunire a criteriilor relevante cu ajutorul acestui instrument online (Miljøkartlegging). (d) instrui administratorul intern pe probleme de mediu (miljøfyrtårnansvarlig) desemnat de organizație în ceea ce privește utilizarea portalului web al ELH, inclusiv declarația de mediu. (e) instrui administratorul intern pe probleme de mediu în ceea ce privește completarea primului raportului anual privind clima și mediul care prezintă anual informații (în urma obținerii certificării) cu privire la anul calendaristic precedent. (f) coordona procesul de respectare a criteriilor.

2.

Organizația, prin autoraportarea online în declarația de mediu, confirmă statutul conformării cu un set de criterii generale și specifice pentru industrie înainte de finalizarea procesului de certificare. Toate criteriile generale și specifice pentru industrie trebuie să fie întrunite pentru a obține certificarea. O copie scrisă a acestui exercițiu de autoraportare „preliminar” este păstrată ca parte din declarația de mediu.

3.

Criteriile generale și specifice pentru industrie sunt elaborate de ELH în colaborare cu organismele guvernamentale relevante, oameni de știință, organizații de interese, clienți și consultanți cu experiență și organismele de certificare; acestea identifică și abordează aspectele de mediu relevante și măsuri eficace ale industriei în cauză și sunt supuse unor revizuiri periodice.

4.	Criteriile constituie coloana vertebrală a sistemului de management, care asigură funcționarea corespunzătoare a sistemului. Conformarea cu toate criteriile trebuie să fie raportată pe portalul web al Eco-Lighthouse prin intermediul declarației de mediu.

5.	Raportul privind clima și mediul (Klima- og miljørapport) se completează și se depune pe portalul web al ELH, care integrează indicatorii și parametrii universal aplicabili tuturor industriilor cu indicatorii specifici generați prin selectarea criteriilor relevante.

6.

De îndată ce toate criteriile sunt considerate de către întreprindere ca fiind întrunite, iar primul raport privind clima și mediul a fost transmis, certificarea este realizată de către un certificator/verificator. Acesta are acces la informațiile relevante de pe portalul web înainte de a vizita sediul întreprinderii și de a desfășura interviuri și controale. Certificatorul/verificatorul certifică în numele municipalității în care întreprinderea are sediul, însă este instruit, acreditat (autorizat) și monitorizat de către administrația centrală a Eco-lighthouse, inclusiv pentru observarea la fața locului (începând din 2017). Abaterile de la criterii și eliminarea abaterilor sunt documentate prin intermediul declarației de mediu.

7.	Rezultatele documentate ale întregului proces sunt verificate de Fundația ELH și este emis un certificat. Numai la acest nivel sunt emise un raport de certificare corespunzător și o scrisoare de recunoaștere.

După certificare

În urma certificării, raportul privind clima și mediul este transmis în fiecare an până la 1 aprilie și oferă precizări cu privire la condițiile unei serii de parametri, atingerea obiectivelor de mediu menționate anterior, precum și o cartografiere detaliată a viitoarelor obiective. Acest raport anual este elaborat de administratorul pe probleme de mediu.

Recertificarea se efectuează o dată la trei ani.

Procesul este identic – deși nu există nicio obligație de a angaja un consultant pentru recertificare. În schimb, administratorul în materie de mediu (Miljøfyrtårnansvarlig) este responsabil de organizarea recertificării, verificarea conformării permanente cu criteriile, completarea declarației de mediu și punerea documentelor la dispoziția certificatorului/verificatorului prin accesul la întreprindere prin intermediul portalului web al ELH. Noua declarație de mediu cu documentația aferentă și rapoartele privind clima și mediul transmise în anii precedenți constituie principalele elemente de probă prezentate înainte de recertificare, în timp ce pe parcursul vizitei la întreprindere certificatorul/verificatorul realizează interviuri, controale la fața locului și inspecții la sediul întreprinderii, astfel cum au fost realizate la prima certificare.

A se reține că:

Peste 300 din aproximativ 430 de municipalități norvegiene sunt membri plătitori de taxă ai sistemului de certificare Eco-Lighthouse. Statutul de membru presupune facilitarea certificării ELH pentru întreprinderile locale prin asigurarea disponibilității unui certificator/verificator pentru întreprinderile din zonă. De asemenea, se așteaptă ca municipalitățile să depună eforturi pentru certificarea propriilor întreprinderi.

Certificatorii/verificatorii care intervin în etapa de certificare pot fi angajați de administrația municipalității/județului sau de către o întreprindere privată și sunt instruiți, autorizați și monitorizați de Fundația Eco-Lighthouse. Este important de remarcat că, în sistemul Eco-Lighthouse, municipalitatea constituie organismul de certificare, prin faptul că certificatorii (autorizați de ELH) își desfășoară activitatea în numele municipalității, nu al administrației Eco-Lighthouse.

Fundația Eco-Lighthouse este certificată în conformitate cu standardul ISO-9001:2015 începând din mai 2016.

Schema generală a punerii în aplicare a sistemelor ELH și EMAS

PARTEA 1

Angajamentul și implicarea conducerii superioare

Cerința EMAS corespunzătoare

1.

Implicarea și angajamentul conducerii superioare. În cadrul EMAS, conducerea superioară definește politica de mediu a organizației (1.1) și este responsabilă pentru punerea corectă în aplicare a sistemului de management de mediu (1.2), inclusiv numirea unui reprezentant pentru management de mediu (1.3). Temei juridic: articolul 2 alineatul (1) și punctele A2 și A4 din anexa II

2.

Conducerea ar trebui să reexamineze în mod regulat progresele înregistrate și să abordeze problemele identificate. Este necesară implicarea cu regularitate a conducerii în reuniunile și inițiativele legate de sistemul de management de mediu. (punctul A6 din anexa II)

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

1.   Implicarea și angajamentul conducerii superioare:

1.1.   Definirea politicii de mediu a organizației:

Criteriul GIC nr. 1945 (8) impune organizațiilor să instituie o politică de mediu. În plus, decizia de a participa la sistem și angajamentul de a respecta diferitele criterii sunt aprobate de conducere.

1.2.   Răspunderea pentru punerea în aplicare corectă a sistemului de management de mediu:

În conformitate cu GIC nr. 6, conducerea trebuie să efectueze o reexaminare anuală a sistemului HSE și a procedurilor Eco-Lighthouse pentru a verifica dacă acestea funcționează în mod corespunzător.

întrucât semnează termenii și condițiile ELH și procesele-verbale ale reexaminării anuale efectuate de conducere, conducerea superioară este responsabilă pentru punerea în aplicare corectă a sistemului de management și pentru acuratețea raportului anual privind clima și mediul (Klima- og miljørapport).

1.3.   Numirea unui reprezentant pentru managementul de mediu:

Un membru al personalului este numit administrator pe probleme de mediu (Miljøfyrtårnansvarlig). Aceasta nu este neapărat o funcție cu normă întreagă, depinzând de dimensiunea întreprinderii. Administratorul pe probleme de mediu poate fi instruit de către consultant cu ocazia certificării inițiale sau de către administratorul anterior. În organizațiile mai mari, administratorul pe probleme de mediu participă în unele cazuri la cursul de consultant ELH [calificându-se astfel pentru funcția de consultant intern (internkonsulent)]. Atribuțiile acestuia sunt prevăzute la cerința 6 (Structura organizatorică, formarea și implicarea angajaților).

2.   Conducerea reexaminează periodic progresele înregistrate și abordează problemele identificate.

Această reexaminare are loc în cadrul analizei efectuate anual de către conducere (9) (ledelsens gjennomgang), care este aprobată de conducere (conducerea semnează procesul-verbal al reuniunii sale anuale dedicate acestei analize). Sunt prezentate un raport de neconformitate (cu cerințele juridice și/sau cu orice criterii ale ELH) și raportul anual (rapoartele anuale) privind clima și mediul. Acesta din urmă include evaluarea performanței de mediu și obiectivele de mediu pentru anul următor. Rapoartele de (re)certificare pot fi prezentate în special în cazul în care se constată o neconformitate.

Această evaluare anuală este, prin urmare, o verificare a calității (gradul de satisfacție al clienților, organizare, neconformitatea constatată), dar asigură, de asemenea, realizarea obiectivelor de mediu și a planului de acțiune și analizează progresele înregistrate cu privire la aspecte legate de deșeuri, consumul de energie și indicatorii de mediu relevanți pentru industrie. În cazul în care există neconformități referitoare la ELH și/sau mediul extern, acestea vor fi abordate cu această ocazie (prin soluționarea lor pe loc sau – în cazul în care nu este posibil – prin introducerea lor în planul de acțiune pentru anul următor).

Criteriul general pentru industrie nr. 1950 prevede că: „Întreprinderea trebuie să stabilească proceduri de raportare și de administrare a cazurilor de neconformitate” (10). Prin urmare, conducerea este răspunzătoare pentru politica, obiectivele și realizările în materie de mediu în cadrul ELH prin actualizarea și confirmarea (cel puțin) anuală a angajamentului.

În plus, sistemul HSE suplimentar prevăzut de dreptul norvegian (11) asigură faptul că obiectivele de mediu prezentate în planul de acțiune și raportate în secțiunea de realizări a raportului anual privind clima și mediul sunt îndeplinite, iar instrucțiunile sunt respectate.

Concluzia Comisiei

Directorul semnează condițiile și angajamentele ELH în etapa inițială a procesului de certificare (prin intermediul portalului web). Criteriul general pentru industrie nr. 1945 impune organizațiilor să instituie o politică de mediu. O implicare detaliată și repetată a conducerii (prin intermediul verificărilor) are loc în diverse momente pe tot parcursul anului și prin analiza anuală efectuată de către conducere. Organizația care pune în aplicare sistemul ELH trebuie, de asemenea, să numească un administrator care raportează conducerii superioare (sau care face parte din conducerea superioară) și asigură legătura cu personalul cu privire la aspecte legate de ELH.

Pe baza acestor elemente, Comisia recunoaște că partea sistemului ELH referitoare la „Angajamentul și implicarea conducerii superioare”este conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare și, prin urmare, poate fi considerată ca fiind echivalentă.

PARTEA 2

Stabilirea unei analize de mediu – analiză preliminară

Cerințele EMAS corespunzătoare

Înainte de înregistrarea acesteia, organizația efectuează o analiză de mediu, pe baza anexei I la regulament - articolul 4 alineatul (1) litera (a), anexa I, secțiunea A.3.1 din anexa II.

Această analiză preliminară vizează următoarele domenii:

1.	identificarea cerințelor legale aplicabile în materie de mediu.

2.	identificarea tuturor aspectelor de mediu directe și indirecte cu impact semnificativ asupra mediului, clasificate și cuantificate după caz și întocmirea unui registru al aspectelor considerate semnificative.

3.	descrierea criteriilor de evaluare a importanței impactului asupra mediului.

4.	examinarea tuturor practicilor și procedurilor existente de management de mediu.

5.	evaluarea rezultatelor anchetelor întreprinse cu privire la incidente anterioare.

Această revizuire va fi verificată de către un verificator extern.

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

Evaluarea generală: Analiza preliminară a ELH, denumită „declarație de mediu” (Miljøkartlegging), este efectuată de către un consultant (instruit, autorizat și monitorizat de către ELH). În urma unei analize a organizării, acesta selectează criteriile relevante pe care organizația trebuie să le respecte pentru a obține certificarea ELH. Pe baza acestei analize, declarația de mediu online (Miljøkartlegging) este generată sub forma unei liste de criterii care trebuie îndeplinite, îndrumând organizația pentru a identifica zona în care ar trebui să se înregistreze progrese. În etapa următoare, procedura interactivă de pe portalul web al ELH (Miljøfyrtårnportalen) permite organizației să introducă progresele și să monitorizeze lista completă a criteriilor aplicabile care trebuie îndeplinite.

ELH oferă criterii generale pentru industrie aplicabile tuturor sectoarelor, plus criteriile specifice predefinite pentru industriile specifice legate de 14 sectoare diferite ale industriei (12).

1.   Identificarea cerințelor legale aplicabile în materie de mediu

Criteriile generale pentru industrie includ, de asemenea, verificarea conformării cu cerințele legale. Acest lucru este verificat în conformitate cu GIC nr. 1944: Întreprinderea trebuie să asigure accesul (13) la o imagine actualizată a legilor și regulamentelor relevante legate de sănătate, mediu și siguranță. Accesul și listarea sunt facilitate de site-ul web al guvernului norvegian Regelhjelp (14), în care întreprinderea introduce codul său unic al organizației, generând o listă a cerințelor legale aplicabile legate de întreprindere, inclusiv cele referitoare la mediu. În general, toate criteriile generale și specifice derivate din legi și regulamente sunt clar marcate cu simbolul § pentru a menționa în mod specific că intenția din spatele criteriului este de respectare a cerințelor legale.

2.   Identificarea tuturor aspectelor de mediu directe și indirecte cu impact semnificativ asupra mediului, clasificate și cuantificate după caz, și întocmirea unui registru al aspectelor considerate semnificative.

Prin procesul de elaborare a criteriilor industriei, aspectele de mediu esențiale pentru industriile vizate de criteriile specifice ELH sunt identificate și incluse pe listă. Criteriile predefinite sunt elaborate în cooperare cu organizațiile relevante din industrie, grupurile de interes, guvernul, oamenii de știință/cercetătorii și principalii clienți. Generarea interactivă a unui set de criterii predefinite este menită să sprijine și să ghideze organizațiile pentru a crea cu ușurință un punct de referință clar. Acest proces este, în mod evident, una dintre principalele diferențe dintre metodele EMAS și ELH. În timp ce primul se concentrează pe identificarea aspectelor de mediu la nivel de organizație, cel de al doilea identifică aceste aspecte la nivel de industrie.

Dintre cele 31 de criterii generale pentru industrie, 35 % sunt criterii de sistem, 4 % se referă la mediul de lucru și 52 % sunt considerate de ELH ca aparținând mediului exterior (15). Dintre criteriile specifice industriei, conform afirmațiilor ELH, în medie 10 % sunt criterii de sistem, 20 % se referă la mediul de lucru și 70 % sunt considerate de ELH ca fiind legate de mediul exterior (16). O examinare atentă a criteriilor cu cele mai multe certificate (care sunt, prin urmare, revizuite și actualizate cel mai frecvent), cum ar fi hotelurile și magazinele alimentare de vânzare cu amănuntul (17), confirmă faptul că aceste criterii includ o serie de aspecte esențiale de mediu relevante.

Criteriile generale pentru industrie (GIC) includ, de asemenea, criteriul nr. 1963 „Alte aspecte de mediu”, care obligă întreprinderea să evalueze și să abordeze orice aspect de mediu relevant care nu este vizat de criteriile generale și specifice pentru industrie: „Întreprinderea trebuie să identifice alte aspecte de mediu semnificative ale întreprinderii și să ia în considerare toate acțiunile necesare și/sau includerea acestora în raportul anual privind clima și mediul și/sau monitorizarea prin intermediul planului de acțiune.” Cu toate acestea, ELH nu definește modul în care se vor aplica aceste criterii, de exemplu ce aspecte vor fi luate în considerate (directe sau indirecte) și modul în care se va evalua semnificația impactului acestora (18). În plus, nu este clar modul în care poate fi evaluată conformarea cu acest criteriu, printre altele pe ce bază poate garanta certificatorul ELH că au fost identificate toate aspectele semnificative de mediu (19).

Criteriile enumerate sunt verificate pe parcursul activităților de verificare/certificare și este necesar ca toate acestea să fie întrunite înainte (20) de acordarea certificării. O dată la trei ani, criteriile sunt reverificate/recertificate în vederea recertificării.

3.   Descrierea criteriilor de evaluare a importanței impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului se realizează prin procesul de elaborare a criteriilor industriei. Această evaluare nu este efectuată, prin urmare, de organizație ci a fost luată în considerare la nivel sectorial de către părțile interesate relevante din industrie. Punctul 3 din anexa I la Regulamentul EMAS include orientări specifice și criterii pentru evaluarea importanței impactului asupra mediului la nivel de organizație. Astfel de orientări nu sunt furnizate de ELH în cazul în care evaluarea este efectuată la nivelul industriei de către grupuri consultative de experți.

4 și 5.   Practica și procedura existentă de management și evaluarea rezultatelor anchetelor întreprinse cu privire la incidente anterioare.

Practica și procedura existentă de management sunt examinate și evaluate având în vedere criteriile industriei. Înainte de certificare, un prim raport anual privind clima și mediul este elaborat și este adăugat la declarația de mediu. Acest raport include aspectele pozitive și cele negative ale managementului de mediu al organizației. Raportul ia în considerare în mod explicit „inițiativele întreprinse”(Gjennomførte tiltak) pentru a corecta situațiile care nu au fost/nu sunt ideale. Pe baza acestor informații, este elaborat un plan de acțiune (Handlingsplan med mål).

Concluzia Comisiei

Analiza preliminară a ELH se întemeiază pe un set de criterii bazat pe aspectele de mediu identificate la nivel de sector. O parte semnificativă a posibilelor aspecte de mediu ale organizației poate fi luată în considerare în mod corespunzător de către ELH la momentul definirii criteriilor industriei. Întreprinderea va aborda ulterior aceste aspecte atunci când evaluează conformarea sa cu criteriile definite în vederea certificării.

EMAS prevede o analiză individuală a aspectelor de mediu specifice directe și indirecte ale organizației și impune organizației să stabilească criterii pentru a determina importanța impacturilor legate de aspectele identificate în contextul specific al organizației. Această abordare axată pe organizație vizează identificarea aspectelor care sunt semnificative în contextul specific al organizației și nu pentru sector în ansamblul său. Această individualizare a abordării este una dintre principalele diferențe între cele două sisteme.

Existența criteriului general ELH 1963, care impune, de asemenea, luarea în considerare a „altor aspecte de mediu” relevante, poate fi utilizată pentru a extinde domeniul de aplicare a analizei și pentru a realiza o revizuire mai specifică. ELH, prin orientările pentru criteriu, prevede ca acesta să poată fi aplicat în legătură cu analiza riscului. Cu toate acestea, nu se stabilește modul în care va fi evaluată semnificația acestor aspecte suplimentare.

Deși ambele abordări sunt valoroase și prezintă avantaje și dezavantaje, metodologiile aplicate diferă în mod semnificativ. Este urmărit un obiectiv similar – identificarea aspectelor de mediu importante, însă prin diferite metode. ELH se axează pe identificarea aspectelor de mediu la nivel de sector, în timp ce EMAS urmărește să identifice aspectele importante specifice organizației. Din acest motiv, cele două abordări nu ar putea fi considerate ca fiind echivalente (21).

Pe baza acestor elemente, Comisia consideră că partea sistemului ELH referitoare la „Stabilirea unei analize de mediu”este parțial conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare.

Măsuri posibile de reducere a diferențelor față de sistemul EMAS

Deși această parte a sistemului ELH nu poate fi considerată ca fiind echivalentă, analiza demonstrează o strânsă corelare cu numeroase cerințe EMAS corespunzătoare. Pentru a realiza conformarea cu toate cerințele corespunzătoare, următoarele elemente suplimentare ar trebui să fie puse în aplicare:

—	O trecere de la o abordare bazată pe o analiză a riscului la o abordare și o metodă bazată pe anexa I la Regulamentul EMAS, cu obiectivul de a identifica, de asemenea, aspectele de mediu importante care nu sunt vizate de criteriile industriei.

—	În acest sens, GIC nr. 1963 se aplică pe baza furnizării analizei de mediu a EMAS.

—	Certificatorul ELH trebuie să asigure, prin metoda corespunzătoare, că orice aspectele de mediu suplimentare, indicatori și cerințe legale au fost identificate și abordate.

PARTEA 3

Instituirea unei politici de mediu

Cerința EMAS corespunzătoare

Conducerea superioară stabilește politica de mediu a organizației. Această politică include diferitele elemente menționate în anexa II la Regulamentul EMAS. [articolul 4 alineatul (1) litera (b) și punctul A2 din anexa II]

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

ELH include o cerință formală pentru stabilirea obiectivelor prin criteriul 1945 („Întreprinderea trebuie să stabilească o politică de mediu (22) și obiective în materie de sănătate, de mediu și de siguranță. Acestea trebuie să fie documentate fie în sistemul de management de mediu, fie în planul de acțiune pentru raportul privind clima și mediul al Eco-Lighthouse”). Politica de mediu și obiectivele de mediu specifice sunt realizate în primul rând prin stabilirea criteriilor înainte de certificare și sunt prezentate în declarația de mediu (Miljøkartlegging). Într-o a doua etapă, se verifică performanța de mediu prin comparație cu indicatorii selectați din raportul anual privind clima și mediul care include, de asemenea, un plan de acțiune pentru îmbunătățirea continuă.

Concluzia Comisiei

Criteriul 1945 revizuit recent obligă întreprinderea să stabilească o politică de mediu. Combinația dintre declarația de mediu, stabilirea criteriilor și raportul anual privind clima și mediul, verificarea indicatorilor și stabilirea obiectivelor completează această politică de mediu și contribuie la punerea în aplicare a acesteia.

Dorința de a obține certificarea prin intermediul sistemului Eco-lighthouse și semnarea condițiilor și angajamentelor ELH demonstrează intenția de a consolida managementul aspectelor de mediu și de a îmbunătăți în mod continuu performanțele de mediu. Prin intermediul „planului de acțiune” din cadrul acestuia, raportul anual privind clima și mediul reprezintă un impuls pentru o îmbunătățire continuă.

Raportul anual privind clima și mediul este aprobat de către conducere pe parcursul analizei anuale efectuate de către conducere.

Pe baza acestor elemente, Comisia recunoaște că partea sistemului ELH referitoare la „Instituirea unei politici de mediu” este conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare și, prin urmare, poate fi considerată ca fiind echivalentă.

PARTEA 4

Asigurarea conformării cu cerințele legale:

Cerința EMAS corespunzătoare

EMAS solicită organizațiilor:

1.	să identifice obligația lor legală în materie de mediu,

2.	să asigure conformarea cu aceste cerințe,

3.	să instituie proceduri adecvate pentru întrunirea acestor cerințe în mod constant,

4.	să furnizeze dovezi materiale și documentare cu privire la această conformare. [articolul 4 alineatul (1) litera (b) și alineatul (4), punctele A3.2, B2 și A5.2 din anexa II]

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

1.

Înainte de certificarea ELH, consultantul întocmește o listă de criterii. Prin criteriul general pentru industrie nr. 1944 (23), întreprinderea are obligația de a asigura accesul certificatorului/verificatorului (și, în plus, al întregii întreprinderi) la o imagine de ansamblu actualizată a legilor și regulamentelor relevante referitoare la întreprindere. Respectarea acestei obligații este facilitată de site-ul web al guvernului norvegian Regelhjelp  (24), unde întreprinderea obține o listă a actelor legislative relevante pe baza numărului său unic al organizației. Cele mai relevante normele și regulamente pentru industrie fac parte din criteriile generale și specifice pentru industrie (marcate cu simbolul §), pentru care este necesară conformarea în vederea certificării și a recertificării. Actualizarea anuală a imaginii de ansamblu este asigurată prin analiza anuală efectuată de către conducere (prin intermediul revizuirii anuale a HSE). Lista de criterii cuprinde, de asemenea, criterii legate de obligațiile legale specifice pe care organizația trebuie să le respecte. Exemple: — Criteriul legal general 42: „deșeurile periculoase (și …) trebuie să fie depozitate și livrate unei instalații (…) în conformitate cu „Regulamentele referitoare la reciclarea deșeurilor”. — Criteriul legal specific 311: „apele reziduale vor fi prelevate și analizate în conformitate cu reglementările locale și regulamentul privind poluarea 15A-3 și 4”. (traducere)

2.

Prin autoevaluarea înainte de certificare, întreprinderea confirmă respectarea acestor criterii. Criteriile sunt ulterior verificate din nou de către verificatorul/certificatorul terț independent pe parcursul procesului de certificare. Înainte de emiterea unui certificat ELH, Fundația ELH verifică din nou activitatea desfășurată de consultant, de întreprindere și de certificator/verificator și o aprobă. Verificarea se repetă la momentul recertificării pe bază trianuală. Respectarea tuturor criteriilor este necesară înainte de realizarea certificării, inclusiv a criteriilor generale și specifice care sunt integrate în mod direct din legislația norvegiană în criteriile ELH (care prezintă simbolul „§”). Nerespectarea unei cerințe legale care nu este un criteriu ELH este vizată de criteriul general pentru industrie nr. 1950, care obligă întreprinderile să stabilească proceduri de raportare și de gestionare a acestor cazuri de nerespectare. Pe baza acestui criteriu, întreprinderea poate fi certificată dacă demonstrează că dispune de un sistem de gestionare a cazurilor de neconformare. Certificatorul/verificatorul examinează conformarea cu criteriile ELH și verifică dacă întreprinderea a instituit o procedură de rectificare a nerespectării dispozițiilor legale generale. În contrast cu EMAS, ELH nu impune organizațiilor să furnizeze certificatorului dovezi de respectare deplină a legislației în materie de mediu (25) dincolo de criteriile (legale) specifice.

3.

Recertificarea este necesară o dată la trei ani, când toate criteriile fiind verificate din nou, inclusiv (GIC nr. 1950) care abordează neconformarea. În cazul nerespectării criteriilor, nu se emite o recertificare. Dovada conformării cu cerințele legale este evaluată de către certificator pe durata evaluării (re)certificării, fiind însă limitată, prin urmare, la competențele certificatorului (a se vedea cerința privind acreditarea). Cu toate acestea, criteriile legale sunt formulate astfel încât certificatorul/verificatorul instruit să poată evalua conformarea și să poată documenta nivelul de conformitate. De asemenea, certificatorul/verificatorul verifică dacă întreprinderea are o imagine de ansamblu actualizată a legilor și regulamentelor existente și dacă există un sistem de gestionare a cazurilor de neconformare. În plus, respectarea cerințelor legale este asigurată prin auditul intern anual al HSE, care face parte din analiza efectuată de către conducere. Auditul HSE vizează orice formă de neconformare cu cerințele legale. Portalul ELH pune la dispoziție orientări și eșantioane pentru a soluționa cazurile de neconformare (GIC nr. 1950).

4.

În conformitate cu explicația oferită la punctul 2 din prezenta secțiune, documentația furnizată poate fi limitată la cerințele legale specifice care fac obiectul criteriilor ELH și nu vizează toate cerințele legale aplicabile în materie de mediu. Documentele vor fi furnizate și stocate prin intermediul interfeței digitale a ELH.

Concluzia Comisiei

Similar cu procedura stabilită pentru declarația de mediu (analiza preliminară), ELH se bazează pe un sistem întemeiat pe criterii pentru a evalua conformarea organizațiilor cu cerințele legale. Se consideră că un astfel de sistem, împreună cu site-ul web al guvernului Regelhjelp  (26), oferă o imagine de ansamblu a cerințelor legale care ar trebui să fie întrunite în temeiul Regulamentului EMAS.

Conformarea cu toate criteriile ELH, inclusiv criteriile legale, este autoevaluată prima dată înainte de procesul de certificare și este verificată la momentul certificării de către verificator/certificator. În cazul în care se constată nerespectarea unui singur criteriu enumerat, nu se poate emite un certificat.

Dovada respectării criteriilor (legale) ELH este pusă la dispoziție prin intermediul sistemului. De asemenea, ELH impune organizației să dispună de o procedură pentru a raporta și a gestiona cazurile rămase de neconformare (27) cu dispozițiile legale. Respectarea celor mai importante legi și regulamente privind activitățile legate de sănătate, mediu și siguranță este controlată în fiecare an prin intermediul listei de verificare HSE, care este confirmată și semnată de către directorul general și face obiectul analizei efectuate de către conducere. Orientările pentru GIC nr. 1944 precizează în mod explicit că este necesar ca întreprinderile să respecte cerințele legale și nu doar să aibă o imagine de ansamblu a acestora.

Cu toate acestea, spre deosebire de EMAS, ELH nu prevede un criteriu care impune organizației să asigure conformarea cu toate cerințele legale în materie de mediu. În schimb, ELH evidențiază cele mai importante acte legislative în materie de mediu prin criteriile relevante pentru industrie, reformulând cele mai relevante acte legislative astfel încât acestea să fie pe deplin înțelese de întreprindere și de certificator.

În plus, în caz de neconformare cu cerințele legale care nu sunt vizate de criteriile legale ale ELH, certificarea poate fi acordată cu condiția instituirii unor proceduri de raportare și de gestionare a cazurilor de neconformare în conformitate cu regulamentele HSE (28).

O altă diferență evidentă este legată de competența verificatorului. Verificatorii EMAS trebuie să fie capabili să observe dacă a fost omis orice act legislativ, prin urmare, aceștia trebuie să fie calificați în mod oficial în acest sens. În schimb, verificatorii ELH sunt formați pentru a dispune de cunoștințe generale. ELH anticipează acest lucru prin formularea criteriilor (legale) într-un mod clar și ușor de înțeles, însă competența certificatorului de a identifica neconformarea care depășește criteriile legale prestabilite poate fi pusă la îndoială.

În cele din urmă, în comparație cu EMAS, se poate remarca, de asemenea, o diferență în ceea ce privește frecvența efectuării acestei verificări externe. În sistemul ELH, recertificarea completă este necesară o dată la fiecare trei ani. La momentul respectiv, toate criteriile, inclusiv criteriile legate de cerințele legale, sunt verificate din nou. În EMAS, performanța în raport cu dispozițiile legale face parte, de asemenea, din validarea anuală a declarației de mediu de către verificatorul EMAS. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, dacă ar fi certificate în conformitate cu EMAS, 98 % din întreprinderile din sistemul ELH ar fi eligibile pentru derogarea pentru organizațiile de mici dimensiuni conform articolului 7, frecvența auditului anual (bienal) și a procesului de recertificare (o dată la patru ani) apropiindu-se de cea a sistemului ELH.

Pe baza acestor elemente, Comisia consideră că partea sistemului ELH referitoare la „Asigurarea conformării legale”este parțial conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare.

Măsuri posibile de reducere a diferențelor față de sistemul EMAS

Deși această parte a sistemului ELH nu poate fi considerată ca fiind echivalentă, analiza demonstrează o strânsă corelare cu multe cerințe EMAS corespunzătoare. Pentru a realiza conformarea cu toate cerințele corespunzătoare, următoarele elemente suplimentare ar trebui să fie puse în aplicare:

—	Adaptarea textului criteriului GIC nr. 1944 pentru a menționa faptul că organizațiile asigură identificarea și respectarea tuturor cerințelor legale în materie de mediu înainte de certificare.

—	Obligativitatea întreprinderii de a furniza dovezi privind respectarea cerințelor legale relevante în materie de mediu, în cazul în care i se solicită acest lucru.

—	Asigurarea confirmării conformării legale de către un auditor terț autorizat sau licențiat o dată pe an pentru organizațiile de mari dimensiuni și o dată la doi ani pentru IMM-uri.

PARTEA 5

Obiectivele și programul de mediu stabilite pentru a asigura îmbunătățirea continuă

Cerința EMAS corespunzătoare

1.

Organizația trebuie să definească obiective pentru a asigura îmbunătățirea continuă a performanței sale de mediu (articolul 1, anexa II, punctul B3, punctul B4 subpunctul 3).

2.

Un program de acțiune în domeniul mediului este stabilit și pus în aplicare pentru a atinge aceste obiective. [articolul 18 alineatul (7), anexa II, punctul A2, punctul A3 subpunctul 3].

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

Procedurile ELH solicită ca, înainte de certificarea unei organizații, să se întocmească o declarație de mediu detaliată (Miljøkartlegging, o listă de verificare a criteriilor generale relevante și a criteriilor specifice relevante pentru certificare) și un prim raport anual privind clima și mediul, care să cuprindă obiectivele și acțiunile în materie de mediu prevăzute pentru anul următor, precum și performanțele de mediu actuale.

În fiecare an (până la 1 aprilie), un raport anual privind clima și mediul este transmis prin intermediul portalului web al ELH. Performanța de mediu este comparată cu cea din anul precedent. Raportul rezumă inițiativele care au fost întreprinse, precum și obiectivele și scopurile care au fost atinse și se prezintă un plan de acțiune pentru anul următor. Raportul (rapoartele) anual(e) privind clima și mediul este (sunt) verificat(e) de certificator/verificator la prima certificare și la fiecare recertificare trienală. Acesta este verificat în fiecare an în cursul analizei efectuate de către conducere.

Raportul anual privind clima și mediul este generat pe portalul web al ELH dintr-un set de indicatori universali și indicatori care corespund unor criterii specifice pentru industrie. Obiectivele de mediu și planul de acțiune din raportul privind clima și mediul documentează îmbunătățirea continuă. Procedura este descrisă în orientările pentru criteriul general pentru industrie (GIC nr.) 7 (29), în orientările asociate și pe portalul web al ELH.

În plus, GIC nr. 1963 (Aspecte de mediu suplimentare) prevede că: „Întreprinderea trebuie să identifice alte aspecte de mediu importante ale întreprinderii și să ia în considerare toate acțiunile necesare și/sau includerea acestora în raportul anual privind clima și mediul și/sau monitorizarea prin intermediul planului de acțiune”. Astfel, planul de acțiune poate cuprinde orice aspecte specifice întreprinderii care nu sunt vizate de criteriile generale sau specifice.

Pentru întreprinderile care doresc să își extindă raportul privind clima și mediul, ELH oferă un serviciu numit indicatori specifici întreprinderii (virksomhetsspesifikke sjekkpunkter), în care se adaugă la raport întrebări și indicatori specifici stabiliți de întreprindere.

Concluzia Comisiei

La momentul certificării, se demarează un program inițial de management al mediului care conține criterii și obiective de evaluare. O evaluare a performanței de mediu a organizației, a progreselor realizate și a obiectivelor de mediu se realizează în fiecare an prin raportul anual privind clima și mediul generat pe portalul web al ELH.

Programul de mediu este actualizat și reevaluat printr-o declarație de mediu reînnoită la fiecare trei ani în momentul recertificării.

Deși aceste procese se axează pe aspectele vizate de un set de criterii atunci când se instituie sistemul de management de mediu [inclusiv aspectele suplimentare vizate de GIC nr. 1963 (30)], ele au capacitatea de a asigura îmbunătățirea continuă a performanțelor de mediu legate de aceste aspecte.

Pe baza acestor elemente, Comisia recunoaște că partea sistemului ELH referitoare la „Obiective și programul de mediu stabilite pentru a asigura îmbunătățirea continuă”este conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare și, prin urmare, poate fi considerată ca fiind echivalentă.

PARTEA 6

Structura organizatorică (roluri și responsabilități), formarea și implicarea angajaților

Cerința EMAS corespunzătoare

1.

Conducerea organizației asigură disponibilitatea resurselor (inclusiv a resurselor umane), pentru a asigura buna funcționare a sistemului. Atribuțiile și responsabilitățile ar trebui definite, documentate și comunicate (anexa II, punctul A.4.1).

2.

Conducerea superioară numește unul sau mai mulți reprezentanți specifici ai conducerii care au atribuții, responsabilități și autoritate definite pentru a asigura punerea corectă în aplicare și întreținerea sistemului de management de mediu și prezentarea unui raport către conducerea superioară cu privire la performanța sistemului respectiv (anexa II, punctul A.4.1).

3.

Formarea ar trebui să fie oferită angajaților pentru a satisface nevoile sistemului de management de mediu (articolul 1, anexa II, punctul A.4.2).

4.

Angajații ar trebui să se implice activ în îmbunătățirea performanțelor de mediu ale organizației (articolul 1, anexa II, punctele A4.2 și B4).

1.   Angajamentul conducerii referitor la punerea în aplicare corespunzătoare a sistemului și furnizarea resurselor necesare:

În conformitate cu GIC nr. 1946: „Întreprinderea trebuie să pregătească o organigramă sau o prezentare similară a rolurilor esențiale în organizație, cum ar fi punctul de contact al Eco-Lighthouse, reprezentantul pe probleme de siguranță, președintele comitetului de lucru pentru mediu, administratorul sistemului HSE, directorul departamentului de achiziții și responsabilul cu siguranța împotriva incendiilor”.

În conformitate cu legislația norvegiană, conducerea superioară este responsabilă de gestionarea întreprinderii, inclusiv gestionarea SMS și astfel, implicit, de punerea în aplicare a sistemului de management de mediu. În cazul în care resursele necesare nu sunt furnizate, deficiențele ar apărea automat în următorul raport privind HSE și în următorul raportul anual privind clima și mediul. Aceste deficiențe vor fi luate în considerare ulterior în cadrul analizei efectuate de către conducere. Această situație ar putea crea, de asemenea, un obstacol pentru următoarea recertificare.

2.   Reprezentanții specifici pentru sistemul de management de mediu:

Un membru al personalului este numit administrator pe probleme de mediu (Miljøfyrtårnansvarlig). Aceasta nu este neapărat o funcție cu normă întreagă, depinzând de dimensiunea întreprinderii. Administratorul pe probleme de mediu poate fi instruit de către consultant cu ocazia certificării inițiale sau de către administratorul anterior. Atribuțiile sale sunt următoarele:

—	purtător de cuvânt pentru consultant (la începutul procesului);

—	purtător de cuvânt pentru certificator/verificator pe parcursul certificării inițiale și al recertificării;

—	asigură respectarea criteriilor pentru industrie;

—	formează și motivează angajații;

—	întocmește și transmite raportul anual privind clima și mediul pe portalul web al ELH;

—	discută acest raport cu conducerea la „reuniunea anuală dedicate analizei efectuate de conducere” (ledelsens gjennomgang), precum și cu personalul la reuniunile cu personalul, diseminează raportul anual în organizație, prin intranet sau prin alte canale de comunicare internă;

—	comunică celorlalți angajați, în special, politica de mediu generală a organizației, precum și scopurile și obiectivele pentru anul următor, astfel cum sunt menționate în raportul anual privind clima și mediul

—	contribuie permanent la îmbunătățire.

ELH a introdus cursuri de formare online care urmăresc să formeze administratorul pe probleme de mediu (Miljøfyrtårnansvarlig) cu privire la modul de completare a raportului anual privind clima și mediul și, în special, cu privire la modul de a obține recertificarea.

ELH a furnizat o instrucțiune pentru administratorul pe probleme de mediu, astfel cum se prevede în criteriul general pentru industrie nr. 1947: „Întreprinderea trebuie să pregătească instrucțiuni scrise pentru angajatul responsabil de punerea în aplicare a sistemului Eco-Lighthouse. Administratorul pe probleme de mediu ar trebui să implice, să motiveze și să includă angajații din cadrul organizației. ELH susține că implicarea activă a angajaților este o piatră de temelie a sistemului ELH.”

În organizațiile mai mari, personal suplimentar poate fi implicat printr-un grup de management de mediu (31) (Miljøgruppe – EMG). EMG poate fi integrat în grupul pentru sănătate, mediu și siguranță (HSE), care este obligatoriu din punct de vedere juridic pentru organizațiile cu peste 50 de angajați.

3.   Formare:

Întreprinderile și organizațiile sunt obligate să aplice criteriul general pentru industrie (GIC) nr. 1951: „Întreprinderea trebuie să dispună de proceduri de formare a angajaților cu privire la aspecte de bază legate de HSE și de informare a acestora cu privire la modificări. Formarea trebuie să includă proceduri solide referitoare la mediul extern.”

Scopul este de a se garanta că angajații dețin cunoștințe și competențe suficiente pentru a-și desfășura activitatea în mod corespunzător și în conformitate cu reglementările în materie de HSE. Domeniul de aplicare a formării angajaților va depinde de riscurile asociate activităților întreprinderii. Principala filozofie a ELH este că organizația se cunoaște cel mai bine și cunoaște cel mai bine competențele/nevoile propriului personalului, fiind, prin urmare, cea mai în măsură să stabilească ce cursuri de formare sunt necesare. Acest criteriu este verificat oral (de către certificator/verificator) prin solicitarea de informații legate de procedurile instituite de întreprindere pentru formarea angajaților acesteia și a persoanelor nou recrutate în materie de HSE.

Întrebarea esențială este dacă aceste activități de formare sunt orientate către îmbunătățirea performanțelor de mediu sau se axează numai pe elementele de procedură în materie de ELH și pe gestionarea riscului legat de HSE. Lista de verificare privind HSE utilizată de ELH pentru a evalua dacă rutinele ELH sunt cunoscute în rândul angajaților confirmă faptul că domeniul de aplicare a instruirii depășește procedurile și abordează domenii-cheie în materie de mediu, cum ar fi gestionarea deșeurilor, eficiența energetică sau gestionarea substanțelor periculoase.

4.   Implicarea angajaților:

Pentru a respecta cerințele EMAS, angajații sunt implicați în procesul de îmbunătățire continuă a performanței de mediu a organizației.

Este necesară numirea unui grup pe probleme de mediu în organizație și participarea activă a angajaților la activitățile legate de mediu (32). Angajații sunt informați cu privire la conținutul raportului privind clima și mediul și sunt implicați, de asemenea, în mod specific în procesele care contribuie la îmbunătățirea performanțelor de mediu, cum ar fi separarea deșeurilor. Criterii diferite (nr. 1953, nr. 1962, nr. 36) sprijină îmbunătățirea continuă prin utilizarea unei „bănci de idei”. Aceste bănci de idei puse la dispoziție de Fundația Eco-lighthouse conțin diferite măsuri pentru a îmbunătăți performanța în domeniile legate de mediu cum ar fi transportul, deșeurile sau energia, în colaborare cu angajații organizației.

Concluzia Comisiei

Conducerea este obligată prin lege să aloce resurse umane pentru buna funcționare a procedurilor privind HSE și trebuie - în conformitate cu normele ELH - să numească, de asemenea, un reprezentant ELH, în mod similar cu procedurile din cadrul sistemului EMAS. Prin urmare, resursele necesare pentru a funcționa în mod corespunzător sunt puse la dispoziția persoanelor responsabile.

De asemenea, organizațiilor li se solicită să își formeze angajații în competențe legate de HSE care includ îmbunătățirea performanței de mediu și implicarea angajaților în punea în aplicare a sistemului de management de mediu și în activitățile legate de mediu.

Pe baza acestor elemente, Comisia recunoaște că partea sistemului ELH referitoare la „Structura organizatorică, formarea și implicarea angajaților”este conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare și, prin urmare, poate fi considerată ca fiind echivalentă.

PARTEA 7

Cerințe privind documentația

Cerința EMAS corespunzătoare

EMAS prevede documentația cu privire la politica de mediu, obiectivele, planurile de acțiune, domeniul de aplicare a sistemului de management de mediu și elementele sale principale, cum ar fi înregistrările necesare pentru planificarea și controlul eficace al proceselor care se referă la impacturile sale semnificative asupra mediului.

Punctul A.4.4. din anexa II

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

Documentația privind organizarea și punerea în aplicare a procedurilor și a obiectivelor sistemului de management de mediu trebuie să fie disponibile.

ELH prezintă o listă detaliată a documentelor obligatorii necesare în vederea certificării pe site-ul său web, împreună cu alte formulare și instrumente utile (verktøy) și informații specifice sectorului (33) referitoare la certificare. Numeroase documente relevante sunt stocate pe portalul web al ELH (34) (Miljøfyrtårnportal). De asemenea, ELH recomandă o structură de completare a documentației.

În orientările pentru certificatori/verificatori privind criteriul general pentru industrie (GIC) nr. 1944, se solicită certificatorului/verificatorului să verifice ca documentația și sistemul privind HSE să fie stocate cu ușurință și sistematic și ca întreprinderea să știe cum să acceseze informațiile. Documentația legată de criteriile pentru industrie este păstrată în declarația de mediu (Miljøkartlegging) și pe portalul web al ELH. Întreprinderea poate alege să prezinte documentația certificatorului/verificatorului la reuniune, însă nu există nicio obligație de a o încărca pe portalul web. Certificatorul/verificatorul își va forma o opinie cu privire la nivelul de cunoaștere a sistemului de către angajați prin reuniunea în vederea certificării sau a recertificării.

Concluzia Comisiei

Această parte se concentrează pe disponibilitatea documentației corespunzătoare. Cu toate că domeniile de aplicare a ambelor sisteme nu sunt identice, structura informațiilor propusă de ELH și structura de completare a documentației pot fi considerate ca fiind satisfăcătoare.

Pe baza acestor elemente, Comisia recunoaște că partea sistemului ELH referitoare la „Cerințe privind documentația”este conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare și, prin urmare, poate fi considerată ca fiind echivalentă.

Notă: prin definiție, domeniul de aplicare a procedurii de documentație a ELH este conceput pentru a satisface necesitățile în materie de documentație ale sistemului de management de mediu al ELH. Dacă o organizație dorește să solicite înregistrarea EMAS, sfera procedurii de documentație va fi adaptată pentru a cuprinde toate cerințele EMAS, inclusiv pe cele care nu sunt îndeplinite în prezent de către ELH.

PARTEA 8

Controlul operațional

Cerința EMAS corespunzătoare

Operațiunile care sunt asociate aspectelor semnificative de mediu identificate sunt efectuate în conformitate cu condițiile specificate. Pentru a asigura acest lucru, organizația:

1.	stabilește, pune în aplicare și menține una sau mai multe proceduri documentate pentru a controla situațiile în care absența unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica și obiectivele de mediu generale și specifice;

2.	stipulează criteriile de funcționare în procedura (procedurile) respectivă (respective);

3.	stabilește, pune în aplicare și menține proceduri asociate aspectelor de mediu semnificative identificate ale bunurilor și serviciilor utilizate de organizație și comunică procedurile și cerințele aplicabile către furnizori, inclusiv contractori.

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

1 și 2.

ELH solicită organizațiilor să stabilească o politică de mediu și să definească obiective specifice cu privire la performanța de mediu. În plus, întreprinderile norvegiene sunt obligate să stabilească obiective globale pentru HSE în temeiul Regulamentului privind controlul intern. Criteriile GIC nr. 1945 și 1947 ale ELH precizează că sistemul de management trebuie să includă proceduri documentate pentru atingerea acestor obiective legate de sănătate, de mediu și de siguranță ale industriei, inclusiv respectarea continuă a criteriilor pentru industrie. Trebuie să se instituie proceduri pentru gestionarea cazurilor de nerespectare a criteriilor (GIC nr. 1950). Criteriile EHL suplimentare (nr. 1949) obligă întreprinderile să realizeze o evaluare a riscurilor (actualizată) și să elaboreze un proiect de plan de acțiune aferent. Trebuie să fie furnizate proceduri specifice pentru anumite industrii cu privire la manipularea produselor periculoase, utilizate în general de sectorul respectiv. (printre altele, SIC 983 și 984 pentru industria curățeniei, SIC 1931, 1932 și 1933 pentru atelierele de reparare și de vopsire a caroseriei autovehiculelor, SIC 14 pentru atelierele de reparații auto).

3.

După certificare, întreprinderea trebuie să își informeze clienții și furnizorii cu privire la activitățile sale în domeniul mediului (GIC nr. 5). Criteriile de mediu relevante trebuie să fie stabilite pentru toate achizițiile semnificative (GIC nr. 1954), iar întreprinderea trebuie să influențeze cei mai importanți furnizori ai săi să se supună certificării de mediu. Întreprinderea trebuie să influențeze în mod egal furnizorii săi să furnizeze informații privind produsele etichetate ecologic ale terților în catalogul lor de produse și privind statisticile referitoare la produsele etichetate ecologic achiziționate de aceștia (GIC nr. 1956).

Concluzia Comisiei

Această parte se concentrează pe procedurile instituite pentru controlul operațional adecvat. Structura procedurilor propuse de ELH în combinație cu Regulamentul privind controlul intern al Norvegiei, precum și fluxurile de informații aferente pot fi considerate ca fiind satisfăcătoare.

Pe baza acestor elemente, Comisia recunoaște că partea sistemului ELH referitoare la „Controlul operațional”este conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare și, prin urmare, poate fi considerată ca fiind echivalentă.

PARTEA 9

Pregătirea pentru situațiile de urgență și capacitatea de reacție în astfel de situații

Cerința EMAS corespunzătoare

1.

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri) de identificare a situațiilor de urgență potențiale și a accidentelor și stabilește modul în care va răspunde la aceste situații.

2.

Organizația răspunde situațiilor de urgență și accidentelor reale și previne sau diminuează impactul negativ asupra mediului al acestora.

3.

Organizația analizează periodic și, după caz, revizuiește procedurile sale de pregătire pentru situații de urgență și capacitatea de reacție în astfel de situații.

4.

De asemenea, organizația testează periodic astfel de proceduri, în măsura în care acest lucru este posibil. (a se vedea anexa II, punctul A.4.7)

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

Acest aspect este reglementat prin criteriul general pentru industrie nr. 1949: „Întreprinderea trebuie să furnizeze o evaluare actualizată a riscurilor referitoare la mediile de lucru și cele externe și un plan de acțiune corespunzător.”

Industriile specifice în care această dispoziție este deosebit de relevantă au legi și reglementări specifice. Întreprinderile norvegiene pot verifica cu ușurință ce legislație li se aplică prin accesarea site-ului web Regelhjelp  (35) privind normele și reglementările guvernamentale, unde întreprinderea poate obține o listă a legislațiilor relevante prin introducerea numărului unic al organizației. Exemple de legi și reglementări relevante legate de pregătirea pentru situațiile de urgență și capacitatea de reacție în astfel de situații pentru diferitele industrii pot fi consultate online pe site-ul web al Protecției Civile (DSB) (36). Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că, în general, ELH nu certifică întreprinderile din industria grea sau întreprinderile care prezintă provocări de mediu complexe.

Criteriile ELH specifice pentru industrie cuprind, de asemenea, dispoziții privind pregătirea și răspunsul în situații de urgență, deși în unele cazuri, cum ar fi construcția de nave, acestea par să fie limitate la liste de substanțe periculoase și la dispoziții privind cursul de prim ajutor. Pentru întreprinderile în care sunt utilizate substanțe chimice sau alte substanțe (cum ar fi serviciile de spălătorie), criteriile specifice pentru industrie abordează aceste aspecte.

Concluzia Comisiei

Pregătirea pentru situațiile de urgență și capacitatea de reacție în astfel de situații este strict reglementată (37) de legislația norvegiană. ELH completează această cerință cu criteriile generale pentru industrie și criterii specifice pentru industrie, dacă este cazul.

La certificare, recertificare și în procesul prevăzut în analiza anuală efectuată de conducere, sunt examinate normele privind conștientizarea riscului, pregătirea pentru situațiile de urgență și capacitatea de reacție în astfel de situații, precum și aplicarea eficientă a acestora și revizuirea procedurilor.

Pe baza acestor elemente, Comisia recunoaște că partea sistemului ELH referitoare la „Pregătirea pentru situațiile de urgență și capacitatea de reacție în astfel de situații”este conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare și, prin urmare, poate fi considerată ca fiind echivalentă.

PARTEA 10

Verificări, auditul intern și acțiuni corective

Cerința EMAS corespunzătoare

1.

Ca parte a sistemului său de management de mediu și în conformitate cu obiectivele sale, organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri) pentru verificarea cu regularitate a caracteristicilor principale ale operațiunilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului și pentru întreprinderea de acțiuni corective atunci când este necesar. (Anexa II, punctul A.5.1) Organizația efectuează un audit intern având ca obiectiv evaluarea sistemelor de management existente și determinarea conformității cu politica și programul organizației (inclusiv conformarea cu cerințele legale), în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 4 alineatul (1) litera (c), la articolul 9 și în anexa III. Auditul este desfășurat de către auditori competenți cel puțin o dată pe an, iar ciclul de audit, care vizează toate activitățile organizației, este încheiat la intervale de cel mult trei ani (sau patru ani pentru IMM-uri).

2.

Organizația stabilește, pune în aplicare și menține o procedură (proceduri) pentru a identifica, a corecta și a analiza cazurile reale și potențiale de neconformare și pentru a întreprinde acțiuni corective și preventive. Rezultatele acțiunilor corective și preventive sunt înregistrate, iar eficacitatea acestora este revizuită. (anexa II, punctul A.5.3)

3.

Rezultatul auditului intern ar trebui să fie prezentat conducerii sub forma unui raport privind concluziile și constatările auditului. Temeiul juridic [articolul 4 alineatul (1) literele (b) și (c), articolul 6 alineatul (2) litera (a), articolul 9, anexa II punctul A.5 și anexa III]

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

1.   Verificarea caracteristicilor principale ale operațiunilor și evaluarea conformității sistemului de management de mediu cu politica și programul organizației prin intermediul unui audit intern

Conform criteriului general pentru industrie (GIC) nr. 6, „Conducerea trebuie să efectueze o revizuire anuală a sistemului HSE și a procedurilor Eco-Lighthouse pentru a evalua dacă acestea funcționează în mod corespunzător”. De remarcat faptul că acest criteriu este marcat cu simbolul § care indică o cerință legală.

Orientările pentru GIC nr. 6 precizează, de asemenea, că „Autoritatea legală pentru criteriu este reprezentată de Regulamentele referitoare la activitățile sistematice în materie de sănătate, mediu și siguranță din cadrul întreprinderilor (Regulamentele privind controlul intern), secțiunea 5.8. Întreprinderea trebuie să monitorizeze sistemul HSE și să pună în aplicare anual sistemul și auditul intern pentru a se asigura că sistemul HSE funcționează în mod corespunzător. Procedurile Eco-Lighthouse pentru mediile externe trebuie să fie integrate în sistemul HSE și să devină o parte inerentă a auditului intern. Conducerii îi revine răspunderea principală pentru sistemul HSE și pentru procedurile Eco-Lighthouse integrate și trebuie să le revizuiască anual pentru a se asigura că acestea funcționează în mod corespunzător. Modul în care conducerile efectuează revizuirea în practică va varia între întreprinderi. Cel mai important aspect este de a găsi soluții practice. (…)

NB: Pe lângă examinarea criteriilor legate de HSE, este important ca întreprinderea/consultantul să examineze, de asemenea, sistemul HSE al întreprinderii ca un întreg. Consultantul/întreprinderea trebuie să examineze dacă sistemul HSE funcționează în mod corespunzător în practică și este bine structurat.

Analiza anuală efectuată de către conducere și documentația și procedurile suplimentare solicitate pentru certificarea în conformitate cu ELH sunt utilizate, prin urmare, împreună cu obligația legală de a constitui un audit anual al activităților legate de HSE ale organizațiilor, în conformitate cu Regulamentele privind controlul intern din Norvegia (38) (RCI). Prin acest proces de revizuire integrat, întreprinderea trebuie să examineze dacă sistemul HSE funcționează în mod corespunzător în practică și este bine structurat.

Aceasta conduce la o integrare a procedurilor în materie de mediu ale ELH în sistemul HSE deja existent și la o consolidare a sistemului de management în ansamblul său, în ceea ce privește atât mediul de lucru, cât și mediul exterior.

Auditul/verificările sunt bazate pe liste de verificare, modele și exemple specifice la nivel de sector furnizate de Fundația ELH și care reflectă nivelul riscului de mediu din diferite sectoare. De asemenea, verificările includ o revizuire a procedurilor Eco-Lighthouse și a obiectivelor, scopurilor și realizărilor în materie de mediu autodefinite, astfel cum sunt prevăzute în raportul anual privind clima și mediul.

În funcție de mărimea întreprinderii, sistemul poate fi verificat de către un auditor intern înainte de analiza anuală efectuată de către conducere sau pentru întreprinderile mici pe parcursul reuniunii propriu-zise. În cadrul analizei anuale efectuate de către conducere, sunt evaluate abaterile și realizările, obiectivele și scopurile și sunt stabilite altele noi.

Pe lângă analiza anuală efectuată de către conducere, raportul anual privind clima și mediul constituie documentarea suplimentară a obiectivelor și realizărilor în materie de mediu. Acesta evaluează elementele descrise de mai sus, verifică dacă s-au înregistrat progrese și dacă au fost atinse obiectivele și stabilește noi obiective pentru îmbunătățiri în anul următor. Acesta este evaluat de conducere în fiecare an în cursul analizei anuale efectuate de conducere.

2.   Corectarea neconformărilor

Scopul revizuirii HSE este de a identifica punctele slabe și deficiențele și de a pregăti un plan de rectificare. Orice deficiență ar conduce la un plan de acțiune cu scopul de a elimina deficiența respectivă (până la o anumită dată-limită).

Conformarea cu toate criteriile este necesară înainte de realizarea certificării sau a recertificării, în special criteriile generale și specifice care sunt integrate în mod direct din legislația norvegiană. Cazurile de neconformare (de asemenea, cu dispozițiile legale în afara ELH) sunt vizate de criteriul general pentru industrie nr. 1950, care obligă întreprinderile să stabilească proceduri de raportare și de gestionare a respectivei neconformări.

Orice caz de neconformare cu un criteriu care apare pe parcursul procesului de certificare sau de recertificare ar amâna certificarea în conformitate cu sistemul ELH.

3.   Raportul către conducere cu privire la concluziile și constatările auditului

Raportul anual privind HSE, împreună cu planul de acțiune rezultat și raportul anual privind clima și mediul, sunt prezentate conducerii cu ocazia analizei anuale efectuate de către conducere.

Concluzia Comisiei

Etapa de verificare integrează procedurile sistemului ELH, conformarea cu cerințele legale și cu cerințele regulamentelor privind controlul intern din Norvegia (RCI) (39). Rezultatele verificărilor sunt examinate ulterior în analiza efectuată de către conducere. Pentru a facilita procesul, domeniul de aplicare a controalelor efectuate este definit prin intermediul listei de verificare la nivel de sector furnizată de Fundația ELH.

Combinarea acestor proceduri – auditul privind HSE, analiza riscurilor, verificarea și eliminarea cazurilor de neconformare – conduce la realizarea auditului intern, care are ca rezultat verificarea consecventă a aspectelor legate de HSE și a sistemului ELH. Rezultatul face obiectul unei analize efectuate de către conducere. La certificare și la recertificare, certificatorul în domeniul mediului confirmă, de asemenea, că auditul a fost efectuat în mod corespunzător și că toate elementele relevante au fost verificate și raportate.

Ca urmare a diferenței dintre ambele sisteme, domeniul de aplicare acoperit de audit poate fi diferit, deși se aplică proceduri comparabile pentru atingerea unor obiective similare. Cu toate acestea, procedurile existente au potențialul de a se aplica unui domeniu de aplicare modificat (de exemplu, care include aspecte specifice de mediu suplimentare) în cazul în care organizația dorește să participe la sistemul EMAS.

Administratorul pe probleme de mediu este responsabil de includerea și prezentarea raportului din diferite componente ale auditului intern în analiza efectuată de către conducere, sprijinind astfel sistemul de mediu și evaluarea performanțelor de mediu având în vedere politica și programul de mediu.

Pe baza acestor elemente, Comisia recunoaște că partea sistemului ELH referitoare la „Verificări, audit intern și acțiuni corective”este conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare și, prin urmare, poate fi considerată ca fiind echivalentă.

Notă: prin definiție, procedurile de audit ale ELH existente în prezent sunt concepute pentru a asigura o verificare ulterioară a sistemului de management al ELH. Dacă o organizație dorește să solicite înregistrarea EMAS, sfera auditului intern va fi adaptată pentru a cuprinde toate cerințele EMAS, inclusiv pe cele care nu sunt îndeplinite în prezent de către sistemul ELH.

PARTEA 11

Comunicare (internă și externă)

Cerința EMAS corespunzătoare

1.

Ca parte a sistemului de management de mediu, organizațiile stabilesc proceduri de comunicare internă și externă. Prin procedura de comunicare externă, organizațiile sunt în măsură să demonstreze că sunt angajate într-un dialog deschis cu publicul și cu celelalte părți interesate, inclusiv comunitățile locale și clienții, în ceea ce privește impactul activităților, produselor și serviciilor lor asupra mediului.

2.

Organizațiile asigură transparența și furnizarea periodică de informații cu privire la mediu pentru părțile interesate externe pe baza cerințelor cuprinse în anexa IV (raportarea în materie de mediu). Aceste informații cuprind, printre altele, următoarele elemente: politica de mediu a organizației, o descriere a tuturor aspectelor de mediu semnificative, o descriere a obiectivelor și țintelor în materie de mediu, o raportare cu privire la indicatorii definiți în anexă, performanța înregistrată în raport cu dispozițiile legale și o trimitere la cerințele legale aplicabile. Aceste informații trebuie să fie validate de un verificator în domeniul mediului acreditat sau autorizat în fiecare an (sau o dată la doi ani pentru IMM-uri). Articolul 4 alineatul (1) litera (d), articolul 5 alineatul (2) litera (a), articolul 6 alineatul (2) litera (b), anexa II punctul B5, anexa IV

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

1.

Comunicarea se bazează pe raportul anual privind clima și mediul. Analiza de mediu inițială a ELH (Miljøkartlegging), care stabilește o listă de criterii de respectat, este încărcată pe portalul web al ELH, însă nu este făcută publică. Acesta nu ar trebui să fie un instrument de comunicare, ci mai degrabă un instrument de evaluare pentru organizație. Numai raportul anual privind clima și mediul și politica în materie de mediu sunt supuse obligației de a fi făcute publice în conformitate cu GIC nr. 7. Raportul privind clima și mediul reprezintă un instrument de management pentru activitățile din domeniul mediului, care trebuie elaborat până la data de 1 aprilie a fiecărui an. Obiectivul este ca întreprinderea să documenteze anual într-un raport de mediu îmbunătățirea performanțelor sale. Raportul cuprinde două părți: un raport privind performanța de mediu înregistrată anul precedent și un plan de acțiune pentru anul următor. Acesta se bazează pe o serie de indicatori, cum ar fi: numărul de angajați, absența (concediu medical), cifra de afaceri, achizițiile publice ecologice și numărul de produse cu etichetă ecologică achiziționate pentru uz propriu, furnizorii certificați, utilizarea hârtiei, consumul total de energie, suprafața zonei încălzite, clasificarea energetică, clasificarea termică (tipul de încălzire utilizat), consumul de combustibil, numărul de kilometri parcurși, tipul și numărul de vehicule, transportul aerian, volumul deșeurilor sortate și nesortate, plus alte aspecte de mediu în funcție de criteriile pentru industrie alese. O parte dintre acești indicatori sunt definiți în paralel cu stabilirea criteriilor pentru industrie și, prin urmare, variază în funcție de sectorul de activitate. Deși ELH nu este destinat organizațiilor industriale, o serie de indicatorii principali ai EMAS sunt vizați de raportare. De exemplu, în raportul anual privind clima și mediul întocmit de distribuitorul angro de produse alimentare „Arne Sjule”, au fost raportați indicatorii privind eficiența energetică, eficiența materialelor din pachetul de achiziții, deșeurile și emisiile de CO2 prin evaluarea utilizării combustibilului și a zborurilor efectuate. Cu toate acestea, nu sunt raportați toți indicatorii de bază enumerați în anexa IV, iar raportarea nu este la fel de cantitativă precum cea prevăzută de EMAS. Acest lucru este legat în mod incontestabil de sistemul de criterii predefinite, înrădăcinat în abordarea ELH, cu indicatorii preidentificați concepuți pentru a fi adaptați la specificitățile sectoriale. De exemplu, în raportul anual privind clima și mediul întocmit de același distribuitor de produse alimentare, indicatorii privind emisiile atmosferice de substanțe chimice (de exemplu, NOx, PM), emisiile în apă și biodiversitatea nu au fost prezenți în raport. Cu toate acestea, deși setul de indicatori solicitat de EMAS este mai larg, ar trebui remarcat faptul că o organizație din cadrul EMAS poate decide, de asemenea, să nu raporteze cu privire la unii indicatori dacă poate justifica faptul că indicatorii în cauză nu sunt relevanți pentru aspectele sale semnificative directe de mediu. În conformitate cu ELH, aspectele semnificative suplimentare sunt abordate prin GIC nr. 1963 („Întreprinderea este obligată să identifice și să abordeze alte aspecte de mediu”), iar raportarea acestora se realizează în raportul anual privind clima și mediul. Întreprinderile pot merge mai departe în exercițiul de raportare și pot adăuga indicatori în raportul privind clima și mediul, prin intermediul indicatorilor la cerere specifici întreprinderii (Virksomhetsspesifikke sjekkpunkter). Planul de acțiune pentru anul următor este inclus în raport, generat cu sprijinul portalului web. Portalul obligă ca toate câmpurile necesare să fie completate; celelalte câmpuri sunt marcate drept opționale. În cazul în care există câmpuri care nu sunt relevante pentru întreprindere sau pentru care nu se poate oferi un răspuns, este necesară furnizarea unei explicații în câmpul pentru comentarii. Performanța în raport cu dispoziția legală și cu trimiterea la cerințele legale aplicabile nu este inclusă în mod oficial în raportul privind clima și mediul. Acțiunile corective ca urmare a detectării unui caz de neconformare pot fi menționate în raport.

2.

Raportul este elaborat de un angajat al organizației (directorul pentru protecția mediului) (la fel ca în EMAS). Acesta este verificat de certificator/verificator la certificare și la recertificarea trianuală. Acesta este raportat personalului (GIC nr. 1952) (pe parcursul reuniunilor și prin intranet) și conducerii (pe parcursul analizei anuale efectuate de conducere). Revizuirea criteriului GIC nr. 7 (40) (aplicat în mai 2017) a condus la o creștere a gradului de transparență a sistemului prin solicitarea ca întreprinderile să publice raportul pentru publicul general, clienți, furnizori și partenerii de cooperare. Publicarea trebuie să fie efectuată cu ocazia primei certificării, iar ulterior în fiecare an. Publicarea va trebui să respecte reglementările norvegiene referitoare la protecția datelor și a vieții private, nedivulgând indicatori precum concediul medical și cifra de afaceri anuală.

Concluzia Comisiei

Raportul anual privind clima și mediul reprezintă baza raportării EHL (interne și către public). Acesta oferă o imagine transparentă asupra performanțelor organizației în raport cu indicatorii definiți. Ca întreg sistemul ELH, acest raport se bazează pe o metodă în care listele de criterii/indicatori sunt preidentificate la nivel sectorial. Această metodă diferă de sistemul EMAS, în care toate aspectele sunt identificate și raportate pe baza unei analize individualizate.

De asemenea, există diferențe în ceea ce privește conținutul rapoartelor. La fel ca EMAS, raportul anual privind clima și mediul al ELH include o descriere a organizației și a sistemului său de management de mediu, politica de mediu a organizației, precum și criteriile care au fost aplicate și statutul certificatului. Cu toate acestea, există diferențe în ceea ce privește menționarea indicatorilor de bază care se aplică tuturor organizațiilor, cerințele de raportare în raport cu cerințele legale și evaluarea performanței organizației în ceea ce privește acești indicatori.

Raportul anual este adus la cunoștința angajaților și a părților interesate în conformitate cu GIC nr. 1952. Raportul anual privind clima și mediul trebuie prezentat tuturor angajaților la reuniuni sau pe intranet. Întreprinderea este obligată, de asemenea, să publice raportul pentru publicul larg, clienți, furnizori și partenerii de cooperare. Publicarea trebuie să fie efectuată cu ocazia primei certificării, iar ulterior în fiecare an. Prin punerea sa la dispoziția publicului, raportul va fi disponibil nu numai pentru personal, ci și pentru actorii externi.

Raportul ELH este validat de către un certificator la certificare și o dată la trei ani (recertificare). Pentru EMAS, validarea de către un verificator terț a „declarației de mediu a EMAS” este necesară în fiecare an sau o dată la doi ani pentru IMM-uri. A se remarca faptul că 98 % din întreprinderile certificate în conformitate cu sistemul ELH ar beneficia de această derogare dacă ar avea înregistrarea EMAS.

Ambele sisteme de raportare urmăresc obiectivul de a oferi o prezentare generală echilibrată a performanței organizației în raport cu indicatorii legați de aspecte de mediu definite. Ambele sunt adecvate pentru metodologia care sprijină sistemul lor respectiv de management de mediu. Cu toate acestea, diferențele metodologice între aceste sisteme se aplică, de asemenea, părților legate de raportare. În plus, declarația de mediu a EMAS include, de asemenea, o cerință privind confirmarea conformării cu cerințele legale și este validată de un verificator extern în fiecare an sau o dată la doi ani pentru IMM-uri. Ca urmare a acestor diferențe, această parte nu poate fi considerată ca fiind conformă cu toate cerințele EMAS.

Pe baza acestor elemente, Comisia consideră că partea sistemului ELH referitoare la „Comunicare (internă și externă)”este parțial conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare.

Măsuri posibile de reducere a diferențelor față de cerințele EMAS

Deși această parte a sistemului ELH nu poate fi considerată ca fiind echivalentă, analiza demonstrează o strânsă corelare cu numeroase cerințe EMAS corespunzătoare. Pentru a realiza conformarea cu toate cerințele corespunzătoare, următoarele elemente suplimentare ar trebui să fie puse în aplicare:

—

raportul privind clima și mediul publicat de organizația din cadrul sistemului ELH include toate elementele prevăzute de anexa IV la Regulamentul EMAS, în special: — o descriere a aspectelor de mediu semnificative ale organizației identificate pe baza procedurii definite în anexa I la Regulamentul EMAS; — indicatorii de bază și specifici raportați după caz; — o trimitere la cerințele legale aplicabile referitoare la mediu și performanța în raport cu aceste cerințe legale;

—

raportul privind clima și mediul este validat de către un certificator acreditat sau autorizat în fiecare an sau o dată la doi ani pentru IMM-uri. Certificatorul trebuie să asigure, prin metoda corespunzătoare, că au fost identificate și abordate toate aspectele de mediu, indicatorii și cerințele legale relevante.

PARTEA 12

Analiza efectuată de către conducere

Cerința EMAS corespunzătoare

Pe baza auditurilor interne, a evaluării conformității, a dialogului cu părțile interesate (inclusiv a plângerilor), a performanței de mediu a organizației cu privire la obiective, a acțiunilor corective și preventive și a analizei anterioare efectuate de către conducere, conducerea superioară reexaminează sistemul de management de mediu al organizației pentru a se asigura că acesta este în permanență corespunzător, adecvat și eficient. Reexaminările includ evaluarea posibilităților de a aduce îmbunătățiri și a necesității de a opera modificări la sistemul de management de mediu, inclusiv la politica de mediu și la obiectivele și țintele de mediu. (anexa II punctul A6)

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

Analiza efectuată de către conducere este vizată formal de GIC nr. 6, care prevede că: „conducerea trebuie să efectueze o revizuire anuală a sistemului HES și a procedurilor Eco-Lighthouse pentru a evalua dacă acestea funcționează în mod corespunzător”.

Informațiile din partea ELH (41) arată că această parte depinde în mare măsură de analiza anuală efectuată de către conducere în sistemul ELH, care centralizează revizuirea sistemului HSE și a procedurilor ELH și include evaluarea performanței de mediu, astfel cum este indicat în raportul anual privind clima și mediul.

Directorul general și angajatul responsabil de aplicarea sistemului Eco-Lighthouse, împreună cu reprezentantul pe probleme de siguranță și cu reprezentantul în domeniul sănătății ocupaționale, se întâlnesc anual pentru a revizui și a evalua sistemul.

Pornind de la exemplul oferit de analiza anuală efectuată de către conducere, organizația vizează următoarele elemente:

—	posibilitățile de îmbunătățire a sistemului. Planurile de acțiune sunt stabilite și revizuite;

—	evaluarea eventualelor încălcări ale legislației sau reglementărilor, constatate pe parcursul perioadei de raportare;

—	evaluarea performanței de mediu, astfel cum se indică în raportul anual privind clima și mediul;

—	stabilirea unor noi obiective și ținte de mediu în planul de acțiune pentru raportul anual privind clima și mediul.

Concluziile Comisiei

Ideea principală a analizei efectuate de către conducere este foarte apropiată de cea a EMAS, întrucât aceasta reflectă în mare măsură dispozițiile regulamentului cu privire la analiza efectuată de către conducere.

Pe baza acestor elemente, Comisia recunoaște că partea sistemului ELH referitoare la „Analiza efectuată de către conducere” este conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare și, prin urmare, poate fi considerată ca fiind echivalentă.

Cerințele de acreditare sau de autorizare pentru organismele de certificare

Următoarea analiză evaluează cerințele de acreditare sau de autorizare care permit verificarea sistemelor de către un auditor terț calificat.

Cerința EMAS corespunzătoare

1.

EMAS impune verificarea elementelor principale ale sistemului de management de către un verificator acreditat sau autorizat independent. Elementele care fac obiectul verificării sunt detaliate la articolul 18 din Regulamentul EMAS.

2.

Înainte de înregistrare – articolul 4 alineatul (5) – analiza inițială de mediu, sistemul de management de mediu, procedura de audit și punerea sa în aplicare sunt verificate de către un verificator de mediu acreditat sau autorizat, care validează, de asemenea, declarația de mediu.

3.

Pentru a reînnoi o înregistrare – articolul 6 –, cel puțin o dată la trei ani o organizație înregistrată: (a) efectuează o verificare completă a sistemului său de management de mediu și a programului de audit, precum și a punerii în aplicare a acestora; (b) pregătește declarația de mediu în conformitate cu cerințele stabilite în anexa IV și o supune validării de către un verificator de mediu; și, fără a aduce atingere punctelor precedente, în acest interval de ani, o organizație înregistrată pregătește o declarație de mediu actualizată în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa IV și o supune validării de către un verificator de mediu; Articolul 7 din regulament acordă următoarele derogări pentru organizațiile mici: frecvența menționată anterior se extinde de la o perioadă de 3 ani la o perioadă de până la 4 ani, precum și de la o perioadă de 1 an la o perioadă de până la 2 ani, sub rezerva îndeplinirii unor condiții specifice.

4.

Verificarea și validarea este efectuată de către un verificator acreditat sau autorizat în condițiile definite la articolele 25 și 26.

5.

Verificatorii de mediu sunt acreditați sau autorizați pe baza cerințelor prevăzute la articolul 20 din Regulamentul EMAS. Verificatorul de mediu furnizează, în special, dovezile corespunzătoare privind competența sa, inclusiv privind cunoștințele sale, experiența și capacitățile sale tehnice relevante pentru domeniul de aplicare pentru care se solicită acreditarea sau autorizarea.

Evaluarea cerințelor corespunzătoare ale ELH

1.

Verificatorul independent: ELH impune o verificare a punerii în aplicare a sistemului de către un certificator/verificator terț. Acest certificator/verificator a fost instruit și autorizat de Fundația ELH și este desemnat în mod oficial de către municipalitate. Certificatorul/verificatorul se concentrează în evaluarea sa pe conformarea organizației cu criteriile generale și specifice industriei selectate de către consultant în sistemul ELH. Activitatea certificatorului/verificatorului este controlată de ELH la fiecare certificare (o dată la 3 ani).

2.

Evaluarea externă înainte de certificare: după autoraportarea realizată de întreprindere, certificarea ELH este pregătită de către certificator/verificator. Certificarea ELH presupune verificarea conformării cu criteriile prestabilite (generale și specifice pentru industrie) care implică, de asemenea, verificarea faptului ca organizația să aibă o imagine de ansamblu actualizată a cerințelor legale aplicabile acesteia, precum și un sistem de gestionare a cazurilor de neconformare. Cele mai relevante cerințe legale sunt transpuse în criterii ELH care sunt verificate în mod specific. În consecință, procesul de verificare se limitează la parcurgerea unei liste de verificare utilizând declarația de mediu prin intermediul unor instrumente online standardizate, cu orientări specifice pentru fiecare criteriu (42). În urma evaluării efectuate de către certificator, Fundația ELH verifică fiecare certificare în parte, pe care o aprobă înainte de emiterea sau reînnoirea certificatului.

3.

Reînnoirea înregistrării: o dată la trei ani, autorizația ELH trebuie să fie reînnoită. Înainte de recertificare, organizația trebuie să fi examinat criteriile și să fi verificat dacă aceasta respectă în continuare criteriile valide. Documentarea acestui proces trebuie să fie pusă la dispoziție pe portalul web. La recertificare, verificatorul analizează dacă rapoartele anuale privind clima și mediul au fost prezentate, astfel cum se prevede, în fiecare an. În caz contrar, rapoartele anuale intermediare trebuie să fie reconstituite cât mai corect și, eventual, să fie realizate retroactiv. Procesul de recertificare este identic cu procesul de certificare. Certificatorul/verificatorul va acorda o atenție deosebită progreselor continue (în materie de mediu). Nu există o verificare externă în perioada intermediară. Rapoartele intermediare privind clima și mediul sunt elaborate la nivel intern. Întrucât 98 % din întreprinderile certificate în conformitate cu sistemul ELH sunt organizații mici și pe baza dispozițiilor articolului 7, această frecvență ar trebui comparată cu verificarea o dată la doi ani prevăzută de EMAS.

4.

Cerințe privind verificarea și validarea: Verificarea este efectuată urmând procesul descris la punctul 2 de mai sus. Certificatorii dețin competențe generale si operează într-un domeniu larg pentru care au primit autorizațiile (nu dețin autorizații pentru un anumit sector). În mod similar cu verificatorii EMAS, certificatorii ELH definesc în mod clar și convin cu organizația domeniul de aplicare a certificării (părți ale organizației supuse certificării), examinează documentația, vizitează sediul organizației, realizează interviuri și verificări la fața locului. În conformitate cu ghidul certificatorului ELH, certificatorul se poate baza parțial pe asigurările furnizate de consultantul care a pregătit certificarea (43). De asemenea, certificatorul poate să își documenteze analiza prin notele și listele de verificare care ar putea fi întocmite. În cazul în care certificatorul aprobă întreprinderea, scrisoare finală de accept este generată de certificatorul care aprobă declarația de mediu (Miljøkartlegging), împreună cu un raport al cazurilor de neconformare identificate și corectate. Ambele sunt stocate pe portalul web. Eco-Lighthouse verifică ulterior documentația și garantează faptul că procedura este în conformitate cu normele și orientările. De îndată ce acest lucru este realizat, ELH eliberează un certificat. Aprobarea, formarea și supravegherea activităților certificatorului sunt asigurate de Fundația Eco-lighthouse prin intermediul portalului său web, iar instrucțiunile pentru efectuarea certificării sunt definite în ghidul certificatorului ELH. Acest lucru asigură independența și profesionalismul verificatorul pe baza cerințelor ELH în materie de acordare a licențelor. Astfel cum s-a menționat la punctul 2 de mai sus, ELH nu include un anumit proces de validare anual în fiecare an.

5.

Cerințele de acreditare sau de autorizare: ELH a instituit un sistem autonom de „autorizare” a auditorilor și a certificatorilor/verificatorilor săi. Certificatorul/verificatorul este aprobat, instruit și monitorizat de către ELH și își desfășoară activitatea în numele municipalității în care își are sediul organizația. Activitatea sa este monitorizată îndeaproape de ELH, însă, în general, acesta nu este acreditat de niciun sistem de acreditare standardizat și recunoscut. Fundația ELH este certificată în conformitate cu standardul ISO 9001, însă acesta nu corespunde standardului pentru acordarea de certificate (ISO 17021). În consecință, cerințele ELH ar trebui comparate cu cerința de acordare a autorizațiilor stabilită prin articolul 20 din Regulamentul EMAS. Certificatorul autorizat este desemnat de municipalitate. Astfel, se menține certificarea de către terți, precum și legătura cu municipalitățile, care joacă un rol activ. Prin intermediul acestui sistem, se evită complexitatea, asigurându-se menținerea costurilor la un nivel scăzut. Accesul la verificatorii disponibili pe plan local este un factor-cheie de succes în sistemul ELH, astfel încât întreprinderile (în principal cele mici și mijlocii) cu un număr redus de aspecte de mediu grave pot obține în acest fel certificarea la un cost rezonabil. Cerințele stabilite de ELH în ceea ce privește calificarea certificatorilor/verificatorilor se concentrează pe următoarele elemente: — Verificatorii/certificatorii ELH sunt instruiți pentru a avea o bună cunoaștere a sistemului de management de mediu pe care îl certifică (ELH) și a sistemului său de criterii; — Verificatorii/certificatorii ELH nu sunt acreditați în funcție de sector, ci sunt admiși în vederea formării pe baza unei competențe generale în domeniul mediului, al HSE, al controlului calității și/sau al revizuirii. ELH se bazează în mare măsură pe precizia criteriilor care trebuie verificate. Această abordare are scopul de a menține costurile scăzute pentru întreprinderi prin creșterea numărului de certificatori și reducerea deplasărilor; — În mod similar, cunoștințele juridice sunt înlocuite cu trimiterea la criteriile specifice industriei, cu un ghid dedicat pentru verificator; — Cunoștințele legate de partea tehnică se concentrează pe cele mai importante teme în materie de mediu (transport, energie, deșeuri etc.). Eco-Lighthouse certifică întreprinderile cu impact mediu asupra mediului. Pentru a putea îndeplini aceste sarcini, ELH se asigură că certificatorii/verificatorii au obținut următoarele calificări A și formări B: A. Cerințe de calificare pentru verificatori/certificatori: — Cunoștințe pe teme legate de mediu (energie, transport, deșeuri, achiziții publice, emisii) — Calificări și/sau experiență profesională în materie de audit — Experiență profesională relevantă (legată de mediu, HSE, ISO 14001, EMAS etc.). — Pregătire profesională relevantă (în domeniul științelor și mediului, HSE, ISO 14001, EMAS etc.). — Altă pregătire sau experiență profesională relevantă B. Formarea certificatorului/verificatorului: Certificatorul/verificatorul, odată admis pentru cursul de formare, este îndrumat în mod individual de ELH. Cursul de formare include: — Introducere în Eco-Lighthouse. Scurt istoric, rețeaua și structura organizației. — Diferitele roluri și responsabilitățile acestora: consultantul, verificatorul, coordonatorul la nivelul municipalității, conducerea și persoana responsabilă de sistemul Eco-Lighthouse din cadrul întreprinderii. — În cazul în care este disponibil un consultant extern: scurtă introducere oferită de acesta pentru a explica aspectele practice ale procesului de certificare și pentru a facilita înțelegerea acestor aspecte. — Portalul web al Eco-Lighthouse, inclusiv analiza de mediu, raportul de certificare — Raportul anual privind clima și mediul — Procesul de certificare și de recertificare Eco-Lighthouse — Tehnici de audit Măsuri suplimentare care urmează să fie puse în aplicare în 2017 sunt: — Examinarea — Autorizația temporară de funcționare — Observarea certificatorilor/verificatorilor de către organismul extern ELH intenționează să își intensifice dialogul cu organismele de acreditare din Norvegia și să întrunească standardele și cerințele acestora, dar fără acreditarea efectivă a certificatorilor/verificatorilor, din cauza creșterii acute a costurilor pe care aceasta ar implica-o pentru întreprinderile care doresc să fie certificate în conformitate cu sistemul ELH.

Concluzia Comisiei

Evaluarea sistemului de management ELH a confirmat faptul că există diferențe între metoda EMAS și ELH (bazată pe criterii), domeniul de aplicare (sectoarele fără aspecte de mediu complexe) și obiective (în special IMM-urile). Cerințele de acreditare și de acordare a autorizațiilor reflectă, de asemenea, aceste diferențe, precum și unele particularități ale sistemului ELH, cum ar fi colaborarea cu municipalitățile sau dorința de a menține costuri reduse de certificare.

Abordarea ELH include o certificare de către un certificator terț care deservește în mod adecvat obiectivele sistemului. Principalele diferențe față de verificarea EMAS sunt următoarele:

—

Procesul de certificare ELH se concentrează pe evaluarea conformării cu setul de criterii care formează nucleul sistemului ELH, inclusiv respectarea celor mai relevante cerințe legale. O astfel de abordare structurată nu există în sistemul EMAS, în care verificatorul trebuie să evalueze punerea corectă în aplicare a cerințelor regulamentului în cazul specific al fiecărei organizații, inclusiv identificarea aspectelor de mediu relevante, precum și conformarea cu cerințele legale.

—	Competența certificatorului ELH se axează pe evaluarea criteriilor. În sistemul EMAS, competența se bazează pe o cunoaștere mai largă a aspectelor de mediu și pe o cunoaștere specifică a sectorului industrial în cauză.

—

Verificatorii ELH sunt formați și autorizați de Fundația ELH, iar activitatea acestora este supravegheată în mod individual. Verificatorii EMAS sunt acreditați sau autorizați și sunt supravegheați de organismele administrative desemnate de guverne pe baza cerințelor Regulamentului EMAS și/sau a standardului ISO 17021.

—	EMAS include o verificare externă anuală pentru a asigura validarea declarației de mediu (la fiecare doi ani pentru IMM-uri, care reprezintă marea majoritate a organizațiilor din cadrul sistemului ELH). Certificarea ELH are loc la fiecare trei ani, fără verificări intermediare.

Sistemul ELH, cu seturile sale predefinite de criterii, axarea sa pe organizații mici (puține întreprinderi cu peste 250 de angajați, fără întreprinderi în industria grea) și sistemul său de certificare supravegheat de Fundația ELH și administrat de municipalități, oferă un o abordare eficientă și pragmatică pentru IMM-urile care doresc să evalueze și să își îmbunătățească practicile legate de sănătate, mediu și siguranță.

Cu toate acestea, din cauza sistemului structurat în jurul seturilor de criterii, verificatorul/certificatorul ELH nu este obligat să dispună de competențe pentru a depista alte probleme de mediu sau cazuri de neconformare care nu ar face parte dintre criterii. În plus, lipsa de cunoștințe specifice sectorului sau de cunoștințe juridice poate împiedica verificatorul/certificatorul să desfășoare controale specifice la fața locului sau să verifice fiabilitatea datelor tehnice specifice care fac obiectul unor cerințe legale. O astfel de analiză specifică ar putea fi necesară pentru a evalua aspectele care depășesc criteriile pentru industrie, în special aspectele suplimentare identificate în conformitate cu GIC nr. 1963 (44), și pentru a verifica conformarea cu cerințele legale.

Din această analiză se poate concluziona că ELH include un sistem coerent de certificare de către certificatorul terț care este adecvat pentru structura și particularitățile sistemului. Cu toate acestea, cerințele privind competențele verificatorului ELH nu corespund pe deplin cerințelor corespunzătoare ale Regulamentului EMAS.

Pe baza acestor elemente, Comisia consideră că partea sistemului ELH referitoare la „Cerințe de acreditare sau de autorizare”este parțial conformă cu cerințele EMAS corespunzătoare.

Concluzie

ELH este un sistem bine structurat, modern și echitabil, care furnizează certificări de mediu prin audituri efectuate de terți pentru numeroase organizații de dimensiuni diferite și din sectoare diverse. Acest sistem este construit în jurul unui set de criterii generale și specifice care trebuie îndeplinite de organizația care solicită certificarea. Această structurare diferă de abordarea sistemului EMAS, care impune o identificare preliminară a aspectelor semnificative de mediu specifice organizației, pe care se bazează aplicarea sistemului de management.

În plus, ambele sisteme abordează obiective diferite. În timp ce ELH se concentrează în mod evident pe IMM-uri, sistemul EMAS poate fi pus în aplicare de organizații de toate dimensiunile, inclusiv organizațiile industriale mari. În ceea ce privește guvernanța, Fundația ELH operează sistemul și definește cerințele acestuia. Fundația ELH acționează, de asemenea, ca organism care acordă autorizații responsabil de formarea și autorizarea certificatorilor care operează în diferite municipalități. Guvernanța EMAS se bazează pe un act legislativ (regulament UE), implică organisme desemnate de autorități și necesită o verificare efectuată de către un verificator acreditat sau autorizat.

Astfel cum s-a subliniat în prezentul document, ambele sisteme urmăresc un obiectiv general similar (îmbunătățirea performanței de mediu a organizațiilor) prin metode diferite. Cerințele nu sunt identice. Unele părți ale ELH corespund parțial cerințelor EMAS corespunzătoare, în timp ce altele sunt recunoscute ca fiind conforme cu aceste cerințe. Părțile sistemului ELH care nu respectă pe deplin cerințele EMAS nu pot fi recunoscute ca fiind echivalente. Cu toate acestea, organizațiile care doresc să facă parte din sistemul EMAS pot utiliza prezentul document pentru a adapta părțile respective înainte de a solicita înregistrarea EMAS.

Pe baza acestei evaluări, Comisia recunoaște:

—

următoarele părți ale sistemului Eco-Lighthouse ca fiind conforme cu cerințele EMAS corespunzătoare. Prin urmare, aceste părți pot fi considerate ca fiind echivalente cu cerințele EMAS corespunzătoare: — Angajamentul și implicarea conducerii superioare — Instituirea unei politici de mediu; — Obiectivele și programul de mediu stabilite pentru a asigura îmbunătățirea continuă; — Structura organizatorică, formarea și implicarea angajaților; — Cerințele privind documentația; — Controlul operațional; — Pregătirea pentru situațiile de urgență și capacitatea de reacție în astfel de situații; — Verificări, audit intern și măsuri corective; — Analiza efectuată de către conducere.

—	următoarele părți ale sistemului Eco-Lighthouse ca fiind parțial conforme cu cerințele EMAS corespunzătoare: — Stabilirea unei analize de mediu – analiză preliminară; — Conformarea cu cerințele legale: — Comunicare (internă și externă);

—	cerințele Eco-Lighthouse de acreditare sau de autorizare pentru organismele de certificare ca fiind parțial conforme cu cerințele EMAS corespunzătoare.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1221/2009.

(2)  Articolul 45 din Regulamentul (CE) 1221/2009.

(3)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(4)  Nivelul ridicat de conformitate necesar ar trebui să fie interpretat având în vedere articolul 4 din regulament care definește condițiile de obținere a înregistrării EMAS. Al treilea alineat din acest articol scutește organizațiile care dispun de un sistem de management de mediu certificat, recunoscut în conformitate cu articolul 45, să efectueze acele părți care au fost recunoscute ca fiind echivalente cu prezentul regulament. Părțile recunoscute ca echivalente ar trebui, prin urmare, să fie în măsură să asigure aceeași funcție ca părțile EMAS corespunzătoare, având în vedere punerea în aplicare a EMAS și înregistrarea EMAS.

(5)  A se vedea site-ul web al ELH http://eco-lighthouse.org/certification-scheme/

(6)  Pentru traducerea în limba engleză a criteriilor: http://eco-lighthouse.org/statistikk/ (au fost traduse criteriile generale pentru industrie, plus unele seturi de criterii specifice selectate). Pentru versiunile în limba norvegiană: http://www.miljofyrtarn.no/dette-er-miljøfyrtårn/bransjekriterier/9-miljt/miljt/55-bransjekriterier-gruppert

(7)  Acest lucru nu trebuie confundat cu „declarația de mediu” a EMAS, care este menționată la articolele 2 și 18 și în anexa IV, partea B din Regulamentul EMAS.

(8)  Care menționează: „întreprinderea trebuie să stabilească o politică în materie de mediu și obiectivele legate de sănătate, mediu și siguranță. Acestea trebuie să fie documentate fie în sistemul de management de mediu, fie în planul de acțiune pentru raportul privind clima și mediul al Eco-Lighthouse”.

(9)  Obligația de a menține controlul intern: „Obligația de a introduce și de a desfășura controlul intern revine «persoanei responsabile» de întreprindere. Prin aceasta se înțelege conducerea sau proprietarul întreprinderii. Deși un control intern trebuie să fie efectuat la toate nivelurile întreprinderii, principala responsabilitate pentru inițierea sistemului și pentru menținerea acestuia este atribuită conducerii superioare a întreprinderii. Totuși, această secțiune precizează că controlul intern trebuie să fie introdus și operat în colaborare cu angajații, comitetul de lucru pentru mediu, delegatul (delegații) în domeniul siguranței și/sau cu reprezentanții angajaților, dacă aceștia există.”

(10)  Temeiul legal pentru criteriu este reprezentat de regulamentele referitoare la activitățile sistematice pentru sănătate, mediu și siguranță la nivelul întreprinderilor (Regulamentele privind controlul intern), secțiunea 5.7.

(11)  Legătură juridică: https://www.arbeidstilsynet.no/hms/internkontroll/ și pentru mai multe referințe: http://www.hse.gov.uk/

(12)  http://eco-lighthouse.org/statistikk/

(13)  Pentru certificator și pentru organizație în general.

(14)  www.regelhjelp.no.

(15)  http://www.miljofyrtarn.no/dokumenter/bransjekrav/844-general-industry-criteria/file. și http://www.miljofyrtarn.no/dokumenter/bransjekrav/866-guidance-to-the-general-industry-criteria/file.

(16)  Statistici, astfel cum au fost furnizate de ELH cu privire la hoteluri: http://miljofyrtarn.no/dokumenter/bransjekrav/864-industry-criteria-hotel/file și cu privire la magazinele alimentare de vânzare cu amănuntul: http://miljofyrtarn.no/dokumenter/bransjekrav/863-industry-criteria-retail-grocery-store/file

(17)  http://eco-lighthouse.org/statistikk/

(18)  Orientările Eco-Lighthouse cu privire la criteriile generale pentru industrie 4 mai 2017 – Criteriul 1963: „O evaluare separată de alte aspecte de mediu va fi suficientă, în cazul în care întreprinderea consideră că este necesar să pună în aplicare măsuri suplimentare. Întreprinderea este liberă să aleagă metoda pe care dorește să o aplice pentru a aborda aceste aspecte de mediu, însă aceasta poate fi legată de analiza de risc pentru mediul extern”.

(19)  Certificatorii ELH sunt instruiți pentru a evalua respectarea criteriilor factuale și nu pentru a efectua o evaluare specifică a diferitelor aspecte de mediu.

(20)  A se vedea, de asemenea, cerința 4: Conformitatea cu cerințele legale.

(21)  Evidențierea acestor diferențe metodologice este deosebit de relevantă, având în vedere articolul 4 din regulament. Înlocuirea analizei de mediu a EMAS cu declarația de mediu a ELH nu ar fi posibilă în contextul punerii în aplicare a sistemului EMAS.

(22)  În conformitate cu punctul A 2 din anexa II la EMAS.

(23)  GIC nr. 1944: „Întreprinderea trebuie să asigure accesul la o imagine actualizată a legilor și regulamentelor relevante legate de sănătate, mediu și siguranță.”

(24)  http://www.regelhjelp.no/ și http://www.miljofyrtarn.no/dette-er-milj%C3%B8fyrt%C3%A5rn/bransjekriterier

(25)  Regulamentul EMAS, anexa II, punctul B2 subpunctul 2.

(26)  http://www.regelhjelp.no/

(27)  GIC nr. 1950 „Întreprinderea trebuie să stabilească proceduri de raportare și de gestionare a cazurilor de neconformare”.

(28)  http://eco-lighthouse.org/statistikk/ Orientările privind criteriile se găsesc la sfârșitul documentului.

(29)  http://eco-lighthouse.org/statistikk/ Orientările privind criteriile se găsesc la sfârșitul documentului.

(30)  GIC nr. 1933: „Întreprinderea trebuie să identifice alte aspecte de mediu importante ale întreprinderii și să ia în considerare toate acțiunile necesare și/sau includerea acestora în raportul anual privind clima și mediul și/sau monitorizarea prin intermediul planului de acțiune”.

(31)  A se remarca faptul că grupul HSE (Arbeidsmiljøutvalg) și grupul ELH (Miljøgruppe) sunt entități diferite. Grupul HSE este obligatoriu din punct de vedere juridic în cazul în care organizația are peste 50 de angajați. Nu există nicio obligație de a forma un grup ELH, însă acest lucru este recomandat de către ELH în organizațiile care au peste un anumit număr de salariați. Acesta poate fi unul și același grup, pentru a asigura organizarea eficientă și integrarea ELH în structurile de management existente.

(32)  Ghidul de certificare în sistemul Eco-Lighthouse 2016 - capitolul 3.2.4 Stabilirea și numirea unui grup pe probleme de mediu/grup de proiect.

(33)  http://miljofyrtarn.no/nyeverktoy și (exemplu) http://www.miljofyrtarn.no/2015-11-18-23-56-21/avfall

(34)  https://rapportering.miljofyrtarn.no/Account/Login?ReturnUrl=%2F Contactați ELH pentru obținerea accesului.

(35)  http://www.regelhjelp.no/

(36)  https://www.dsb.no/ Link către lovdata (incendiu, explozii, substanțe periculoase etc. …): https://lovdata.no/dokument/NL/lov/2002-06-14-20#KAPITTEL_2

(37)  https://www.dsb.no/

(38)  Extras din Orientările privind RCI „Revizuirea periodică a activităților în materie de sănătate, mediu și siguranță. Pe lângă controalele regulate (de exemplu, inspecții de securitate, reuniuni cu personalul etc.), întreprinderea trebuie să efectueze cel puțin o dată pe an o revizuire mai cuprinzătoare a activităților legate de HSE și să evalueze dacă acestea funcționează în practică. Întreprinderea trebuie să aibă o rutină scrisă pentru revizuire. Rezultatele analizei trebuie să fie ușor accesibile. Obiectivul este de a identifica punctele slabe și deficiențele și de a le remedia. Este important să se identifice cauzele și să se asigure că acestea nu vor apărea din nou. După finalizarea revizuirii, trebuie stabilite obiective concrete în vederea realizării unor îmbunătățiri, pe lângă obiectivul general.” Extras din: www.arbeidstilsynet.no/binfil/download2.php?tid=77839 [versiunea PDF a orientărilor și a regulamentului privind activitățile sistematice în materie de sănătate, de mediu și de siguranță (HES)]. Regulamentul complet poate fi consultat la adresa http://www.arbeidstilsynet.no/fakta.html?tid=78950, pentru versiunea în limba engleză, la adresa: http://www.arbeidstilsynet.no/artikkel.html?tid=78622

(39)  http://www.arbeidstilsynet.no/artikkel.html?tid=78622

(40)  GIC nr. 7: „La prima certificare, întreprinderea trebuie să pregătească un raport privind clima și mediul. După certificarea pentru prima dată, raportul anual privind clima și mediul pentru întregul an calendaristic precedent trebuie să fie completat și transmis pe portalul Eco-Lighthouse până la data de 1 aprilie. Raportul anual privind clima și mediul este pus la dispoziția publicului larg, a clienților, a furnizorilor și a partenerilor de cooperare.”

(41)  Printre altele, http://miljofyrtarn.no/nyeverktoy

(42)  A se vedea partea 7.

(43)  Ghidul certificatorului ELH – procesul de certificare: „Nu toate criteriile pot fi verificate în mod egal, însă criteriile marcate cu litera «D» (documentație) trebuie documentate. Analizele de mediu ar trebui să inspire încredere și să fie considerate ca fiind detaliate și, prin urmare, constituie baza principală pentru a decide ce elemente trebuie verificate. Certificatorul stabilește elementele care ar trebui să fie examinate în profunzime și criteriile care pot fi verificate la fața locului. În cazul în care consultantul care efectuează analiza de mediu oferă asigurări că sunt îndeplinite criteriile specifice industriei, certificatorul poate, în principiu, să se bazeze pe acestea, cu condiția să nu existe indicii în sens contrar (analiză de mediu efectuată în mod nesatisfăcător, concluzii lipsite de fiabilitate, alte circumstanțe)”.

(44)  GIC nr. 1963: „Întreprinderea trebuie să identifice alte aspecte de mediu importante ale întreprinderii și să ia în considerare toate acțiunile necesare și/sau includerea acestora în raportul anual privind clima și mediul și/sau monitorizarea prin intermediul planului de acțiune”.