(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (2), statele membre trebuie să adopte planuri naționale sau planuri ale blocurilor funcționale de spațiu aerian (functional airspace block, „FAB”), inclusiv obiective naționale obligatorii sau obiective la nivelul FAB-urilor, asigurând coerența cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii.

(2)

Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/348 (3), care a stabilit, printre altele, că obiectivele locale ale Maltei, Bulgariei și Poloniei în domeniul de performanță-cheie al rentabilității, incluse în planurile de performanță ale BLUEMED FAB, DANUBE FAB și, respectiv, BALTIC FAB, sunt coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru cea de a doua perioadă de referință (2015-2019).

(3)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1), coroborat cu articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, Malta, Bulgaria și Polonia au solicitat, în 2016, permisiunea Comisiei de a revizui obiectivele locale de rentabilitate pentru anii 2017, 2018 și 2019. Aceste state membre au explicat că au fost afectate de modificări ale fluxurilor de trafic cauzate de crize geopolitice care nu au putut fi prevăzute la momentul adoptării planurilor de performanță ce includ obiectivele respective și care afectează calcularea acelor obiective. Pe lângă aceasta, Bulgaria și Polonia au furnizat, de asemenea, dovezi obținute pe baza rapoartelor privind monitorizarea performanței și pe baza documentelor suplimentare, care demonstrează, în opinia lor, că ipotezele și motivațiile inițiale care stătuseră la baza stabilirii obiectivelor inițiale nu mai sunt valabile.

(4)

Documentația prezentată de cele trei state membre a fost evaluată de organismul de evaluare a performanței (performance review body, „PRB”), a cărui sarcină este să asiste Comisia la implementarea sistemului de performanță în temeiul articolului 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013. Rapoartele de evaluare au fost înaintate Comisiei la 29 noiembrie 2016.

(5)

Pe baza evaluării documentației primite, Comisia consideră că Malta, Bulgaria și Polonia au furnizat suficiente dovezi în sprijinul cererii de revizuire a obiectivelor locale de rentabilitate pentru anii 2017, 2018 și 2019.

(6)

În ceea ce privește Malta, pragul de alertă stabilit pentru variațiile dintre traficul planificat și cel real, prevăzute în planul de performanță al BLUEMED FAB, a fost atins și depășit în mod semnificativ pentru anul 2015. În 2015, traficul real a fost cu 35,2 % mai mare decât fusese planificat. Ca urmare a închiderii regiunii de informare a zborurilor (flight information region, „FIR”) din Libia, traficul est-vest care survolase Libia a început să tranzitezeFIR Malta. Situația geopolitică din Siria și din Irak, problemele de securitate din Peninsula Sinai și problemele de capacitate din FIR Nicosia și din FIR Atena au modificat fluxurile de trafic spre și dinspre Orientul Mijlociu prin FIR Malta, provocând astfel o intensificare a traficului. Prin urmare, se consideră că pragul de alertă a fost atins din cauza unor circumstanțe care nu au putut fi prevăzute la momentul adoptării planului de performanță și care sunt deopotrivă insurmontabile și independente de voința Maltei și că sunt îndeplinite condițiile de la articolul 17 alineatul (1) litera (b) și de la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(7)

În ceea ce privește Bulgaria, pragul de alertă stabilit pentru variațiile dintre traficul planificat și cel real, prevăzute în planul de performanță al DANUBE FAB, a fost și el atins pentru anul 2015. În 2015, traficul real a fost cu 22,7 % mai mare decât fusese planificat. Indisponibilitatea unei planificări a zborurilor pe zone extinse ale părții de est a spațiului aerian al Ucrainei și ale Mării Negre a creat schimbări semnificative ale fluxurilor de trafic. Deși această criză a avut loc în 2014, ea a durat mai mult și a avut implicații mai profunde pentru traficul din spațiul aerian bulgar decât se prevăzuse inițial. Fluxurile de trafic din spațiul aerian al Bulgariei au fost afectate și de reducerea cererii de trafic între Federația Rusă și Turcia, precum și de interdicția reciprocă de survolare aplicată aeronavelor înmatriculate în Ucraina și, respectiv, în Federația Rusă. Prin urmare, se consideră că pragul de alertă a fost atins din cauza unor circumstanțe care nu au putut fi prevăzute la momentul adoptării planului de performanță și care sunt deopotrivă insurmontabile și independente de voința Bulgariei și că sunt îndeplinite condițiile de la articolul 17 alineatul (1) litera (b) și de la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(8)

În plus, costurile estimate de Bulgaria, în special în ceea ce privește personalul, prevăzute în planul de performanță al DANUBE FAB, nu mai sunt valabile, având în vedere creșterea traficului și viitoarea deschidere a unui nou aeroport în Turcia, care va necesita modificări la nivelul spațiului aerian al Bulgariei. Prin urmare, se consideră că datele, ipotezele și motivațiile inițiale referitoare la costuri, care stau la baza stabilirii obiectivelor inițiale în domeniul de performanță cheie al rentabilității, nu mai sunt valabile și că au fost îndeplinite condițiile de la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(9)

În ceea ce privește Polonia, pragul de alertă stabilit pentru variațiile dintre traficul planificat și cel real, prevăzute în planul de performanță al BALTIC FAB, a fost de asemenea atins în anul 2015. În 2015, traficul real a fost cu 11,1 % mai redus decât fusese planificat. Indisponibilitatea unei planificări a zborurilor pe zone extinse ale părții de est a spațiului aerian al Ucrainei și ale Mării Negre a creat schimbări semnificative ale fluxurilor de trafic. Deși această criză a avut loc în 2014, ea a durat mai mult și a avut implicații mai profunde pentru traficul din spațiul aerian polonez decât se prevăzuse inițial. Fluxurile de trafic din spațiul aerian al Poloniei au fost afectate de o reducere generală a traficului spre și dinspre Rusia și, în mod specific, de o reducere a cererii de trafic între Federația Rusă și Turcia, precum și de interdicția reciprocă de survolare aplicată aeronavelor înmatriculate în Ucraina și, respectiv, în Federația Rusă. Prin urmare, se consideră că pragul de alertă a fost atins din cauza unor circumstanțe care nu au putut fi prevăzute la momentul adoptării planului de performanță și care sunt deopotrivă insurmontabile și independente de voința Poloniei și că sunt îndeplinite condițiile de la articolul 17 alineatul (1) litera (b) și de la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(10)

În plus, ipotezele privind costurile, prevăzute de Polonia în planul de performanță al BALTIC FAB, s-au dovedit incorecte. Aceste ipoteze incorecte privind costurile se refereau în principal la costuri de operare – în particular la costurile de personal – și la investiții – inclusiv la costul capitalului și la cel al amortizării – în vederea unor proiecte semnificative legate de restructurarea și de sectorizarea spațiului aerian, precum și de nevoia de a îmbunătăți managementul siguranței și de a asigura realizarea în viitor a obiectivelor de performanță în materie de siguranță. Prin urmare, se consideră că datele, ipotezele și motivațiile inițiale referitoare la costuri, care stau la baza stabilirii obiectivelor inițiale în domeniul de performanță-cheie al rentabilității, nu mai sunt valabile și că au fost îndeplinite condițiile de la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(11)

Malta, Bulgaria și Polonia ar trebui, deci, să fie autorizate să își revizuiască obiectivele locale în domeniul de performanță-cheie al rentabilității, în măsura în care acest lucru este necesar ținând cont de circumstanțele care au cauzat atingerea pragului de alertă și de dovezile furnizate, potrivit cărora datele, ipotezele și motivațiile inițiale care stăteau la baza stabilirii obiectivelor inițiale nu mai sunt valabile.

(12)

În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, după ce au fost autorizate de Comisie să își revizuiască obiectivele relevante, statele membre în cauză pot să revizuiască aceste obiective și să prezinte planuri de performanță modificate, bazate pe obiectivele revizuite, pentru a permite Comisiei să evalueze coerența acestora cu obiectivele la nivelul Uniunii pentru cea de a doua perioadă de referință.

(13)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru cerul unic,