29.7.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/92

(1)

La 26 februarie 2016, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/262 al Comisiei („regulamentul provizoriu”) (2), Comisia Europeană („Comisia”) a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de aspartam originar din Republica Populară Chineză („țara în cauză” sau „RPC”) în temeiul articolului 7 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(2)

Ancheta a fost deschisă la data de 30 mai 2015 în urma unei reclamații depuse la 16 aprilie 2015 de către Ajinomoto Sweeteners Europe SAS („ASE”), singurul producător de aspartam din Uniune. La 15 octombrie 2015, societatea comercială ASE a fost achiziționată de Hyet Holding BV și, în consecință, a fost redenumită ca Hyet Sweet SAS („Hyet”). Hyet reprezintă în proporție de 100 % producția din Uniune de aspartam și constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(3)

Conform considerentului 18 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2014 și 31 martie 2015 („perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(4)

În urma comunicării faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii („comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. La cerere, părțile au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

O audiere a avut loc la cererea Camerei chineze de comerț internațional, în prezența reprezentanților unui producător-exportator, Sinosweet Co., Ltd. Principalele aspecte discutate au fost posibilitatea de a obține un angajament de preț, precum și alte cereri și observații privind calculele referitoare la dumping. Observațiile au fost ulterior formalizate sub forma unui document care a fost trimis, fiind abordate în prezentul regulament.

(6)

Intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale a fost solicitată de un producător-exportator, și anume Changmao Biochemical Engineering Co., Ltd. Principalele aspecte discutate au fost motivele refuzului de acordare a tratamentului aplicat societăților care funcționează în condițiile economiei de piață, alegerea țării analoge, necesitatea unor ajustări la stabilirea subcotării prețurilor și pretinsa lipsă a unei legături de cauzalitate între prejudiciul important și importurile care fac obiectul unui dumping.

(7)

Comisia a analizat observațiile prezentate oral și în scris de către părțile interesate și, dacă a fost cazul, a modificat constatările provizorii în mod corespunzător.

(8)

Comisia a informat toate părțile cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de aspartam originar din RPC și să perceapă definitiv sumele depuse cu titlu de taxă provizorie („comunicarea constatărilor definitive”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea concluziilor definitive.

(9)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și, dacă a fost cazul, au fost luate în considerare.

(10)

În lipsa unor observații cu privire la constituirea eșantionului de importatori, se confirmă considerentele 8-10 din regulamentul provizoriu.

(11)

În lipsa unor observații cu privire la constituirea eșantionului de producători-exportatori din RPC, se confirmă considerentele 11-12 din regulamentul provizoriu.

(12)

În absența observațiilor cu privire la examinarea individuală, se confirmă considerentul 13 din regulamentul provizoriu.

(13)

În absența observațiilor cu privire cererile de acordare a tratamentului aplicat societăților care funcționează în condițiile unei economii de piață, se confirmă considerentul 14 din regulamentul provizoriu.

(14)

Produsul în cauză, astfel cum este definit și detaliat suplimentar la considerentele 19-22 din regulamentul provizoriu este aspartamul [N-L-α-aspartil-L-fenilalanină-1-metil ester, esterul N-metilic al acidului 3-amino-N-(α-carbometoxi-fenetil)-succinamic], nr. CAS 22839-47-0, originar din RPC, încadrat în prezent la codul NC ex 2924 29 98 („produsul în cauză” sau „produsul similar”).

(15)

În urma comunicării constatărilor provizorii, industria din Uniune și-a reiterat îngrijorarea cu privire la o posibilă eludare a măsurilor prin intermediul amestecurilor și al preparatelor care conțin aspartam. Industria din Uniune a susținut, de asemenea, că nu vor exista dificultăți în ceea ce privește implementarea în cazul în care asupra unor astfel de amestecuri și preparate s-ar impune taxe. Ca exemplu ea a făcut referire la o altă anchetă privind glutamatul monosodic în Statele Unite.

(16)

Ca răspuns la această observație, se remarcă faptul că o anchetă recentă cu privire la un produs similar a concluzionat, în etapa definitivă, că un număr de state membre și Elveția au întâmpinat dificultăți de implementare considerabile datorită includerii unor astfel de amestecuri și preparate în produsul în cauză. În consecință, în etapa definitivă s-a hotărât eliminarea lor din definiția produsului. Având în vedere asemănările între produse (îndulcitori cu aceleași aplicații în industria alimentară, industria băuturilor și industria farmaceutică) este foarte probabil că în cazul de față ar apărea probleme similare.

(17)

Mai important, constatările anchetei nu au sprijinit argumentul potrivit căruia riscul de eludare prin intermediul amestecurilor și al preparatelor era mare. Utilizatorii care au cooperat au confirmat faptul că fiecare produs din aval și, pentru fiecare produs din aval marca/tipul, necesită proporții diferite de îndulcitori diferiți, prin urmare, importarea separată a fiecărui amestec ar fi complet nepractică. De asemenea, importarea aspartamului în formă lichidă (ca amestec cu apa) ar necesita proceduri de ambalare și transport complet diferite și mult mai costisitoare.

(18)

Pe baza celor de mai sus, definiția produsului de la considerentul 22 din regulamentul provizoriu este menținută.

(19)

În absența observațiilor cu privire la produsul similar, se confirmă considerentul 23 din regulamentul provizoriu.

(20)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 26 din regulamentul provizoriu, cererea de acordare a TEP depusă de unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost respinsă deoarece ancheta a arătat că nu era conformă cu criteriile 2 și 3 din articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Partea a continuat să susțină că îndeplinește aceste criterii. Totuși, în ceea ce privește criteriul 2, ea nu a furnizat nicio dovadă nouă și niciun argument nou de natură să determine reexaminarea evaluării provizorii.

(21)

În ceea ce privește criteriul 3, partea a făcut referire la o hotărâre recentă a Tribunalului (3), când acesta și-a exprimat dezacordul cu analiza Comisiei a stimulentelor fiscale în raport cu respectivul criteriu. Este de remarcat faptul că hotărârea nu a intrat încă în vigoare. Astfel cum se menționează în considerentul 31 din regulamentul provizoriu, fiecare caz este evaluat în mod individual, adică pe baza tuturor datelor aflate la dispoziția Comisiei. În absența altor argumente și a unor elemente noi în ceea ce privește conținutul analizei concrete a stimulentelor fiscale în prezentul caz, concluziile nu au putut fi revizuite.

(22)

În timpul reuniunii cu consilierul-auditor, partea a reiterat afirmația din considerentul 29 al regulamentului provizoriu potrivit căreia beneficiul obținut în urma acordării regimurilor fiscale preferențiale ar trebui să fie considerat subvenție și, prin urmare, existența unei subvenții nu ar trebui clasificată ca o denaturare moștenită de la vechiul sistem economic care nu funcționa după principiile economiei de piață.

(23)

Astfel cum se menționează în considerentul 32 din regulamentul provizoriu, obiectivul evaluării cu privire la TEP este diferit de cel al unei anchete antisubvenție. În timp ce evaluarea posibilității acordării TEP urmărește să stabilească dacă o societate funcționează sau nu în condiții de economie de piață pe baza dispozițiilor articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, ancheta antisubvenție urmărește să stabilească dacă o societate a beneficiat de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii pe baza dispozițiilor Regulamentului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale UE (4). Prin urmare, aceste două aspecte au propriul lor temei juridic și trebuie să fie tratate în mod separat. În cazul TEP, unul dintre aspectele relevante pentru evaluarea criteriului 3 este dacă situația financiară și costurile de producție ale societăților care fac obiectul anchetei sunt afectate sau nu de distorsiuni semnificative moștenite de la precedentul sistem economic care nu funcționa după principiile economiei de piață și nu dacă o societate a beneficiat sau nu de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(24)

În orice caz, considerentul 29 din regulamentul provizoriu explică faptul că producătorul-exportator menționat nu a îndeplinit criteriul 3, nu numai din cauza stimulentelor fiscale pe care le-a primit, dar și din cauza beneficiului pe care l-a obținut prin cumpărarea drepturilor de utilizare a terenurilor. În ceea ce privește drepturile de utilizare a terenurilor, partea a susținut că setul de documente trimis în actualul caz a fost identic cu cel trimis în cadrul a două anchete anterioare, în urma cărora în final i-a fost acordat TEP. Totuși, concluzia că criteriul 3 nu a fost îndeplinit nu s-a bazat doar pe documente trimise în cadrul anchetelor anterioare, ci și pe noi dovezi colectate în cursul actualei investigații, mai exact un raport de stabilire a valorii proprietății întocmit de un auditor independent. Acest document este anexat la un prospect publicat de bursa din Hong Kong în atenția potențialilor investitori. Raportul arată că există o diferență marcată între prețul plătit de către producătorul-exportator pentru dreptul de utilizare a terenurilor și valoarea de piață. Din acest motiv, s-a considerat că partea nu a obținut dreptul de utilizare a terenurilor la valoarea de piață și că criteriul 3 nu a fost îndeplinit.

(25)

Având în vedere cele de mai sus, cererea producătorului-exportator a fost respinsă, iar considerentele 24-37 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(26)

În urma comunicării constatărilor provizorii, trei părți interesate au exprimat preocupări cu privire la alegerea Japoniei ca țară analogă și, în special, cu privire la producătorul Ajinomoto Co., Japonia („Ajinomoto Japonia”), societatea-mamă a reclamantului, precum și cu privire la stabilirea valorii normale pentru RPC pe baza acestei țări.

(27)

Părțile au susținut, în special, că Ajinomoto Japonia se bucură de o poziție de monopol pe piața sa internă unde poate impune un preț semnificativ mai mare în comparație cu alte piețe, cum ar fi Coreea sau RPC, unde concurența este prezentă. În cursul audierii de către consilierul-auditor, una dintre părți a afirmat că Ajinomoto Japonia deține o poziție dominantă pe piața sa internă, având o cotă de piață de 100 % și că, așadar, în Japonia nu există nici importuri, nici concurență. În plus, părțile consideră că Japonia nu este, în mod clar, o țară analogă adecvată, întrucât diferențele dintre piețele din Japonia și din China sunt evidente și sunt ilustrate de nivelul mare al marjelor de dumping din regulamentul provizoriu. Ele au susținut, de asemenea, că prezența mai multor producători interni face piața chineză internă mai competitivă și că profitul realizat de producătorii din China pe piața lor internă este mult mai mic decât cel raportat de producătorul din țara analogă.

(28)

O altă parte a susținut că alegerea Japoniei ca țară analogă este cel mai rău scenariu posibil și că rezultatul comparației prețurilor din Japonia cu cele din China arată că ea nu este o alegere nici realistă, nici rezonabilă.

(29)

În stadiul inițial al anchetei, Comisia a încercat să obțină cooperare din alte țări terțe pentru a selecta o țară analogă adecvată. Ancheta a arătat că producția mondială de aspartam era concentrată în câteva țări: RPC, Franța, Japonia și Coreea. Producătorii cunoscuți din Japonia și Coreea au fost contactați. Singurul producător coreean cunoscut a refuzat să coopereze. După cum s-a discutat în etapa provizorie, doar producătorul din Japonia a acceptat să coopereze, iar astfel Japonia a fost singura țară terță cu economie de piață disponibilă ca țară analogă. Datele sale au fost utilizate pentru a stabili valorile normale în regulamentul provizoriu.

(30)

Comisia remarcă faptul că alegerea Japoniei este contestată de mai multe părți, în special din cauza cotei mari de piață internă deținute de Ajinomoto Japonia și a presupusei concurențe limitate de pe piața respectivă. Cu toate acestea, părțile nu au furnizat nicio dovadă în acest sens pentru a-și susține afirmațiile. Ancheta nu a evidențiat faptul că Japonia nu era o piață deschisă din cauza unor restricții la import, precum taxe vamale mari sau alte restricții tarifare sau cantitative și a relevat, de fapt, că pe piața japoneză există importuri de aspartam, inclusiv din RPC și din Coreea.

(31)

Cu toate acestea, pentru a evalua alegerea Japoniei ca țară analoagă pentru RPC, Comisia a examinat suplimentar condițiile de concurență în care prețurile pentru produsul similar sunt constituite în Japonia. După cum s-a menționat deja, un singur producător este activ pe piața japoneză, el aflându-se în concurență cu importurile din RPC și Coreea. Mai important, marjele de profit ale producătorului japonez obținute de la clienți variază în mod semnificativ în funcție de tipurile și de dimensiunile clienților. Ancheta nu a scos la iveală niciun motiv rațional pentru marile diferențe dintre marjele de profit. În particular, de exemplu, nu s-a constatat că variațiile marjei de profit ar putea fi explicate prin cantitatea vândută. Prin urmare, având în vedere această chestiune nesoluționată, s-a considerat că utilizarea unor prețuri care generează o variație atât de irațională a profiturilor ar face ca determinarea valorii normale să fie într-adevăr inadecvată și nerezonabilă.

(32)

Pe această bază, în etapa definitivă, Comisia a fost nevoită să recurgă la orice alte resurse rezonabile pentru determinarea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. În acest scop, valoarea normală pentru RPC s-a bazat pe prețurile industriei din Uniune, ajustate corespunzător pentru a include o marjă de profit rezonabilă.

(33)

Prețurile pe care le practică singurul producător din Uniune în cazul produsului similar pe piața Uniunii au fost utilizate ca bază rezonabilă pentru determinarea valorii normale în cazul producătorilor-exportatori din RPC cărora nu li s-a acordat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(34)

În primul rând, Comisia a examinat dacă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, volumul total al vânzărilor de produs similar către clienți independenți din Uniune a fost în ansamblu reprezentativ. În acest scop, acest volum total de vânzări a fost comparat cu volumul total al produsului în cauză exportat în Uniune de către fiecare dintre producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Pe această bază, s-a constatat că producătorul din Uniune a vândut produsul similar în cantități reprezentative pe piața din Uniune.

(35)

În al doilea rând, Comisia a identificat tipurile de produs vândute pe piața internă de producătorul din Uniune care erau identice cu tipurile vândute la export în Uniune de către producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Comisia a comparat, în funcție de tipul de produs, volumul de vânzări în Uniune cu exporturile în Uniune pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion. Această comparație a arătat că doar un singur tip de produs fabricat în Uniune a corespuns complet tipului de produs exportat de către producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(36)

Ulterior, Comisia a examinat, în ceea ce privește producătorul din Uniune, dacă acest tip de produs vândut pe piața Uniunii ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul unor operațiuni comerciale uzuale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă volumul vândut la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul de producție calculat reprezintă mai mult de 80 % din volumul total de vânzări pentru tipul respectiv și dacă prețul de vânzare mediu ponderat al tipului de produs respectiv este mai mare sau egal cu costul de producție unitar. Întrucât acest tip de produs nu a fost profitabil, valoarea normală nu putea să se bazeze pe media ponderată a prețului vânzărilor pe piața internă practicate în cursul perioadei de anchetă, însă a trebuit să fie construită astfel cum se explică în considerentul 37 de mai jos.

(37)

În cele din urmă, Comisia a identificat tipurile de produs exportate din RPC în Uniune și care nu au fost vândute pe piața din Uniune de industria din Uniune și a construit valoarea normală pe baza articolului 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază. Pentru a construi valoarea normală pentru aceste tipuri de produs și pentru tipul de produs neprofitabil discutat în considerentul precedent, Comisia a utilizat costul mediu de producție al celor mai apropiate tipuri de produse fabricate de producătorul din Uniune și a adăugat o valoare pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și pentru alte costuri generale (costuri „VAG”), precum și un profit corespunzător valorilor medii ponderate realizate de producătorul din Uniune în urma vânzărilor interne ale produsului similar efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale uzuale în cursul perioadei de anchetă.

(38)

În plus, ca răspuns la o afirmație a unei părți cu privire la presupusa lipsă de informații privind caracteristicile detaliate ale produsului, se clarifică faptul că, spre deosebire de alte produse care fac obiectul unor anchete antidumping precum anumite elemente de fixare din fier sau oțel originare din RPC, produsul în cauză și produsul similar din prezenta anchetă sunt destul de omogene, având un număr limitat de tipuri și de variante. De exemplu, majoritatea tipurilor de produs vândute de producătorii-exportatori chinezi au avut exact aceleași caracteristici de bază în ceea ce privește utilizarea, concentrația, ambalarea și compoziția.

(39)

Cu toate acestea, pentru a explica mai detaliat metodologia aplicată pentru stabilirea valorii normale, trebuie remarcat că Comisia a identificat șase caracteristici specifice care erau relevante pentru definirea detaliată a diferitelor tipuri de produs în cauză: forma fizică, concentrația, tipul de ambalaj, dimensiunea ambalajului, utilizarea și compoziția. Cinci tipuri de produs au fost exportate din RPC în Uniune și, pentru aceste tipuri, numai o singură caracteristică a fost considerată diferită de tipurile de produse vândute în Uniune de către industria din Uniune.

(40)

Ca parte a comunicării constatărilor finale, Comisia a comunicat fiecărui producător-exportator chinez caracteristicile și tipul de produs pe care le-a utilizat la construirea valorilor normale pentru toate tipurile de produse, inclusiv pentru tipurile exportate din RPC în Uniune, care nu au fost pe deplin corespunzătoare tipurilor vândute în Uniune de către industria din Uniune, astfel cum se explică în considerentele 35 și 39 de mai sus.

(41)

În lipsa unor observații referitoare la prețurile de export, se confirmă considerentele 51 – 53 din regulamentul provizoriu.

(42)

O parte nu a fost de acord cu respingerea cererii ei de ajustare în funcție de conversia valutară în contractele lor de regularizare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază. Astfel cum este explicat la considerentul 57 din regulamentul provizoriu, ancheta a demonstrat că nu a existat nicio legătură directă între contractele de schimb valutar și contractul comercial de vânzări la export. Partea nu a furnizat nicio dovadă nouă și niciun argument nou de natură să determine reexaminarea evaluării provizorii.

(43)

Pe baza celor de mai sus, cererea producătorului-exportator a fost respinsă. În plus, având în vedere utilizarea prețurilor industriei din Uniune pentru stabilirea valorii normale, nu este necesar să se răspundă la observațiile referitoare la comparația dintre produsul similar japonez și produsul în cauză.

(44)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia a primit observații din partea a trei părți interesate.

(45)

Prima parte interesată a pretins că datele provenite de la reclamant nu ar trebui să fie utilizate pentru determinarea valorii normale, pentru că aceasta ar fi incorectă și nu ar fi neutră. Partea interesată consideră că singura opțiune este aceea de a utiliza datele din China.

(46)

Datele furnizate de producătorul din Uniune pe baza cărora a fost stabilită valoarea normală au făcut obiectul verificărilor la fața locului și s-a constatat că erau fiabile și exacte. În respectivele circumstanțe, legătura dintre producătorul japonez și producătorul din Uniune nu reprezintă un obstacol pentru utilizarea datelor producătorului din Uniune. Utilizarea de date provenite din Uniune pentru stabilirea valorii normale este prevăzută la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația este respinsă.

(47)

Aceeași parte interesată a pretins că decizia de a utiliza datele referitoare la industria din Uniune a încălcat dreptul ei de a fi informată la timp. În această privință, Comisia consideră că informațiile comunicate sunt suficiente deoarece ele conțineau date referitoare la producătorul din Uniune. În plus, partea interesată a avut posibilitatea de a prezenta observații.

(48)

În cele din urmă, aceeași parte interesată a pretins că existau diferențe între costurile de producție ale producătorului din Uniune și ale producătorului chinez în ceea ce privește producția de aspartam, în special pentru procesul de producție, serviciile suplimentare prestate, tipul de energie folosit, ca urmare a implementării cerințelor suplimentare referitoare la specificațiile prevăzute de reglementări, cum ar fi cerințele referitoare la metale grele, arsenic, bacterii coliforme, E. coli, accesul la materii prime, cheltuielile cu brevete, al 13-lea salariu și costurile de ambalare. Partea interesată a pretins că respectivele diferențe afectează comparabilitatea prețurilor între valoarea normală și prețul de export. O a doua parte interesată a pretins că industria din Uniune a plătit taxe de licență pentru aspartamul solubil, un produs care nu este fabricat în RPC și, prin urmare, pretinde revizuirea în consecință a calculelor referitoare la dumping.

(49)

Părțile interesate nu și-au justificat afirmațiile cu privire la presupusele diferențe între costurile de producție care afectează comparabilitatea prețurilor, astfel cum se solicită la articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În special, nu a fost furnizată nicio dovadă că, în mod sistematic, clienții plătesc prețuri diferite pe piața internă din cauza diferențelor în ceea ce privește astfel de factori. Atât produsele destinate pieței interne, cât și cele exportate sunt percepute ca fiind similare din punctul de vedere al consumatorului, care nu este pregătit să plătească prețuri diferite. Din aceste motive, afirmațiile sunt respinse.

(50)

O a treia parte interesată a susținut că Comisia nu a clarificat dacă, la construirea valorii normale, sumele medii reprezentând cheltuielile VAG și profitul au fost utilizate pentru toate produsele vândute în Uniune sau doar VAG corespunzătoare tipului de produs cel mai apropiat. Prima parte interesată a susținut că profitabilitatea nu poate depăși 3 % din cauza situației sectorului economic al aspartamului. Comisia reamintește că, astfel cum se explică în considerentul 50 din regulamentul provizoriu, pentru construirea valorii normale, ea a adăugat o valoare rezonabilă aferentă cheltuielilor VAG și profitului care corespunde sumelor medii ponderate realizate efectiv de producătorul din Uniune în urma vânzărilor pe piața internă de produs similar în cadrul unor operațiuni comerciale uzuale în cursul perioadei de anchetă, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(51)

A treia parte interesată își reiterează cererea sa de ajustare în funcție de conversia valutară în contractele sale de regularizare. Cu toate acestea, în absența unor noi dovezi sau argumente de natură să determine reexaminarea evaluării provizorii, cererea este respinsă.

(52)

Prima parte interesată și-a reiterat afirmația potrivit căreia refuzul acordării TEP a fost nejustificat și a contrazis constatările anterioare ale Comisiei, precum și afirmația că stimulentele fiscale și granturile nu ar trebui considerate drept o denaturare moștenită de la o economie care nu funcționează după principiile economiei de piață. Aceste afirmații sunt abordate în considerentele 21 – 23.

(53)

În plus, respectiva parte interesată a afirmat că prospectul menționat în considerentul 24 a fost luat în considerare în cadrul determinărilor anterioare ale TEP.

(54)

Partea interesată respectivă nu a demonstrat că acest document a avut vreun impact asupra stabilirii valorii contului referitor la dreptul de utilizare a terenurilor în cadrul determinărilor anterioare ale TEP. În orice caz, pentru fiecare anchetă, decizia referitoare la TEP este luată în mod independent, pe baza circumstanțelor specifice care sunt relevante pentru ancheta în cauză.

(55)

Respectiva parte interesată a susținut, de asemenea, că valoarea din prospect nu poate fi comparată cu prețul din contractul de cumpărare, întrucât terenul vândut era fără tratament și pregătit.

(56)

În ceea ce privește stabilirea valorii drepturilor de utilizare a terenurilor, Comisia a comunicat părții interesate metodologia detaliată utilizată pentru a estima diferența dintre valoarea de piață justă și costurile efective. În această privință, costul total de construcție a fost dedus din suma totală estimată pentru parcela cu clădiri și structuri. Diferența de + 35 % a fost considerată semnificativă și poate fi explicată doar de un preț de transfer cu mult sub valoarea de piață justă în momentul tranzacției dintre societate și autoritățile locale. Faptul că, după cum susține partea interesată, în anchetele anterioare, respectiva diferență dintre valoarea de piață justă și costurile efective a fost evaluată în mod diferit nu schimbă constatările prezentei anchete.

(57)

În absența oricăror alte observații, marjele de dumping provizorii astfel cum sunt prezentate în considerentele 61-67 din regulamentul provizoriu se confirmă, iar marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(58)

În absența observațiilor în legătură cu definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii, se confirmă considerentele 68 și 69 din regulamentul provizoriu.

(59)

În lipsa observațiilor cu privire la consumul Uniunii, se confirmă considerentele 70-73 din regulamentul provizoriu.

(60)

Una dintre părți a susținut că drepturile sale la apărare au fost încălcate întrucât statisticile referitoare la importuri nu au fost publicate. Această parte a solicitat, de asemenea, explicații cu privire la modul în care volumele și valorile pentru produsul în cauză au fost obținute din statisticile disponibile și a solicitat clarificări cu privire la baza de date în raport cu care s-au făcut verificări și cu privire la modul în care aceste volume/valori au fost verificate, astfel cum se menționează în considerentul 71 din regulamentul provizoriu. Partea respectivă a solicitat să aibă acces la statisticile referitoare la importuri.

(61)

Comisia confirmă faptul că volumele și prețurile importurilor din China au fost stabilite pe baza datelor furnizate de o societate de cercetare din China, denumită CCM (5). Aceste date au fost verificate comparativ cu informațiile disponibile în baza de date oficială referitoare la exporturile din China care este întreținută de către autoritățile vamale chineze. Datele obținute din baza de date a Chinei referitoare la exporturi sunt disponibile în dosarul neconfidențial disponibil pentru consultarea de către părțile interesate. În plus, ele sunt disponibile și publicului, contra cost. Atât CCM, cât și baza de date a Chinei referitoare la exporturi au un cod specific (29242930) exclusiv pentru aspartam și, prin urmare, erau suficient de specifice și nu era necesară analiză mai detaliată.

(62)

Unitatea de măsură din considerentul 76 și din tabelul 3 din regulamentul provizoriu conține o eroare materială. Prețurile indicate în considerentul 76 și în tabelul 3 din regulamentul provizoriu se referă la EUR/kg și nu la EUR/tonă.

(63)

În absența oricăror alte observații, se confirmă constatările din regulamentul provizoriu privind volumul, cota de piață și prețurile medii ale importurilor din RPC, astfel cum se descrie în considerentele 74-77, iar unitatea de măsură utilizată în considerentul 76 și în tabelul 3 din regulamentul provizoriu se corectează în EUR/kg.

(64)

O parte interesată a solicitat Comisiei să revizuiască analiza subcotării prețurilor prin luarea în considerare a diferențele între tipurile de ambalaj. Partea respectivă a furnizat cotații de preț pentru diferite materiale de ambalare în sprijinul afirmației sale. O altă parte a afirmat că în calculul subcotării trebuie să se țină seama de diferențele între procesele de producție și de prețul de achiziție al materiilor prime determinat de transportul pe ocean și de asigurările internaționale, deoarece se presupune că acești parametri au o influență semnificativă asupra prețului unitar al produsului final.

(65)

Una dintre părțile interesate a afirmat, de asemenea, că dat fiind că industria din Uniune nu a pierdut din cota de piață, subcotarea prețurilor nu are nicio consecință deoarece ar fi relevantă doar în cazul în care importurile din RPC ar scădea cota de piață a industriei din Uniune.

(66)

În primul rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 79 din regulamentul provizoriu, ancheta a arătat că ambalajul nu este un factor determinant pentru preț. În plus, în cadrul analizei cotațiilor furnizate de părți, Comisia a constatat că acestea relevă o diferență maximă de 0,33 RMB/kg între costurile de ambalare (egală cu 0,046 EUR/kg) care este neglijabilă pentru un produs cu un preț mediu de peste sau în jur de 10 EUR/kg.

(67)

În al doilea rând, calculele prejudiciului se bazează pe prețuri comparabile practicate în Uniune și pe prețurile importurilor în cursul perioadei de anchetă, astfel cum se explică în considerentul 78 din regulamentul provizoriu. Trebui să se demonstreze că o diferență între RPC și Uniune în ceea ce privește prețul materiei prime afectează comparabilitatea prețurilor. Nu este neobișnuit pentru producătorii dintr-o țară să achiziționeze materii prime la prețuri diferite decât producătorii dintr-o altă țară. Cu toate acestea, o astfel de diferență de costuri nu se traduce în mod necesar într-o diferență de prețuri și nici nu afectează în mod necesar comparația echitabilă a prețurilor, deoarece este doar unul dintre elementele prețului. În orice caz, partea interesată nu a reușit să argumenteze modul în care pretinsa diferență în ceea ce privește costurile materiilor prime ar afecta comparabilitatea prețurilor. În consecință, această afirmație este respinsă.

(68)

În al treilea rând, ancheta a stabilit că procesele de producție utilizate de producătorul din Uniune și de producătorii-exportatori chinezi sunt similare. În plus, partea interesată nu a arătat în mod justificat ce fel de ajustare trebuie să se realizeze din cauza diferențelor în procesul de producție, în cazul în care există vreuna. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(69)

În urma comunicării constatărilor finale, partea interesată și-a reiterat pretenția ca diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, astfel cum se menționează în considerentul 48, să fie luate în considerare și în privința calculelor referitoare la subcotare. În plus, respectiva parte interesată a pretins că, pentru unul dintre clienții ei, un comerciant, o anumită marjă de profit ar trebui să fie inclusă în calculul subcotării.

(70)

Ancheta nu a constatat că există un preț mai mare al produsului similar, care este un produs de bază. Ancheta a constatat că nu există nicio diferență de calitate sau de orice altă natură între produsul în cauză și produsul similar care ar fi reflectată în prețuri în mod sistematic. În ceea ce privește pretenția adăugării unei marje de profit la costurile ulterioare importului ale unui comerciant, Comisia reamintește faptul că în calcule se iau în considerare prețurile plătite de către primii clienți independenți, indiferent dacă aceștia sunt sau nu comercianți. Prin urmare, respectivele pretenții au fost respinse.

(71)

Afirmația conform căreia subcotarea prețurilor este relevantă numai în cazurile în care importurile care fac obiectul unui dumping scad cota de piață a industriei nu este justificată și nu reflectă formularea de la articolul 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. Această afirmație este respinsă.

(72)

În urma comunicării constatărilor finale, o parte interesată a contestat concluzia Comisiei și a pretins că subcotarea prețurilor nu a avut un impact semnificativ asupra parametrilor economici ai industriei din Uniune.

(73)

Comisia consideră că articolul 3 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază permit ca stabilirea prejudiciului să se bazeze pe indicatori de volum și/sau de preț. Afirmația privind importanța semnificativă a subcotării prețurilor este abordată în secțiunea 4.5.

(74)

În lipsa altor observații suplimentare cu privire la subcotarea prețurilor, se confirmă considerentele 78-80 din regulamentul provizoriu.

(75)

Performanța economică a industriei din Uniune a fost evaluată prin examinarea tuturor factorilor economici menționați la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Toți indicatorii economici (cu excepția cotei de piață și a capacității de producție) s-au deteriorat pe parcursul perioadei examinate. Este important să se sublinieze faptul că, în scopul stabilirii prejudiciului, nu toți indicatorii de prejudiciu trebuie să arate o tendință de prejudiciere deoarece niciunul dintre ei nu este decisiv, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(76)

În special, ancheta a stabilit că din cauza volumului mare al importurilor chineze care fac obiectul unui dumping și care au subcotat în mod semnificativ prețurile din Uniune (cu 21,1 % în cursul perioadei de anchetă), industria din Uniune nu a avut altă soluție decât să își reducă prețurile de vânzare, în pofida înrăutățirii situației costurilor. Această scădere a prețurilor de vânzare a avut un efect negativ direct asupra profitabilității, a fluxului de lichidități, a investițiilor și a randamentului investițiilor. Deteriorarea semnificativă a respectivilor indicatori de prejudiciu este, prin urmare, un semn clar de prejudiciu important, care este cauzat de importurile chinezești care fac obiectul unui dumping. Partea interesată nu a oferit noi dovezi sau argumente pentru a contesta această concluzie.

(77)

Partea interesată a pus la îndoială faptul că industria din Uniune a fost într-adevăr obligată să își reducă prețurile pentru a-și menține cota de piață, deoarece în pofida subcotării de 21,1 %, ea și-a redus prețurile practicate cu doar 7 %.

(78)

Ca răspuns la această afirmație, este important să se evidențieze faptul că subcotarea prețurilor nu este o simplă comparație de prețuri, ci ea urmează metodologia descrisă la considerentele 78-80 din regulamentul provizoriu și, prin urmare, amploarea ei nu se reflectă în mod necesar în evoluția prețurilor industriei din Uniune. În orice caz, se reamintește faptul că industria din Uniune a fost forțată să își reducă prețurile în mod continuu pe parcursul perioadei examinate, în pofida înrăutățirii situației sale economice și a pierderilor care au debutat încă din 2013. În acest context, o scădere a prețului cu 7 % nu poate fi considerată ca fiind nesemnificativă.

(79)

Pe baza celor menționate anterior, se confirmă concluzia de la considerentul 106 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(80)

Unele părți au susținut că anumiți indicatori, cum ar fi capacitatea de producție, nu urmează o tendință prejudiciabilă, iar alții, cum ar fi volumul vânzărilor, cota de piață și prețurile de vânzare, trebuiau să fie analizați în contextul unei scăderi a consumului pe durata perioadei examinate.

(81)

În ceea ce privește capacitatea de producție, aceasta a rămas într-adevăr stabilă în cursul perioadei examinate. Aceasta se datorează faptului că industria din Uniune constă dintr-un singur producător care are o unitate de producție integrată, compusă din etape de producție aliniate cu grijă, care limitează posibilitatea unor reduceri bruște ale capacității fără ajustări majore și costisitoare. Cu toate acestea, industria din Uniune a atenuat efectele scăderii cererii prin opriri prelungite ale producției, astfel cum se explică în considerentul 84 din regulamentul provizoriu. În plus, industria din Uniune și-a redus costurile fixe pentru a atenua efectul scăderii cererii asupra costului de producție.

(82)

În urma comunicării constatărilor finale, o parte interesată a susținut că nu au fost furnizate detalii cu privire la modul în care industria din Uniune și-a redus costurile fixe. În plus, respectiva parte interesată a afirmat, de asemenea, că orice scădere a costurilor fixe a fost, în cel mai bun caz, minoră. Partea interesată a afirmat că industria din Uniune nu a reușit să se adapteze la schimbările de pe piața UE și că, prin urmare, orice prejudiciu a fost autoprovocat.

(83)

Drept răspuns, Comisia reamintește faptul că detaliile privind reducerea costurilor fixe efectuată de industria din Uniune au fost furnizate în considerentul 84 din regulamentul provizoriu. În plus, industria din Uniune s-a adaptat la scăderea cererii prin adaptarea propriului proces de producție la o producție mai mică. Comisia a analizat cu atenție evoluția costurilor fixe în cursul perioadei examinate. În urma anchetei s-a constatat faptul că industria din Uniune a reușit să își reducă semnificativ costurile fixe totale și, drept rezultat, în aceeași perioadă, costurile fixe per tonă au crescut cu doar 24 %. Dacă industria din Uniune nu ar fi întreprins acțiunile descrise mai sus și cele descrise în considerentul 84 din regulamentul provizoriu, costurile fixe ar fi crescut cu 66 %. Din aceste motive, Comisia își menține concluzia conform căreia industria din Uniune a luat măsurile corespunzătoare pentru a se adapta la scăderea vânzărilor și a reușit să își diminueze costurile fixe în mod semnificativ. Pe baza faptelor prezentate mai sus, afirmația că prejudiciul a fost autoprovocat nu este confirmată de constatările anchetei și, prin urmare, este respinsă.

(84)

Ancheta a stabilit că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC au scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate. Acest comportament în materie de prețuri nu poate fi explicat prin evoluția prețurilor materiilor prime. De asemenea este important să se evidențieze faptul că importurile chinezești care fac obiectul unui dumping reprezintă o proporție importantă a vânzărilor de pe piața Uniunii și, prin urmare, au un impact important asupra acestei piețe, care este principala piață pentru industria din Uniune. În plus, după cum s-a arătat în considerentul 76, marja cu care importurile chinezești au subcotat prețurile industriei din Uniune a fost de 21,1 % în cursul perioadei de anchetă. În consecință, industria din Uniune nu a avut altă opțiune decât să scadă prețurile sale de vânzare pentru a rămâne suficient de atractivă și pentru a limita pierderea din volumul vânzărilor sale și din cota sa de piață. Comisia a colectat dovezi din negocierile contractelor care implică și utilizatori și distribuitori de aspartam, care arătau că prețul importurilor din China este utilizat pentru a exercita presiune asupra industriei din Uniune. Acest fapt a avut un impact negativ direct deosebit asupra industriei din Uniune în ceea ce privește profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor. Deteriorarea acestor indicatori de prejudiciu este, prin urmare, legată în mod direct de importurile chinezești care fac obiectul unui dumping, iar această legătură nu este afectată de scăderea consumului din Uniune.

(85)

În ceea ce privește considerentul 110 din regulamentul provizoriu, o parte a afirmat că sursa statisticilor referitoare la evoluția prețurilor materiilor prime ar trebui să fie făcută publică și a pus sub semnul întrebării constatarea potrivit căreia cele două materii prime principale reprezentau doar 25 % din costul total de producție al produsului în cauză/produsului similar. Pe baza datelor părții referitoare la costuri, aceste două materii prime ar reprezenta aproape 50 % din costul total de producție al producătorilor-exportatori și, prin urmare, Comisia ar trebui să reexamineze concluziile din considerentul 110 din regulamentul provizoriu.

(86)

Informațiile privind prețurile materiilor prime au fost obținute de la CCM și un rezumat cu acces liber referitor la acestea a fost introdus în dosarul neconfidențial pentru consultare de către părțile interesate în urma observațiilor primite după publicarea regulamentului provizoriu.

(87)

Astfel cum se explică în considerentul 110 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză/produsul similar este fabricat prin amestecarea a doi aminoacizi (L-aspartic și L-fenilalanină) în cantități mai mult sau mai puțin egale. După primirea unor noi statistici care vizează perioada de anchetă în raport cu anul calendaristic 2014, evoluția prețurilor materiilor prime a fost revizuită. În cursul perioadei examinate, prețurile pentru L-aspartic au crescut cu 1 %, iar cele pentru L-fenilalanină au scăzut cu 23,6 %. Cu toate acestea, această revizuire a prețurilor materiilor prime nu a modificat concluzia la care s-a ajuns în etapa provizorie și anume că acești doi aminoacizi reprezintă împreună aproximativ 25 % din costul total de producție al industriei din Uniune. Acest fapt este în concordanță și cu datele producătorului din țara analogă. Contrar celor susținute de partea interesată, datele referitoare la costurile sale nu au fost verificate de Comisie, deoarece ea nu a fost tratată ca o societate care funcționează după principiile economiei de piață. Ca urmare, datele referitoare la costurile sale nu pot fi luate în considerare. Prin urmare, constatarea conform căreia principalele două materii prime reprezintă aproximativ 25 % din costul total de producție al produsului în cauză/produsului similar este menținută astfel cum se menționează în considerentul 110 din regulamentul provizoriu.

(88)

Pe baza datelor statistice actualizate, impactul maximal al costurilor materiilor prime asupra costurilor/evoluției prețurilor produsului în cauză și ale produsului similar este o scădere cu 4,6 %. Cu toate acestea, ancheta a arătat că scăderea prețului produsului în cauză a fost de 12 % în cursul perioadei de anchetă, astfel cum s-a precizat în considerentul 77 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, contrar afirmației părții interesate, scăderea prețurilor materiilor prime nu poate explica în mod temeinic scăderea prețurilor produsului în cauză și, prin urmare, nu schimbă concluzia la care s-a ajuns în considerentul 110 din regulamentul provizoriu, și anume că producătorii-exportatori chinezi au practicat o politică agresivă în materie de prețuri pe piața Uniunii și că ei au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

(89)

O altă parte a afirmat că faptul că industria din Uniune a fost în măsură să își mențină cota de piață este un indiciu clar al faptului că importurile din RPC nu au cauzat vreun prejudiciu industriei din Uniune.

(90)

În ceea ce privește această afirmație, trebuie menționat că evoluția cotelor de piață este doar una dintre considerațiile din analiza legăturii de cauzalitate. De asemenea, faptul că presiunea semnificativă asupra prețurilor exercitată de importurile din China în timpul perioadei examinate nu a dus încă la o pierdere de cotă de piață pentru industria din Uniune și, prin urmare, că atât producătorii-exportatori chinezi, cât și industria din Uniune, și-au menținut cota de piață, pare să indice că piața Uniunii este mai rigidă decât ar fi fost de așteptat pentru un produs de bază. Produsul în cauză/produsul similar joacă un rol mai degrabă marginal în costurile de producție ale utilizatorilor (sub 3 %), în timp ce în industria farmaceutică și alimentară, furnizorii trebuie să parcurgă procese de certificare foarte lungi și costisitoare. Aceasta înseamnă că – cel puțin până la sfârșitul perioadei de anchetă – majoritatea utilizatorilor au preferat să păstreze distribuitorii certificați deja și de încredere, în loc să demareze un proces de certificare bazat pe cotații de preț.

(91)

În urma comunicării constatărilor finale, o parte interesată a susținut că industria din Uniune și-a redus prețurile în perioada în cauză „doar” cu 7 %, din care 4,6 % reprezintă scăderea prețurilor materiilor prime. Prin urmare, conform părții interesate, adevărata cauză a scăderii prețurilor de vânzare este evoluția prețurilor materiilor prime. În plus, respectiva parte interesată a anualizat scăderea prețurilor din cauza altor factori, și anume la 2,4 %, observată în perioada examinată și a ajuns la 0,056 EUR per kg per an. De aici, partea interesată a concluzionat că scăderea se încadrează în același interval ca și diferența de preț observată în cazul materialelor de ambalare, pe care Comisia a considerat-o nesemnificativă în considerentul 66. Din aceste motive, partea interesată a susținut că impactul asupra prețurilor exercitat de alți factori nu poate fi considerat important.

(92)

Ca răspuns la această afirmație, este important să fie clarificat faptul că în considerentul 88, Comisia a stabilit că evoluția prețurilor materiilor prime ar fi putut explica o scădere cu maxim 4,6 % a prețului produsului în cauză. Acesta este un nivel maxim teoretic și nu înseamnă neapărat că prețurile ar trebui să se diminueze cu aceeași marjă în aceeași perioadă de timp. Acest aspect este valabil în special pentru un produs precum aspartamul, care nu este vândut la prețuri stabilite ad hoc, ci prin intermediul unor contracte de vânzare anuale sau multianuale, la prețuri fixe. Ancheta a stabilit că industria din Uniune a fost supusă unei presiuni continue și puternice asupra prețurilor de către importurile din China care fac obiectul unui dumping și că a fost forțată să își reducă prețurile de vânzare, în pofida unei deteriorări globale a structurii costurilor. În plus, abordarea anualizată prezentată de partea interesată nu poate fi acceptată. Având în vedere fluctuațiile anuale observate atât în cazul vânzărilor, cât și al prețurilor materiilor prime, această abordare anualizată nu reflectă realitatea economică și nu este corectă din punct de vedere metodologic. În același timp, diferența de preț în ceea ce privește materialele de ambalare este o diferență reală într-un anumit an și, ca atare, este într-adevăr neglijabilă, având în vedere prețul produsului în cauză.

(93)

Pe baza tuturor considerațiilor de mai sus, Comisia consideră că există dovezi suficiente la dosar cu privire la presiunea asupra prețurilor și la impactul ei negativ important asupra industriei din Uniune.

(94)

În lipsa oricăror alte observații privind efectele importurilor care fac obiectul unui dumping asupra situației industriei din Uniune menționate la considerentele 108-113 din regulamentul provizoriu, aceste constatări sunt confirmate.

(95)

Mai multe părți interesate au susținut sau și-au păstrat punctul de vedere potrivit căruia orice prejudiciu important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de scăderea consumului Uniunii. În această privință, una dintre părțile interesate a susținut că scăderea consumului este cauzată de o concurență crescută realizată de alți îndulcitori, în special de acesulfamul de potasiu („ace-K”), precum și de creșterea îngrijorărilor determinate de efectele asupra sănătății generate de produsul în cauză și de produsul similar. În plus, unele părți interesate au afirmat, de asemenea, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de deteriorarea rezultatelor sale la export și/sau a fost autoprovocat din cauza neadaptării industriei la scăderea cererii.

(96)

Una dintre părți a afirmat, de asemenea, că pierderile înregistrate de industria din Uniune sunt cauzate de o depreciere contabilă considerabilă, care a avut un impact negativ asupra costurilor industriei din Uniune și explică pierderile suferite de industria din Uniune. Una dintre părți a susținut că vânzările producătorului din Uniune realizate la scurt timp după deschiderea prezentei anchete nu au fost luate în considerare în cadrul evaluării cauzei prejudiciului.

(97)

Astfel cum s-a menționat deja în considerentele 121 și 122 din regulamentul provizoriu, este posibil ca scăderea consumului Uniunii să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Totuși, în urma anchetei nu s-a constatat că această scădere a fost suficientă pentru a explica amploarea și profunzimea prejudiciului suferit de industria din Uniune și, prin urmare, nu ar putea rupe legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(98)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia Comisia nu a evaluat impactul altor îndulcitori și, în special, cel al ace-K asupra pieței aspartamului, nu s-au demonstrat motivele și modul în care cifrele presupus mai nefavorabile referitoare la ace-K (6) ar reprezenta un aspect relevant pentru prezenta anchetă.

(99)

Mai important, în urma anchetei s-a stabilit că, deși există unele substituiri între diferiții îndulcitori, ele sunt mai degrabă limitate, dat fiind că dezvoltarea și aprobarea unor noi formule este un proces riscant, îndelungat și costisitor. În orice caz, taxele impuse pentru ace-K originar din RPC nu pot decât să consolideze poziția actuală a produsului în cauză și a produsului similar pe piața Uniunii, mai degrabă decât să exercite un efect negativ doar asupra industriei din Uniune, astfel cum s-a afirmat.

(100)

În urma comunicării constatărilor finale, partea interesată a reiterat afirmația sa potrivit căreia principala cauză a prejudiciului este scăderea consumului din cauza îngrijorărilor referitoare la efectele asupra sănătății și a înlocuirii în consecință cu alți îndulcitori, inclusiv cu ace-K. Partea interesată a considerat că concluzia Comisiei potrivit căreia substituirea îndulcitorilor are o amploare limitată este în contradicție cu regulamentul provizoriu și a reiterat afirmația sa conform căreia Comisia nu a luat în considerare concluziile anchetei antidumping împotriva importurilor de ace-K și impactul lor asupra prezentei investigații.

(101)

În considerentul 97, Comisia a concluzionat că efectele scăderii consumului și impactul lor limitat nu pot explica prejudiciul suferit de industria din Uniune. Partea interesată nu a furnizat noi informații în această privință și, prin urmare, afirmația potrivit căreia scăderea consumului rupe legătura de cauzalitate se respinge.

(102)

În absența oricăror alte observații referitoare la scăderea consumului, se confirmă concluziile la care s-a ajuns în considerentul 122 din regulamentul provizoriu.

(103)

Tabelul 10 din regulamentul provizoriu conținea o eroare materială (în loc de indicii referitori la prețurile medii de export au fost prezentați indicii referitori la nivelul prețurilor observate pe piața Uniunii). În pofida acestei greșeli materiale, analiza și concluziile au fost bazate pe cifrele corecte. Indicii de prețuri corectați sunt după cum urmează:

Tabelul 10

Rezultatele la export ale industriei din Uniune

(104)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia rezultatele la export ale industriei din Uniune au cauzat prejudiciul, se reamintește că, astfel cum se explică în considerentul 115 din regulamentul provizoriu, s-a constatat că într-adevăr acest factor a contribuit la prejudiciul suferit. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentele 116 și 118 din regulamentul provizoriu, nu s-a dovedit că rupe legătura de cauzalitate. Se reamintește că în urma anchetei s-a constatat că, în cursul perioadei de anchetă, ponderea producției exportate a fost semnificativ mai mică decât ponderea producției vândute pe piața Uniunii.

(105)

În plus, este de asemenea util să se menționeze că ancheta a arătat că RPC a fost cea care a reușit să scadă cota de piață a industriei din Uniune în alte țări terțe. Statisticile disponibile (7) arată că în principalele destinații de export ale industriei din Uniune, cum ar fi Brazilia, Argentina, Mexic și Turcia, RPC a vândut cantități semnificative și tot mai mari, la prețuri similare sau chiar mai mici decât pe piața Uniunii. Nu se poate face abstracție de situația globală, care indică faptul că Republica Populară Chineză devine, practic, furnizorul cel mai important al acestui produs pe plan mondial (8). Exportatorii chinezi au subcotat industria din Uniune în mod semnificativ și pe piețele țărilor terțe. Dat fiind că, practic, nu există niciun alt actor pe piața mondială cu excepția Japoniei, care vinde cantități considerabil mai mici la prețuri semnificativ mai mari decât cele practicate de RPC pe principalele piețe de export ale industriei din Uniune, se poate concluziona cu certitudine că scăderea volumelor vânzărilor și a prețurilor de export a fost, de asemenea, cauzată în principal de prețurile practicate de producătorii-exportatori din China.

(106)

În urma comunicării constatărilor finale, părțile interesate au solicitat Comisiei să demonstreze în termeni cuantificabili modul în care impactul scăderii consumului din Uniune și rezultatele la export au fost limitate și nu au rupt legătura de cauzalitate.

(107)

Comisia reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, sunt evaluați și alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping, iar efectele lor prejudiciabile nu ar trebui să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, nu este exclus ca alți factori să contribuie la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Însă articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază nu impune nicio cuantificare a contribuției altor factori. Prin individualizarea și separarea efectelor altor factori, Comisia a respectat obligația care îi revine în temeiul articolului 3 alineatul (7) din regulamentul de bază

(108)

În lipsa oricăror alte observații referitoare la rezultatele la export ale industriei din Uniune, se confirmă constatările de la considerentele 114 – 118 din regulamentul provizoriu.

(109)

Ca răspuns la argumentul că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost autoprovocat, trebuie precizat faptul că acest argument a fost abordat în considerentul 81 de mai sus. În orice caz, întrucât capacitatea totală de producție a industriei din Uniune este în continuare mult mai mică decât consumul Uniunii, nu se poate vorbi de un prejudiciu autoprovocat cauzat de o supracapacitate generală.

(110)

În ceea ce privește afirmația părții interesate privind deprecierea contabilă, se reamintește faptul că deprecierea contabilă din conturile industriei din Uniune nu a fost luată în considerare pentru evaluarea costului și a profitabilității, astfel cum se menționează în considerentul 98 din regulamentul provizoriu.

(111)

În ceea ce privește afirmația că vânzările producătorului din Uniune ar fi trebuit evaluate în analiza legăturii de cauzalitate, trebuie precizate următoarele. Partea interesată nu a demonstrat în ce sens schimbarea proprietarului industriei din Uniune ar fi trebuit să fie luată în considerare în cadrul analizei cauzalității. Fostul proprietar, Ajinomoto Co., a avut întotdeauna principala unitate de producție în Japonia, unde, recent, a dezvoltat o nouă metodă de producție. Ajinomoto Co. a luat o decizie comercială pentru a-și consolida unitățile de producție ale aspartamului în Japonia. Ancheta a confirmat că noul proprietar sprijină pe deplin reclamația și se angajează să continue să producă aspartam, astfel cum s-a afirmat în considerentul 68 din regulamentul provizoriu.

(112)

În urma comunicării constatărilor finale, părțile interesate au susținut că, întrucât intenția de a vinde unitatea de producție din Uniune era deja cunoscută în 2014, proprietarul respectivei unități de producție nu a realizat ajustările și îmbunătățirile/investițiile necesare pentru a se adapta la condiții de piață dificile. Partea interesată a susținut că acest aspect nu a fost evaluat în mod corespunzător de către Comisie în cadrul analizei de cauzalitate.

(113)

Ca răspuns la această afirmație, Comisia reamintește faptul că ancheta a examinat acțiunile producătorului din Uniune și a concluzionat că au fost luate o serie de măsuri pentru a atenua efectele negative ale scăderii pieței și ale dumpingului din China. Concluzii în acest sens pot fi găsite în considerentul 83. În tabelul 8 din regulamentul provizoriu se arată că investițiile, deși în scădere, erau încă realizate, iar în câțiva ani chiar au crescut în cursul perioadei examinate. În plus, este clar că Ajinomoto a avut un interes puternic să nu genereze un impact negativ asupra activității producătorului din Uniune, întrucât intenționa să vândă întreprinderea în condiții de asigurare a continuității activității. Ținând cont de cele de mai sus, se consideră că vânzările producătorului din Uniune au fost suficient analizate și că nu există nicio dovadă la dosar care să susțină afirmațiile părții interesate.

(114)

În lipsa oricăror alte observații privind considerentele 119, 120, 123, 124, 126 și 127 din regulamentul provizoriu, concluziile respective sunt confirmate.

(115)

Ancheta a demonstrat că presiunea continuă asupra prețurilor exercitată de importurile din China, combinată cu prezența puternică a acestora pe piața din Uniune, au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. Prețurile deja mici ale importurilor din China au scăzut în mod semnificativ pe parcursul perioadei examinate, iar această reducere a prețului nu ar putea fi pe deplin justificată de evoluțiile prețurilor materiilor prime. Prețurile scăzute au avut un efect negativ direct asupra profitabilității industriei din Uniune și au contribuit la generarea pierderilor acesteia pe piața Uniunii.

(116)

În baza celor de mai sus, Comisia își menține concluzia potrivit căreia importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(117)

Comisia a analizat cu atenție efectele tuturor celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut avea un impact negativ asupra situației industriei din Uniune. Este recunoscut faptul că anumiți factori (scăderea consumului din Uniune și rezultatele la export ale industriei din Uniune) ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Impactul acestora a fost limitat ca amploare sau ca profunzime sau în ambele dimensiuni, prin urmare, acești factori nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit.

(118)

Prin urmare, se confirmă concluziile la care s-a ajuns în considerentele 128-131 din regulamentul provizoriu.

(119)

Una dintre părțile interesate a susținut că instituirea de măsuri ar fi împotriva interesului Uniunii, deoarece măsurile propuse ar închide efectiv piața Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, lăsând utilizatorii cu o singură sursă de aprovizionare (și anume, industria din Uniune). Conform părții interesate, aceasta înseamnă, de asemenea, că măsurile ar pune industria din Uniune într-o poziție dominantă pe piață, de care ea va fi pe deplin capabilă să profite. De asemenea, părțile au pus sub semnul întrebării coincidența în timp dintre vânzarea realizată de reclamant și depunerea reclamației.

(120)

Comisia nu este de acord cu această afirmație. Pe lângă producția din RPC, există o producție considerabilă și în Japonia. Aceasta înseamnă că există surse alternative disponibile pentru utilizatori. Chiar mai important, afirmația că măsurile propuse ar închide piața pentru producătorii chinezi nu este nici demonstrată, nici susținută de constatările anchetei. Taxele propuse au fost calculate pe baza cifrelor verificate ale tuturor părților interesate implicate în acest caz. Pe baza nivelurilor prețurilor observate pe parcursul perioadei de anchetă, taxele nu vor face decât să elimine efectul practicilor comerciale incorecte și nesustenabile asupra nivelului prețului din Uniune. Faptul că există un singur producător în Uniune nu înseamnă că el este într-o poziție dominantă și nu există niciun indiciu că el ar abuza de aceasta, chiar dacă ar obține o astfel de poziție în viitor, dată fiind existența unor surse alternative de aprovizionare, cum ar fi RPC și Japonia. Este de așteptat ca în urma instituirii măsurilor, industria din Uniune va avea capacitatea de a-și crește producția și volumul de vânzări pe o piață guvernată de o concurență efectivă. Prețurile practicate de exportatorii din China ar trebui să crească, iar industria din Uniune va fi degrevată de presiunea puternică asupra prețului pe care ei o exercită în prezent pe piața din Uniune. În final, părțile nu au demonstrat în ce sens coincidența în timp între vânzarea unităților de producție din Uniune și depunerea reclamației ar avea un impact asupra interesului Uniunii. În orice caz, Comisia consideră că această chestiune nu are nicio influență asupra evaluării interesului Uniunii. Prin urmare, aceste afirmații sunt considerate nefondate.

(121)

Pe de altă parte, merită evidențiat faptul că ancheta a constatat că în cazul în care practicile comerciale actuale continuă, industria din Uniune, după toate probabilitățile, va fi forțată să iasă de pe piață, lăsând utilizatorii cu o singură alternativă de importuri, ceea ce, cu siguranță, nu este în interesul industriei din Uniune. Comisia consideră că menținerea producției din Uniune este esențială din rațiuni concurențiale.

(122)

În urma comunicării constatărilor finale, o parte interesată a susținut că, având în vedere valoarea de tranzacție mică a vânzării industriei din Uniune, proprietarul nu a putut asigura cu certitudine viitorul aspartamului.

(123)

Respectiva afirmație este o pură speculație. În orice caz, Comisia observă că producția de aspartam a continuat după schimbarea proprietarului. Comisia a analizat cu atenție interesele tuturor părților interesate și, astfel cum s-a explicat în considerentul 144 din regulamentul provizoriu, a concluzionat că instituirea de măsuri este justificată și nu este împotriva interesului Uniunii în ansamblu.

(124)

În absența altor observații privind interesul Uniunii, se mențin constatările și concluziile la care s-a ajuns în considerentele 133 – 145 din regulamentul provizoriu.

(125)

O parte interesată a solicitat Comisiei să separe prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping de cel cauzat de rezultatele la export și să calculeze o marjă de prejudiciu separată pentru acești doi factori. Această parte a solicitat, de asemenea, să se realizeze o ajustare a prețului neprejudiciabil pentru a contracara creșterea costurilor fixe cauzată de scăderea volumului producției. Partea a propus să se utilizeze costurile observate în cadrul celei mai bune utilizări a capacității de producție a industriei din Uniune în perioada de trei ani anterioară perioadei de anchetă. În cele din urmă, această parte a solicitat, de asemenea, să se realizeze o ajustare a prețului neprejudiciabil care ar fi fost mărit din cauza materiilor prime achiziționate la prețuri de transfer.

(126)

Astfel cum se explică în secțiunile 4 și 5 de mai sus în relație cu prejudiciul și cauzalitatea, Comisia a constatat că se îndeplinesc condițiile pentru determinarea prejudiciului și a cauzalității astfel cum se menționează la articolul 3 alineatele (1)-(7). Calcularea unor marje de prejudiciu separate care să țină cont de diferiții factori care contribuie la prejudiciu nu este o cerință legală și nu face parte dintre practicile Comisiei. Comisia a distins și a separat în mod corespunzător efectele altor factori care contribuie la prejudiciu de efectele importurilor care fac obiectul unui dumping. Comisia a constatat că ceilalți factori nu au rupt legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(127)

În continuare, prețul neprejudiciabil este stabilit pentru perioada de anchetă pe baza datelor referitoare la perioada de anchetă, ceea este valabil pentru toți parametrii, inclusiv pentru gradul de utilizare a capacității de producție. În cele din urmă, afirmația că materiile prime erau achiziționate de către industria din Uniune la prețuri de transfer de la părți afiliate nu a fost confirmată de anchetă. Dimpotrivă, ancheta a stabilit în mod clar (astfel cum s-a menționat, de asemenea, în considerentul 125 din regulamentul provizoriu), că industria din Uniune a achiziționat materiile prime la prețul pieței pe parcursul întregii perioade examinate.

(128)

Una dintre părțile interesate a afirmat că Comisia ar trebui să analizeze dacă scăderea prețurilor materiilor prime la nivel mondial s-a tradus într-o scădere a prețurilor la materiile prime pentru industria din Uniune. Ea a susținut că, în cazul în care prețurile materiilor prime sunt mai mari decât cele de pe piața internațională, calculul prejudiciului ar trebui ajustat în consecință. În această privință, Comisia reamintește că, în considerentul 125 din regulamentul provizoriu, a concluzionat că industria din Uniune a achiziționat materiile prime în condiții normale de piață și nu au fost puse la dispoziție elemente noi care să pună sub semnul întrebării concluzia sa.

(129)

Pe baza considerațiilor de mai sus, cererile referitoare la ajustarea prețului neprejudiciabil se resping. În absența oricăror alte observații privind nivelul de eliminare a prejudiciului, se menține metodologia aplicată în etapa provizorie, astfel cum se explică în considerentele 147-152 din regulamentul provizoriu.

(130)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive asupra importurilor de aspartam originar din RPC. În conformitate cu regula taxei mai mici, în acest caz, măsurile ar trebui să fie instituite la nivelul celei mai mici dintre aceste marje.

(131)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate în raport cu prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, ar trebui să fie după cum urmează:

(132)

Nivelurile taxei antidumping individuale aplicabile societăților precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa valabilă pentru întreaga țară, aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciuneia dintre taxele antidumping individuale.

(133)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale în cazul în care ulterior modifică denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (9). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care modificarea denumirii societății nu afectează dreptul ei de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, o notificare conținând modificarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(134)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți se aplică nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au efectuat exporturi în Uniune pe parcursul perioadei de anchetă.

(135)

În urma comunicării constatărilor finale, mai mulți producători-exportatori și Camera chineză de comerț internațional (Chinese Chamber of International Commerce – CCOIC) și-au exprimat interesul de a depune oferte de angajament de preț sau o ofertă comună de angajament. Totuși, în termenul stabilit la articolul 8 din regulamentul de bază, doar o singură societate a transmis un angajament suficient de temeinic. Prețul minim de import propus era compus dintr-un element variabil care reflectă evoluția costurilor cu materiile prime principale (adică L-fenilalanina) și un element fix care reflectă restul costurilor.

(136)

Comisia a evaluat oferta și a identificat o serie de riscuri specifice produsului.

(137)

Aspartamul este vândut unor clienți importanți care îl cumpără în cantități semnificative, atât din interiorul, cât și din afara Uniunii, prin contracte globale. Exportatorii ar fi în măsură să compenseze creșterea prețurilor din Uniune prin scăderea prețurile practicate de ei în țări terțe. Prin urmare, o astfel de compensație ar anula orice efect corectiv. Această problemă este deosebit de acută în prezentul caz, întrucât ar fi imposibil (sau cel puțin foarte dificil) să se detecteze compensația.

(138)

În plus, prețurile materiilor prime ale aspartamului sunt volatile, astfel cum se explică în considerentul 110 din regulamentul provizoriu. Angajamentele de preț nu constituie compensații eficiente în ceea ce privește produsele cu costuri de producție volatile. În perioadele cu costuri în scădere, ele împiedică exportatorii să reacționeze la forțele pieței. Această fluctuație este confirmată, astfel cum arată cele mai recente statistici de export, în care s-a constatat că prețurile chineze pentru aspartam au fost în continuă scădere.

(139)

În cele din urmă, deoarece niciuneia dintre societăți nu i-a fost acordat TEP, Comisia nu a putut evalua pe deplin fiabilitatea conturilor care, printre altele, este esențială în vederea stabilirii unei relații de încredere pe care să se bazeze angajamentele.

(140)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că angajamentele oferite nu pot fi acceptate.

(141)

Având în vedere marjele de dumping constatate și nivelul prejudiciului cauzat industriei din Uniune, ar trebui percepute definitiv sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită prin regulamentul provizoriu.

(142)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,

(a)

nu a exportat în Uniune produsul descris la articolul 1 alineatul (1) pe parcursul perioadei de anchetă (1 aprilie 2014-31 martie 2015);

(b)

nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament; și

(c)

a exportat efectiv în Uniune produsul în cauză după încheierea perioadei de anchetă sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă în Uniune,