30.3.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 79/2


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/451 AL COMISIEI

din 16 decembrie 2015

de stabilire a principiilor și a criteriilor generale pentru strategia de investiții, precum și a normelor pentru administrarea Fondului unic de rezoluție

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (1), în special articolul 75 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 806/2014 instituie Fondul unic de rezoluție (denumit în continuare „fondul”), care este deținut de Comitetul unic de rezoluție (denumit în continuare „comitetul”).

(2)

Principiile și criteriile generale pentru strategia de investiții a fondului ar trebui să definească elementele esențiale și fundamentale ale strategiei de investiții care urmează să fie adoptată de comitet. Obiectivele în materie de investiții ar trebui să constituie unul dintre aceste elemente. În conformitate cu cerința, impusă comitetului, de a adopta o strategie de investiții prudentă și sigură, obiectivul primordial ar trebui să fie acela de a proteja valoarea fondului și de a satisface cerințele sale de lichiditate. Cu toate acestea, din cauza naturii intrinseci a investițiilor, a evoluției condițiilor de pe piață și a ratelor dobânzii, chiar și cele mai sigure și mai lichide active pot antrena randamente negative. În acest sens, o pierdere suferită din portofoliu nu ar trebui să însemne că obiectivele de investiții au fost încălcate.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 806/2014 prevede ca cuantumurile deținute în cadrul fondului să fie investite în obligațiuni ale statelor membre sau ale organizațiilor interguvernamentale ori în active foarte lichide cu un nivel ridicat de bonitate financiară, ținând seama de Regulamentul delegat (UE) 2015/61 al Comisiei (2), care definește activele cu un grad ridicat de lichiditate și de bonitate financiară și stabilește cerințele privind componența acestora. Prin urmare, activele eligibile pentru investiții ale fondului și criteriile în materie de componență a portofoliului ar trebui să fie definite făcându-se referire la Regulamentul delegat (UE) 2015/61. Eligibilitatea unui activ pentru investiții nu ar trebui să stimuleze comitetul să ia o decizie automată în materie de investiții. Mai mult, comitetul ar trebui să efectueze întotdeauna o evaluare a activelor eligibile. Ar trebui luată în considerare interacțiunea cu întregul portofoliu de investiții atunci când se stabilește caracterul prudent al unei anumite investiții. De exemplu, un activ volatil, care prezintă o corelație negativă cu portofoliul, ar putea fi considerat prea riscant atunci când este examinat în mod izolat, însă ar putea avea un efect de diversificare pozitiv pentru portofoliul global. Pentru această evaluare, comitetul ar trebui să aleagă între diferitele niveluri (emitent, categorie de active, securitate) și diferitele surse de informații care îi permit să evalueze lichiditatea, bonitatea financiară și compatibilitatea cu obiectivele în materie de investiții.

(4)

Ar trebui să se stabilească criterii pentru a preciza și mai mult noțiunea de diversificare sectorială. Pentru a fi putea aplica această noțiune, este necesar să se definească noțiunea de „sector”. Din rațiuni practice, ar trebui să se utilizeze niveluri ridicate de clasificare sectorială. Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului (3) definește sectoarele instituționale care pot fi utilizate pentru a diversifica investițiile fondului în funcție de tipul de entitate economică. În plus, Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (4) definește un nomenclator statistic al activităților economice al căror nivel maxim (a căror secțiune maximă) poate furniza comitetului criterii de diversificare. În cele din urmă, având în vedere misiunea fondului, ar trebui să fie limitate nu numai expunerile directe, ci și cele indirecte asupra sectorului financiar.

(5)

Ar trebui să se stabilească criterii pentru a preciza și mai mult noțiunea de diversificare geografică. Pentru a asigura un nivel suficient de diversificare geografică, comitetul ar trebui să utilizeze criteriile deja disponibile, și anume principiile menționate la articolul 77 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, care presupun calcularea cotelor contribuțiilor instituțiilor stabilite în fiecare stat membru participant. Având în vedere faptul că respectivele cote se bazează pe dimensiunea instituțiilor de credit și a firmelor de investiții care contribuie, fiind ajustate conform profilului de risc al acestora, ele vor fi corelate pozitiv cu dimensiunea și cu profunzimea piețelor financiare corespunzătoare. Întrucât alte considerente pot justifica realizarea unor investiții suplimentare într-un anumit stat membru participant, ar trebui introdus un amortizor pentru a permite comitetului să dispună de o marjă de apreciere mai mare, garantând, totodată, o diversificare minimă într-un număr suficient de state membre participante. Mai mult, dat fiind că aceste cote nu pot fi calculate pentru investiții realizate în state membre sau în țări terțe neparticipante, ele ar trebui să fie supuse unor limite stabilite de comitet, care să fie proporționale cu cele aplicabile statelor membre participante, pe baza similitudinilor dintre țări.

(6)

Ar trebui să se stabilească criterii pentru a preciza și mai mult noțiunea de diversificare proporțională. Este prudent ca comitetul să limiteze expunerea la orice emitere sau emitent specific și să recurgă la scadențe diferite pentru a-și îndeplini obiectivele în materie de investiții. În ceea ce privește anumite emiteri, se eliberează un titlu comercial de valoare cu un număr internațional de identificare a valorilor mobiliare (cod ISIN) care corespunde investiției specifice a investitorului (din punctul de vedere al scadenței, al cuantumului și al altor caracteristici), astfel încât investitorul să dețină 100 % din titlul de valoare, chiar dacă acesta nu deține 100 % din întregul program de emisiune de titluri. Acest lucru ar trebui să fie luat în considerare la definirea limitelor de expunere la o anumită emitere. În plus, având în vedere faptul că angajamentele de plată irevocabile pot reprezenta o cotă semnificativă din cuantumul total al contribuțiilor la fond, comitetul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, garanțiile constituite în vederea garantării angajamentelor de plată irevocabile atunci când monitorizează riscul de concentrare global.

(7)

Având în vedere necesitatea de a institui o strategie de investiții prudentă și sigură, comitetul ar trebui să limiteze utilizarea instrumentelor derivate. Pentru a reduce la minimum riscul de credit al contrapărții, comitetul ar trebui să recurgă doar la instrumente derivate compensate printr-o contraparte centrală autorizată sau recunoscută în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Efectuarea unor tranzacții cu anumite bănci centrale ar putea fi, de asemenea, în concordanță cu obiectivul ce constă în minimizarea riscului de contraparte, cu condiția ca alte riscuri, cum ar fi riscul de credit, să fie controlate în mod adecvat. Având în vedere faptul că instrumentele derivate sunt, de obicei, emise de instituții de credit și de alte entități menționate la articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61, interdicția generală de a investi în active emise de către aceste entități, prevăzută în respectiva dispoziție, nu ar trebui să se aplice în cazul utilizării instrumentelor derivate.

(8)

Comitetul ar trebui să depună eforturi pentru a acoperi riscul valutar într-o combinație de monede ale statelor membre care participă la fond pe baza capacității financiare a fondului și a plăților preconizate, întemeindu-se pe informații actuale, pe ipoteze și pe scenarii de criză. Sfera de acoperire a riscului și, prin urmare, sfera expunerii valutare restante, ar trebui să fie calibrată astfel încât să limiteze riscul valutar pentru fond, în măsura în care acest lucru este adecvat și compatibil cu obiectivele sale în materie de investiții.

(9)

În ceea ce privește gestionarea riscurilor, comitetul ar trebui să aplice cele mai bune practici și să instituie capacitățile și funcțiile interne necesare pentru a le pune în practică. Evaluarea corespunzătoare a riscurilor ar trebui să reprezinte un element esențial al acestui proces continuu.

(10)

Deși este prerogativa comitetului să decidă cu privire la punerea în aplicare a investițiilor și, prin urmare, să externalizeze o parte din sarcinile sale în materie de investiții, este oportun să se evite orice potențial conflict cu comportamentul prudent și sigur pe care comitetul ar trebui să îl adopte și cu obiectivele sale globale în materie de investiții, capacitatea fondului de a-și îndeplini misiunea în orice moment ținând de interesul public. Prin urmare, comitetul ar trebui să externalizeze sarcini în materie de investiții doar către prestatorii care nu sunt întreprinderi cu scop lucrativ. Acest lucru nu ar trebui să împiedice prestatorii de servicii și comitetul să externalizeze serviciile necesare către alte părți terțe în scopul executării acestora. În plus, comitetul ar trebui să își asume responsabilitatea și să asigure supravegherea, în orice moment, indiferent dacă se adoptă sau nu vreo decizie de externalizare. Atunci când face referire la cele mai bune practici în materie de externalizare în sectorul financiar, comitetul ar trebui să țină seama, în măsura în care este posibil, de cele mai bune practici existente, cum ar fi Orientările privind externalizarea din 14 decembrie 2006 elaborate de Comitetul european al inspectorilor bancari.

(11)

Înainte de adoptarea primei sale strategii de investiții, comitetul ar trebui să fie autorizat să aplice articolul 75 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, prin efectuarea de depozite la bănci centrale. În mod similar, acesta ar trebui să fie autorizat să utilizeze estimări pentru a determina procentajele maxime în materie de concentrare geografică, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament, înainte ca datele efective care permit calcularea acestora să fie disponibile.

(12)

Având în vedere caracterul unic al fondului, principiile și criteriile generale pentru strategia de investiții a acestuia, precum și normele de gestionare a acestuia prevăzute în prezentul regulament pot să necesite o revizuire la destul de puțin timp după intrarea lor în vigoare, odată ce comitetul a început să le aplice. În acest scop, comitetul ar trebui să furnizeze Comisiei informații adecvate cu privire la aplicarea practică a noilor norme la un an de la instituirea fondului, în conformitate cu articolul 99 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

(13)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2016, dată la care fondul devine operațional în temeiul Regulamentului (UE) nr. 806/2014,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește normele privind investițiile realizate de Comitetul unic de rezoluție (denumit în continuare „comitetul”) ale cuantumurilor deținute în cadrul Fondului unic de rezoluție (denumit în continuare „fondul”) la care se face referire la articolul 75 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

(2)   Prezentul regulament nu se aplică garanțiilor activelor cu risc scăzut negrevate de drepturi ale unor terți, aflate la dispoziția comitetului și alocate pentru uzul exclusiv al acestuia, astfel cum se prevede la articolul 70 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„sectoare instituționale” înseamnă sectoarele instituționale definite la punctul 1.28 din anexa A la Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului;

2.

„sectoare de activitate economică” înseamnă secțiunile prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006;

3.

„organisme de drept public” înseamnă organismele de drept public, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6);

4.

„bănci centrale din cadrul SEBC” înseamnă băncile centrale naționale care sunt membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 45 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

Articolul 3

Obiective ale strategiei de investiții

(1)   Comitetul adoptă o strategie de investiții prudentă și sigură cu scopul de a proteja valoarea cuantumurilor deținute de fond și de a satisface cerințele în materie de lichiditate ale fondului. Comitetul ține seama atât de capacitatea financiară a fondului, cât și de plățile preconizate în conformitate cu misiunea acestuia, astfel cum este definită la articolul 76 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014. El ține cont de toate informațiile disponibile, precum și de ipotezele și de scenariile de criză corespunzătoare.

(2)   Strategia de investiții include o definiție a apetitului pentru risc, cuantificând pierderile maxime tolerabile care pot fi suferite pe parcursul unei anumite perioade de timp și cu o probabilitate determinată.

(3)   Cuantumurile menționate la articolul 1 alineatul (1) din prezentul regulament sunt investite toate laolaltă, ca o rezervă unică de resurse, indiferent de împărțirea fondului în compartimente naționale prevăzută la articolul 77 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

Articolul 4

Active eligibile pentru investiții

(1)   Comitetul stabilește eligibilitatea activelor pentru investiții pe baza cerințelor generale privind activele lichide ale instituțiilor de credit prevăzute la articolul 7 alineatele (2), (4), (5) și (6), precum și la articolul 7 alineatul (7) literele (a) și (b) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61.

(2)   Comitetul investește cuantumurile menționate la articolul 1 alineatul (1) numai în active care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (1), la articolul 11 alineatul (1), la articolul 12 alineatul (1) literele (a)-(e) și la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61.

(3)   Cerințele aplicabile instituțiilor de credit prevăzute la articolul 10 alineatul (1) litera (d) a doua teză, la articolul 10 alineatul (1) litera (f) punctul (iii), la articolul 11 alineatul (1) litera (c) punctul (iii), la articolul 11 alineatul (1) litera (d) punctul (v) și la articolul 12 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61 nu i se aplică comitetului.

(4)   Comitetul realizează o evaluare corespunzătoare a unui activ eligibil înainte de a investi în acesta, examinând inclusiv lichiditatea, bonitatea financiară și compatibilitatea acestuia cu obiectivele strategiei de investiții stabilite la articolul 3. Interacțiunea cu întregul portofoliu de investiții ar trebui luată în considerare atunci când se stabilește caracterul prudent al unei investiții individuale.

(5)   În cazul în care un activ își pierde eligibilitatea, comitetul reduce progresiv expunerea fondului la activul respectiv. Fără a aduce atingere articolului 3, comitetul procedează astfel într-un interval de timp și într-un mod care să reducă la minimum orice impact asupra prețurilor de pe piață.

Articolul 5

Componența portofoliului

(1)   Comitetul respectă următoarele cerințe privind componența portofoliului fondului:

(a)

un minimum de 60 % din portofoliu trebuie să fie alcătuit din active care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61;

(b)

un minimum de 30 % din portofoliu trebuie să fie alcătuit din active care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (1) literele (a)-(e) și litera (g) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61;

(c)

un maximum de 15 % din portofoliu trebuie să fie deținut în active care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 12 alineatul (1) literele (a)-(e) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61.

(2)   În sensul alineatului (1), activele care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61 sunt tratate în mod similar cu activele-suport ale întreprinderii în cauză.

Articolul 6

Diversificarea din punct de vedere sectorial

(1)   Investițiile cuantumurilor deținute de fond trebuie să fie suficient de diversificate pe plan sectorial.

(2)   Comitetul limitează expunerile la sectoare instituționale și la sectoare de activitate economică specifice.

(3)   Acesta ia în considerare faptul că legăturile dintre sectoarele de activitate economică pot reduce gradul de diversificare real obținut prin aplicarea alineatului (2).

(4)   Pe lângă cerințele menționate la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament, comitetul limitează, de asemenea, expunerile indirecte la emitenții prevăzuți la articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61.

Articolul 7

Diversificarea din punct de vedere geografic

(1)   Investițiile cuantumurilor deținute de fond trebuie să fie diversificate din punct de vedere geografic, ținând seama de structura și de componența cheltuielilor fondului estimate în partea a II-a din bugetul comitetului în temeiul articolului 60 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

(2)   Expunerile la activele eligibile menționate la articolul 4 care provin de la emitenții stabiliți într-un anumit stat membru participant, exprimate ca procent din expunerile totale ale fondului, nu reprezintă mai mult de 1,2 ori cota contribuțiilor ex ante percepute, în conformitate cu articolul 70 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, de la instituțiile autorizate în statul membru respectiv.

(3)   Expunerile la activele eligibile menționate la articolul 4 care provin de la emitenții stabiliți într-un anumit stat membru neparticipant sau într-o anumită țară terță, exprimate ca procent din expunerile totale ale fondului, trebuie să fie suficient de diversificate din punct de vedere geografic, ținând seama de criterii precum dimensiunea economiei, profunzimea și lichiditatea pieței financiare și oportunitățile de investiții suplimentare, inclusiv în ceea ce privește diversificarea riscurilor.

Acest tip de expunere nu depășește, în niciun caz, limita maximă stabilită la alineatul (2).

Articolul 8

Diversificarea din punctul de vedere al emitentului sau al emiterii

(1)   Comitetul limitează la 30 % cota oricărei emiteri unice în care pot fi investite cuantumurile deținute de fond. Acest plafon poate fi depășit numai în cazul în care, dată fiind natura investiției, achiziția oricărui cuantum al unui titlu al respectivei investiții antrenează proprietatea a 100 % din numărul internațional de identificare a valorilor mobiliare corespunzător (cod ISIN).

(2)   Comitetul limitează la 30 % cota emiterilor totale ale unui emitent în care pot fi investite cuantumurile deținute de fond.

Articolul 9

Criterii suplimentare privind diversificarea

(1)   Fără a aduce atingere articolului 3, comitetul se străduiește să își diversifice scadențele investițiilor.

(2)   Atunci când ia o decizie în materie de diversificare, comitetul ține seama de elementele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din prezentul regulament și, dacă este cazul, de lichiditatea și de alte caracteristici ale garanției menționate la articolul 70 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

Articolul 10

Instrumente derivate

(1)   Comitetul utilizează instrumente derivate numai în scopuri de gestionare a riscurilor, și anume gestionarea riscurilor de piață și de lichiditate. Acesta poate adopta orientări pentru a specifica utilizările eligibile ale instrumentelor derivate.

(2)   Comitetul utilizează numai instrumentele derivate compensate prin:

(a)

o contraparte centrală autorizată în temeiul articolelor 14 sau 15 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 sau recunoscută în temeiul articolului 25 din respectivul regulament; ori

(b)

o bancă centrală, cu condiția ca o instituție externă de evaluare a creditului (ECAI) desemnată să atribuie expunerilor față de banca centrală sau față de administrația centrală a țării avute în vedere o evaluare a creditului care să se situeze cel puțin la nivelul 1 de calitate a creditului, în conformitate cu articolul 114 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(3)   Cerința prevăzută la articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2015/61 nu se aplică în ceea ce privește utilizarea de către comitet a instrumentelor derivate în temeiul prezentului articol.

Articolul 11

Monede

(1)   Comitetul acoperă riscul valutar în euro sau în monedele statelor membre participante a căror monedă nu este euro pentru a asigura limitarea riscului valutar restant pentru fond.

(2)   Dacă este cazul, comitetul ține seama de elementele menționate la articolul 3 alineatul (1) pentru a gestiona riscul valutar între diferitele monede vizate la alineatul (1).

Articolul 12

Alte principii generale

(1)   Pentru toate deciziile în materie de investiții, comitetul ține seama de posibilele repercusiuni asupra bonității financiare a fondului pentru a proteja prerogativele sale atât în ceea ce privește mijloacele de finanțare alternativă, astfel cum sunt stabilite la articolul 73 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, cât și în ceea ce privește accesul la mecanismele de finanțare în ceea ce privește disponibilitatea imediată a unor mijloace financiare suplimentare, astfel cum sunt stabilite la articolul 74 din regulamentul sus-menționat.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 3, comitetul efectuează toate tranzacțiile legate de investițiile fondului într-un mod care să limiteze eventualele efecte asupra prețurilor pieței, chiar și în situații de criză a pieței.

(3)   Întrucât o investiție sau o dezinvestiție imediată a cuantumurilor prevăzute la articolul 1 alineatul (1) ar putea avea un impact asupra pieței, comitetul poate tolera unele decalaje temporare în raport cu principiile și criteriile generale pentru strategia de investiții a fondului.

Articolul 13

Revizuirea strategiei

Comitetul reexaminează anual strategia de investiții.

Articolul 14

Administrare

(1)   Comitetul adoptă un cadru de guvernanță, prevăzând o repartizare a sarcinilor și a responsabilităților, precum și delegările necesare, pentru a asigura o punere în aplicare eficientă a strategiei de investiții.

(2)   Comitetul adoptă standarde de control intern pentru a verifica conformitatea între strategia de investiții, punerea sa în aplicare și normele prevăzute în prezentul regulament.

(3)   Sesiunea executivă a comitetului furnizează sesiunii plenare informații cu privire la rezultatele punerii în aplicare a strategiei de investiții.

(4)   Comitetul adoptă orice norme și proceduri interne necesare pentru aplicarea prezentului regulament.

(5)   Acesta poate institui un comitet al sesiunii plenare, care să aibă mandatul de a-l asista în privința aplicării prezentului regulament.

Articolul 15

Gestionarea riscurilor

(1)   Comitetul respectă principiile bunei gestiuni financiare și ale gestionării riscurilor.

(2)   Acesta cuantifică toate riscurile, utilizând măsurile corespunzătoare de gestionare și de control al respectivelor tipuri de risc.

(3)   Comitetul aplică măsuri multiple pentru fiecare tip de risc, ține seama atât de aspectele actuale, cât și de cele viitoare și utilizează informații cantitative și calitative pentru a evita dependența excesivă de o singură măsură a riscului.

(4)   Pe lângă evaluarea obișnuită a riscurilor, acesta efectuează simulări de criză și analize ale scenariilor, pentru a identifica domeniile cu risc ridicat și pentru a evalua efectele combinate ale șocurilor financiare.

Articolul 16

Externalizare

(1)   Sesiunea executivă a comitetului poate decide să externalizeze total sau parțial activitățile specifice conferite comitetului în temeiul articolului 75 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

(2)   Comitetul poate externaliza activitățile menționate la alineatul (1) numai către unul sau mai multe organisme de drept public, către băncile centrale din cadrul SEBC, către instituțiile internaționale stabilite în temeiul dreptului public internațional sau către instituțiile instituite în temeiul dreptului Uniunii, cu condiția ca acestea să aibă o practică consacrată în materie de gestionare a investițiilor similare și fără a aduce atingere capacității prestatorului de servicii de a contracta servicii cu părți terțe.

(3)   Mandatul de investiții conferit de către comitet prestatorului de servicii precizează cel puțin durata, scadența și cerințele referitoare la domeniile și la evaluarea comparativă eligibile, stabilind totodată un cadru pentru comunicarea regulată de informații din partea prestatorului de servicii către comitet.

(4)   Orice contract încheiat între comitet și un prestator de servicii pentru activitățile menționate la alineatul (1) cuprinde clauze care reglementează drepturile de anulare ale comitetului, lanțurile de externalizare și neexecutarea contractului de către prestatorul de servicii.

(5)   Sesiunea executivă a comitetului furnizează sesiunii plenare informații cu privire la viitoarele decizii în materie de externalizare.

(6)   În cazul în care comitetul externalizează, în întregime sau parțial, activitățile menționate la alineatul (1), acesta rămâne pe deplin responsabil de respectarea tuturor obligațiilor care îi revin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 806/2014 și al prezentului regulament.

(7)   În cazul în care decide să externalizeze oricare dintre activitățile menționate la alineatul (1), comitetul face referire la cele mai bune practici în materie de externalizare aplicate în sectorul financiar.

(8)   În cazul în care externalizează, în întregime sau parțial, activitățile menționate la alineatul (1), comitetul se asigură în orice moment că:

(a)

externalizarea nu antrenează delegarea responsabilității sale;

(b)

externalizarea nu exclude răspunderea sa în temeiul articolului 45 și al articolului 46 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, și nici independența sa în temeiul articolului 47;

(c)

externalizarea nu are ca efect privarea comitetului de sistemele și mijloacele de control necesare pentru gestionarea riscurilor cu care se confruntă;

(d)

prestatorul de servicii aplică mecanisme de asigurare a continuității activității care sunt echivalente celor aplicate de comitet;

(e)

comitetul păstrează expertiza și resursele necesare pentru a evalua calitatea serviciilor prestate, capacitatea organizațională și adecvarea capitalului aferente prestatorului de servicii, pentru a supraveghea cu eficacitate funcțiile externalizate și pentru a gestiona riscurile asociate externalizării, monitorizând aceste funcții și gestionând în permanență riscurile respective;

(f)

comitetul are acces direct la informațiile relevante referitoare la activitățile externalizate;

(g)

prestatorul de servicii protejează toate informațiile confidențiale referitoare la comitet.

Articolul 17

Dispoziții tranzitorii

(1)   Înainte de a adopta prima sa strategie de investiții, comitetul poate depune toate cuantumurile menționate la articolul 1 alineatul (1) la băncile centrale ale unuia sau ale mai multor state membre.

(2)   Înainte de a efectua calculele necesare pentru a determina cotele menționate la articolul 7 alineatul (2), pentru prima oară, comitetul poate utiliza estimări în scopul aplicării articolului 7 alineatele (2) și (3).

Articolul 18

Raportarea

Comitetul prezintă Comisiei un raport privind aplicarea prezentului regulament până la 31 decembrie 2016.

Articolul 19

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2016.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 decembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)   JO L 225, 30.7.2014, p. 1.

(2)  Regulamentul delegat (UE) 2015/61 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerința de acoperire a necesarului de lichiditate pentru instituțiile de credit (JO L 11, 17.1.2015, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate (JO L 310, 30.11.1996, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(6)  Directiva 2004/18/CΕ a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).