ANEXĂ

1.   INTRODUCERE

În urma introducerii cerințelor de eficiență în codurile naționale din domeniul construcțiilor, clădirile noi consumă astăzi numai jumătate din cât consumă clădirile standard din anii '80.

Directiva privind performanța energetică a clădirilor (denumită în continuare „EPBD” sau „directiva”) impune statelor membre să stabilească cerințe minime de performanță energetică pentru clădirile noi și pentru cele existente care fac obiectul unor renovări majore. Pe lângă aceste cerințe minime, EPBD stabilește pentru toate clădirile noi cerința explicită de a avea, până la sfârșitul acestui deceniu, un necesar de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut și de a se califica drept clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB). Cu toate acestea, parcul imobiliar existent este vechi și ineficient, fiind renovat într-un ritm lent. În conformitate cu EPBD, parcul imobiliar existent ar trebui să evolueze și acesta treptat spre standarde similare.

Punerea în aplicare și respectarea integrală a legislației existente în domeniul energiei este recunoscută drept primă prioritate pentru instituirea uniunii energetice (1). Asigurarea faptului că toate clădirile noi sunt clădiri cu consum de energie aproape zero până la 31 decembrie 2020 (cu doi ani mai devreme pentru clădirile publice) și sprijinirea tranziției parcului imobiliar existent către standarde NZEB sunt două cerințe esențiale în temeiul cadrului juridic actual.

2.   CONTEXT: DISPOZIȚIILE PREVĂZUTE DE EPBD CU PRIVIRE LA NZEB

2.1.   Conceptul de NZEB

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din EPBD, NZEB „[…] înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I. Necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să fie acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere”.

Prima parte a definiției stabilește performanța energetică a unei clădiri drept elementul definitoriu care face ca o clădire să poată fi calificată drept „NZEB”. Această performanță energetică, stabilită în conformitate cu anexa I la EPBD, trebuie să fie foarte ridicată. A doua parte a definiției furnizează principii directoare pentru atingerea acestei performanțe energetice foarte ridicate prin acoperirea consumului scăzut de energie, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile.

Conceptul de NZEB reflectă faptul că energia regenerabilă și măsurile de eficiență energetică conlucrează. Când este produsă la fața locului, energia regenerabilă va reduce energia furnizată netă. În multe cazuri, energia regenerabilă de la fața locului nu va fi suficientă pentru a aduce necesarul de energie aproape de zero, în lipsa altor măsuri de eficiență energetică sau a unei scăderi semnificative a factorilor de energie primară pentru sursele de energie regenerabilă din afara sitului. Prin urmare, cerințele superioare și mai stricte pentru clădiri NZEB foarte eficiente vor stimula, de asemenea, utilizarea mai intensă a energiei regenerabile produse în clădiri și ar trebui să conducă la adaptarea factorilor de energie primară pentru vectorii energetici din afara sitului, ținând seama de conținutul de energie regenerabilă al acestora.

Deși EPBD stabilește definiția-cadru a NZEB, în practică, punerea detaliată în aplicare a acesteia (de exemplu, ce este „performanța energetică foarte ridicată” și care ar fi contribuția semnificativă recomandată a „energiei din surse regenerabile”) este responsabilitatea statelor membre atunci când acestea transpun articolul 9 din directivă în sistemele lor juridice naționale.

2.1.1.   Care este performanța energetică a unei clădiri „al cărei consum de energie este aproape egal cu zero”?

Performanța energetică este definită (2) ca fiind „[…] cantitatea de energie necesară pentru a satisface necesarul de energie corespunzător unei utilizări tipice a clădirii, care include, între altele, energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilație, apă caldă și iluminat”. Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei (3) și liniile sale directoare aferente (4) oferă orientări utile privind metoda de calcul al performanței energetice a clădirii (5).

La punctul 3 din anexa I la regulament, calculul performanței energetice începe cu calculul necesarului final de energie (6) pentru încălzire și răcire și se termină cu calculul energiei primare nete. Calculul „pleacă” de la necesarul clădirii și „merge” către sursă (adică spre energia primară).

În temeiul EPBD, statele membre pot utiliza proprii factori naționali de energie primară pentru a transforma energia finală furnizată în energie primară și pentru a calcula performanța energetică a clădirilor.

Nivelul consumului de energie primară se calculează cu ajutorul factorilor de energie primară specifici pentru fiecare vector energetic (de exemplu, energie electrică, păcură, biomasă, sistem centralizat de termoficare sau răcire). Liniile directoare aferente regulamentului delegat recomandă utilizarea aceluiași factor de energie primară în valoare de 2,5, atât pentru energia electrică furnizată, cât și pentru energia electrică exportată.

Energia produsă la fața locului (utilizată la fața locului sau exportată) reduce necesarul de energie primară asociat cu energia furnizată.

Obiectivul final al calculului performanței energetice este de a determina consumul global anual de energie primară netă, care corespunde utilizării energiei pentru încălzire, răcire, ventilație, apă caldă și iluminat. Această balanță anuală este în concordanță cu actuala Directivă-cadru EPBD. Cu toate acestea, studiile sugerează că ar putea exista beneficii în calculul bilanțului energetic pe intervale de timp mai mici (de exemplu, pentru a observa efecte zilnice și sezoniere) (7).

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1), cerințele minime trebuie să țină seama de condițiile generale care caracterizează climatul interior, cu scopul de a evita posibile efecte negative, cum ar fi o ventilație necorespunzătoare. Pentru a evita deteriorarea calității aerului din interior și a condițiilor de confort și sănătate în cadrul fondului locativ european (8), înăsprirea treptată a cerințelor minime de performanță energetică care rezultă din implementarea NZEB la nivel european ar trebui efectuată împreună cu strategii corespunzătoare privind mediul interior.

În mod similar, studiile (9) indică faptul că, adesea, clădirile noi și renovate nu ating performanța energetică planificată. Ar trebui instituite mecanisme pentru a calibra calculul performanței energetice cu consumul real de energie.

2.1.2.   Relația dintre nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor și NZEB

EPBD stabilește un sistem de analiză comparativă (principiul „optimalității costurilor”) pentru a orienta statele membre în stabilirea cerințelor de performanță energetică prevăzute în codurile naționale sau regionale din domeniul construcțiilor, precum și în revizuirea lor periodică. În temeiul EPBD, optimalitatea costurilor (10) stabilește nivelul minim de ambiție, atât pentru renovarea clădirilor, cât și pentru clădirile noi.

În conformitate cu cerințele optime din punct de vedere al costurilor, în temeiul articolului 5 din directivă, cerințele minime de performanță energetică la nivel național trebuie revizuite din cinci în cinci ani și consolidate în cazul în care sunt în mod semnificativ mai puțin ambițioase decât nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor la nivel național.

Metodologia costului optim permite statelor membre să definească gama de cerințe NZEB pentru 2020. Aceasta implică evaluarea și compararea diferitelor măsuri privind eficiența energetică și energia regenerabilă, atât individual, cât și în combinație, în cadrul unor pachete de măsuri care urmează să fie aplicate clădirilor de referință.

În consecință, pentru a defini și a corespunde nivelului NZEB, statele membre pot utiliza diferite combinații de măsuri privind izolarea termică sau alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, integrării sistemelor tehnice de înaltă eficiență ale clădirilor și utilizării energiei regenerabile la fața locului (11). În cadrul calculelor privind nivelurile optime din punct de vedere al costurilor, statele membre trebuie să analizeze contribuția fiecăruia dintre aceste trei tipuri de măsuri.

Statele membre trebuie să definească factorii de energie primară pentru fiecare vector energetic. Acești factori de energie primară se pot baza pe valorile medii naționale ori regionale sau pe valori specifice. Acești factori ar trebui să ia în considerare conținutul în energie regenerabilă al energiei furnizate clădirii, inclusiv din surse aflate în apropiere, în scopul de a plasa pe picior de egalitate sursele de energie regenerabilă de la fața locului și pe cele din afara sitului.

Este important să se țină seama de faptul că, pentru cea mai mare parte a clădirilor noi, conceptul de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero va fi aplicat începând cu ianuarie 2021 (pentru clădirile publice noi, începând cu ianuarie 2019). La momentul respectiv, ca o reacție la piețele mai mature și la volume mai mari, costurile aferente tehnologiei vor fi probabil mai mici. Prin urmare, este probabil că nivelurile NZEB vor corespunde costurilor optime prevăzute pentru 2020.

Dovezile sugerează că tehnologiile existente referitoare la economiile de energie, eficiența energetică și energiile regenerabile sunt suficiente pentru a atinge, în combinație, o țintă adecvată pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (12). Nu a fost identificată nicio lacună tehnologică care ar trebui remediată până în 2021. Analiza rapoartelor privind costurile optime, în temeiul articolului 5 din EPBD, indică faptul că tranziția între optimalitatea costului și clădirile al căror consum de energie este realizabilă (13).

Fiecare ciclu de cinci ani de revizuire a optimalității costurilor reprezintă o ocazie de a insera sporul de eficiență energetică în codurile naționale din domeniul construcțiilor, pe măsură ce sunt verificate noile tehnologii, și o șansă de a modifica normele privind performanța energetică a clădirilor în sensul reducerii decalajului față de nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor. După 2020, principiul optimalității costurilor va permite îmbunătățirea continuă a nivelului de ambiție al cerințelor NZEB pentru clădirile noi, în cadrul revizuirii periodice a codurilor naționale din domeniul construcțiilor pentru clădirile noi și pentru cele existente.

2.1.3.   Cum își aduc contribuția sursele regenerabile de energie?

Un obiectiv important specific a fost integrarea surselor regenerabile de energie în implementarea NZEB la nivel național. Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14) (denumită în continuare Directiva RES) impune statelor membre introducerea în propriile reglementări și coduri din domeniul construcțiilor a unor măsuri adecvate în scopul de a mări ponderea tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile în sectorul construcțiilor (15).

Aceste măsuri sunt complementare cu cerințele privind NZEB din EPBD. Dispozițiile EPBD promovează în mod firesc utilizarea surselor regenerabile de energie, în special a energiei produse la fața locului, deoarece energia produsă în clădire reduce energia primară asociată energiei furnizate. În acest fel, sursele regenerabile de energie de la fața locului fac întotdeauna parte din calculul performanței energetice a clădirilor.

În timp ce o serie de state membre impun o cotă a energiei regenerabile din energia primară utilizată sau o contribuție minimă a energiei regenerabile exprimată în kWh/(m2.an), altele utilizează o cerință indirectă, cum ar fi un consum scăzut de energie primară neregenerabilă, care poate fi atins numai dacă energia regenerabilă face parte din conceptul de construcție (16). Această flexibilitate permite adaptarea la circumstanțele naționale și la condițiile locale (tip de construcție, climă, costuri pentru tehnologii comparabile în domeniul surselor regenerabile de energie și accesibilitate, combinație optimă de măsuri axate pe cerere, densitate de clădiri etc.). Cele mai frecvent aplicate sisteme de energie regenerabilă în NZEB sunt energia termică solară și sistemele fotovoltaice instalate în clădire. Alte surse de energie regenerabilă utilizate în aceste clădiri sunt energia geotermală (de la pompele de căldură din sol) și biomasa.

De exemplu, tehnologiile de producere a energiei regenerabile cum sunt energia termică solară și sistemele fotovoltaice sunt mai eficiente din punctul de vedere al costurilor în clima mediteraneeană (caracterizată prin radiații solare mai intense) decât în alte zone climatice. Prin urmare, aceste tehnologii pot avea o contribuție relativă mai mare la înăsprirea cerințelor privind performanța energetică.

În ceea ce privește sursele de energie regenerabilă din afara sitului, inclusiv cele aflate în apropiere, cum sunt încălzirea și răcirea centralizate (17), ponderea energiei regenerabile în cadrul mixului de vectori energetici (de exemplu, în mixul rețelei de energie electrică atunci când electricitatea este vectorul energetic) va afecta performanța energetică a clădirii prin intermediul factorilor de energie primară. Statele membre recurg la această flexibilitate, deoarece s-a remarcat că factorii de energie primară sunt semnificativ diferiți pentru diferiți vectori energetici în general și pentru cele mai multe surse de energie regenerabilă și tehnologii în particular (18).

2.2.   Ce trebuie să acopere definițiile aplicate la nivel național ale NZEB?

Majoritatea statelor membre (19) utilizează deja un indicator al consumului de energie primară exprimat în kWh/(m2.an) în conformitate cu anexa I. În plus, statele membre includ adesea alți parametri, cum sunt valorile U ale componentelor anvelopei clădirii, energia netă și finală pentru încălzire și răcire și emisiile de CO2.

Aproximativ 60 % din statele membre au stabilit modul detaliat în care aplică în practică definiția NZEB printr-un document juridic (de exemplu, reglementări privind construcțiile și decrete privind energia).

Aplicarea în practică detaliată de către statele membre a definiției clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero necesită introducerea unui indicator numeric al consumului de energie primară, exprimat în kWh/(m2.an) (20). Această aplicare în practică detaliată trebuie inclusă în măsurile de transpunere pe plan național sau în planul național pentru creșterea numărului de NZEB.

2.3.   Clădiri noi: calendar pentru obiectivele NZEB

Articolul 9 alineatul (1) din EPBD impune statelor membre să:

„[…] se asigure că:

(a)	până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero; și

(b)	după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.”

Legislația națională de transpunere a cerințelor prevăzute la articolul 9 alineatul (1) trebuie să conțină dispoziții, măsuri sau politici prin care să se asigure faptul că, până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Aceeași cerință de a deveni clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero până la 31 decembrie 2018 este valabilă și pentru clădirile noi ocupate și aflate în proprietate publică.

În vederea pregătirii punerii în aplicare a articolului 9 alineatul (1), planurile naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero trebuie să cuprindă, inter alia, obiective intermediare privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor noi până în 2015. Aceste obiective ar putea să se refere la condiția ca un procent minim din clădirile noi să fie clădiri cu consum de energie aproape zero, până la data respectivă.

Statele membre trebuie să se asigure că cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (a) sunt îndeplinite până la 31 decembrie 2020 și respectiv până la 31 decembrie 2018 pentru cerințele de la articolul 9 alineatul (1) litera (b). Deși aceste date sunt în viitor, termenul de transpunere a articolului 9 a fost 9 ianuarie 2013 (21). Până la această dată, toate dispozițiile de la articolul 9 privind NZEB este necesar să se reflecte în măsurile de transpunere la nivel național. Într-adevăr, această lungă perioadă premergătoare este necesară, dată fiind durata lungă a planificării, obținerii permisului de construcție și construirii unei clădiri.

Inserarea acestor obiective în legislația națională creează transparență cu privire la obiectivele politice și conferă vizibilitate pentru operatorii economici și alte părți interesate cu privire la viitoarele cerințe privind performanța energetică a clădirilor noi.

În plus, articolul 9 alineatul (1) impune statelor membre să se asigure că, până la datele relevante, toate clădirile noi sunt NZEB. Ca urmare, cetățenii care cumpără clădiri sau apartamente nou construite în 2021 se așteaptă ca piața să fi evoluat în conformitate cu aceste obiective, iar clădirile să fie NZEB.

Experiența din sectorul construcțiilor indică faptul că momentul terminării lucrărilor de construcții sau cel al finalizării unei clădiri ar putea fi nesigur, putând surveni întârzieri. Statele membre ar trebui să țină seama de perioada de valabilitate a autorizațiilor de construcție, de durata construcției și a finalizării lucrărilor de construcții și de obiectivele de la articolul 9 alineatul (1) din EPBD pentru a evita neîndeplinirea obligației de a se asigura că „până în ianuarie 2021, toate clădirile noi sunt NZEB”.

2.4.   Politici și măsuri pentru promovarea NZEB

În temeiul articolului 9 alineatul (1), statele membre trebuie să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de NZEB. Elementele minime care trebuie incluse în planurile naționale sunt stabilite la articolul 9 alineatul (3), după cum urmează:

„Planurile naționale cuprind, printre altele, următoarele elemente:

(a)

aplicarea practică detaliată de către statul membru a definiției clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, care să reflecte condițiile naționale, regionale sau locale ale acestuia și care să cuprindă un indicator numeric al consumului de energie primară, exprimat în kWh/m2 pe an …;

(b)	obiective intermediare privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor noi, până în 2015…;

(c)

informații privind politicile și măsurile financiare sau de altă natură (…), inclusiv detalii privind cerințele și măsurile naționale referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și în clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore, în contextul articolului 13 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE și al articolelor 6 și 7 din prezenta directivă.”

2.5.   Sprijin pentru transformarea clădirilor existente în clădiri NZEB

EPBD include, de asemenea, obligații privind NZEB în legătură cu clădirile existente, fără termene sau obligația de a stabili cerințe minime de performanță energetică. Articolul 9 alineatul (2) din EPBD impune statelor membre, „urmând exemplul sectorului public, să elaboreze politici și să ia măsuri de tipul stabilirii unor obiective cu scopul de a stimula transformarea clădirilor renovate în NZEB și să informeze Comisia cu privire la acestea prin intermediul planurilor lor naționale…”.

Sprijinirea transformării parcului imobiliar existent în NZEB în temeiul articolului 9 alineatul (2) din EPBD ar trebui să includă o mențiune privind creșterea energiei din surse regenerabile [articolul 9 alineatul (3) litera (c)]. În plus, articolul 13 alineatul (6) din Directiva RES impune statelor membre să promoveze utilizarea energiei regenerabile pentru încălzire și răcire în propriile coduri și reglementări din domeniul construcțiilor.

Articolul 9 alineatul (2) vizează, prin urmare, creșterea amplorii renovării, prin stabilirea de politici naționale de sprijinire a renovării clădirilor existente la niveluri NZEB, mai profunde. Obligația prevăzută la articolul 9 alineatul (2) din EPBD este completată de strategiile naționale pe termen lung în domeniul construcțiilor, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (22) (DEE), fapt care ar trebui să conducă la creșterea ratei de renovare prin mobilizarea resurselor financiare și a investițiilor în renovarea clădirilor. Aceste strategii de renovare pe termen lung reunesc elementele sus-menționate ale DEE (rata de renovare) și ale EPBD (amploarea renovării).

Definiția cadru a NZEB în EPBD nu face distincție între clădirile noi și cele existente. Prezența unei astfel de diferențieri poate induce în eroare pe consumatori, astfel cum ar fi cazul dacă ar exista proceduri de certificare a performanței energetice diferite pentru clădirile noi și pentru clădirile existente.

„Reabilitare NZEB” înseamnă, prin urmare, o reabilitare a cărei magnitudine permite îndeplinirea cerințelor de performanță energetică corespunzătoare nivelului NZEB. Aceasta nu împiedică existența unor termene și a unor susțineri financiare diferite pentru clădirile existente, ca o recunoaștere a perioadei mai lungi necesare pentru ca nivelurile NZEB să fie optime din punctul de vedere al costurilor în cazul clădirilor existente.

3.   PROGRESELE ÎNREGISTRATE DE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA NZEB

3.1.   Definițiile aplicate la nivel național ale NZEB

Indicatorii numerici nu sunt comparabili între statele membre, din cauza diferitelor metodologii utilizate la calculul performanței energetice (23). Unele state membre au extins domeniul de aplicare al indicatorului numeric prin includerea unor consumuri de energie fără caracter obligatoriu, de exemplu, consumul de energie al aparatelor de uz casnic. Există dovezi care arată modul în care includerea dispozitivelor de iluminat și a aparatelor de uz casnic poate conduce la soluții mai eficiente, în special în ceea ce privește consumul de energie electrică (24).

Cu această observație, dovezile disponibile (25) arată că în cazul în care a fost stabilit un indicator numeric, cerințele variază destul de mult de la 0 kWh/(m2.an) la 270 kWh/(m2.an) (care include consumul de energie al aparatelor de uz casnic) și sunt în principal prezentate drept consum de energie primară exprimat în kWh/m2/an. Valorile mai ridicate sunt în principal pentru spitale și alte clădiri specializate nerezidențiale.

Pentru clădiri rezidențiale, majoritatea statelor membre vizează să aibă un consum de energie primară mare de maximum 50 kWh/(m2.an). Consumul maxim de energie primară variază între 20 kWh/(m2.a) în Danemarca sau 33 kWh/(m2.an) în Croația (pe litoral) și 95 kWh/(m2.an) în Letonia. Mai multe țări [Belgia (Bruxelles), Estonia, Franța, Irlanda, Slovacia, Regatul Unit, Bulgaria, Danemarca, Croația (continentală), Malta, Slovenia] vizează 45 sau 50 kWh/(m2.an) (26).

În ceea ce privește ponderea energiei regenerabile, raportarea este destul de diversă, doar un număr restrâns de state definind un procent minim specific, majoritatea făcând doar afirmații calitative.

Niciun stat membru nu a raportat deocamdată adoptarea unui regim legislativ pentru neaplicarea cerințelor referitoare la NZEB, în cazuri specifice și justificabile în care analiza cost-beneficiu pe durata economică de funcționare a clădirii respective este negativă, astfel după cum este permis în temeiul articolului 9 alineatul (6) din EPBD.

3.2.   Politici și măsuri pentru promovarea NZEB

O evaluare din octombrie 2014 a situației actuale (27) a arătat că statele membre au raportat o gamă largă de politici și măsuri pentru sprijinirea obiectivelor referitoare la NZEB în planurile naționale proprii și în Planurile Naționale de Acțiune privind Eficiența Energetică, deși adesea nu este clar în ce măsură aceste acțiuni vizează în mod specific NZEB. În comparație cu situația descrisă în raportul Comisiei din 2013 privind progresele realizate (28), numărul de politici și măsuri raportate de statele membre a crescut.

Peste două treimi dintre statele membre dispun de politici și măsuri în cadrul categoriilor de sensibilizare și educație menite să consolideze reglementările din domeniul construcțiilor și certificatele de performanță energetică. Instrumentele financiare și măsurile de sprijin, inclusiv, de exemplu, politicile de stimulare, împrumuturile cu dobândă redusă, scutirile de taxe, primele pentru particulari, programele de subvenționare pentru instalații cu energie regenerabilă, orientările și finanțările pentru populațiile expuse riscului și ratele dobânzilor ipotecare subvenționate pentru locuințe eficiente din punct de vedere energetic, constituie un alt element central pentru promovarea NZEB.

Majoritatea politicilor și a măsurilor raportate de statele membre se aplică, de asemenea, clădirilor publice. Domeniul de aplicare a măsurilor pentru clădirile publice variază semnificativ în rândul statelor membre, mergând de la clădiri guvernamentale centrale exclusiv până la toate clădirile aflate în proprietatea statului sau toate clădirile utilizate în scopuri publice. Unele state membre dispun, de asemenea, de măsuri specifice pentru clădirile publice. Acestea sunt în principal campanii de monitorizare (de exemplu, „NRClick” este un sistem de contabilizare a energiei pentru compararea diferitelor municipalități în Belgia) și proiecte demonstrative [de exemplu, în Germania, clădirea cu consum de energie aproape egal cu zero pentru Agenția federală de mediu (Umweltbundesamt)].

În 2015, a fost întocmită o imagine de ansamblu în UE a situației planurilor naționale pentru NZEB (29). Această analiză recentă confirmă progresele susținute înregistrate, atât în privința cantității, cât și a calității măsurilor naționale pentru promovarea NZEB, inclusiv a modalităților de aplicare a definiției, a obiectivelor intermediare până în 2015 și a politicilor financiare și de altă natură. Acest raport identifică mai multe cadre de politică exemplare sau deschizătoare de drumuri.

Unele state membre au estimat beneficiile implementării NZEB. Vor fi create noi locuri de muncă cu normă întreagă: între 649 și 1 180 în Bulgaria, între 4 100 și 6 200 în Polonia, între 1 390 și 2 203 în România. Bulgaria se așteaptă la investiții suplimentare cu o valoare cuprinsă între 38 și 69 de milioane EUR, Polonia, între 240 și 365 de milioane EUR, iar în România între 82 și 130 de milioane EUR. Se prevăd cerințe minime de energie primară între 70 kWh/m2/an (Bulgaria și Polonia) și 100 kWh/m2/an (România) în 2015, dar acestea vor crește la valori între 30 kWh/m2/an și 50 kWh/m2/an în 2020. Procentul de energie regenerabilă va crește de la 20 % în 2015 la 40 % în 2020. Emisiile de CO2 vor trece de la 8-10 kg CO2/m2/an la 3-7 kg CO2/m2/an în 2020.

Studii recente sugerează că reduceri cu 80 % și peste ale consumului de energie sunt fezabile din punct de vedere economic în noile construcții NZEB în Europa, deși combinația de măsuri selectate variază puternic în funcție de climă. Rezultatele arată modul în care o abordare amplă privind eficiența combinată cu măsuri în domeniul energiei regenerabile sunt fezabile în întreaga UE, la costuri diferite (30).

4.   RECOMANDĂRI

4.1.   Aplicarea în practică a definiției NZEB: când este prea modestă ambiția de a atinge un nivel NZEB de performanță energetică?

Prezenta secțiune stabilește principiile generale și factorii care se recomandă să fie luați în considerare de către statele membre la stabilirea definiției NZEB aplicată la nivel național, în conformitate cu EPBD.

Nu poate exista un singur nivel de ambiție pentru NZEB pe întregul teritoriu al UE. Este nevoie de o flexibilitate care să țină seama de impactul condițiilor climatice asupra cerințelor de încălzire și răcire și de raportul cost-eficacitate al pachetelor de măsuri privind eficiența energetică și sursele regenerabile de energie.

Cu toate acestea, termenii „aproape zero” sau „cantitate foarte scăzută” de energie introduși prin Directiva EPBD oferă indicații cu privire la întinderea și limitele marjei de manevră a statelor membre. Definițiile NZEB ar trebui să vizeze un bilanț energetic aproape echilibrat.

Nivelul NZEB pentru clădirile noi nu poate fi sub (mai puțin strict) nivelul optim din punctul de vedere al costurilor pentru 2021, care va fi calculat în conformitate cu articolul 5 din directivă. Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor este nivelul minim de ambiție pentru performanța NZEB. Nivelul de performanță energetică al NZEB pentru clădirile noi va fi determinat de cele mai bune tehnologii disponibile și prezente pe piață la momentul respectiv, de aspecte financiare și juridice, precum și de considerente politice la nivel național.

Stabilirea unor indici de referință numerici pentru indicatorii consumului de energie primară în NZEB, la nivelul UE, este mai utilă atunci când valorile care se compară cu acești indici de referință rezultă din metodologii de calcul transparente. Sunt în curs de finalizare standarde (31) care să permită comparații transparente ale metodologiilor de calcul de la nivel național și regional.

Ținând cont de aceste considerații, indicii de referință sunt de obicei prezentați sub formă de necesar de energie. Motivele care stau la baza acestei abordări sunt legate de faptul că necesarul de energie reprezintă punctul de plecare pentru calculul energiei primare și, prin urmare, un nivel foarte scăzut al necesarului de energie pentru încălzire și răcire reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru clădirile al căror consum de energie primară este aproape egal cu zero. Un necesar de energie foarte scăzut reprezintă, de asemenea, o condiție prealabilă pentru a obține o cotă semnificativă de energie din surse de energie regenerabilă și un consum de energie primară aproape egal cu zero.

O proiecție pe baza prețurilor și tehnologiilor din 2020 conduce la indici de referință pentru performanța energetică a NZEB în următoarele intervale pentru diferite zone climatice din UE (32):

Marea Mediterană: — Birouri: 20-30 kwh/(m2.an) de energie primară netă cu, de regulă, 80-90 kwh/(m2.an) din consumul de energie primară acoperiți de 60 kWh/(m2.an) din surse regenerabile la fața locului; — Case noi unifamiliale: 0-15 kwh/(m2.an) de energie primară netă cu, de regulă, 50-65 kwh/(m2.an) din consumul de energie primară acoperiți de 50 kWh/(m2.an) din surse regenerabile la fața locului;

Zona oceanică: — Birouri: 40-55 kwh/(m2.an) de energie primară netă cu, de regulă, 85-100 kwh/(m2.an) din consumul de energie primară acoperiți de 45 kWh/(m2.an) din surse regenerabile la fața locului; — Case noi unifamiliale: 15-30 kwh/(m2.an) de energie primară netă cu, de regulă, 50-65 kwh/(m2.an) din consumul de energie primară acoperiți de 35 kWh/(m2.an) din surse regenerabile la fața locului; și

Zona continentală: — Birouri: 40-55 kwh/(m2.an) de energie primară netă cu, de regulă, 85-100 kwh/(m2.an) din consumul de energie primară acoperiți de 45 kWh/(m2.an) din surse regenerabile la fața locului; — Case noi unifamiliale: (20-40 kwh/m2.an) de energie primară netă cu, de regulă, 50-70 kwh/(m2.an) din consumul de energie primară acoperiți de 30 kWh/(m2.an) din surse regenerabile la fața locului;

Zona nordică: — Birouri: 55-70 kwh/(m2.an) de energie primară netă cu, de regulă, 85-100 kwh/(m2.an) din consumul de energie primară acoperiți de 30 kWh/(m2.an) din surse regenerabile la fața locului; — Case noi unifamiliale: 40-65 kwh/(m2.an) de energie primară netă cu, de regulă, 65-90 kwh/(m2.an) din consumul de energie primară acoperiți de 25 kWh/(m2.an) din surse regenerabile la fața locului.

Statele membre sunt invitate să utilizeze surse de energie regenerabile integrate într-un concept de proiectare pentru acoperirea cerințelor reduse de energie ale clădirilor (33).

Unele state membre au preferat să asocieze nivelul NZEB cu cel al uneia din cele mai bune clase de performanță energetică (de exemplu, clasa de clădiri A ++), astfel cum se specifică în certificatul de performanță energetică. Această abordare, atunci când este însoțită de un indicator de performanță energetică explicit, se recomandă pentru a oferi informații clare investitorilor și a orienta piața către NZEB.

4.2.   Îndeplinirea obligației de a garanta că noile clădiri sunt NZEB până la sfârșitul anului 2020

Pregătirea noilor clădiri pentru a se încadra în obiectivele NZEB poate necesita adaptarea practicilor existente. Cerințele minime de performanță energetică și cerințele în materie de consum aproape egal cu zero ar trebui să fie evaluate ținând seama de termenele prevăzute la articolul 9 alineatul (1).

În plus, statele membre trebuie să se asigure că, în cazul în care noile construcții nu sunt conforme cu cerințele de performanță energetică, există mecanisme de sancționare adecvate. Acest fapt poate să necesite sancțiuni diferențiate pentru clădirile noi după ce termenele-limită pentru NZEB au fost depășite.

Pentru a se asigura că obiectivele NZEB sunt atinse, statele membre sunt sfătuite să evalueze aceste elemente cât mai curând posibil. Este, de asemenea, de dorit ca statele membre să definească mecanismul care urmează să fie utilizat pentru a monitoriza îndeplinirea obiectivelor NZEB. Acest mecanism ar trebui, de asemenea, să monitorizeze atingerea obiectivelor intermediare pentru 2015, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), precum și unele posibile etape suplimentare la nivel național până în 2020. Aceasta va consolida foile de parcurs NZEB actuale și va contribui la mecanismele de monitorizare în anii următori.

4.3.   Politici și măsuri pentru promovarea NZEB

În majoritatea statelor membre, a fost selectată o gamă largă de politici pentru a crește numărul de NZEB (de exemplu, sensibilizarea și informarea, educația și formarea, consolidarea reglementărilor în domeniul construcțiilor și certificatele de performanță energetică, preferate de: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Suedia, Slovenia, Regatul Unit). Cu toate acestea, uneori politicile par să fie destul de generale, vizând „toate clădirile”. Sprijinul specific al acestora pentru NZEB nu este întotdeauna suficient de explicit, nici în ce măsură acestea ar contribui, în practică, la îndeplinirea obiectivului NZEB într-o anumită țară. Prin urmare, se recomandă o legătură mai strânsă între politici, măsuri și NZEB.

Pentru a facilita furnizarea acestor informații, Comisia a pus la dispoziția statelor membre un model neobligatoriu, a cărui utilizare este recomandată pentru a facilita comparabilitatea și analiza planurilor NZEB (34).

4.4.   Sprijin pentru transformarea clădirilor existente în clădiri NZEB

Cele mai bune practici care vizează transformarea parcului imobiliar existent pot varia de la sensibilizarea la tehnologie (35) la sisteme de stimulare pentru instrumentele financiare, mecanisme fiscale, instrumente economice, cum sunt sistemele de obligații de economisire a energiei, instrumente de piață, precum parteneriatele public-privat pentru a stimula renovarea clădirilor sau centre pentru soluții tip „ghișeu unic” oferind consiliere în domeniul reabilitării energetice (36).

Abordarea adoptată de unele state membre, care asociază sprijinul financiar acordat pentru renovarea clădirilor cu obținerea unor clase de înaltă eficiență energetică echivalente cu NZEB, poate fi considerată o bună practică pentru a stimula transformarea clădirilor din parcurile imobiliare naționale în clădiri de nivel NZEB.

În ultimul deceniu, majoritatea statelor membre au introdus măsuri vizând parcul imobiliar existent și noi perspective pe termen lung au fost recent definite în strategiile naționale de renovare elaborate în conformitate cu articolul 4 din Directiva privind eficiența energetică. Statele membre ar trebui să conceapă combinații coerente de instrumente de politică (pachete de politici), care să depindă numai în parte de bugetele publice.

Pentru renovarea parcului imobiliar, sunt necesare, mai presus de orice, date fiabile pentru monitorizarea impactului politicilor, care să includă performanța energetică reală și mediul interior. În unele țări cu un potențial limitat de energie regenerabilă (de exemplu, nordul Europei), sunt necesare politici de sprijin pentru măsuri alternative (de exemplu, pentru biomasă). Adoptarea foilor de parcurs și a indicatorilor este, de asemenea, un instrument util pentru a răspunde unor nevoi specifice și pentru a monitoriza implementarea acestora. Statelor membre li se recomandă să își consolideze și să evalueze în continuare măsurile adoptate pentru a stimula renovările aprofundate și eficiente din punctul de vedere al costurilor în direcția NZEB.

5.   SINTEZA RECOMANDĂRILOR

(1)

Principiile pentru NZEB reprezintă unul dintre pilonii directivei actuale și se preconizează că vor deveni standard pentru clădirile noi începând cu 2020. Statele membre sunt invitate să își intensifice eforturile în vederea punerii în aplicare integrale și a respectării dispozițiilor EPBD pentru a garanta că toate clădirile noi sunt clădiri NZEB la termenele-limită stabilite în directivă.

(2)

Statele membre sunt sfătuite să stabilească definiții naționale ale NZEB la un nivel suficient de ridicat de ambiție – nu mai jos de nivelul optim proiectat din punct de vedere al costurilor pentru cerințele minime – și să utilizeze sursele de energie regenerabilă într-un concept de proiectare integrat pentru acoperirea cerințelor scăzute de energie al clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero. Indicii de referință recomandați sunt indicați în secțiunea 4.1. Ar trebui asigurat un mediu interior corespunzător pentru a evita deteriorarea calității aerului din interior și a condițiilor de confort și sănătate în cadrul parcului imobiliar european.

(3)

Pentru a se asigura că noile clădiri vor fi NZEB până la sfârșitul anului 2020, statele membre ar trebui să evalueze cât mai curând posibil necesitatea adaptării practicilor existente. Este, de asemenea, de dorit ca statele membre să definească mecanismul care va fi utilizat pentru a monitoriza îndeplinirea obiectivelor NZEB și să ia în considerare posibilitatea de a institui sancțiuni diferențiate pentru clădirile noi după ce termenele-limită pentru NZEB au fost depășite.

(4)

Politicile și măsurile pentru promovarea NZEB ar trebui să fie mai specifice pentru a clarifica în ce măsură acestea contribuie la atingerea obiectivelor NZEB. Se recomandă o legătură mai strânsă între politici, măsuri și NZEB. Pentru a facilita furnizarea acestor informații, Comisia a pus la dispoziția statelor membre un model neobligatoriu, a cărui utilizare este recomandată pentru a facilita comparabilitatea și analiza planurilor.

(5)

Comisia recomandă statelor membre să accelereze progresul în elaborarea politicilor de sprijin în special în ceea ce privește renovarea parcului imobiliar existent în vederea atingerii nivelurilor NZEB. Statele membre ar trebui să conceapă combinații coerente de instrumente de politică (pachete de politici) pentru a asigura stabilitatea necesară pe termen lung a investitorilor în clădiri eficiente, inclusiv prin renovări aprofundate în direcția NZEB. Este recomandată colectarea de date fiabile pentru a monitoriza impactul politicilor, pentru a răspunde nevoilor specifice și pentru a monitoriza implementarea renovării parcului imobiliar.

---

(1)  COM(2015) 80 final.

(2)  Articolul 2 alineatul (4).

(3)  Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei din 16 ianuarie 2012 de completare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora (JO L 81, 21.3.2012, p. 18).

(4)  Liniile directoare de stabilire a unui cadru metodologic pentru calculul nivelurilor de cost optime al cerințelor minime de performanță energetică (JO C 115, 19.4.2012, p. 1).

(5)  A se vedea tabelul de la pagina 10 din liniile directoare.

(6)  „Necesarul de energie”, „energia furnizată” și „energia primară netă” se interpretează în conformitate cu definițiile prevăzute în Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 și în liniile sale directoare aferente.

(7)  A se vedea, de exemplu, „Analysis of load match and grid interaction indicators in net zero energy buildings with simulated and monitored data”, Applied Energy, 31 decembrie 2014, paginile 119-131.

(8)  Raportul JRC privind „Promovarea de clădiri sănătoase și eficiente din punct de vedere energetic în Uniunea Europeană”, 2016.

(9)  A se vedea, de exemplu, „Predicted vs. actual energy performance of non-domestic buildings: Using post-occupancy evaluation data to reduce the performance gap”, Anna Carolina Menezes, Andrew Cripps, Dino Bouchlaghem & Richard Buswell (2012), Applied Energy, volumul 97, paginile 355-364, http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0306261911007811/

(10)  Aceasta însemnând nivelul de performanță energetică care conduce la cel mai scăzut cost pe durata de viață estimată a clădirii.

(11)  „Energia din surse regenerabile” înseamnă energia din surse regenerabile nefosile, și anume eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală și energia oceanelor, hidroelectrică, biomasa, gazul provenit din depozitele de deșeuri,gazul provenit de la stațiile de epurare a apei și biogazul.

(12)  „Towards nearly zero-energy buildings – Definition on common principles under the EPBD” (http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/nzeb_full_report.pdf), realizat de Ecofys pentru Comisia Europeană, DG Energie.

(13)  Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la progresele înregistrate de statele membre în atingerea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor ale cerințelor minime în materie de performanță energetică.

(14)  Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).

(15)  A se vedea articolul 13 alineatul (4) din Directiva RES.

(16)  Cartea privind Acțiunea concertată EPBD III, 2016.

(17)  În UE, sistemele de încălzire și răcire centralizate au un nivel de răspândire pe piață de aproximativ 10-13 % din energia furnizată în UE pentru încălzire/răcire.

(18)  A se vedea nota de subsol 12.

(19)  23 de state membre și una din regiunile Belgiei.

(20)  În conformitate cu articolul 9 alineatul (3) litera (a).

(21)  Articolul 28 alineatul (1) al doilea paragraf.

(22)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(23)  Lucrarea de standardizare în curs și proiecte precum proiectul GE2O (http://www.geoclusters.eu/) încearcă să depășească această limitare, recunoscând în același timp diferențele naturale cum sunt cele legate de climă.

(24)  Modelarea căilor optime pentru a ajunge la NZEB pentru construcțiile noi în Europa, lucrare prezentată de Delia d'Agostino la conferința WSED din februarie 2016 (http://www.wsed.at/en/programme/young-researchers-conference-energy-efficiency-biomass/)

(25)  http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52013DC0483R(01)&from=EN Acest raport cuprinde informații din toate statele membre cu excepția Greciei și Spaniei, care nu au trimis un plan național sau un model consolidat până la 18 septembrie 2014. Un tabel recapitulativ mai recent al definițiilor la nivel național ale NZEB este disponibil la: http://ec.europa.eu/energy/en/topics/energy-efficiency/buildings/nearly-zero-energy-buildings

(26)  A se vedea informațiile cuprinse în raportul de sinteză al JRC privind planurile naționale pentru NZEB, 2016, Fișă informativă BPIE din ianuarie 2015 (http://bpie.eu/uploads/lib/document/attachment/128/BPIE_factsheet_nZEB_definitions_across_Europe.pdf) și informațiile actualizate publicate de Comisie în octombrie 2014 (https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/Updated%20progress%20report%20NZEB.pdf)

(27)  https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/Updated%20progress%20report%20NZEB.pdf

(28)  http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52013DC0483R(01)&from=EN

(29)  Raport de sinteză al JRC privind planurile naționale pentru NZEB, 2016, disponibil pe următorul site web: http://iet.jrc.ec.europa.eu/energyefficiency/publications/all

(30)  A se vedea nota de subsol 24.

(31)  Mandatul Comisiei M/480 pentru CEN privind elaborarea de standarde EPBD.

(32)  În studiul „Towards nearly zero-energy buildings – Definition on common principles under the EPBD” ( http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/nzeb_full_report.pdf), efectuat de Ecofys pentru Comisia Europeană, DG Energie:

—	Marea Mediterană este desemnată drept zona 1: Catania (altele: Atena, Larnaca, Luga, Sevilla, Palermo);

—	Zona oceanică desemnată drept zona 4: Paris (altele: Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Copenhaga, Dublin, Londra, Macon, Nancy, Praga, Varșovia);

—	Zona continentală desemnată drept zona 3: Budapesta (altele: Bratislava, Ljubjana, Milano, Viena);

—	Zona nordică desemnată drept zona 5: Stockholm (Helsinki, Riga, Stockholm, Gdansk, Tovarene).

(33)  Performanța energetică integrată a unei clădiri corespunde cuantumului net de energie primară necesar pentru a răspunde diferitelor necesități legate de utilizarea tipică și trebuie să reflecte necesitățile energetice pentru încălzire și răcire, pentru apa caldă de uz casnic și pentru instalațiile de iluminat integrate. Prin urmare, pe lângă calitatea izolației clădirii, într-o performanță integrată sunt luate în considerare instalațiile de încălzire, instalațiile de răcire, energia pentru ventilație, instalațiile de iluminat, poziția și orientarea clădirii, recuperarea căldurii, aportul solar de căldură și alte surse de energie regenerabilă.

(34)  Formularele astfel cum au fost completate de către statele membre sunt disponibile pe site-ul web http://ec.europa.eu/energy/en/topics/energy-efficiency/buildings/nearly-zero-energy-buildings

(35)  UE sprijină dezvoltarea tehnologică în cadrul programului Orizont 2020, în special prin parteneriatul public-privat privind clădirile eficiente din punct de vedere energetic – https://ec.europa.eu/research/industrial_technologies/energy-efficient-buildings_en.html

(36)  A se vedea nota de subsol 22.