(1)

La 12 august 2008, Comisia a inițiat monitorizarea schemei de ajutoare a Ungariei „Utilizarea și punerea în aplicare a Fondului pentru cercetare și inovare tehnologică” HU 21/2004 [SA.15588 (MX 23/2008)] (denumită în continuare „schema”), care la aderarea Ungariei a fost considerată drept ajutor de stat existent (2). Exercițiul de monitorizare a vizat ajutoarele de stat acordate în baza schemei în perioada cuprinsă între 2004 și 2006.

(2)

Au fost selectați trei beneficiari pentru o analiză aprofundată (3), ValDeal Innovációs Szolgáltató Zártkörűen Működő Részvénytársaság (ValDeal Innovation Services Closed Limited Company) (denumită în continuare „ValDeal”). În toate cele trei cazuri, s-au constatat nereguli.

(3)

Una dintre întreprinderile monitorizate a rambursat în mod voluntar ajutorul împreună cu dobânzile pe parcursul etapei de monitorizare. În consecință, investigarea acesteia de către Comisie a fost întreruptă.

(4)

În cadrul procedurii de monitorizare (SA.15588), Comisia a solicitat informații cu privire la ValDeal la 12 iunie 2009, 21 ianuarie 2010, 30 august 2010, 22 decembrie 2010 și 17 februarie 2011. Autoritățile maghiare au transmis informații la 17 septembrie 2009, 30 martie 2010, 26 octombrie 2010, 6 decembrie 2010, 8 decembrie 2010, 2 februarie 2011, 24 februarie 2011 și 1 aprilie 2011.

(5)

Având în vedere faptul că preocupările Comisiei cu privire la ceilalți doi beneficiari, inclusiv ValDeal, nu au fost pe deplin soluționate de autoritățile maghiare, cazul a fost transferat într-un dosar NN la 16 iunie 2011 și înregistrat cu numărul SA.33186 (2011/NN).

(6)

În octombrie 2011, unul dintre beneficiari, altul decât ValDeal, a rambursat în mod voluntar ajutorul, cu dobândă. În consecință, investigarea acestuia a fost întreruptă (4).

(7)

Având în vedere cele de mai sus, prezenta decizie se referă exclusiv la ajutorul de stat acordat întreprinderii ValDeal (denumit în continuare „măsura”).

(8)

Comisia a solicitat informații cu privire la ValDeal la 9 februarie 2012 și 18 aprilie 2012. Autoritățile maghiare au transmis informații la 1 septembrie 2011, 19 octombrie 2011, 29 februarie 2012, 12 martie 2012, 18 iunie 2012, 26 iunie 2012, 4 iulie 2012 și 12 septembrie 2012.

(9)

O reuniune cu autoritățile maghiare și reprezentanții beneficiarului a avut loc la 6 septembrie 2011, la sediul serviciilor Comisiei din Bruxelles.

(10)

Prin scrisoarea din 18 aprilie 2012, departamentele Comisiei au informat autoritățile maghiare că, pe baza informațiilor disponibile la momentul respectiv, ajutorul acordat întreprinderii ValDeal nu poate fi considerat ajutor pentru un proiect de cercetare și dezvoltare. Cu toate acestea, serviciile Comisiei au considerat, cu titlu preliminar, că ajutorul acordat întreprinderii ValDeal ar putea fi compatibil în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei (5) (denumit în continuare „Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil IMM-urilor”). Prin urmare, autoritățile maghiare au fost invitate să verifice dacă măsura îndeplinește toate cerințele prevăzute de regulamentul menționat și să prezinte informații justificative. În cele din urmă, departamentele Comisiei au informat autoritățile maghiare că, în cazul în care cuantumul ajutorului primit efectiv de către ValDeal a fost mai mare decât valoarea ajutorului admisibil în temeiul Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil IMM-urilor, diferența ar trebui să fie recuperată, împreună cu dobânda aplicabilă calculată în conformitate cu normele privind metoda de calculare a ratei de referință în procedurile de recuperare (6).

(11)

Prin scrisoarea din 18 iunie 2012, autoritățile maghiare au informat serviciile Comisiei că ajutorul acordat întreprinderii ValDeal nu ar trebui să fie evaluat în temeiul articolului 4 din Regulamentul de exceptare pe categorii privind IMM-urile, fără a adăuga explicații suplimentare.

(12)

La 19 decembrie 2012, Comisia a decis inițierea unei proceduri oficiale de investigare. Decizia Comisiei de inițiere a procedurii („decizia de inițiere”) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsura în cauză.

(13)

La 22 februarie 2013, autoritățile maghiare au transmis observații în urma deciziei de inițiere a procedurii. Două părți interesate, ValDeal și Rețeaua europeană a centrelor de afaceri și inovare (EBN) (8), au prezentat observații la 13 martie 2013 și, respectiv, 14 martie 2013.

(14)

La 5 aprilie 2013, observațiile părților interesate au fost transmise autorităților maghiare, care, prin scrisoarea din 8 mai 2013, au confirmat că nu au observații suplimentare.

(15)

Prin mesajul electronic din 18 iunie 2013, autoritățile maghiare au fost invitate să prezinte un calendar detaliat pentru rambursarea ajutorului, iar acestea au trimis un răspuns în aceeași zi. La 26 iunie 2013, autoritățile maghiare au transmis un tabel al cheltuielilor eligibile. Întrucât tabelul conținea informații care nu erau clare, având în vedere observațiile transmise anterior, la 5 iulie 2013 a fost trimisă o cerere de informare. După două cereri de prelungire a termenului limită, autoritățile maghiare au răspuns la 7 octombrie 2013.

(16)

În urma solicitărilor informale de clarificări din partea serviciilor Comisiei, autoritățile maghiare au indicat, prin mesajul electronic din 12 februarie 2014, că o parte a ajutorului fusese transmisă de ValDeal anumitor clienți în conformitate cu pragurile de minimis și regulile de cumulare.

(17)

Temeiul juridic al schemei este Legea XC din 2003 privind Fondul de cercetare și inovare tehnologică (a Kutatási és Technológiai Innovációs Alapról) și Decretul guvernamental nr. 133/2004 din 29 aprilie 2004 privind gestionarea și punerea în aplicare a Fondului de cercetare și inovare tehnologică.

(18)

Bugetul schemei de ajutor pentru 2006 a fost de 7 909 784 000 HUF [aproximativ 31,25 milioane EUR (9)]. Schema a fost finanțată exclusiv din bugetul de stat (10).

(19)

Scopul schemei a fost de a sprijini, printre altele, activitățile de cercetare și dezvoltare în Ungaria, fără a se axa pe anumite sectoare sau a limita dimensiunea beneficiarilor. Ajutorul acordat a luat formă de granturi, împrumuturi cu dobândă redusă și subvenții la dobândă. În conformitate cu temeiul juridic al schemei, pe lângă ajutorul pentru cercetare și dezvoltare, putea fi pus la dispoziție, de asemenea, ajutor pentru capitalul de risc, formare, ocuparea forței de muncă, investiții (ajutor regional) și măsuri de minimis.

(20)

Unul dintre beneficiarii ajutorului acordat în temeiul schemei a fost întreprinderea ValDeal. Aceasta a beneficiat de ajutoare de stat pentru cercetare și dezvoltare din bugetul pentru 2006 al schemei de ajutoare, pentru proiectul de cercetare și dezvoltare „Dezvoltarea modelului maghiar de gestionare integrată a inovării” (denumit în continuare „proiectul”). Se presupune că ValDeal a efectuat 11 % cercetare industrială și 89 % dezvoltare experimentală.

(21)

ValDeal, o întreprindere mică înființată în 2006 (11), a primit un ajutor nerambursabil în valoare de 472 508 090 HUF (aproximativ 1,86 milioane EUR) pentru proiect. Costul total al proiectului a fost de 1 001 134 111 HUF (aproximativ 3,95 milioane EUR), iar contribuția proprie a întreprinderii ValDeal a fost de 528 626 021 HUF (aproximativ 2,08 milioane EUR) (12). Perioada de punere în aplicare a proiectului a fost de la 1 decembrie 2006 până la 30 noiembrie 2010 (13), iar ajutorul a fost plătit în mai multe tranșe.

(22)

Obiectivul proiectului l-a reprezentat dezvoltarea unui sistem de gestionare a inovării specific pentru Ungaria și pentru regiunea Europei Centrale și de Est care „monitorizează în mod sistematic proiectele științifice/tehnologice, invențiile și întreprinderile nou înființate, pentru a le identifica pe cele care au cel mai mare potențial de comercializare și a le sprijini să creeze scenarii economice și portofolii care sunt atractive pentru investitorii potențiali, sau pentru a ajuta aceste proiecte să își mărească veniturile prin captarea unor piețe noi, introducerea unor noi linii de produse sau pur și simplu prin transformarea ideilor noi în întreprinderi” (14).

(23)

Prima etapă a proiectului a constat în achiziția de know-how de gestionare a inovării autorizat de la Institutul IC2 al Universității din Texas și de la INNO AG din Germania, care au o experiență îndelungată privind incubatoarele de afaceri, gestionarea inovării și comercializarea proprietății intelectuale. De asemenea, ValDeal a achiziționat cursuri de formare în gestionarea inovării pentru personalul său, de la Universitatea din Texas.

(24)

Schema de ajutoare a obligat întreprinderea ValDeal să ofere mai multe servicii clienților săi în mod gratuit. Clauza 1.1 din contractul de subvenționare prevede următoarele:

„Beneficiarul (ValDeal) se angajează ca (…) pe perioada proiectului, în mod gratuit și fără a accepta nicio contraprestație, să prospecteze, să identifice și să analizeze cel puțin 100 de tehnologii sau produse inovatoare și să selecteze posibilitățile adecvate de utilizare.”

(25)

ValDeal a susținut că activitățile sale de cercetare și dezvoltare au avut ca obiect adaptarea know-how-ului achiziționat la mediul de afaceri din Ungaria și din Europa Centrală și de Est. Pe baza modelului adaptat, ValDeal a furnizat servicii de gestionare a inovării gratuite pentru 60 de „idei” (dintre care 18 aparțineau întreprinderilor, celelalte fiind idei ale cercetătorilor individuali) selectate dintr-un eșantion de 600 printr-un concurs organizat de ValDeal.

(26)

ValDeal și-a prezentat pe scurt activitățile din cadrul proiectului astfel: „sarcinile pot fi grupate după cum urmează: preluarea know-how-ului american și european în materie de gestionare a inovării, colectarea, examinarea, evaluarea rezultatelor cercetării, a ideilor de produse, tehnologie și servicii, selectarea proiectelor cu un potențial ridicat, dezvoltarea afacerilor, autorizarea, comercializarea de know-how, dezvoltarea unor servicii integrate de gestionare a inovării, formare, difuzarea și comunicarea rezultatelor și sustenabilitatea rezultatelor” (15).

(27)

În ceea ce privește serviciile furnizate de ValDeal inventatorilor sau întreprinderilor, acestea au constat, de regulă, în: „dezvoltarea paginii de internet principale, dezvoltarea creativității, generarea de idei, inovarea deschisă, identificarea ideilor de produse, tehnologii și servicii, monitorizarea rezultatelor cercetării, identificarea întreprinderilor inovatoare sau a întreprinderilor cu potențial de inovare, elaborarea și gestionarea ofertelor/cererilor de subvenționare, formare, protecția proprietății intelectuale, mediere, corelarea capacităților de cercetare și dezvoltare, gestionarea interimară, marketing și cercetare de piață, comunicare, elaborarea de planuri de afaceri, de studii de fezabilitate, crearea de rețele la nivel național și internațional, crearea de rețele cu investitorii providențiali («business angels») și cu alți investitori, căutarea investitorilor, gestionarea proceselor de investiții, colectarea și distribuirea bunelor practici/celor mai bune practici” (16).

(28)

Potrivit întreprinderii ValDeal, adaptarea modelului original a fost necesară pentru a se ține cont de diferențele dintre condițiile din Ungaria și din mai multe țări europene dezvoltate față de cele din SUA. Diferențele cele mai tipice, potrivit întreprinderii ValDeal, sunt următoarele: în Ungaria „nu există un mediu social și economic favorabil inovării, nu există capital inițial instituțional, sistemul național de inovare nu este eficient, nu există o instituție responsabilă la nivel de politică pentru organizarea strategică și funcționarea eficientă a inovării, nu există forță de muncă disponibilă formată pentru gestionarea inovării, nu există capacități/competențe calificate pentru transferul tehnologiei și gestionarea inovării în centrele de cunoștințe, numărul cooperărilor internaționale în domeniul inovării este foarte scăzut” (17). ValDeal menționează, de asemenea, caracterul diferit al culturii inovării din Ungaria. De exemplu, „proprietarii de proiect nu dispun de informații corespunzătoare cu privire la piața relevantă și concurenți”, „proprietarii de proiect, în cele mai multe cazuri, nu au o pregătire adecvată pentru gestionarea întreprinderii […], adesea, ei nu acceptă că gestionarea științifică a proiectului ar trebui să fie separată de gestionarea generală și de afaceri”, gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală nu este adecvată, sau, în anumite cazuri, există „o lipsă aproape totală a eticii comerciale” (18).

(29)

Un argument invocat de ValDeal pentru a demonstra că proiectul are drept obiect de activitate cercetarea și dezvoltarea este acela că a urmărit protecția drepturilor de proprietate intelectuală (denumite în continuare „DPI”) pentru rezultatele cercetărilor sale (19). În această privință, ValDeal menționează două tipuri de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală de care a beneficiat:

(30)

În cadrul dovezilor suplimentare privind conținutul axat pe cercetare și dezvoltare al proiectului, ValDeal a prezentat o serie de exemple de proiecte finanțate de UE (a se vedea mai jos) și a susținut că toate au fost proiecte de cercetare și dezvoltare similare finanțate prin cel de al cincilea program-cadru (denumit în continuare „PC5”) sau cel de al șaselea program-cadru (denumit în continuare „PC6”) (22) și, prin urmare, proiectul ValDeal ar trebui să fie considerat un proiect de cercetare și dezvoltare. ValDeal a oferit ca exemple următoarele proiecte:

(31)

La 19 decembrie 2012, Comisia a decis să inițieze procedura oficială de investigare. Cu titlu preliminar, Comisia a concluzionat că măsura constituia ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat din motivele prezentate în continuare.

(32)

În primul rând, ValDeal a primit un grant de la bugetul pentru 2006 al schemei de ajutoare de stat HU 21/2004; prin urmare, măsura a fost considerată ca fiind finanțată din resurse de stat.

(33)

În al doilea rând, ValDeal a primit ajutor de stat pentru a desfășura activități ale căror costuri au fost suportate pe cont propriu de către alți participanți pe piață. Acest lucru a avut loc în pofida faptului că, în cadrul măsurii, ValDeal furnizează serviciile în mod gratuit. Prin urmare, măsura amenință să denatureze concurența prin conferirea unui avantaj selectiv întreprinderii ValDeal.

(34)

În al treilea rând, măsura afectează în mod clar comerțul dintre statele membre. ValDeal a achiziționat know-how de gestionare a inovării de la Universitatea din Texas, SUA și de la INNO AG din Germania; prin urmare, măsura este de natură să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre. De asemenea, ValDeal intenționa să furnizeze servicii unor întreprinderi stabilite în alte țări din Europa Centrală și de Est.

(35)

Comisia a avut îndoieli cu privire la compatibilitatea ajutorului cu piața internă. În special, Comisia și-a exprimat îndoiala că ajutorul acordat întreprinderii ValDeal ar putea fi considerat compatibil cu piața internă în temeiul cadrului pentru cercetare, dezvoltare și inovare din 1996 sau, alternativ, în temeiul altor instrumente.

(36)

Comisia concluzionează că niciunul dintre serviciile de mai sus furnizate de ValDeal nu poate fi considerat o inovare, întrucât serviciile respective erau deja oferite de furnizori de servicii de tehnologia informației, avocați, agenți de brevetare, consultanți, „business angels” etc. și erau disponibile în diferite forme pe piață. În fapt, se pare că proiectul a constat în testarea eficacității unui know-how/model de gestionare a inovării furnizat de terți și, pur și simplu, în adaptarea acestuia la mediul de afaceri din Ungaria (inclusiv traducerea în limba maghiară).

(37)

De asemenea, ValDeal susține că adaptarea know-how-ului/modelului de gestionare a inovării achiziționat a constat în acordarea unei importanțe sporite anumitor servicii de gestionare, cum ar fi formare personalizată pentru inventatori, cărora li se acordă mai puțină importanță atunci când cultura antreprenorială este mai dezvoltată. Cu toate acestea, Comisia consideră că, în esență, ValDeal a furnizat aceleași servicii precum cele din modelul de gestionare a inovării achiziționat.

(38)

În loc să desfășoare activități efective, autentice de cercetare și dezvoltare, ValDeal a vizat în principal stimularea cercetării, dezvoltării și inovării prin intermediul altor entități, și anume clienții întreprinderii ValDeal. ValDeal însăși susține că „au fost create 60-80 de locuri de muncă intense bazate pe un nivel ridicat de cunoștințe în domeniul cercetării și dezvoltării” (25) în întreprinderile cărora le-a furnizat servicii.

(39)

Conform Regulamentului privind marca comunitară, „pot constitui mărci comunitare toate semnele care pot avea o reprezentare grafică, în special cuvintele, inclusiv numele de persoane, desenele, literele, cifrele, forma produsului sau a ambalajului său, cu condiția ca astfel de semne să fie în măsură să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altora” (26). Cu alte cuvinte, scopul principal al unei mărci nu este de a proteja rezultatele unei întreprinderi în domeniul cercetării și dezvoltării, ci de a o distinge de alte entități. Prin urmare, o marcă nu poate, în sine, să constituie dovada că întreprinderea care o deține a efectuat activități de cercetare și dezvoltare în sensul cadrului pentru cercetare, dezvoltare și inovare din 1996.

(40)

De asemenea, în opinia Comisiei, faptul că ValDeal nu a înregistrat sau nu a putut să înregistreze niciun brevet sau alte drepturi de proprietate intelectuală, ci doar o marcă pentru rezultatele propriei activități este un indiciu puternic al faptului că proiectul nu a avut rezultate în cercetare care să îndeplinească criteriile pentru protecția prin brevet.

(41)

Deși este adevărat că o întreprindere poate decide să își protejeze invențiile sau cunoștințele brevetabile ca know-how sau secret comercial în loc să înregistreze oficial un brevet pentru acestea, afirmația generală a întreprinderii ValDeal potrivit căreia va dezvolta propriul know-how prin punerea în aplicare a proiectului nu este suficientă pentru a dovedi că un astfel de proiect a implicat activități autentice de cercetare și dezvoltare în sensul cadrului pentru cercetare, dezvoltare și inovare.

(42)

În primul rând, Comisia a examinat proiectele în cauză și a constatat că nu au fost finanțate în cadrul PC5 sau PC6, cu excepția unuia: proiectele au fost finanțate în cadrul unor programe mai ample de formare, educație și competitivitate, care, potrivit autorităților maghiare, prezintă anumite analogii cu proiectul ValDeal.

(43)

În al doilea rând, proiectul NIMCUBE, care ar fi putut implica activități de cercetare și dezvoltare, a vizat dezvoltarea de soluții informatice noi și, prin urmare, care nu prezintă asemănări cu proiectul ValDeal. În consecință, Comisia a considerat că orice asemănare între proiectele menționate mai sus și proiectul ValDeal nu a dovedit că activitățile ValDeal se califică drept proiecte de cercetare și dezvoltare în sensul cadrului pentru cercetare, dezvoltare și inovare.

(44)

În decizia de inițiere a procedurii Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la alte temeiuri posibile de compatibilitate.

(45)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a amintit că, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor regionale, ajutoarele pentru investiția inițială sunt exceptate de la obligația de notificare în cazul în care îndeplinesc următoarele condiții generale și specifice.

(46)

Prima condiție generală este ca ajutorul să fie acordat într-o regiune eligibilă pentru ajutor regional. Întregul teritoriu al Ungariei a fost și este o zonă asistată, eligibilă pentru obținerea de ajutoare regionale. Locul principal de desfășurare a activității ValDeal este în Budaörs, un oraș situat în districtul Pest, care se află în zona Ungariei centrale (Közép-Magyarország). Până la 31 decembrie 2006, districtul Pest a fost o regiune asistată în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE (28). Prin urmare, prima condiție generală pare să fi fost îndeplinită.

(47)

A doua condiție generală este ca intensitatea ajutorului să nu depășească plafonul ajutoarelor regionale în vigoare la momentul acordării ajutorului. ValDeal a susținut că a beneficiat de o intensitate a ajutorului de 47,03 %. Plafonul ajutorului pentru districtul Pest în 2006 a fost de 40 %, la care se putea adăuga o primă de 20 % pentru beneficiarii care se califică drept întreprinderi mici (29), rezultând o intensitate maximă a ajutorului de 60 %. Potrivit autorităților maghiare, în 2006, anul înființării, ValDeal era o microîntreprindere, iar în 2007 aceasta era o întreprindere mică (30). Evaluarea acestei condiții prevede o recalculare a costurilor eligibile în funcție de condițiile specifice menționate mai jos.

(48)

În ceea ce privește condițiile specifice de compatibilitate a ajutorului pentru investiția inițială, articolul 4 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor regionale prevede că, în cazul în care activele necorporale sunt luate în considerare la calcularea costurilor eligibile, acestea: (i) ar trebui să fie utilizate exclusiv în unitatea care primește ajutorul regional; (ii) să fie considerate active amortizabile; (iii) să fie achiziționate de la terți în condițiile pieței; și (iv) să fie incluse în activele întreprinderii și să rămână în unitatea care beneficiază de ajutor regional timp de cel puțin cinci ani sau trei ani, în cazul IMM-urilor precum ValDeal. Deși au existat dovezi că ValDeal a achiziționat know-how în condițiile pieței, Comisia nu a dispus de informații cu privire la îndeplinirea condițiilor de la punctele (i), (iii) și (iv) și, prin urmare, a invitat părțile interesate să furnizeze informații în acest sens.

(49)

De asemenea, articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor regionale prevede că investiția trebuie să fie menținută în regiunea beneficiară pentru o perioadă de minimum cinci ani (trei în cazul IMM-urilor) după finalizarea întregii investiții. Proiectul a fost finalizat la 30 noiembrie 2010, iar ValDeal a continuat să își desfășoare activitatea în regiunea Ungariei centrale până la 30 noiembrie 2013. Prin urmare, această condiție pare să fi fost îndeplinită.

(50)

În sfârșit, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor regionale, atunci când ajutorul este calculat pe baza costurilor investițiilor în active corporale sau necorporale, beneficiarul trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25 %. ValDeal a contribuit cu 52,97 % din costurile totale ale proiectului. Prin urmare, această condiție pare să fi fost îndeplinită.

(51)

În concluzie, Comisia a invitat părțile interesate să furnizeze informații cu privire la: (i) măsura în care ajutorul acordat ValDeal poate fi evaluat în temeiul Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor regionale și, în special; (ii) măsura în care intensitatea ajutorului în cauză a respectat intensitățile aplicabile, ținând cont de costurile eligibile care sunt relevante în temeiul regulamentului respectiv.

(52)

În conformitate cu articolul 4 din Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil IMM-urilor, ajutorul pentru investiții în active corporale și necorporale este compatibil cu piața internă și este exceptat de la obligația de notificare cu condiția ca investiția să aibă loc într-o zonă care îndeplinește condițiile pentru acordarea ajutorului regional în momentul acordării ajutorului și ca intensitatea ajutorului să nu depășească cu mai mult de 15 puncte procentuale plafonul ajutorului regional pentru investiții stabilit în harta ajutoarelor regionale aprobată pentru zonele care intră sub incidența articolului 107 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE, atât timp cât intensitatea netă totală a ajutorului nu depășește 75 %. Plafoanele mai ridicate pentru ajutorul regional se aplică numai dacă ajutorul este acordat cu condiția ca investiția să fie menținută în regiunea beneficiară timp de cel puțin cinci ani și ca beneficiarul să contribuie la finanțarea sa cu cel puțin 25 %.

(53)

Astfel cum s-a menționat mai sus, întregul teritoriu al Ungariei a fost și este o zonă asistată, eligibilă pentru obținerea de ajutoare regionale. Districtul Pest, unde se află locul principal de desfășurare a activității întreprinderii ValDeal, a fost o zonă aflată sub incidența articolului 107 alineatul (3) litera (a) până la 31 decembrie 2006, cu un plafon de ajutor de 40 %. Prin urmare, în decembrie 2006, Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil IMM-urilor permitea o intensitate maximă a ajutorului de 40 % + 15 % = 55 % în districtul Pest, cu condiția ca investiția să fie menținută în regiunea beneficiară timp de cel puțin cinci ani.

(54)

Prin urmare, Comisia a invitat părțile interesate să ofere informații cu privire la măsura în care: (i) ajutoarele de stat acordate întreprinderii ValDeal pot fi considerate compatibile în temeiul Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil IMM-urilor; și (ii) intensitatea ajutoarelor acordate ValDeal nu depășește plafoanele ajutoarelor pentru eventualele ajutoare destinate investițiilor inițiale în cauză, în special în ceea ce privește calcularea costurilor eligibile relevante.

(55)

De asemenea, Comisia a constatat că ValDeal nu a utilizat în mod abuziv ajutoarele de care a beneficiat, întrucât a desfășurat aceleași activități cu cele descrise în documentele de licitație.

(56)

În răspunsul acestora la decizia de inițiere a procedurii, autoritățile maghiare au susținut că activitățile întreprinderii ValDeal se califică drept un proiect de cercetare și dezvoltare deoarece acestea se încadrează în categoria dezvoltării experimentale și că ajutorul a fost legal deoarece acesta a implicat următoarele sarcini presupuse a fi de cercetare și dezvoltare:

(57)

Autoritățile maghiare au susținut că ValDeal și-a luat angajamentul: 1. de a testa metodologia elaborată; 2. de a efectua dezvoltarea experimentală a modelului integrat de gestionare a inovării (și anume colectarea, evaluarea și monitorizarea proiectelor pe baza know-how-ului dobândit); și 3. de a confirma viabilitatea noilor servicii în aplicația de testare a proiectelor selectate.

(58)

De asemenea, potrivit autorităților maghiare, caracterul de cercetare și dezvoltare al proiectului ar fi confirmat de faptul că proiectul a respectat pe deplin criteriile de la secțiunea 149 din manualul Frascati (32).

(59)

În sfârșit, autoritățile maghiare au susținut că ValDeal a furnizat servicii de inovare pentru întreprinderi mici și mijlocii și persoane fizice pe întregul parcurs al proiectului. În conformitate cu cerințele programului, serviciile au fost furnizate gratuit. Pe baza declarației elaborate de ValDeal, valoarea serviciilor la prețurile dominante de pe piață s-a ridicat în total la 323 797 000 HUF (33).

(60)

În opinia autorităților ungare, avantajul transferat sub formă de servicii furnizate gratuit nu implică un avantaj economic pentru ValDeal. Acest lucru ar reduce valoarea ajutorului de stat acordat întreprinderii ValDeal la 148 711 090 HUF, și anume diferența dintre suma contribuției publice și ajutorul de care au beneficiat clienții săi.

(61)

În subsidiar, autoritățile maghiare au fost de acord cu concluzia din decizia de inițiere a procedurii, conform căreia ajutorul ar putea fi ajutor compatibil pentru investiții în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1628/2006 de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor regionale.

(62)

În temeiul Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor regionale, intensitatea ajutorului se calculează ca procent din costurile eligibile corporale și necorporale sau, dacă proiectul de investiții creează locuri de muncă direct, ca procent din costurile salariale ale persoanei angajate evaluate timp de 2 ani, sau prin aplicarea combinată a celor două metode, cu condiția ca valoarea ajutorului să nu depășească valoarea cea mai favorabilă obținută pe baza celor două metode.

(63)

Potrivit autorităților maghiare, costurile totale ale proiectului au fost de 842 027 000 HUF, iar ajutorul acordat întreprinderii ValDeal a fost de 148 711 090 HUF, ceea ce corespunde unei intensități a ajutorului de 17,66 % (34) (sub plafonul de 60 % prevăzut în regulamentul menționat anterior). Cu toate acestea, în scrisoarea din 7 octombrie 2013, autoritățile maghiare au informat Comisia cu privire la costurile proiectului, care s-au ridicat la 823 320 683 HUF (în loc de 842 028 250 HUF) (35). Prin urmare, Comisia își va întemeia decizia pe baza celei din urmă informații.

(64)

Autoritățile maghiare au susținut că au fost îndeplinite atât condițiile generale, cât și cele specifice stabilite la articolul 4 din Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor regionale.

(65)

Autoritățile maghiare nu au formulat o explicație clară cu privire la modul în care ar putea fi aplicat Regulamentul (CE) nr. 70/2001 în cazul de față. Comisia înțelege că, întrucât intensitățile maxime ale ajutorului sunt mai mici decât cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1628/2006, autoritățile maghiare nu au considerat necesar să furnizeze dovezi suplimentare.

(66)

Autoritățile maghiare au susținut, de asemenea, că ajutoarele acordate pot fi compatibile cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, argumentând că proiectul ValDeal a vizat acoperirea unei lacune evidente de pe piață, dar nu a putut fi realizat cu fonduri furnizate la prețul pieței. Din acest punct de vedere, cuantumul ajutorului a fost limitat la nivelul necesar pentru realizarea obiectivului, fără a îl depăși.

(67)

Cadrul de cercetare, dezvoltare și inovare din 2006, care a fost adoptat la 22 noiembrie 2006 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, conținea o nouă categorie de ajutoare pentru serviciile de consultanță în domeniul inovării și serviciile de sprijinire a inovării în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat. Întrucât angajamentul celui care acordă ajutorul a fost obținut la 19 decembrie 2006 și noul cadru viza recunoașterea eligibilității serviciilor de consultanță în domeniul inovării, compatibilitatea ajutorului poate fi evaluată, potrivit autorităților maghiare, direct în temeiul tratatului.

(68)

În acest sens, autoritățile maghiare au arătat că dezvoltarea unui model de gestionare a inovării în conformitate cu reglementările maghiare și ale UE și având în vedere contextul socio-cultural din Europa Centrală și de Est a necesitat elaborarea unui model și a unei practici de afaceri corespunzătoare, în care inovarea este determinată de cererea pieței și de relațiile cu clienții. Proiectul întreprinderii ValDeal a dezvoltat o serie de metode și instrumente pentru colectarea, evaluarea și examinarea proiectelor, pentru a putea fi utilizate în mod consecvent în viitor. Serviciile nu erau încă disponibile în setul de instrumente al Ungariei în momentul acordării ajutorului.

(69)

ValDeal și-a menținut opinia potrivit căreia proiectul a implicat activități autentice de cercetare și dezvoltare, eligibile în temeiul cadrului pentru cercetare, dezvoltare și inovare din 1996. ValDeal a susținut că activitatea s-a calificat drept dezvoltare experimentală, afirmând că, în timp ce sarcinile individuale îndeplinite în cadrul proiectului nu se califică drept proiecte de cercetare și dezvoltare în mod individual, dacă sunt luate împreună, ar putea contribui la un obiectiv bazat pe cercetare și dezvoltare.

(70)

În special, ValDeal a subliniat că a aplicat o metodologie existentă întreprinderilor și proiectelor locale și a desfășurat activități de dezvoltare experimentală pe un model nou de gestionare integrată în domeniul inovării. Pe bază de teste, ValDeal a colectat, a evaluat și a analizat o gamă largă de proiecte maghiare, verificând viabilitatea acestora. Prin urmare, ValDeal arată că întreprinderea a realizat o activitate unică pe piața din Ungaria. Principala diferență între serviciile ValDeal și cele oferite de concurenții săi a constat în faptul că aceștia din urmă au fost activi doar într-unul din segmentele operațiunilor ValDeal.

(71)

Pe baza cunoștințelor dobândite, ValDeal a susținut că a elaborat un nou model de gestionare a inovării și o metodologie care ar putea fi aplicate în mod constant într-un mod care corespunde cadrului juridic și condițiilor socio-culturale din Ungaria. În special, metodologia de colectare a proiectelor a trebuit să fie adaptată la realitățile maghiare deoarece, din cauza caracteristicilor diferite ale pieței americane, proiectele de lansare în Ungaria au fost mai puțin adecvate pentru selecție. De asemenea, metodologiile de examinare a proiectului au necesitat îmbunătățiri suplimentare, întrucât modelul american a vizat perspectivele de comercializare (utilizarea pe piață), în timp ce modelul din Europa Centrală și de Est, având în vedere contextul socio-cultural diferit, a acordat o importanță mai mare spiritului antreprenorial și personalității gazdelor proiectului. Diferențele socio-culturale și de context economic au condus, de asemenea, la o adaptare aprofundată a agendei educaționale privind modelul și formarea.

(72)

În ceea ce privește impactul asupra concurenței, ValDeal a subliniat că proiectul nu a avut ca scop furnizarea de servicii de administrare cu caracter general; mai degrabă, s-au depus eforturi pentru a crea ceva cu adevărat unic, și anume un model maghiar integrat de gestionare a inovării, precum și servicii de consultanță conexe în materie de inovare. ValDeal susține că nu exista o piață pentru astfel de servicii în momentul acordării ajutorului. În plus, la începutul anului 2013, nu exista încă în Ungaria un model similar, și anume servicii destinate incubării ideilor de afaceri în domeniul inovării pentru întreprinderile mici și mijlocii.

(73)

ValDeal a afirmat, de asemenea, că în cadrul contractului cu autoritatea care acordă ajutorul nu exista nicio obligație legală de obținere a protecției prin brevet. Mai mult decât atât, întreprinderea nu și-a putut permite să achite taxa pentru un brevet și nici nu i s-a permis să aloce o sumă în acest sens din ajutorul acordat.

(74)

EBN este o rețea europeană a centrelor de afaceri și inovare (BIC) și a organizațiilor similare, cum ar fi incubatoarele de afaceri. ValDeal este membru al EBN.

(75)

EBN a susținut (36) că ValDeal a pus în aplicare în mod experimental în Ungaria un model elaborat în Statele Unite, care implica colectarea, evaluarea și filtrarea proiectelor, pe baza know-how-ului inițial.

(76)

De asemenea, potrivit EBN, ValDeal a efectuat o analiză metodică a practicilor europene de gestionare în domeniul inovării, inclusiv o examinare aprofundată a modului în care proprietarii de proiecte ar putea fi motivați să coopereze. De asemenea, aceasta a derulat misiuni educaționale și de cercetare și a elaborat metode și instrumente eficiente și inovatoare pentru colectarea, evaluarea și selectarea proiectelor. Un astfel de instrument de gestionare în domeniul inovării lipsea încă la acel moment în gama serviciilor în domeniul inovării disponibile în Ungaria.

(77)

EBN a susținut că a evaluat performanțele întreprinderii ValDeal în fiecare an începând din 2008 și, de asemenea, a efectuat două audituri aprofundate la fața locului ale acesteia în 2008 și 2010. Evaluările și auditurile au concluzionat că ValDeal respectă pe deplin criteriile aplicabile centrelor de afaceri și de inovare.

(78)

Pentru a fi considerată ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, o măsură trebuie să îndeplinească următoarele patru criterii cumulative:

(79)

În primul rând, ValDeal a primit un grant din bugetul pentru 2006 al schemei de ajutoare de stat HU 21/2004. Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsura a implicat resurse de stat și a fost imputabilă statului.

(80)

În al doilea rând, ValDeal a primit ajutor de stat pentru a desfășura activități ale căror costuri au fost suportate pe cont propriu de către alți participanți pe piață. ValDeal a fost selectată în urma unei proceduri de licitație organizate de Fondul de cercetare și inovare tehnologică și a primit finanțare pentru a dezvolta și a furniza o serie de servicii de consultanță în domeniul inovării alături de serviciile complementare furnizate de firme de consultanță, agenții de brevetare, „business angels” și avocați. Prin urmare, măsura a conferit un avantaj selectiv întreprinderii ValDeal.

(81)

În al treilea rând, măsura are potențialul de a denatura concurența și de a afecta schimburile comerciale între statele membre, întrucât piața pe care operează ValDeal este deschisă concurenței din partea întreprinderilor stabilite în alte state membre. În plus, ValDeal a achiziționat know-how în materie de gestionare a inovării de la Universitatea din Texas, SUA, și de la INNO AG din Germania și a urmărit, de asemenea, să furnizeze servicii pentru întreprinderi cu sediul în alte țări din Europa Centrală și de Est.

(82)

Ca urmare a măsurii, clienții întreprinderii ValDeal au beneficiat de servicii gratuite de consultanță. Astfel, în timp ce clienții respectivi nu au beneficiat în mod direct de resurse de stat, aceștia au beneficiat de un avantaj indirect, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, întrucât scopul însuși al măsurii a fost de a furniza servicii gratuite de consultanță pentru inventatori și întreprinderi.

(83)

Măsura este în mod clar imputabilă statului și implică resurse de stat, de care beneficiază în mod direct ValDeal și clienții săi.

(84)

În al doilea rând, ValDeal a pus în aplicare un proces prin care întreprinderile cele mai merituoase și mai promițătoare puteau fi alese ca beneficiari ai serviciilor de consiliere gratuite. În consecință, proiectul a conferit un avantaj selectiv pentru beneficiarii selecționați și, de asemenea, a avut potențialul de a denatura concurența pe piețele din aval pe care operează clienții întreprinderii ValDeal, întrucât le-a conferit acestora un avantaj selectiv.

(85)

În al treilea rând, măsura este de natură să afecteze comerțul dintre statele membre. Astfel cum s-a menționat mai sus, ValDeal intenționa să furnizeze servicii unor întreprinderi stabilite în alte țări din Europa Centrală și de Est. De asemenea, proiectul a vizat îmbunătățirea capacității clienților întreprinderii ValDeal de a concura atât la nivel național, cât și la nivel european. Prin urmare, măsura afectează în mod clar comerțul dintre statele membre.

(86)

Comisia concluzionează că măsura constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE pentru ValDeal și clienții săi.

(87)

Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare din 1996 stabilește definiții pentru tipul de cercetare care poate fi considerat ca fiind compatibil cu normele privind ajutoarele de stat:

„2.2. […] Pentru a determina apropierea de piață a activităților de cercetare și dezvoltare care beneficiază de ajutor, Comisia face distincția între cercetarea fundamentală, cercetarea industrială și activitățile de dezvoltare preconcurențiale”  (37).

(88)

Comisia înțelege că proiectul ValDeal a vizat „dezvoltarea întregului proces, crearea modelului”. În timp ce ValDeal a utilizat interacțiunea cu clienții săi pentru a înțelege piața maghiară și pentru a adapta modelul de consultanță dobândit la particularitățile sale, rezultatul unei astfel de activități a fost introducerea pe piață a unui model de consultanță existent care integra diferite servicii care, până atunci, erau furnizate separat de către furnizori diferiți. În fapt, ValDeal a jucat rolul unui integrator de servicii corespunzătoare nevoilor clienților săi. Prin urmare, ajustările pretinse pentru „diferențele socio-culturale și impactul economic” predominante pe piața maghiară nu par să fie relevante pentru întrebarea dacă activitățile întreprinderii ValDeal s-au calificat drept proiecte în domeniul cercetării și inovării.

(89)

Modelul pus în aplicare a avut scopul de a crea și a stimula cercetarea, dezvoltarea și inovarea în cadrul altor entități, și nu în cadrul întreprinderii ValDeal însăși. Adaptarea modelului pentru a corespunde cerințelor unei anumite piețe nu este ceva specific pentru ValDeal, ci este un comportament economic obișnuit din partea oricărui actor economic care dorește să intre pe piață. Modelul menționat mai sus pare a fi o simplă personalizare uzuală efectuată de către orice actor economic care vizează să activeze pe o anumită piață. Presupusa „imagine reală a valorii de piață a rezultatelor proiectelor inovatoare, precum și a perspectivelor lor de comercializare” pe care ValDeal a fost în măsură să o furnizeze pentru beneficiarii săi nu a fost în sine deloc diferită de serviciile oferite de furnizori similari de servicii de consultanță și, în orice caz, nu poate fi considerată aparținând domeniului cercetării și inovării.

(90)

Deși poate fi adevărat că, la momentul acordării ajutorului, contextul economic din Ungaria era oarecum diferit de cel al oricărei alte țări, acest argument nu este suficient pentru a dovedi că activitățile prezentau elemente din domeniul cercetării și inovării. Dacă ValDeal ar fi fost activă într-o altă țară, aceasta ar fi trebuit să își adapteze oricum valorile propuse, la fel ca orice actor economic. Din această perspectivă, ValDeal nu a acționat în mod diferit față de orice furnizor de servicii sau de bunuri. Caracterul său unic constă în capacitatea de a integra și a coordona diferite servicii solicitate de beneficiari sau, în absența proiectului, servicii pe care altfel nu le-ar fi contractat.

(91)

Deși ValDeal se referă la manualul Frascati, natura activității sale nu a fost aceea a cercetării care vizează identificarea unui produs inovator, ci o formă de personalizare a unui produs existent, combinată cu o analiză sistematică efectuată în cadrul activităților sale de furnizare de servicii. Mai exact, ValDeal a achiziționat know-how de la terți și s-a limitat la a îl adapta la piața maghiară.

(92)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că, deși activitățile în discuție promovează inovarea de către utilizatorii finali ai serviciilor întreprinderii ValDeal, acestea nu pot fi calificate drept proiecte de cercetare și dezvoltare în sensul cadrului pentru cercetare, dezvoltare și inovare din 1996. Prin urmare, Comisia va evalua dacă ajutorul de stat poate fi considerat compatibil cu piața internă în cadrul altor obiective de politică în conformitate cu articolul 107 din TFUE.

(93)

Pentru a efectua o astfel de evaluare, Comisia ia act de argumentele invocate de autoritățile maghiare, potrivit cărora ajutorul în cauză ar trebui să fie analizat la două niveluri. În primul rând, la nivelul ValDeal, Comisia va examina ajutoarele destinate să acopere costurile investițiilor în active corporale și necorporale, legate de achiziționarea și utilizarea (sub rezerva adaptării) a modelului relevant pentru furnizarea de servicii de consultanță în materie de inovare destinate IMM-urilor. În al doilea rând, la nivelul clienților ValDeal, analiza se va concentra asupra ajutorului acordat întreprinderilor și persoanelor fizice care au beneficiat de servicii de consultanță în domeniul inovării furnizate în mod gratuit de ValDeal.

(94)

Activitățile desfășurate de ValDeal îndeplinesc cerințele de fond stabilite de articolul 4 (generale și specifice) din Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 (Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor regionale). Articolul 4 din Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor regionale conține următoarele condiții generale și specifice în ceea ce privește compatibilitatea cu ajutoarele acordate în favoarea investițiilor inițiale:

(95)

În special, în urma inițierii procedurii, informațiile acumulate i-au permis Comisiei să identifice și să calculeze costurile eligibile relevante și să verifice dacă intensitatea ajutorului acordat întreprinderii ValDeal a depășit intensitățile autorizate ale ajutorului.

(96)

În primul rând, Comisia observă că Ungaria a recalculat costurile proiectului pe baza dispozițiilor regulamentului menționat anterior (și anume prin luarea în considerare a costurilor de investiții materiale și nemateriale) și, conform concluziei la care s-a ajuns, costul total al proiectului s-a ridicat la 823 320 683 HUF. Cu toate că ipoteza autorităților maghiare a fost că toate costurile menționate anterior au fost eligibile, Comisia este de părere că unele dintre costuri, și anume cele referitoare la „adaptarea know-how-ului”, au un caracter operațional și, prin urmare, nu sunt eligibile. În consecință, Comisia a scăzut costurile de „adaptare a know-how-ului”, reprezentând 531 300 170 HUF, din costurile totale. În urma scăderii, costurile eligibile stabilite de Comisie au o valoare nominală de 292 020 513 HUF, și anume o valoare curentă de 267 015 826 HUF.

(97)

În al doilea rând, Comisia constată că ajutorul de care a beneficiat ValDeal a avut o valoare nominală de 148 711 090 HUF, și anume o valoare curentă de 118 431 978 HUF. Prin urmare, intensitatea ajutorului acordat direct întreprinderii ValDeal reprezintă 44 % din costurile eligibile (valoare curentă), fiind considerabil mai mică decât intensitatea maximă a ajutorului permisă prin regulamentul menționat anterior, și anume de 60 % (38).

(98)

Prin urmare, având în vedere argumentele menționate anterior, Comisia concluzionează că ajutorul la nivelul ValDeal a îndeplinit toate condițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1628/2006.

(99)

Comisia constată că, în conformitate cu decizia de acordare a grantului a autorităților maghiare, clienții întreprinderii ValDeal au beneficiat de servicii care pot fi considerate servicii de consultanță în domeniul inovării și care au fost furnizate gratuit de ValDeal. Autoritățile maghiare au estimat valoarea unui astfel de ajutor pe baza unui tarif de 15 000 HUF/zi, care reflectă condițiile predominante pe piața din Ungaria în ceea ce privește prețurile și, pe această bază, au indicat că ajutorul în cauză a fost de 323 797 000 HUF.

(100)

Deși la momentul acordării grantului ajutorul pentru astfel de servicii nu era reglementat de cadrul pentru cercetare și dezvoltare aplicabil, acest tip de ajutor a fost însă inclus în noul cadru pentru cercetare, dezvoltare și inovare din 2006, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, și anume la câteva zile după data acordării grantului (39).

(101)

Pe baza celor de mai sus, Comisia va continua să evalueze compatibilitatea ajutoarelor direct în temeiul tratatului, luând în considerare criteriile specifice stabilite în cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare din 2006.

(103)

Comisia înțelege că, în momentul acordării ajutorului, lipsa de coordonare dintre furnizorii de servicii de consultanță în domeniul inovării împiedica furnizarea serviciilor într-o formă integrată și împiedica dezvoltarea cererii.

(104)

De asemenea, proiectul a vizat elaborarea unei serii de metode și instrumente de colectare, evaluare și selectare de proiecte, care nu erau încă disponibile în setul de instrumente al serviciilor în domeniul inovării din Ungaria. Prin urmare, proiectul pus în aplicare de ValDeal a contribuit la promovarea unei piețe pentru servicii de consultanță integrate într-o industrie fragmentată și la îmbunătățirea capacității întreprinderilor de a inova pe termen mediu și lung.

(105)

De asemenea, proiectul a promovat transferul de cunoștințe în Ungaria, care este în conformitate cu inițiativa emblematică a Uniunii din cadrul programului actual al Comisiei „Europa 2020” (40).

(106)

În plus, deși nu era încă prevăzut în legislație la momentul acordării grantului, tipul de ajutor de care au beneficiat clienții întreprinderii ValDeal corespundea categoriei serviciilor de consultanță în domeniul inovării, recunoscute și reglementate în mod specific la punctul 5.6 din cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare din 2006, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, și anume la câteva zile după data grantului în cauză.

(107)

Prin urmare, dat fiind că promovarea inovării reprezintă un obiectiv major de politică pentru încurajarea creșterii durabile în UE, ajutorul în cauză a fost conceput pentru a aborda un obiectiv de interes comun.

(108)

După perioada de tranziție economică din anii 1990, rețeaua instituțiilor publice de cercetare din Ungaria a fost perturbată și o serie de instituții au fost închise. De asemenea, la momentul privatizării și restructurării industriei din Ungaria doar întreprinderile multinaționale au fost în măsură să finanțeze din resursele lor interne achiziționarea de noi cunoștințe relevante și să exploateze rezultatele eforturilor acestor instituții în domeniul cercetării și dezvoltării pe piață.

(109)

Printre cauzele nivelului scăzut al inovării în rândul întreprinderilor de pe piața internă, în special IMM-urile, autoritățile maghiare amintesc „costurile prea ridicate ale inovării” și „lipsa de resurse proprii”. De asemenea, autoritățile maghiare fac referire la relația profesională și colaborarea insuficientă dintre proprietarii maghiari de proiecte inovatoare și investitori. Problema din urmă a fost legată, în principal, de finanțarea insuficientă a tehnologiilor aflate în stadiu incipient, întrucât la momentul respectiv investitorii în capital de risc au vizat în principal întreprinderile în stadiu intermediar sau avansat, cu un nivel mai scăzut de risc. De exemplu, în perioada 2000-2005 a existat o medie anuală de doar 35 de investiții care vizau întreprinderile inovatoare.

(110)

A fost pus în aplicare un sistem național de inovare (SNI) pentru a aborda limitările menționate mai sus. Deși majoritatea componentelor sistemului au existat și, în general, au funcționat bine în mod individual, performanțele sistemului în ansamblu sunt departe de a fi satisfăcătoare. O serie de componente nu au funcționat în mod corespunzător și cooperarea dintre acestea a fost destul de scăzută. Întrucât performanța globală depinde de calitatea legăturilor și a cooperării dintre componente, rezultatul sistemului nu a fost nici pe departe unul adecvat.

(111)

Una dintre soluțiile destinate să încurajeze dezvoltarea inovării în Ungaria a părut a fi crearea de incubatoare de afaceri. Primele incubatoare de afaceri au fost create la începutul anilor 1990, iar până în 2009 Ungaria avea aproximativ 40 de incubatoare. Majoritatea își finanțau activitatea din taxele de închiriere a birourilor, servicii de birou, servicii de gestionare a instalațiilor și servicii informatice. Incubatoarele au primit întreprinderi la sediul lor în schimbul închirierii spațiilor de birouri, iar întreprinderile au beneficiat de economiile de scară ale incubatoarelor, care le-au permis să își raționalizeze costurile fixe. Cu toate acestea, incubatoarele de afaceri existente nu au oferit servicii de consultanță în materie de drepturi de proprietate intelectuală, comerț internațional, gestionarea inovării și consultanță în domeniul tehnologiilor. Ungaria nu avea o rețea de investitori providențiali („business angels”) (41), fonduri de capital inițial (42) sau întreprinderi cu capital de risc pentru faza de început care să își asume riscul de a investi în întreprinderile aflate în faza de început. În cele din urmă, incubatoarele de afaceri nu au furnizat servicii pentru întreprinderile care intenționau să își lanseze propria afacere și/sau să se extindă la nivel internațional (43).

(112)

În 2006 existau 14 întreprinderi care furnizau servicii de gestionare a inovării în Ungaria. Serviciile oferite acopereau următoarele domenii: examinarea, monitorizarea și evaluarea invențiilor, identificarea proiectelor inovatoare, servicii pentru atragerea fondurilor cu capital de risc, gestionarea granturilor, instituirea planurilor de afaceri, punerea în aplicare a întreprinderilor de tip spin-off, obținerea de licențe și proprietatea intelectuală, consultanță în domeniul gestionării, gestionarea proceselor și a proiectelor, medierea între partenerii de afaceri, formarea și educația, organizarea rețelelor de inovare, asigurarea de spații pentru birouri și desfășurarea de activități de cercetare și studii.

(113)

Deși fiecare dintre concurenții întreprinderii ValDeal era activ în cel puțin una dintre activitățile menționate anterior, proiectul ValDeal viza acoperirea tuturor activităților într-un mod integrat. Astfel, se pare că eforturile și costurile inerente dezvoltării unui model integrat de furnizare a serviciilor erau prea ridicate, întrucât, din cauza lipsei unei coordonări eficace între actorii existenți, modelul nu putea să compenseze lacuna de pe piață. De exemplu, pentru a acoperi toate serviciile furnizate în mod integrat de către ValDeal, o întreprindere trebuia să câștige cel puțin patru dintre concurenții întreprinderii ValDeal ca parteneri.

(114)

Prin urmare, Comisia înțelege că, din cauza unor probleme de coordonare, nu a existat nicio întreprindere sau instituție intermediară în Ungaria care să poată evalua în mod sistematic potențialul comercial al produselor inovatoare și/sau al tehnologiilor prin intermediul unui serviciu de tip ghișeu unic. Prin urmare, se pare că a existat o problemă de coordonare majoră pe piața serviciilor de gestionare a inovării în Ungaria.

(115)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că ajutorul în cauză a fost necesar deoarece, în momentul acordării ajutorului, exista o disfuncționalitate a pieței sub forma unei probleme de coordonare care afecta atât oferta, cât și cererea pentru servicii integrate de consultanță în domeniul inovării în Ungaria.

(116)

Autoritățile maghiare au urmărit să depășească limitările care împiedicau întreprinderile nou-înființate din Ungaria să aibă acces la servicii integrate de consultanță în domeniul inovării, prin crearea unui sistem național de inovare (SNI). Deși sistemul a vizat îmbunătățirea capacității de inovare și a competitivității întreprinderilor în general, abordarea bazată pe reglementare nu a condus la rezultatele preconizate (a se vedea considerentul 110). Prin urmare, ajutorul acordat clienților ValDeal sub formă de servicii integrate și gratuite de consultanță poate fi considerat un mijloc adecvat pentru a aborda disfuncționalitatea pieței descrisă mai sus. De asemenea, trebuie remarcat faptul că procesul de selecție a beneficiarilor finali pus în aplicare de ValDeal a asigurat alegerea celor mai merituoase și mai promițătoare întreprinderi.

(117)

În primul rând, proiectul pus în aplicare de ValDeal a fost susținut atât prin resurse guvernamentale, cât și prin resurse proprii ale întreprinderii ValDeal, aceasta din urmă contribuind cu 528 626 021 HUF.

(118)

În al doilea rând, Comisia observă, de asemenea, că ValDeal nu a utilizat în mod abuziv ajutoarele, întrucât aceasta a desfășurat aceleași activități precum cele descrise în documentele de licitație.

(119)

Dovezile furnizate de către autoritățile maghiare demonstrează că, fără ajutor, ValDeal nu ar fi putut să furnizeze servicii gratuite în domeniul inovării bazate pe un model integrat și să stimuleze cererea pentru astfel de servicii, întrucât fragmentarea pieței maghiare a împiedicat dezvoltarea cererii și nu a permis realizarea unor economii de scară. Prin urmare, Comisia concluzionează că implicarea resurselor publice în proiect a vizat modificarea comportamentului ValDeal, precum și al clienților săi.

(120)

Proiectul a permis întreprinderii ValDeal să pună în aplicare un model mai eficient de integrare a diverselor componente ale serviciilor de gestionare în domeniul inovării și a sprijinit clienții întreprinderii ValDeal să își îmbunătățească competențele comerciale și de gestionare.

(121)

Autoritățile maghiare au prezentat dovezi care demonstrează că în niciun caz cuantumul ajutorului pentru serviciile furnizate în mod gratuit de către ValDeal nu a depășit 200 000 EUR. Autoritățile maghiare au verificat și au confirmat că normele de cumulare la nivel de întreprindere au fost respectate.

(122)

Comisia constată că avantajul acordat clienților întreprinderii ValDeal care au beneficiat de ajutor corespunde cuantumului maxim al ajutorului aplicabil pentru serviciile de consultanță în domeniul inovării conform cadrului pentru cercetare, dezvoltare și inovare din 2006, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, și anume la numai 10 zile de la începerea proiectului. Prin urmare, Comisia concluzionează că evaluarea ajutoarelor în cauză direct în temeiul tratatului conduce la concluzia că valoarea ajutorului acordat clienților întreprinderii ValDeal a fost proporțională având în vedere criteriile stabilite de Comisie în cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare din 2006.

(123)

De asemenea, Comisia remarcă faptul că, la momentul punerii în aplicare a proiectului, concurenții întreprinderii ValDeal furnizau doar anumite părți ale serviciilor de consultanță în domeniul inovării sprijinite în cadrul măsurii. Fragmentarea ofertei și lipsa de coordonare între actori înseamnă că ValDeal și-a furnizat serviciile integrate pe o piață în care niciun alt concurent nu era în măsură să ofere servicii complet fungibile. Prin urmare, proiectul pus în aplicare de ValDeal a avut doar un impact limitat asupra concurenței.

(124)

Având în vedere cele de mai sus, ajutorul acordat întreprinderii ValDeal este compatibil cu piața internă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1628/2006, iar ajutorul acordat clienților întreprinderii ValDeal este compatibil cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE,