(1)

În cazul în care cantitatea de îngrășăminte de origine animală pe care un stat membru intenționează să o împrăștie anual pe hectar diferă de cantitățile prevăzute la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE și la litera (a) a aceluiași paragraf, cantitatea respectivă trebuie stabilită astfel încât să nu se compromită îndeplinirea obiectivelor specificate la articolul 1 din directiva menționată și trebuie justificată pe baza unor criterii obiective, precum perioadele lungi de vegetație și culturile cu o absorbție ridicată de azot.

(2)

La data de 3 noiembrie 2011, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2011/721/UE (2), prin care îi permitea Italiei să autorizeze în regiunile Emilia Romagna, Lombardia, Piemont și Veneto, în anumite condiții, împrăștierea în ferme cu o proporție de cel puțin 70 % de culturi cu necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație a unei cantități anuale de până la 250 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală provenind de la bovine și dejecții porcine tratate.

(3)

Derogarea acordată prin Decizia de punere în aplicare 2011/721/UE, care viza circa 300 de ferme și 13 000 ha de teren, a expirat la 31 decembrie 2015.

(4)

La 20 ianuarie 2016, Italia a înaintat Comisiei o cerere de derogare în temeiul punctului (2) al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE, în privința regiunilor Lombardia și Piemont.

(5)

Derogarea solicitată privește intenția Italiei de a permite împrăștierea în regiunile Lombardia și Piemont a unei cantități anuale de până la 250 kg de azot pe hectar din îngrășăminte de origine animală provenind de la bovine și dejecții porcine tratate în ferme cu o proporție de cel puțin 70 % de culturi cu necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație. Se estimează că derogarea privește în mod potențial aproximativ 600 de ferme de bovine și 60 de ferme de porcine din regiunile Lombardia și Piemont, reprezentând 15 % și 6 % din numărul total de ferme de bovine, respectiv de porcine din aceste regiuni, 4 % din suprafața agricolă utilizată (SAU), 14 % din totalul animalelor de lapte și 7,4 % din totalul porcinelor din aceste regiuni. Fermele cultivate pot la rândul lor solicita această derogare.

(6)

Legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE și de stabilire a programelor de acțiune din regiunile Lombardia (Decizia nr. X/5171 din 16 mai 2016) și Piemont (Decizia nr. 19/2971 din 29 februarie 2016) s-a adoptat și se aplică concomitent cu prezenta decizie pentru perioada 2016-2019.

(7)

Zonele vulnerabile desemnate cărora li se aplică programele de acțiuni acoperă aproximativ 80 % din SAU a regiunii Lombardia și 44 % din SAU a regiunii Piemont.

(8)

Datele privind calitatea apei prezentate arată că, în cazul apei subterane din regiunile Lombardia și Piemont, 87 % din corpurile de apă subterană au concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l, iar 55 % au concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l. În cazul apelor de suprafață, mai mult de 90 % din punctele de monitorizare au concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l și niciun punct nu are concentrații mai mari de 50 mg/l.

(9)

Regiunile Lombardia și Piemont au peste 35 % din șeptelul din Italia, și anume 38 % din bovinele de lapte, 60 % din porcine și 15 % din păsările de curte. În perioada 2007-2013, numărul șeptelului a prezentat o tendință descrescătoare.

(10)

În perioada 2003-2013, consumul de azot chimic lichid a scăzut cu aproximativ 27 %, ca și utilizarea îngrășămintelor minerale pe bază de fosfor; aceasta din urmă a scăzut cu 57 %.

(11)

Pășunile, porumbul boabe, porumbul însilozat și cerealele de iarnă ocupă aproximativ 65 % din suprafața agricolă totală din Lombardia și Piemont.

(12)

Documentele justificative prezentate în cererea de derogare demonstrează că cele 250 kg de azot din îngrășăminte provenind de la bovine și dejecții porcine tratate, propuse anual pe hectar, se justifică pe baza unor criterii obiective, precum volumul mare de precipitații nete, perioadele lungi de vegetație și culturile cu o absorbție ridicată de azot.

(13)

În urma examinării solicitării, Comisia consideră că această cantitate propusă, de 250 kg pe hectar din îngrășăminte de origine animală provenind de la bovine și dejecții porcine tratate nu va aduce atingere realizării obiectivelor Directivei 91/676/CEE, dacă se respectă anumite condiții stricte.

(14)

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) prevede o abordare exhaustivă și transfrontalieră cu privire la protecția apei, axată pe bazinele hidrografice ale râurilor, în vederea obținerii unei stări bune a corpurilor de apă europene până în 2015. Reducerea nutrienților reprezintă o parte integrantă a acestui obiectiv. Acordarea unei derogări în temeiul prezentei decizii nu aduce atingere dispozițiilor prevăzute de Directiva 2000/60/CE și nu exclude posibilitatea de a fi necesare măsuri suplimentare pentru a îndeplini obligațiile ce rezultă din aceasta.

(15)

Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) stabilește norme generale ce vizează instituirea în Uniune a infrastructurii pentru informații spațiale, care să servească scopurilor politicilor în materie de mediu ale Uniunii și politicilor sau activităților care pot avea impact asupra mediului. În cazurile aplicabile, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei menționate anterior. Pentru a reduce sarcina administrativă și a consolida coerența datelor, la colectarea datelor necesare în temeiul prezentei directive, Italia ar trebui să utilizeze, în cazurile aplicabile, informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control, instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(16)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit prin articolul 9 din Directiva 91/676/CEE,

(a)

„ferme” înseamnă exploatațiile agricole care practică sau nu creșterea animalelor;

(b)

„parcelă” înseamnă un teren individual sau un grup de terenuri, omogene din punct de vedere al culturii, al tipului de sol și al practicilor de fertilizare;

(c)

„pășune” înseamnă pășunile permanente sau temporare „temporar” înseamnă mai puțin de cinci ani);

(d)

„porumb tardiv” înseamnă porumb din clasa FAO 600-700, plantat între mijlocul lui martie și începutul lui aprilie, cu un ciclu vegetativ de cel puțin 145-150 zile;

(e)

„porumb sau sorg urmat de graminee de iarnă” înseamnă porumb sau sorg semitardiv sau timpuriu, conform clasificării internaționale a FAO, urmat de graminee de iarnă, de exemplu raigras italian, orz, triticale sau secară de iarnă;

(f)

„cereale de iarnă urmate de graminee de vară” înseamnă grâu de iarnă, orz de iarnă sau triticale, urmate de graminee de vară, cum ar fi porumbul, sorgul, Setaria sau Panicum sp.;

(g)

„culturi cu necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație” înseamnă pășune, porumb tardiv, porumb sau sorg urmate de graminee de iarnă și cereale de iarnă urmate de ierburi de vară;

(h)

„îngrășământ de origine animală provenit de la bovine” înseamnă dejecțiile excretate de bovine, inclusiv în cursul păscutului și în formă prelucrată;

(i)

„tratarea îngrășămintelor de origine animală” înseamnă procesul de separare fizicomecanică a dejecțiilor porcine într-o fracțiune solidă și una lichidă, proces destinat să amelioreze împrăștierea de îngrășăminte pe teren și să stimuleze recuperarea azotului și a fosforului;

(j)

„îngrășăminte de origine animală tratate” înseamnă fracțiunea lichidă rezultată din tratarea dejecțiilor porcine, cu un raport azot/fosfat (N/P2O5) de minimum 2,5;

(k)

„îngrășăminte de origine animală tratate, cu eliminarea azotului” înseamnă îngrășăminte de origine animală tratate cu un conținut de azot mai mic de 30 % comparativ cu cel al dejecțiilor porcine brute;

(l)

„soluri cu conținut scăzut de materie organică” înseamnă soluri cu un conținut de carbon organic mai mic de 2 % în stratul de 30 cm din partea superioară a solului;

(m)

„soluri nesaline și cu salinitate redusă” înseamnă acele soluri cu o conductivitate electrică a extractului de pastă de sol saturat (ECe) mai mică de 4 mS/cm sau o conductivitate electrică a extractului apos cu un raport sol/apă de 1:2 (EC 1:2) mai mică de 1 mS/cm, sau zone definite cu certitudine ca nefiind afectate de riscul salinizării, după cum se indică pe harta solurilor definită la nivel regional;

(n)

„eficiența utilizării azotului” înseamnă procentajul de azot total împrăștiat sub formă de îngrășăminte de origine animală care este disponibil pentru culturi în anul împrăștierii.

(a)

cel puțin 70 % din suprafața fermei conține culturi cu un necesar ridicat de azot și perioadă lungă de vegetație;

(b)

pășunile temporare sunt arate primăvara;

(c)

proporția de leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic nu depășește 50 % pe pășunile temporare și permanente;

(d)

porumbul tardiv se recoltează, inclusiv tulpina;

(e)

gramineele de iarnă, cum ar fi raigrasul italian, orzul, triticale sau secara de iarnă, se însămânțează în interval de două săptămâni de la recoltarea porumbului sau sorgului și se recoltează nu mai devreme de două săptămâni înainte de semănarea porumbului sau a sorgului;

(f)

gramineele de vară, cum ar fi porumbul, sorgul, Setaria sau Panicum sp., se însămânțează în interval de două săptămâni de la recoltarea cerealelor de iarnă și se recoltează nu mai devreme de două săptămâni înainte de semănarea cerealelor de iarnă;

(g)

aratul ierbii trebuie urmat în interval de două săptămâni de însămânțarea unei culturi cu un necesar ridicat de azot, iar în anul arării pășunilor permanente nu se împrăștie îngrășăminte.

(a)

evaluarea punerii în aplicare a condițiilor de acordare a derogării pe baza unor controale efectuate la nivel de fermă, precum și a unor controale privind transportul îngrășămintelor de origine animală și a informațiilor privitoare la fermele neconforme, pe baza rezultatelor inspecțiilor administrative și ale inspecțiilor pe teren;

(b)

informații privind tratarea îngrășămintelor de origine animală, inclusiv prelucrarea și utilizarea fracțiunilor solide, oferind date detaliate privind caracteristicile sistemelor de tratare, eficiența acestora și compoziția îngrășămintelor de origine animală tratate, precum și destinația fracțiunilor solide;

(c)

hărți care să prezinte zonele cu un conținut scăzut de materie organică, precum și măsurile luate în vederea încurajării utilizării fracțiunilor solide stabilizate pe solurile cu un conținut scăzut de materie organică, conform celor menționate la articolul 5 alineatul (2);

(d)

metodologiile pentru evaluarea compoziției îngrășămintelor de origine animală tratate, a variațiilor compoziției și a eficienței tratării pentru fiecare fermă care beneficiază de o derogare individuală, menționate la articolul 5 alineatul (3);

(e)

inventarul amoniacului și al altor emisii provenite din tratarea îngrășămintelor de origine animală, conform dispozițiilor de la articolul 5 alineatul (4);

(f)

protocolul stabilit pentru măsurarea conductivității electrice și hărți care arată zonele afectate de salinizare, menționate la articolul 6 alineatul (12);

(g)

metodologiile de verificare a compatibilității derogărilor acordate cu capacitatea stațiilor de tratare a îngrășămintelor de origine animală, menționate la articolul 8 alineatul (1);

(h)

metodologiile de verificare a compatibilității dintre derogările acordate și utilizarea autorizată a apei în fermele care beneficiază de această derogare, menționate la articolul 8 alineatul (2);

(i)

hărți care arată procentajul de ferme, procentajul de animale, procentajul de terenuri agricole care fac obiectul unor derogări individuale și hărți care arată destinația terenurilor locale, precum și date privind rotația culturilor și practicile agricole din fermele care fac obiectul derogării, menționate la articolul 10 alineatele (1) și (2);

(j)

rezultatele monitorizării apei, inclusiv informații privind tendințele calității apei pentru apele subterane și de suprafață, inclusiv apele costiere, ca și impactul derogării asupra calității apei, conform dispozițiilor articolului 10 alineatul (3);

(k)

lista celor mai vulnerabile corpuri de apă, menționate la articolul 10 alineatul (4);

(l)

rezumatul și evaluarea datelor obținute de la punctele de monitorizare menționate la articolul 10 alineatul (5).