10.11.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/6

(1)

Scopul prezentului regulament este acela de a stabili care sunt neregulile pe care statele membre trebuie să le raporteze Comisiei. Pentru a permite Comisiei să își îndeplinească sarcinile privind protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special pentru a permite Comisiei să efectueze analize de risc, ar trebui stabilite, de asemenea, datele care trebuie furnizate.

(2)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate în același fel, indiferent de fondul utilizat pentru realizarea obiectivelor pentru care a fost instituit. În acest scop, Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, precum și Regulamentele (UE) nr. 1303/2013 (2), (UE) nr. 223/2014 (3) și (UE) nr. 514/2014 (4) ale Parlamentului European și ale Consiliului autorizează Comisia să adopte norme privind raportarea neregulilor. Pentru a se asigura că se aplică norme identice în ceea ce privește toate fondurile reglementate de regulamentele respective, este necesar ca prezentul regulament să conțină prevederi identice cu cele din Regulamentele delegate (UE) 2015/1970 (5), (UE) 2015/1972 (6) și (UE) 2015/1973 (7) ale Comisiei.

(3)

Pentru a permite o aplicare coerentă a cerințelor de raportare în toate statele membre este necesar să se definească noțiunea de „suspiciune de fraudă”, luând în considerare definiția fraudei prevăzută în Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (8), și noțiunea de „constatare primară administrativă sau judiciară”. În privința Fondului european de garantare agricolă „operator economic” ar trebui să însemne orice persoană fizică sau juridică ori o altă entitate care participă la implementarea asistenței din partea fondului sau care trebuie să plătească un venit alocat în sensul articolului 43 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, cu excepția unui stat membru care își exercită prerogativele în calitate de autoritate publică.

(4)

Regulamentele (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 223/2014 stabilesc pragul de raportare până la care neregulile nu trebuie raportate Comisiei și cazurile în care nu este necesară raportarea. Pentru a simplifica și a alinia dispozițiile și a se ajunge la un echilibru între sarcinile administrative ale statelor membre și interesul comun de a se furniza date precise în scopul analizării acestora în cadrul luptei împotriva fraudei la nivelul Uniunii, este necesar să se aplice același prag de raportare și aceleași derogări pentru raportarea neregulilor care în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 514/2014.

(5)

În vederea asigurării coerenței raportării, este necesar să se stabilească criteriile pentru determinarea momentului la care neregulile trebuie să fie raportate inițial și datele care trebuie furnizate în astfel de rapoarte inițiale.

(6)

Pentru ca datele furnizate Comisiei să fie exacte, este necesară transmiterea unor rapoarte subsecvente. Statele membre ar trebui, prin urmare, să furnizeze Comisiei informații actualizate cu privire la orice progrese semnificative privind procedurile sau demersurile administrative și judiciare realizate în legătură cu fiecare raport inițial.

(7)

Având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (10), Comisia și statele membre ar trebui, în ceea ce privește informațiile furnizate în temeiul prezentului regulament, să ia măsuri de prevenire a divulgării neautorizate sau a accesului neautorizat la datele cu caracter personal. De asemenea, prezentul regulament ar trebui să specifice scopul în care Comisia și statele membre pot prelucra datele respective.

(8)

Regulamentul (CE) nr. 1848/2006 al Comisiei (11), care prevedea normele aplicabile în perioada de programare 2007-2013 potrivit Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului (12), ar trebui abrogat. Cu toate acestea, regulamentul respectiv ar trebui să continue să se aplice în ceea ce privește raportarea neregulilor legate de asistența acordată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1290/2005.

(9)

Deoarece s-au efectuat deja plăți pentru fondurile în cauză și ar putea apărea nereguli, dispozițiile prezentului regulament ar trebui să se aplice imediat. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(a)

„suspiciune de fraudă” înseamnă o neregulă care determină inițierea unei proceduri administrative sau judiciare la nivel național în vederea stabilirii existenței unui comportament intenționat, în special a unei fraude, astfel cum este prevăzută la articolul 1 alineatul (1) litera (a) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene;

(b)

„constatare primară administrativă sau judiciară” înseamnă o primă evaluare efectuată în scris de o autoritate competentă, administrativă sau judiciară, care concluzionează, pe baza unor fapte concrete, că s-a comis o neregulă, fără a aduce atingere posibilității ca această concluzie să fie ulterior revizuită sau retrasă, ca urmare a evoluției procedurii administrative sau judiciare.

(a)

afectează o contribuție din fonduri a cărei valoare depășește 10 000 EUR;

(b)

au făcut obiectul unei constatări primare administrative sau judiciare.

(a)

fondul, schema de ajutor, măsura, operațiunea vizată și, după caz, denumirea și numărul codului comun de identificare (CCI) ale programului operațional, organizările comune ale piețelor afectate, sectoarele și produsele în cauză, precum și linia bugetară;

(b)

identitatea persoanelor fizice sau juridice implicate, ori a ambelor, ori a altor entități implicate în producerea neregulii, precum și rolul acestora, cu excepția cazului în care asemenea informații sunt irelevante în scopul combaterii neregulilor, dată fiind natura neregulii în cauză;

(c)

regiunea sau zona în care operațiunea a fost realizată, identificate prin informații adecvate, cum ar fi nivelul NUTS;

(d)

dispoziția sau dispozițiile care au fost încălcate;

(e)

data și sursa primei informații care a condus la suspiciunea producerii unei nereguli;

(f)

practicile utilizate la producerea neregulii;

(g)

atunci când este cazul, dacă practica dă naștere unei suspiciuni de fraudă;

(h)

metoda prin care a fost constatată neregula;

(i)

atunci când este cazul, statele membre și țările terțe implicate;

(j)

perioada pe durata căreia sau data la care a fost produsă neregula;

(k)

data la care a avut loc constatarea primară administrativă sau judiciară a neregulii;

(l)

suma totală a cheltuielilor, exprimând contribuția Uniunii, contribuția națională și contribuția privată;

(m)

suma afectată de nereguli, exprimate din punctul de vedere al contribuției Uniunii și al contribuției naționale;

(n)

în cazurile de suspiciune de fraudă în care nu a fost efectuată nicio plată din contribuția publică către beneficiar, suma care ar fi fost plătită necuvenit dacă nu s-ar fi constatat neregula, exprimată din punctul de vedere al contribuției Uniunii și al contribuției naționale;

(o)

natura cheltuielilor afectate de nereguli;

(p)

suspendarea plăților, după caz, și posibilitățile de recuperare a sumelor plătite.

(a)

cazurile în care neregulile constau numai în neexecutarea, în totalitate sau parțial, a unei operațiuni care face parte din programul cofinanțat sau a unei plăți directe, și care este determinată de falimentul beneficiarului;

(b)

cazurile aduse în atenția autorității de management, a agenției de plăți sau a altei autorității competente de către beneficiar în mod voluntar și înainte de efectuarea constatării de către oricare dintre aceste autorități, fie înainte, fie după plata contribuției publice;

(c)

cazurile care sunt depistate și corectate de autoritatea de management sau de agenția de plăți anterior includerii cheltuielilor în cauză într-o declarație de cheltuieli transmisă Comisiei.

(a)

dacă sancțiunile sunt de natură administrativă sau penală;

(b)

dacă sancțiunile sunt o consecință a nerespectării legislației Uniunii sau a legislației naționale și detalii privind sancțiunile;

(c)

dacă s-a constatat frauda.