ANEXA I

MODEL PENTRU RAPORTUL DE PROGRES

PARTEA I

Informațiile și evaluările solicitate pentru toate fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)

1.   Modificarea necesitãților de dezvoltare din statul membru dupã adoptarea acordului de parteneriat [articolul 52 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

(a)

Descrierea generală și evaluarea modificării necesităților de dezvoltare, inclusiv descrierea modificărilor necesităților de dezvoltare identificate de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din tratat.

(b)	Alte elemente, dacă este cazul.

2.   Progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentã, durabilã și favorabilã incluziunii, precum și a misiunilor specifice fondurilor, prin contribuția fondurilor ESI la obiectivele tematice selectate și, în special, în ceea ce privește obiectivele de etapã stabilite pentru fiecare program în cadrul de performanțã și sprijinul utilizat pentru obiectivele legate de schimbãrile climatice [Articolul 52 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

(a)

Descrierea și evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 (2) și a contribuției din fondurile ESI în acest scop, cu trimitere la obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță și la sprijinul utilizat pentru obiectivele legate de schimbările climatice, după caz.

(b)

Descrierea și evaluarea modului în care fondurile ESI au contribuit la îndeplinirea obiectivelor tematice și a progreselor realizate în vederea atingerii principalelor rezultate așteptate pentru fiecare dintre obiectivele tematice stabilite în acordul de parteneriat, cu trimitere la obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță și la sprijinul utilizat pentru obiectivele legate de schimbările climatice, după caz, inclusiv, dacă este cazul, o descriere a contribuției fondurilor ESI la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, cu trimitere la obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță pentru fiecare program

(c)	Dacă este cazul, o descriere a contribuției fondurilor ESI la noile recomandări relevante specifice fiecărei țări.

(d)	Dacă este cazul, o descriere a modului în care fondurile ESI au răspuns modificărilor necesităților de dezvoltare.

(e)	Numai pentru raportul din 2019: o analiză sintetică a datelor din tabelul 2, incluzând o evaluare a motivelor pentru care obiectivele nu au fost atinse și a măsurilor luate pentru a soluționa aceste aspecte.

(f)	Alte elemente, dacă este cazul.

Tabelul 1

Sprijin utilizat pentru atingerea obiectivelor legate de schimbările climatice

Fond	A. Sprijin utilizat pentru atingerea obiectivelor legate de schimbările climatice din acordul de parteneriat	B. Sprijin utilizat pentru atingerea obiectivelor legate de schimbările climatice (3)	Procentul sprijinului utilizat în raport cu acordul de parteneriat (% B/A)
FEDR	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
Fondul de coeziune	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
FSE (4)	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
FEADR	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
FEPAM	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
TOTAL	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>

Tabelul 2

Numai pentru raportul din 2019 — Atingerea obiectivelor de etapă pe baza evaluării statului membru

Program	Prioritate	Fond (5)	Categorie (6) de regiuni	Obiectiv (6) tematic	Obiectivul de etapă a fost atins (da/nu)	Sprijin din partea Uniunii
<type='S' input='G'>	<type='S' input='G'>	<type='S' input='G'>	<type='S' input='G'>	<type='S' input='G'>	<type='C' input='M'>	<type='N' input='M'>

3.   Numai pentru raportul din 2017 — Acțiuni întreprinse pentru a îndeplini condiționalitățile ex ante stabilite în acordul de parteneriat [articolul 52 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Dacă este cazul, informații generale și evaluarea faptului dacă acțiunile întreprinse pentru a îndeplini condiționalitățile ex ante aplicabile stabilite în acordul de parteneriat care nu au fost îndeplinite la data adoptării acordului de parteneriat au fost implementate în conformitate cu calendarul stabilit.

Condiționalitățile ex ante generale aplicabile care nu au fost deloc îndeplinite sau care au fost parțial îndeplinite	Criterii neîndeplinite	Acțiune întreprinsă	Termenul-limită (data)	Organismele responsabile pentru îndeplinire	Acțiune încheiată până la termenul-limită (Da/Nu)	Criterii îndeplinite (Da/Nu)	Data preconizată pentru implementarea deplină a celorlalte acțiuni, dacă este cazul	Comentariu (pentru fiecare acțiune)
<type='S' maxlength=500 input='G'>	<type='S' maxlength=500 input='G'>	<type='S' maxlength=1000 input='G'>	<type='D' input='G'>	<type='S' maxlength=500 input='G'>	<type='C' input='M'>	<type='C' input='M'>	<type='C' input='M'>	<type='S' maxlength=2000 input='M'>
		Acțiunea 1
		Acțiunea 2

Condiționalitățile ex ante tematice aplicabile care nu au fost deloc îndeplinite sau care au fost parțial îndeplinite	Criterii neîndeplinite	Acțiune întreprinsă	Termenul-limită (data)	Organismele responsabile pentru îndeplinire	Acțiune încheiată până la termenul-limită (Da/Nu)	Criterii îndeplinite (Da/Nu)	Data preconizată pentru implementarea deplină a celorlalte acțiuni, dacă este cazul	Comentariu (pentru fiecare acțiune)
<type='S' maxlength=500 input='G'>	<type='S' maxlength=500 input='G'>	<type='S' maxlength=1000 input='G'>	<type='D' input='G'>	<type='S' maxlength=500 input='G'>	<type='C' input='M'>	<type='C' input='M'>	<type='C' input='M'>	<type='S' maxlength=2000 input='M'>
		Acțiunea 1
		Acțiunea 2

4.   Implementarea mecanismelor de asigurare a coordonării între fondurile ESI și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale și cu Banca Europeană de Investiții (BEI) [articolul 52 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

(a)	O evaluare a implementării mecanismelor de coordonare prevăzute în acordul de parteneriat și, dacă este cazul, a oricăror probleme întâlnite în cursul implementării.

(b)	Dacă este cazul, o descriere a mecanismelor de coordonare noi și modificate.

(c)	Alte elemente, dacă este cazul.

5.   Implementarea abordării integrate a dezvoltării teritoriale sau un rezumat al implementării abordărilor integrate pe baza programelor, inclusiv progresele înregistrate în vederea realizării domeniilor prioritare stabilite pentru cooperare [articolul 52 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

(a)	Observații generale și evaluare. <type='S' maxlength=14000 input='M'>

(b)	în legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 — Prezentare generală a implementării dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității. <type='S' maxlength=7000 input='M'>

(c)	În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 — Prezentare generală a implementării investițiilor teritoriale integrate, dacă este cazul. <type='S' maxlength=7000 input='M'>

(d)	În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dacă este cazul, prezentare generală a implementării strategiilor macroregionale și a strategiilor privind bazinele maritime. <type='S' maxlength=7000 input='M'>

(e)

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dacă este cazul, o prezentare generală a implementării abordării integrate pentru a răspunde nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excluziune socială. — O descriere a acțiunilor întreprinse pentru a răspunde nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excluziune socială. — O descriere a rezultatelor obținute în ceea ce privește soluționarea nevoilor acestor zone geografice/grupuri-țintă. <type='S' maxlength=7000 input='M'>

(f)

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dacă este cazul, prezentare generală a implementării măsurilor de soluționare a provocărilor demografice ale zonelor care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente. <type='S' maxlength=7000 input='M'>

6.   Dacă este cazul, acțiunile întreprinse pentru consolidarea capacității autorităților din statele membre și a beneficiarilor în privința administrării și utilizării fondurilor ESI [articolul 52 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

7.   Acțiunile întreprinse și progresele realizate în vederea reducerii sarcinii administrative pentru beneficiari [articolul 52 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

8.   Rolul partenerilor menționați la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în punerea în aplicare a acordului de parteneriat [articolul 52 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

(a)	Descrierea și evaluarea rolului partenerilor selectați în vederea elaborării raportului de progres, cu trimitere la acordul de parteneriat.

(b)	Descrierea și evaluarea implicării partenerilor selectați în procesul de implementare a programelor, inclusiv participarea în comitetele de monitorizare a programelor.

(c)	Alte elemente, dacă este cazul.

9.   Un rezumat al acțiunilor întreprinse în ceea ce privește aplicarea principiilor orizontale și a obiectivelor de politică pentru implementarea fondurilor ESI [articolul 52 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

(a)

Un rezumat al acțiunilor întreprinse în ceea ce privește aplicarea principiilor orizontale pentru a asigura promovarea și monitorizarea acestor principii în diversele tipuri de programe, cu referire la conținutul acordului de parteneriat: 1. egalitatea de șanse între femei și bărbați, nediscriminare, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap; 2. dezvoltarea durabilă (protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitatea și prevenirea riscurilor).

(b)	Un rezumat al măsurilor implementate pentru a asigura integrarea obiectivelor de politică orizontală, cu referire la conținutul acordului de parteneriat.

(c)	Alte elemente, dacă este cazul.

PARTEA II

Informații și evaluări privind inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” [în sensul articolului 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului  (7) ]

10.   Implementarea inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI) [articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013]

(a)	O descriere generală a implementării YEI, inclusiv modul în care YEI a contribuit la implementarea garanției pentru tineret, cu exemple concrete de intervenții sprijinite în cadrul YEI.

(b)	Descrierea oricăror probleme întâmpinate în implementarea YEI și a măsurilor luate pentru remedierea acestor probleme.

(c)	O evaluare a implementării YEI cu privire la obiectivele și țintele stabilite și la contribuția pentru implementarea garanției pentru tineret.

PARTEA III

Informațiile și evaluările care trebuie să fie oferite pentru politica de coeziune în cazul în care se recurge la opțiunea prevăzută la articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de a include anumite elemente din rapoartele anuale de implementare în raportul de progres — care trebuie să fie prezentate în 2017 și 2019

11.   Informații și evaluări suplimentare care pot fi adăugate în funcție de conținutul și obiectivele programului operațional [articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, incluse, dacă este necesar, pentru a completa alte secțiuni din raportul de progres]

11.1.   Progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea abordării integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a dezvoltării regiunilor care se confruntă cu dificultăți demografice și cu handicapuri naturale sau permanente, a dezvoltării urbane durabile și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității în cadrul programului operațional.

11.2.   Progresele realizate în ceea ce privește implementarea acțiunilor menite să consolideze capacitatea autorităților statelor membre și a beneficiarilor de a administra și a utiliza fondurile.

11.3.   Progresele înregistrate în implementarea unor eventuale acțiuni transnaționale și interregionale.

11.4.   Progresele realizate în implementarea unor măsuri care să răspundă nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă expuse cel mai mult riscului de discriminare sau excluziune socială, în special în ceea ce privește comunitățile marginalizate, persoanele cu handicap, șomajul de lungă durată și tinerii care nu au un loc de muncă, inclusiv, dacă este cazul, resursele financiare utilizate.

PARTEA IV

Informații și evaluări privind implementarea YEI în cazul în care se utilizează opțiunea prevăzută la articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 — care trebuie să fie prezentate în 2019  (8)

12.   Implementarea YEI [articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013]

(a)

O descriere a principalelor constatări ale evaluării menționate la articolul 19 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 care evaluează eficacitatea, eficiența și impactul sprijinului comun oferit din FSE și al alocării specifice pentru YEI, inclusiv pentru implementarea garanției pentru tineret.

(b)	Descrierea și evaluarea calității ofertelor de muncă primite de participanții la YEI, inclusiv tinerii defavorizați, cei care provin din comunități marginalizate și cei care părăsesc sistemul educațional fără a fi obținut o calificare.

(c)	Descrierea și evaluarea progreselor participanților la YEI în ceea ce privește continuarea studiilor, găsirea unor locuri de muncă durabile și decente sau orientarea către ucenicie sau stagii de calitate.

PARTEA V

Informațiile și evaluările care trebuie să fie oferite pentru politica de coeziune în cazul în care se recurge la opțiunea prevăzută la articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (incluse, dacă este cazul, pentru a completa celelalte secțiuni ale raportului de progres) — care trebuie să fie prezentate în 2019

13.   Contribuția programului la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii [articolul 50 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Informații privind contribuția programului la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și evaluarea acesteia.

---

(1)  Legendă pentru caracteristicile câmpurilor:

tip: N = Număr, D = Dată, S = Șir, C = Casetă pentru selectare, P = Procent

introducerea datelor: M = Manual, S = Selecție, G = Generat de sistem

maxlength = Numărul maxim de caractere, inclusiv spațiile.

(2)  Pentru FEADR, descrierea și evaluarea vizează țintele stabilite pe prioritate a Uniunii, dat fiind că contribuția la Strategia Europa 2020 este structurată în jurul celor șase priorități ale Uniunii.

(3)  Cumulat, în euro, bazat pe cheltuielile eligibile declarate Comisiei cu data-limită de 31 decembrie a anului precedent.

(4)  Sunt incluse aici și resursele pentru YEI (alocarea specifică pentru YEI și sprijinul corespunzător din FSE).

(5)  În scopul acestui tabel, YEI (alocarea specifică pentru YEI și sprijinul corespunzător din FSE) este considerat un fond.

(6)  Nu se aplică în cazul FEADR și FEPAM.

(7)  Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470). Această parte trebuie să fie completată doar de statele membre cu regiuni eligibile pentru YEI, în conformitate cu articolul 16 din acest regulament.

(8)  Această parte trebuie să fie completată doar de statele membre cu regiuni eligibile pentru YEI, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.

ANEXA II

Formatul pentru transmiterea informațiilor privind un proiect major

PROIECT MAJOR

FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ/FONDUL DE COEZIUNE

INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURĂ/PRODUCTIVE

Titlul proiectului	<type='S' maxlength=255 input='M'>
CCI	<type='S' maxlength=15 input='S'>

A.   ORGANISMUL RESPONSABIL PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI MAJOR ȘI CAPACITATEA SA

A.1.   Autoritatea responsabilă pentru cererea de proiect (și anume autoritatea de management sau organismul intermediar)

A.1.1.	Nume:	<type='S' maxlength='200' input='M'>  (1)
A.1.2.	Adresă:	<type='S' maxlength='400' input='M'>
A.1.3.	Numele persoanei de contact	<type='S' maxlength='200' input='M'>
A.1.4.	Funcția persoanei de contact	<type='S' maxlength='200' input='M'>
A.1.5.	Telefon:	<type='N' input='M'>
A.1.6.	E-mail:	<type='S' maxlength='100' input='M'>

A.2.   Organismul/organismele  (2) responsabil(e) de implementarea proiectului (beneficiar/beneficiari  (3) )

A.2.1.	Nume:	<type='S' maxlength='200' input='M'>
A.2.2.	Adresă:	<type='S' maxlength='400' input='M'>
A.2.3.	Numele persoanei de contact	<type='S' maxlength='200' input='M'>
A.2.4.	Funcția persoanei de contact	<type='S' maxlength='200' input='M'>
A.2.5.	Telefon:	<type='N' input='M'>
A.2.6.	E-mail:	<type='S' maxlength='100' input='M'>

A.3.   Detalii privind întreprinderea (a se completa doar pentru investițiile productive)

A.3.1.   Numele întreprinderii:

A.3.2.   Este întreprinderea o IMM  (4) ? <type='C' input=M>

Da

☐

Nu

☐

A.3.3.   Cifra de afaceri (valoare în milioane EUR și an):

A.3.3.1.

Valoare în milioane EUR <type='N' input='M'>

A.3.3.2.

An <type='N' input='M'>

A.3.4.   Numărul total de persoane angajate (valoare și an):

A.3.4.1.

Numărul persoanelor angajate <type='N' input='M'>

A.3.4.2.

An <type='N' input='M'>

A.3.5.   Structura grupului:

Capitalul sau drepturile de vot ale întreprinderii sunt deținute, în proporție de cel puțin 25 %, de o întreprindere sau de un grup de întreprinderi care nu corespunde definiției unei IMM? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

Indicați numele și descrieți structura grupului.

A.4.   Capacitatea organismului responsabil cu implementarea proiectului, menționându-se capacitatea sa tehnică, juridică, financiară și administrativă  (5)

A.4.1.   Capacitatea tehnică (vă rugăm să furnizați cel puțin un rezumat al expertizei necesare pentru implementarea proiectului și să precizați numărul persoanelor cu o astfel de expertiză disponibile în cadrul organizației și alocate proiectului)

A.4.2.   Capacitatea juridică (indicați cel puțin statutul juridic al beneficiarului care permite implementarea proiectului, precum și capacitatea sa de a întreprinde acțiuni legale, dacă este necesar).

A.4.3.   Capacitatea financiară (vă rugăm să confirmați cel puțin capacitatea financiară a organismului responsabil pentru implementarea proiectului, pentru a demonstra că acesta este în măsură să garanteze lichiditățile necesare pentru o finanțare adecvată a proiectului, astfel încât să se asigure implementarea cu succes a acestuia și funcționarea în viitor, în plus față de celelalte activități ale organismului)

A.4.4.   Capacitatea administrativă (ca informații minime, vă rugăm să indicați cel puțin proiectele finanțate de UE și/sau proiectele comparabile realizate în cursul ultimilor zece ani și, în absența unor astfel de exemple, să indicați dacă nevoile de asistență tehnică au fost luate în considerare; vă rugăm să menționați existența unor mecanisme instituționale precum unitatea de implementare a proiectului (UIP) capabilă să implementeze și să deruleze proiectul și, dacă este posibil, includeți organigrama propusă pentru implementarea și derularea proiectului).

A.5.   Furnizați informații cu privire la toate acordurile instituționale relevante cu părți terțe pentru implementarea proiectului și exploatarea cu succes a facilităților care au fost planificate și eventual încheiate

A.5.1.   Oferiți detalii cu privire la modul în care va fi gestionată infrastructura după încheierea proiectului (și anume, numele operatorului; metode de selecție — administrare publică sau concesiune; tip de contract etc.).

B.   DESCRIEREA INVESTIȚIEI ȘI AMPLASAREA EI; EXPLICAȚIE PRIVIND COERENȚA CU AXELE PRIORITARE RELEVANTE ALE PROGRAMULUI (PROGRAMELOR) OPERAȚIONAL(E) ÎN CAUZĂ ȘI PRIVIND CONTRIBUȚIA PRECONIZATĂ LA REALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE AXELOR PRIORITARE RESPECTIVE ȘI LA DEZVOLTAREA SOCIOECONOMICĂ

B.1.   Programul (programele) operațional(e) și axele prioritare

ICC al PO	Axa prioritară a OP
PO 1<type='S' input='S'>	Axă prioritară a PO 1<type='S' input='S'>
PO 1<type='S' input='S'>	Axă prioritară a PO 1<type='S' input='S'>
PO 2<type='S' input='S'>	Axă prioritară a PO 2<type='S' input='S'>
PO 2<type='S' input='S'>	Axă prioritară a PO 2<type='S' input='S'>

B.1.1.   Proiectul figurează pe lista proiectelor majore din programul (programele) operațional(e)?  (6) <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

B.2.   Clasificarea activităților din cadrul proiectului  (7)

	Cod	Sumă	Procent
B.2.1. Cod (coduri) pentru dimensiunea „domeniu de intervenție” (Ar trebui să se folosească mai multe coduri dacă, pe baza unui calcul pro rata, sunt vizate mai multe domenii de intervenție)	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
B.2.2. Cod pentru dimensiunea „formă de finanțare” (în unele cazuri pot fi relevante mai multe coduri — a se furniza procentele stabilite pe baza unui calcul pro rata)	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
B.2.3. Cod pentru dimensiunea teritorială (în unele cazuri pot fi relevante mai multe coduri — a se furniza procentele stabilite pe baza unui calcul pro rata)	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
B.2.4. Cod pentru mecanismul de aplicare teritorială	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
B.2.5. Cod pentru dimensiunea „obiectiv tematic” (în unele cazuri pot fi relevante mai multe coduri — a se furniza procentele stabilite pe baza unui calcul pro rata)	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
B.2.6. Cod pentru dimensiunea economică (cod NACE (8)) (În unele cazuri pot fi relevante mai multe coduri — a se furniza procentele stabilite pe baza unui calcul pro rata)	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
B.2.7. Cod pentru dimensiunea „amplasament” (NUTS III) (9) (În unele cazuri pot fi relevante mai multe coduri — a se furniza procentele stabilite pe baza unui calcul pro rata)	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
B.2.8. Natura investiției (10) (a se completa doar pentru investițiile productive)	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>
B.2.9. Produsul în cauză (11) (a se completa numai pentru investițiile productive)	<type='N' input='S'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='G'>

B.3.   Descrierea proiectului

B.3.1.   Vă rugăm să furnizați o scurtă descriere a proiectului (maximum 2 pagini) (prezentați situația existentă, aspectele care vor fi abordate, instalațiile care urmează să fie construite etc.), o hartă care să indice zona proiectului  (12) , date de geolocalizare  (13) și principalele componente ale proiectului, însoțite de o estimare a costurilor individuale totale (fără defalcarea costurilor pe activități).

În cazul investițiilor productive, trebuie să se furnizeze, de asemenea, o descriere tehnică detaliată care să includă: activitățile vizate și principalele lor caracteristici, instituția, principalele activități și principalele elemente ale structurii financiare a întreprinderii, principalele aspecte ale investiției, descrierea tehnologiei și echipamentului de producție și descrierea produselor.

B.3.2.   Acest proiect reprezintă o etapă a unui proiect major  (14) ? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

B.3.3.   În cazul în care proiectul reprezintă o etapă a unui proiect de ansamblu, oferiți o descriere concisă a etapelor prevăzute pentru implementare, arătând în ce mod aceste etape sunt independente una de alta din punct de vedere tehnic și financiar. Indicați care au fost criteriile utilizate pentru divizarea proiectului în etape. Vă rugăm să indicați partea din proiectul de ansamblu (sub formă de procente) care este acoperită de această fază. În cazul în care proiectul este cofinanțat din mai multe programe operaționale, indicați programele operaționale corespunzătoare diverselor părți și alocarea proporțională.

B.3.4.   A aprobat Comisia în trecut o parte din acest proiect major? <type='C' input=M>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să furnizați numărul CCI al proiectului major aprobat.

Dacă acest proiect este o parte a unui proiect major cu mai multe etape a cărui primă etapă s-a desfășurat în perioada 2007-2013, vă rugăm să furnizați o descriere a obiectivelor fizice și financiare ale etapei precedente, inclusiv o descriere a implementării primei faze, și să confirmați că proiectul este sau va fi gata să fie folosit în conformitate cu obiectivul propus.

B.3.5.   Proiectul face parte dintr-o rețea transeuropeană care a făcut obiectul unui acord la nivelul Uniunii? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și trimiteri la legislația relevantă a UE (15).

B.3.6.   În cazul investițiilor productive, este investiția:

(i)

reglementată de articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16) ? <type='C' input='M'> Da ☐ Nu ☐ Dacă da, vă rugăm să explicați cum contribuie la crearea și menținerea locurilor de muncă (în special pentru tineri) < type='S' maxlength='1750' input='M'>

(ii)

reglementată de articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013? <type='C' input='M'> Da ☐ Nu ☐ Dacă da, vă rugăm să explicați cum contribuie la prioritățile de investiții stabilite la articolul 5 alineatele (1) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 și, dacă investiția respectivă implică cooperarea între întreprinderi mari și IMM-uri, cum contribuie la prioritățile de investiții de la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul respectiv. < type='S' maxlength='1750' input='M'>

B.4.   Obiectivele proiectului și coerența cu axele prioritare relevante ale programului (programelor) operațional(e) în cauză și contribuția preconizată la realizarea obiectivelor și rezultatelor specifice ale axelor prioritare respective și contribuția preconizată la dezvoltarea socioeconomică a zonei acoperite de programul operațional.

B.4.1.   Care sunt principalele obiective ale proiectului? Vă rugăm să le enumerați și să oferiți o scurtă explicație

B.4.2.   Vă rugăm să oferiți detalii privind coerența proiectului cu axele prioritare relevante ale programului (programelor) operațional(e) și privind contribuția preconizată la atingerea indicatorilor de rezultat în cadrul obiectivelor specifice prevăzute de axele prioritare respective

B.4.3.   Vă rugăm să explicați cum va contribui proiectul la dezvoltarea socioeconomică a zonei acoperite de programul operațional

B.4.4.   Vă rugăm să precizați ce măsuri au fost planificate/luate de către beneficiar pentru a asigura utilizarea optimă a infrastructurii în faza de exploatare

C.   COSTUL TOTAL ȘI COSTUL ELIGIBIL TOTAL

C.1.   Vă rugăm să completați tabelul de mai jos, luând în considerare următoarele aspecte

1.

Costurile neeligibile cuprind: (i) cheltuielile efectuate în afara perioadei de eligibilitate; (ii) cheltuielile neeligibile în temeiul normelor UE și naționale aplicabile (iii) alte cheltuieli neprezentate pentru cofinanțare. NB: Data de începere a eligibilității cheltuielilor este data de transmitere a programului operațional Comisiei sau data de 1 ianuarie 2014, fiind reținută data care survine mai devreme (17).

2.	Provizioanele pentru cheltuieli neprevăzute nu pot depăși 10 % din costul total fără cheltuieli neprevăzute. Aceste provizioane pentru cheltuieli neprevăzute pot fi incluse în costurile eligibile totale utilizate pentru calcularea contribuției planificate a fondurilor.

3.	O ajustare a prețurilor poate fi inclusă, după caz, pentru a acoperi o inflație estimată în cazul în care costurile eligibile sunt exprimate în prețuri constante.

4.	TVA-ul recuperabil nu este eligibil. În cazul în care TVA-ul este considerat eligibil, vă rugăm să oferiți explicații.

5.	Costul total trebuie să includă toate costurile ocazionate de proiect, de la planificare până la supervizare, și trebuie să includă TVA-ul, indiferent dacă este recuperabil sau nu.

6.

Achiziționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite cu o sumă mai mare de 10 % din cheltuielile eligibile totale ale operațiunii în cauză, în conformitate cu articolul 69 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În cazuri excepționale și justificate corespunzător, se poate autoriza un procent mai ridicat pentru operațiunile privind conservarea mediului.

7.	Costurile eligibile totale înainte de luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

	în EUR	Costuri totale (A)	Costuri neeligibile (1) (B)	Costuri eligibile (C) = (A) – (B)	Procent din costurile eligibile totale
		Input	Input	Calculate	Calculat
1	Onorarii legate de planificare/proiectare	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
2	Cumpărare terenuri	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'> (6)	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
3	Clădiri și construcții	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
4	Instalații și mașini sau echipamente	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
5	Cheltuieli neprevăzute (2)	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
6	Ajustarea prețurilor (dacă este cazul) (3)	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
7	Publicitate	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
8	Supervizare în cursul executării lucrărilor de construcții	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
9	Asistență tehnică	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
10	Subtotal	<type='N' input='G'>	<type='N' input='G'>	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
11	(TVA (4))	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='G'>	<type='P' input='G'>
12	TOTAL	<type='N' input='G'> (5)	<type='N' input='G'>	<type='N' input='G'> (7)	<type='P' input='G'>

Vă rugăm să furnizați cursul de schimb și referința (dacă este cazul)

Dacă aveți comentarii cu privire la oricare dintre elementele de mai sus (de exemplu, nu sunt luate în calcul cheltuielile neprevăzute, TVA-ul eligibil), vă rugăm să le menționați mai jos.

C.2.   Verificarea conformității cu normele privind ajutoarele de stat

Considerați că acest proiect implică acordarea de ajutoare de stat? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să completați tabelul de mai jos (18):

	Valoarea ajutorului (EUR) în echivalent subvenție brută (19)	Valoarea totală a costurilor eligibile (EUR) (20)	Intensitatea ajutorului (în %)	Numărul ajutorului de stat/numărul de înregistrare al ajutorului cu exceptare pe categorii
Schemă de ajutor aprobată sau ajutor individual aprobat	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='M'>	<type='N' input='M'>
Ajutor care intră sub incidența unei reglementări de exceptare pe categorii	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='M'>	<type='N' input='M'>
Ajutor în conformitate cu decizia privind serviciul de interes economic general (21) sau cu regulamentul privind serviciile publice de transport rutier de călători (22)	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='P' input='M'>	<type='N' input='M'>
Totalul ajutorului acordat	<type='N' input='G'>	Nu se aplică	Nu se aplică	Nu se aplică

Dacă nu, vă rugăm să explicați în detaliu argumentele care au stat la baza stabilirii faptului că proiectul nu implică acordarea de ajutoare de stat (23). Vă rugăm să furnizați aceste informații pentru toate grupurile de beneficiari potențiali ai ajutorului de stat, de exemplu, în cazul unei infrastructuri, pentru proprietar, constructori, operator și pentru utilizatorii infrastructurii. Dacă este cazul, vă rugăm să indicați dacă motivul pentru care considerați că proiectul nu presupune ajutor de stat este că (i) proiectul nu vizează o activitate economică (inclusiv activități în domeniul public) sau că (ii) destinatarul (destinatarii) sprijinului beneficiază de un monopol legal pentru activitățile relevante și nu sunt activi în alt sector liberalizat (sau vor ține contabilități separate în cazul în care sunt activi în alte sectoare).

C.3.   Calcularea costurilor eligibile totale

Costurile eligibile totale, după luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ar trebui să fie utilizate pentru a verifica dacă proiectul a atins pragul pentru a fi considerat un proiect major, în conformitate cu articolul 100 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Vă rugăm să alegeți opțiunea corespunzătoare și să completați informațiile cerute. Pentru operațiunile care nu generează venituri, alegeți metoda de la articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și stabiliți aplicarea pro rata a veniturilor nete actualizate la 100 %.

Metoda de calculare a veniturilor nete potențiale	Metoda aleasă de autoritatea de management pentru sectorul, subsectorul sau tipul de operațiune în cauză (24) (bifați numai o casetă)
Calcularea venitului net actualizat	<type='C' input='M'>
Metoda forfetară	<type='C' input='M'>
Metoda ratei de cofinanțare reduse	<type='C' input='M'>

Calcularea veniturilor nete actualizate [articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

		Valoare
1.	Costurile eligibile totale înainte de luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (în EUR, neactualizate) [Secțiunea C.1.12(C)]	<type='N' input='G'>
2.	Aplicarea pro rata a venitului net actualizat (%) (dacă este cazul) = (E. 1.2.9)	<type='N' input='M'>
3.	Costurile eligibile totale după luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (în EUR, neactualizate) = (1) * (2) Valoarea maximă a contribuției publice trebuie să respecte normele privind ajutoarele de stat și cuantumul total al ajutorului acordat raportat mai sus (dacă este cazul)	<type='N' input='M'>

Metoda forfetară sau metoda ratei de cofinanțare reduse [articolul 61 alineatul (3) litera (a) și articolul 61 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

		Valoare
1.	Costurile eligibile totale înainte de luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (în EUR, neactualizate) [Secțiunea C.1.12(C)]	<type='N' input='G'>
2.	Rata forfetară pentru venitul net, astfel cum este definită în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau în actele delegate (RF) (%)	<type='N' input='M'>
3.	Costurile eligibile totale după luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (în EUR, neactualizate) = (1) × (1-RF) (25) Valoarea maximă a contribuției publice trebuie să respecte normele privind ajutoarele de stat și cuantumul total al ajutorului acordat raportat mai sus (dacă este cazul)	<type='N' input='M'>

D.   STUDIILE DE FEZABILITATE EFECTUATE, INCLUSIV ANALIZA OPȚIUNILOR, ȘI REZULTATELE

D.1.   Analiza cererii

Vă rugăm să furnizați un rezumat al analizei cererii, inclusiv estimări privind rata de creștere a cererii, pentru a demonstra necesitatea proiectului, în conformitate cu abordarea prevăzută în anexa III la prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu). Cel puțin următoarele informații ar trebui să fie incluse:

(i)	metodologia utilizată pentru proiecții;

(ii)	ipoteze și date de referință (de exemplu, traficul în trecut și estimări privind traficul în viitor în absența proiectului);

(iii)

proiecții pentru opțiunile selectate, dacă este cazul;

(iv)	aspectele privind oferta, inclusiv analizarea ofertei existente și a evoluțiilor preconizate (infrastructură);

(v)	efectul de rețea (dacă este cazul).

În cazul investițiilor productive, descrieți piețele-țintă și furnizați un rezumat al analizei cererii, inclusiv rata de creștere a cererii, defalcată, după caz, pe state membre și separat, pe țări terțe luate în ansamblu.

D.2.   Analiza opțiunilor

D.2.1.   Vă rugăm să descrieți pe scurt opțiunile alternative luate în considerare în studiile de fezabilitate (maximum 2-3 pagini) în conformitate cu abordarea prevăzută în anexa III la prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu). Cel puțin următoarele informații ar trebui să fie incluse:

(i)	costurile de investiție totale și costurile operaționale pentru opțiunile luate în considerare;

(ii)	opțiunile privind mărimea (în raport cu criterii tehnice, operaționale, economice, sociale și de mediu) și opțiunile privind amplasarea infrastructurii propuse;

(iii)

opțiuni tehnologice — pe componente și pe sistem;

(iv)	riscurile pentru fiecare alternativă, inclusiv riscurile legate de efectele schimbărilor climatice și condițiile meteorologice extreme;

(v)	indicatorii economici pentru opțiunile luate în considerare, dacă este cazul (26);

(vi)	tabel recapitulativ prezentând toate avantajele și dezavantajele opțiunilor luate în considerare.

În plus, în cazul investițiilor productive, oferiți detalii privind capacitatea [de exemplu, capacitatea întreprinderii înainte de investiție (în unități pe an), data de referință, capacitatea după investiție (în unități pe an), estimare privind rata de utilizare a capacității].

D.2.2   Vă rugăm să menționați criteriile luate în considerare pentru selectarea celei mai bune soluții [clasificându-le în funcție de importanță și de metoda de evaluare, ținând cont de rezultatele evaluării privind vulnerabilitatea față de schimbările climatice și ale evaluării riscurilor și de procedurile EIM/ESM, după caz (a se vedea secțiunea F de mai jos] și justificați, pe scurt, opțiunea aleasă în conformitate cu anexa III la prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu)  (27)

D.3.   Fezabilitatea opțiunii selectate

Oferiți un scurt rezumat privind fezabilitatea opțiunii selectate care să facă referire la următoarele dimensiuni esențiale: aspectul instituțional, tehnic, de mediu, emisiile de gaze cu efect de seră, efectele și riscurile schimbărilor climatice pentru proiect (dacă este cazul), precum și alte aspecte, ținând cont de riscurile identificate pentru a dovedi fezabilitatea proiectului. Vă rugăm să completați tabelul făcând trimitere la documentele relevante.

D.3.1   Aspectul instituțional

D.3.2.   Aspecte tehnice, în special amplasarea, capacitatea nominală a infrastructurii principale, justificarea domeniului de aplicare și a dimensiunii proiectului în contextul cererii estimate, justificarea alegerilor făcute cu privire la evaluarea riscurilor de dezastre naturale și climatice (după caz), estimarea costului de investiție și a costului operațional

D.3.3.   Aspecte de mediu și aspecte privind atenuarea schimbărilor climatice (emisii de gaze cu efect de seră) și adaptarea la acestea (dacă este cazul)

D.3.4.   Alte aspecte

Vă rugăm să completați tabelul de referință de mai jos

Dimensiuni esențiale ale studiilor de fezabilitate (sau ale planului de afaceri în cazul investițiilor productive)	Referințe (documente justificative și capitolul/secțiunea/pagina la care pot fi găsite informații specifice)
Analiza cererii	< type='S' maxlength='1750' input='M'>
Analiza opțiunilor	< type='S' maxlength='1750' input='M'>
Aspecte instituționale	< type='S' maxlength='1750' input='M'>
Aspecte tehnice	< type='S' maxlength='1750' input='M'>
Aspecte de mediu, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora și rezistența în fața dezastrelor (dacă este cazul)	< type='S' maxlength='1750' input='M'>
Alte aspecte	< type='S' maxlength='1750' input='M'>

E.   ANALIZA COST-BENEFICIU, INCLUZÂND O ANALIZĂ FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ, ȘI EVALUAREA RISCURILOR

E.1.   Analiza financiară

E.1.1.   Vă rugăm să furnizați o scurtă descriere a metodologiei (maximum 2-3 pagini) [descrierea conformității cu anexa III la prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu) și cu secțiunea III (Metoda de calculare a venitului net actualizat al operațiunilor generatoare de venituri nete) din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei  (28) și excepții de la aplicarea acestor metodologii; toate ipotezele principale privind costurile operaționale, costurile de înlocuire a capitalului, veniturile și valoarea reziduală, parametrii macroeconomici utilizați, etapele luate în considerare în calcule, datele utilizate pentru a efectua analiza] și principalele constatări ale analizei financiare, inclusiv rezultatele analizei viabilității financiare pentru a demonstra că proiectul nu va rămâne fără lichidități în viitor (vă rugăm să confirmați angajamentul beneficiarului proiectului, al proprietarilor și/sau al autorităților publice de a finanța investiția, costurile operaționale și costurile de înlocuire și, dacă este posibil, furnizați tabelele privind viabilitatea financiară care să prezinte proiecțiile privind fluxurile de numerar pentru perioada de referință):

E.1.2.   Principalele elemente și parametri utilizați în analiza cost-beneficiu pentru analiza financiară (toate valorile trebuie să fie exprimate în EUR)  (29)

	Principalele elemente și parametri	Valoare
1	Perioada de referință (ani)	<type='N' input='M'>
2	Rata de actualizare financiară (%) (30)	<type='P' input='M'>
	Principalele elemente și parametri	Valoare neactualizată	Valoare actualizată (valoare actualizată netă)	Trimitere la documentul analizei cost-beneficiu (capitol/secțiune/pagină)
3	Costurile de investiție totale, fără provizioanele pentru cheltuieli neprevăzute	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	< type='S' maxlength='500' input='M'>
4	Valoarea reziduală	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	< type='S' maxlength='500' input='M'>
5	Venituri		<type='N' input='M'>	< type='S' maxlength='500' input='M'>
6	Costuri de funcționare și de înlocuire (31)		<type='N' input='M'>	< type='S' maxlength='500' input='M'>
Aplicarea proporțională a veniturilor nete actualizate  (32)
7	Venituri nete = venituri – costuri de funcționare și de înlocuire + valoarea reziduală = (5) – (6) + (4)		<type='N' input='G'>	< type='S' maxlength='500' input='M'>
8	Costuri de investiție totale – venitul net = (3) – (7)		<type='N' input='G'>	< type='S' maxlength='500' input='M'>
9	Aplicarea pro rata a venitului net actualizat (%) = (8)/(3)	<type='P' input='G'>		< type='S' maxlength='500' input='M'>
În cazul în care TVA-ul este recuperabil, cheltuielile și veniturile ar trebui să se bazeze pe cifre fără TVA.

E.1.3.   Principalii indicatori ai analizei financiare în conformitate cu documentul privind analiza cost-beneficiu.

	Fără sprijin din partea Uniunii A		Cu sprijin din partea Uniunii suport B		Trimitere la documentul privind analiza cost-beneficiu (capitol/secțiune/pagină)
1. Rata de rentabilitate financiară (%)	<type='P' input='M'>	RRF (C) (33)	<type='P' input='M'>	RRF (K) (34)	< type='S' maxlength='500' input='M'>
2. Valoare actualizată netă (euro)	<type='N' input='M'>	VFNA (C)	<type='N' input='M'>	VFNA (K)	< type='S' maxlength='500' input='M'>

În cazul în care un proiect major prezintă o rentabilitate financiară crescută, și anume RRF(C) este considerabil mai mare decât rata de actualizare financiară, vă rugăm să justificați contribuția Uniunii în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

În cazul investițiilor productive, furnizați rezultatele calculării RRF(Kp) (35) și comparați-le cu valorile de referință naționale privind rentabilitatea preconizată în sectorul respectiv.

E.1.4.   Strategia de tarifare și accesibilitatea din punct de vedere economic (dacă este cazul)

E.1.4.1.   În cazul în care se preconizează că proiectul va genera venituri prin instituirea de tarife sau de taxe suportate de utilizatori, vă rugăm să furnizați detalii privind sistemul de taxare (tipul și nivelul taxelor, principiul sau legislația Uniunii pe baza cărora au fost instituie taxele).

E.1.4.2   Taxele acoperă costurile operaționale, inclusiv costurile de întreținere și de înlocuire ale proiectului (36) ? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

Vă rugăm să furnizați detalii cu privire la strategia de tarifare. Dacă răspunsul este „nu”, vă rugăm să indicați proporția în care vor fi acoperite costurile operaționale și sursele de finanțare a costurilor care nu sunt acoperite. În cazul în care se acordă ajutor pentru operare, vă rugăm să oferiți detalii. În cazul în care nu sunt avute în vedere taxe, explicați cum vor fi acoperite costurile operaționale.

E.1.4.3.   În cazul în care taxele variază de la un utilizator la altul, sunt ele proporționale cu utilizarea diferită a proiectului/consumul real? (Vă rugăm să furnizați detalii în caseta pentru text) <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

E.1.4.4   Sunt taxele proporționale cu poluarea cauzată de utilizatori? (Vă rugăm să furnizați detalii în caseta pentru text) <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

E.1.4.5   A fost luată în considerare accesibilitatea taxelor pentru utilizatori? (Vă rugăm să furnizați detalii în caseta pentru text) <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

E.2.   Analiza economică

E.2.1.   Vă rugăm să furnizați o scurtă descriere a metodologiei (maximum 2-3 pagini) [descrierea conformității cu actul de punere în aplicare privind metodologia analizei cost-beneficiu și excepții de la aplicarea metodologiei, principalele ipoteze formulate cu ocazia evaluării costurilor (inclusiv elementele de cost relevante luate în considerare — costurile de investiție, costurile de înlocuire, costurile operaționale), beneficiile economice și externalitățile, inclusiv cele legate de mediu, de atenuarea schimbărilor climatice (inclusiv, după caz, emisiile de gaze cu efect de seră suplimentare, în echivalent CO2) și de rezistența la schimbările climatice și la catastrofe], precum și a principalelor constatări ale analizei socioeconomice și să explicați relația cu analiza impactului asupra mediului (a se vedea secțiunea F de mai jos), dacă este cazul:

E.2.2.   Precizați beneficiile economice și costurile identificate în analiză, precum și valorile care le-au fost atribuite:

Beneficiu	Valoare unitară (după caz)	Valoare totală (în euro, actualizată) (37)	% din beneficiile totale
< type='S' maxlength='200' input='M'>	< type='S' maxlength='50' input='M'>…	<type='N' input='M'>	<type='P' input='M'>
…	…	…	…
Total		CALCULATĂ	100 %
Costuri	Valoare unitară (după caz)	Valoare totală (în euro, actualizată)	% din costurile totale
< type='S' maxlength='200' input='M'>	< type='S' maxlength='50' input='M'>…	<type='N' input='M'>	<type='P' input='M'>
…	…	…	…
Total		CALCULATĂ	100 %

E.2.3.   Principalii indicatori ai analizei economice în conformitate cu documentul privind analiza cost-beneficiu

Principalii parametri și indicatori	Valori	Trimitere la documentul privind analiza cost-beneficiu (capitol/secțiune/pagină)
1. Rata de actualizare socială (%)	<type='P' input='M'>	<type='S' maxlength='500' input='M'>
2. Rata de rentabilitate economică (%)	<type='P' input='M'>	<type='S' maxlength='500' input='M'>
3. Valoare actualizată netă economică (în EUR)	<type='N' input='G'>	< type='S' maxlength='500' input='M'>
4. Raport cost-beneficiu	<type='N' input='G'>	<type='S' maxlength='500' input='M'>

E.2.4.   Impactul proiectului asupra ocupării forței de muncă

Indicați numărul de locuri de muncă ce vor fi create [exprimate în echivalent normă întreagă (ENI)].

Numărul locurilor de muncă create în mod direct:	Nr. (ENI) (A)	Durata medie a acestor locuri de muncă (luni) (38) (B)
În timpul fazei de implementare	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>
În timpul fazei de exploatare	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>
Numărul locurilor de muncă create în mod indirect: (numai pentru investiții productive):	Nr. (ENI) (A)	Durata medie a acestor locuri de muncă (luni) (B)
În timpul fazei de exploatare	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>
Numărul locurilor de muncă menținute (numai pentru investiții productive)	<type='N' input='M'>	nu se aplică

În plus, pentru investițiile productive, precizați impactul preconizat al proiectului asupra ocupării forței de muncă în alte regiuni din Uniune și indicați dacă contribuția financiară a fondurilor nu determină o pierdere substanțială de locuri de muncă în alte locații din Uniune, luând în considerare considerentul 92 din RDC, precum și normele privind ajutoarele de stat regionale.

E.2.5.   Identificați principalele beneficii și costuri care nu pot fi cuantificate/monetizate:

E.3.   Evaluarea riscului și analiza de senzitivitate

E.3.1.   Vă rugăm să furnizați o scurtă descriere a metodologiei și o sinteză a rezultatelor, incluzând principalele riscuri identificate

E.3.2.   Analiza de senzitivitate

Indicați modificarea procentuală aplicată variabilelor testate:

Prezentați efectul estimat (sub formă de modificare procentuală) asupra rezultatelor indicilor de performanță financiară și economică.

Variabilă testată	Variația valorii actualizate nete financiare [VANF(K)] (%)	Variația valorii actualizate nete financiare [VANF(C)] (%)	Variația valorii actualizate nete economice (VANE) (%)
<type='S' maxlength='500' input='M'>	<type='P' input='M'>	<type='P' input='M'>	<type='P' input='M'>

Care variabile au fost identificate ca fiind critice? Precizați ce criteriu s-a aplicat și menționați impactul variabilelor-cheie asupra principalilor indicatori — VANF, VANE.

Care sunt valorile de comutare ale variabilelor critice? Vă rugăm să furnizați o modificare procentuală estimativă pentru ca VANF sau VANE să fie egală cu zero pentru fiecare variabilă critică identificată.

E.3.3.   Evaluarea riscurilor

Vă rugăm să prezentați un scurt rezumat al evaluării riscurilor, incluzând o listă a riscurilor la care este expus proiectul, matricea riscurilor (39) și interpretarea sa, precum și strategia de atenuare a riscurilor propusă și organismul responsabil de atenuarea principalelor riscuri cum ar fi depășirile de costuri, întârzierile, deficitul de cerere; ar trebui să se acorde o atenție specială riscurilor de mediu, riscurilor legate de schimbările climatice și riscurilor legate de alte dezastre naturale.

E.3.4.   Evaluări suplimentare efectuate, dacă este cazul

Dacă s-a efectuat distribuția probabilității variabilelor critice, analiza cantitativă a riscului sau opțiuni pentru a evalua riscul climatic și au fost luate măsuri, vă rugăm să furnizați detalii mai jos.

F.   ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ȚINÂND CONT DE NEVOILE DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI DE ATENUARE A EFECTELOR ACESTORA, PRECUM ȘI REZISTENȚA ÎN FAȚA DEZASTRELOR

F.1.   Coerența proiectului cu politica de mediu

F.1.1.   Descrieți modul în care proiectul contribuie la obiectivele politicii de mediu și le ia în considerare, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice (ca orientare, vă rugăm să aveți în vedere următoarele aspecte: eficiența resurselor, conservarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, rezistența la efectele schimbărilor climatice etc).

F.1.2.   Descrieți modul în care proiectul respectă principiul precauției, al acțiunii preventive, principiul conform căruia daunele aduse mediului trebuie remediate cu prioritate la sursă și principiul „poluatorul plătește”.

F.2.   Aplicarea Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (40) („Directiva SEA”)

F.2.1.   Proiectul este pus în aplicare ca urmare a unui plan sau program, altul decât programul operațional? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

F.2.2.   În cazul în care răspunsul la întrebarea F.2.1 este „da”, vă rugăm să precizați dacă planul sau programul respectiv a făcut obiectul unei evaluări strategice de mediu, în conformitate cu Directiva SEA <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

—	Dacă răspunsul este „nu”, vă rugăm să furnizați o scurtă explicație: < type='S' maxlength='1750' input='M'>

—	Dacă răspunsul este„da”, vă rugăm să furnizați un rezumat fără caracter tehnic (41) al raportului de mediu și informațiile solicitate la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din directiva respectivă (fie un link internet, fie o copie electronică). < type='S' maxlength='1750' input='M'>

F.3.   Aplicarea Directivei 2011/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (42) („Directiva EIM”)

F.3.1.   În cazul neîndeplinirii condiționalității ex-ante privind legislația în domeniul mediului (Directiva 2011/92/UE și Directiva 2001/42/CE), în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, demonstrați legătura cu planul de acțiune convenit

F.3.2.   Proiectul este inclus în anexele la Directiva EIM  (43) ?

—	Anexa I la Directiva EIM (treceți la întrebarea F.3.3)

—	Anexa II la Directiva EIM (treceți la întrebarea F.3.4)

—	Niciuna dintre cele două anexe (treceți la întrebarea F.4) — oferiți explicații mai jos. < type='S' maxlength='1750' input='M'>

F.3.3.   În cazul în care proiectul se încadrează în anexa I la Directiva EIM, includeți următoarele documente (ca apendicele 6) și utilizați caseta pentru text de mai jos pentru informații și explicații suplimentare  (44) :

(a)	rezumatul fără caracter tehnic al raportului EIM (45).

(b)	informații privind consultările cu autoritățile de mediu, cu publicul și, dacă este cazul, cu alte state membre, efectuate în conformitate cu articolele 6 și 7 din Directiva EIM.

(c)	decizia autorității competente emise în conformitate cu articolele 8 și 9 din Directiva EIM (46), inclusiv informații cu privire la modul în care aceasta a fost pusă la dispoziția publicului.

F.3.4.   În cazul în care proiectul se încadrează în anexa II la respectiva directivă, a fost realizată o evaluare a impactului asupra mediului? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

—	Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să includeți documentele necesare enumerate la punctul F.3.3.

—

Dacă răspunsul este „nu”, vă rugăm să oferiți următoarele informații: (a) determinarea solicitată la articolul 4 alineatul (4) din Directiva EIM (cunoscută sub denumirea de „decizia de încadrare”); (b) pragurile, criteriile sau examinările de la caz la caz care au permis să se ajungă la concluzia că nu este necesară o EIM (această informație nu este necesară în cazul în care este deja inclusă în decizia menționată la punctul (a) de mai sus]. (c) argumentarea faptului că proiectul nu are efecte semnificative asupra mediului, ținându-se seama de criteriile relevante de selecție enumerate în anexa III la Directiva EIM (această informație nu este necesară dacă este deja inclusă în decizia menționată la punctul (a) de mai sus]. < type='S' maxlength='1750' input='M'>

F.3.5.   Aprobarea de dezvoltare/autorizația de construcție (după caz)

F.3.5.1.   Proiectul se află deja în faza de construcție (există cel puțin un contract de lucrări)? <type='C' input='M'>

Da*

☐

Nu

☐

F.3.5.2.   Aprobarea de dezvoltare/autorizația de construcție a fost deja acordată pentru acest proiect (pentru cel puțin un contract de lucrări)? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu (47)

☐

F.3.5.3.   În cazul unui răspuns afirmativ (la întrebarea de la punctul F 3.5.2), la ce dată?

F.3.5.4.   În cazul unui răspuns negativ (la întrebarea de la punctul F 3.5.2), când a fost introdusă cererea oficială pentru aprobarea de dezvoltare?

F.3.5.5.   În cazul unui răspuns negativ ((la întrebarea de la punctul F 3.5.2), indicați etapele administrative parcurse până în prezent și descrieți etapele rămase:

F.3.5.6.   La ce dată este așteptată ultima decizie (sau decizii)?

F.3.5.7.   Menționați autoritatea sau autoritățile competente care au acordat sau vor acorda aprobarea de dezvoltare:

F.4.   Aplicarea Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică  (48) (Directiva privind habitatele); evaluarea efectelor asupra siturilor Natura 2000

F.4.1.   Este posibil ca proiectul să aibă efecte negative semnificative, fie individual, fie în combinație cu alte proiecte, asupra siturilor incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua Natura 2000? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

F.4.2.   Dacă răspunsul la întrebarea F.4.1. este „Da”, vă rugăm să furnizați:

1.	decizia autorității competente și evaluarea corespunzătoare realizată în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele;

2.

dacă autoritatea competentă a stabilit că proiectul are efecte negative semnificative asupra unuia sau mai multor situri incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua Natura 2000, vă rugăm să furnizați următoarele informații: (a) o copie a formularului standard de notificare „Informații către Comisia Europeană în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele” (49), astfel cum a fost notificat Comisiei (DG Mediu); și/sau (b) un aviz al Comisiei conform articolului 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele în cazul proiectelor care au efecte semnificative asupra habitatelor și/sau speciilor prioritare și care sunt justificate de motive cruciale de interes public major, altele decât sănătatea umană și siguranța publică sau de consecințe benefice primordiale pentru mediu.

F.4.3.   În cazul în care răspunsul la întrebarea F.4.1 este „nu”, vă rugăm să anexați declarația prevăzută la apendicele 1, completată de către autoritatea competentă, și o hartă indicând amplasarea proiectului și a siturilor Natura 2000. În cazul unui proiect major care nu se referă la infrastructură (de exemplu, achiziționarea de echipamente), acest lucru ar trebui explicat în mod corespunzător în continuare și, în acest caz, nu este obligatoriu să anexați o astfel de declarație.

F.5.   Aplicarea Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (50) („Directiva-cadru privind apa”); evaluarea efectelor asupra corpurilor de apă

F.5.1.   În cazul neîndeplinirii condiționalității ex-ante corespunzătoare, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, demonstrați legătura cu planul de acțiune convenit.

F.5.2.   Proiectul implică o nouă modificare a caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafață sau modificări ale nivelului corpurilor de apă subterane care deteriorează starea unui corp de apă sau care împiedică atingerea unei stări bune a apei/unui potențial bun al apei? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

F.5.2.1.   Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să furnizați evaluarea impacturilor asupra corpului de apă, precum și o explicație detaliată a modului în care toate condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (7) din Directiva-cadru privind apa au fost/vor fi îndeplinite.

Proiectul este rezultatul unei strategii naționale/regionale privind sectorul relevant și/sau al unui plan de management al bazinului hidrografic care ține seama de toți factorii relevanți (de exemplu, o opțiune mai bună din punct de vedere al mediului, efectele cumulative, etc.)? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să furnizați detalii complete.

F.5.2.2.   Dacă răspunsul este „nu”, vă rugăm să anexați declarația prevăzută la apendicele 2, completată de autoritatea competentă. În cazul unui proiect major care nu se referă la infrastructură (de exemplu, achiziționarea de echipamente), acest lucru ar trebui explicat în mod corespunzător în continuare și, în acest caz, nu este obligatoriu să anexați o astfel de declarație.

F.5.3.   Vă rugăm să explicați coerența proiectului cu obiectivele planului de management al bazinului hidrografic care au fost stabilite pentru corpurile de apă relevante.

F.6.   Dacă este cazul, informații privind respectarea altor directive privind mediul

F.6.1.   Aplicarea Directivei 91/271/CEE a Consiliului  (51) (directiva privind tratarea apelor urbane reziduale) — proiecte în sectorul apei urbane reziduale

1.	Vă rugăm să completați apendicele 3 din formularul de cerere (tabel privind conformitatea cu directiva privind tratarea apelor urbane reziduale).

2.	Vă rugăm să explicați modul în care proiectul este coerent cu planul sau cu programul asociat cu punerea în aplicare a directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.

F.6.2.   Aplicarea Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (52) („directiva-cadru privind gestionarea deșeurilor”) — proiecte în sectorul gestionării deșeurilor

F.6.2.1.   În cazul neîndeplinirii condiționalității ex-ante corespunzătoare, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, demonstrați legătura cu planul de acțiune convenit.

F.6.2.2.   Vă rugăm să explicați modul în care proiectul îndeplinește obiectivele stabilite la articolul 1 din directiva-cadru privind deșeurile. În special, arătați modul în care proiectul este coerent cu planul relevant de gestionare a deșeurilor (articolul 28), ierarhia deșeurilor (articolul 4) și modul în care proiectul contribuie la realizarea obiectivelor de reciclare pentru 2020 [articolul 11 alineatul (2)].

F.6.3.   Aplicarea Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului  (53) („directiva privind emisiile industriale”) — Proiecte care necesită acordarea unei autorizații în temeiul directivei respective

Vă rugăm să explicați modul în care proiectul respectă cerințele Directivei 2010/75/UE, în special obligația de a opera în conformitate cu o autorizație integrată pe baza celor mai bune tehnici disponibile (BAT) și, dacă este cazul, cu valorile-limită pentru emisii stabilite în directiva respectivă.

F.6.4.   Orice alte directive relevante privind protecția mediului (vă rugăm să oferiți explicații mai jos)

F.7.   Costul măsurilor luate pentru a atenua și/sau a compensa efectele negative asupra mediului, în special ca urmare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sau a altor proceduri de evaluare (cum ar fi directiva privind habitatele, directiva-cadru privind apa, directiva privind emisiile industriale) sau ca urmare a cerințelor naționale/regionale

F.7.1.   În cazul unor astfel de costuri, au fost ele incluse în analiza cost-beneficiu? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

F.7.2.   În cazul în care aceste costuri sunt incluse în costurile totale, vă rugăm să estimați proporția costului măsurilor luate pentru a reduce și/sau a compensa efectele negative asupra mediului.

%	<type='P' input='M'>

Vă rugăm să explicați pe scurt măsurile

F.8.   Adaptarea la schimbãrile climatice și atenuarea efectelor acestora și rezistența în fața dezastrelor

F.8.1.   Explicați modul în care proiectul contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice, în conformitate cu Strategia UE 2020, incluzând informații privind cheltuielile legate de schimbările climatice, în conformitate cu anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei

F.8.2.   Explicați modul în care au fost luate în considerare riscurile legate de schimbările climatice, aspectele privind adaptarea și atenuarea, precum și rezistența în fața dezastrelor.

[Pentru orientare, vă rugăm să luați în considerare următoarele întrebări: Cum s-a evaluat volumul externalității gazelor cu efect de seră (GES) și costul extern al CO2? Care este costul ascuns al gazelor cu efect de seră și cum a fost integrat în analiza economică? A fost luată în considerare o alternativă cu mai puține emisii de dioxid de carbon sau bazată pe surse regenerabile de energie? S-a realizat o evaluare a riscurilor sau o analiză a vulnerabilității în etapa de pregătire a proiectului? Aspectele legate de schimbările climatice au fost luate în considerare în cadrul evaluării strategice de mediu și al evaluării impactului asupra mediului și au fost verificate de către autoritățile naționale competente? Cum au fost luate în considerare aspectele climatice în analiza și ierarhizarea opțiunilor relevante? Cum ține seama proiectul de strategia națională și/sau regională de adaptare la schimbările climatice? Proiectul, în combinație cu schimbările climatice, va avea efecte pozitive și/sau negative pentru mediul înconjurător? Schimbările climatice au influențat locația proiectului?] (54)

F.8.3.   Explicați ce măsuri au fost adoptate în cadrul proiectului pentru a asigura rezistența la variabilitatea climatică actuală și la schimbările climatice viitoare

[Pentru orientare, vă rugăm să luați în considerare următoarele întrebări: în ce mod au fost luate în considerare schimbările climatice la elaborarea proiectului și a componentelor acestuia, de exemplu cu privire la forțele externe (și anume vânt, zăpadă, diferențele de temperatură) și efectele acestora (de exemplu, valurile de căldură, scurgeri, riscul de inundații precum și perioadele de secetă prelungită care afectează, de exemplu, caracteristicile solului)]

G.   PLAN DE FINANȚARE PREZENTÂND SUMA TOTALĂ A RESURSELOR FINANCIARE PREVĂZUTE ȘI SUMA PREVĂZUTĂ PENTRU CONTRIBUȚIA DIN PARTEA FONDURILOR, A BEI ȘI A TUTUROR CELORLALTE SURSE DE FINANȚARE, PRECUM ȘI INDICATORII FIZICI ȘI FINANCIARI PENTRU MONITORIZAREA PROGRESELOR, LUÂND ÎN CONSIDERARE RISCURILE IDENTIFICATE

G.1.   Suma totală a resurselor financiare prevăzute și suma prevăzută pentru contribuția din partea fondurilor, a BEI și a tuturor celorlalte surse de finanțare

G.1.1.   Surse de cofinanțare

Costurile de investiție totale ale proiectului sunt suportate din următoarele surse:

Sursa de finanțare a costurilor de investiție totale (EUR)						dintre care (pentru informare)
Costuri totale [C.1.12.(A)]	Sprijin din partea Uniunii (55)	Contribuție publică națională (sau echivalent)	Contribuție privată națională	Alte surse (a se preciza)		Împrumuturi din partea BEI/FEI:
(a) = (b) + (c) + (d) + (e)	(b)	(c)	(d)	(e)		(f)
<type='N' input='G'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>		<type='N' input='M'>

G.1.2.   Planul anual de cheltuieli eligibile totale care trebuie declarate Comisiei (indicator financiar pentru monitorizarea progresului)

Cheltuielile eligibile totale care trebuie să fie declarate Comisiei sunt prezentate mai jos sub formă de procent anual în EUR (cu titlu indicativ). În cazul unui proiect major cofinanțat de mai multe programe operaționale, planul anual de finanțare este prezentat separat pentru fiecare program operațional. În cazul unui proiect major cofinanțat din mai multe axe prioritare, planul anual de finanțare este prezentat separat pentru fiecare axă prioritară.

(În EUR)	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	2021	2022	2023	Cheltuieli eligibile totale
Axa prioritară a PO1	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='M'>	<type='N' input='G'>
Axa prioritară a PO1
Axa prioritară a PO2
Axa prioritară a PO2

G.1.3.   Alte surse de finanțare la nivelul Uniunii

G.1.3.1.   Acest proiect a făcut obiectul unei cereri de sprijin din partea Uniunii din orice altă sursă (buget TEN-T, MIE, LIFE+, Orizont 2020, alte surse de finanțare din partea Uniunii)? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (programul UE în cauză, numărul de referință, data, suma solicitată, suma acordată etc.):

G.1.3.2.   Este acest proiect complementar oricărui proiect deja finanțat sau care urmează să fie finanțat de FEDR, FSE, Fondul de coeziune, MIE sau o altă sursă de finanțare din Uniune? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (sursa contribuției UE, numărul de referință, data, suma solicitată, suma acordată etc.):

G.1.3.3.   Acest proiect a făcut obiectul unei cereri de împrumut sau de atragere de capital din partea BEI/FEI? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (instrumentul financiar în cauză, numărul de referință, data, suma solicitată, suma acordată etc.):

G.1.3.4.   S-a depus o cerere de sprijin din orice altă sursă la nivelul Uniunii (inclusiv FEDR, FSE, Fondul de coeziune, BEI, FEI sau alte surse de finanțare din Uniune) pentru o etapă anterioară a acestui proiect (inclusiv etapele de fezabilitate și de pregătire)? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (sursa contribuției UE, numărul de referință, data, suma solicitată, suma acordată etc.):

G.1.4.   Realizarea infrastructurilor va fi asigurată printr-un parteneriat public-privat (PPP)  (56) ? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să descrieți forma parteneriatului public-privat (și anume, procesul de selectare a partenerului privat, structura PPP-ului, dispoziții privind proprietatea asupra infrastructurii, inclusiv la încetarea PPP-ului, la termenul prevăzut sau altfel, modalitățile de repartizare a riscurilor etc.). În plus, furnizați rezultatele calculării RRF (Kp) și comparați-le cu valorile de referință naționale privind rentabilitatea preconizată în sectorul respectiv.

G.1.5.   În cazul în care vor fi folosite instrumente financiare  (57) pentru finanțarea proiectului, vă rugăm să descrieți forma instrumentelor financiare (instrumente de capitaluri proprii sau de datorie):

G.1.6.   Impactul sprijinului din partea Uniunii asupra implementării proiectului

Sprijinul din partea Uniunii:

(a)	va accelera implementarea proiectului? <type='C' input='M'> Da ☐ Nu ☐ Dacă da, vă rugăm să indicați cum și în ce măsură va accelera implementarea. Dacă nu, vă rugam să oferiți explicații. < type='S' maxlength='1750' input='M'>

(b)	va fi esențial pentru implementarea proiectului? <type='C' input='M'> Da ☐ Nu ☐ Dacă da, vă rugăm să precizați în ce măsură va contribui la implementare. Dacă nu, vă rugăm să justificați necesitatea sprijinului din partea Uniunii. <type='S' maxlength='1750' input='M'>

G.2.   Indicatori de realizare  (58) și indicatori fizici pentru monitorizarea progreselor

Vă rugăm să enumerați în tabelul furnizat indicatorii de realizare, inclusiv indicatorii comuni, astfel cum se specifică în programul (programele) operațional(e) și alți indicatori fizici pentru monitorizarea progreselor. Volumul de informații va depinde de complexitatea proiectelor, dar ar trebui să fie prezentați doar indicatorii principali.

PO (CCI)	Axă prioritară	Denumire indicator	Unitate de măsură	Valoarea-țintă pentru proiectul major	Anul-țintă
<type='S' input='S'>	<type='S' input='S'>	Comun: <type='S' input='S'> Altul: <type='S' input='M'>	Comun: <type='S' input='S'> Altul: <type='S' input='M'>	<type='S' input='M'>	<type='N' input='M'>

G.3.   Evaluarea riscurilor

Vă rugăm să prezentați un scurt rezumat al principalelor riscuri care pun în pericol reușita implementării fizice și financiare a proiectului și măsurile propuse de atenuare a riscurilor

H.   CALENDARUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI MAJOR

În cazul în care se preconizează că perioada de implementare va fi mai mare decât perioada de programare, trebuie să fie furnizat calendarul etapelor pentru care se solicită sprijin din fonduri pentru perioada 2014-2020

H.1.   Calendarul proiectului

Vă rugăm să oferiți mai jos calendarul pentru dezvoltarea și implementarea proiectului de ansamblu și să anexați un calendar rezumativ al principalelor categorii de lucrări (de exemplu, un grafic Gantt, dacă este disponibil). În cazul în care cererea se referă la o etapă a proiectului, indicați în mod clar în tabel elementele proiectului de ansamblu pentru care se solicită sprijin prin prezenta cerere:

	Data de începere (A) (59)	Data de finalizare (B) (59)
1. Studii de fezabilitate (sau planul de afaceri în cazul investițiilor productive):	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>
2. Analiză cost-beneficiu:	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>
3. Evaluarea impactului asupra mediului:	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>
4. Studii de proiectare:	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>
5. Elaborarea documentației (documentațiilor) de licitație:	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>
6. Procedura (procedurile) de ofertare:	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>
7. Achiziția de terenuri:	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>
8. Aprobarea de dezvoltare:	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>
9. Etapa/contractul de construcție:	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>
10. Etapa de exploatare:	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>

H.2.   Maturitatea proiectului

Vă rugăm să descrieți calendarul proiectului (J.1) în ceea ce privește progresul tehnic și financiar și nivelul actual de maturitate a proiectului, în cadrul următoarelor rubrici:

H.2.1.   Aspecte tehnice (studii de fezabilitate, conceperea proiectului etc.):

H.2.2.   Aspecte administrative, oferind detalii cel puțin privind autorizațiile necesare, cum ar fi EIM, aprobarea de dezvoltare, deciziile privind amenajarea teritoriului, achiziția de terenuri (dacă este cazul), achizițiile publice etc.:

H.2.3.   Achiziții publice:

Completați tabelul de mai jos.

Denumirea contractului	Tipul de contract (lucrări/produse/servicii)	Valoare (reală sau preconizată	Organism responsabil pentru contract	Data publicării ofertei (reală au preconizată)	Data finalizării evaluării ofertelor (reală sau preconizată)	Data semnării contractului (reală sau preconizată)	Trimitere la Jurnalul Oficial al UE etc.), dacă este cazul
<type='S' input='M'>	<type='S' input='S'>	<type='N' input='M'>	type='S' maxlength='300' input='M'	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>	<type='D' input='M'>	type='S' maxlength='00' input='M'

H.2.4.   Aspecte financiare (decizii de angajament în ceea ce privește cheltuielile publice naționale, împrumuturi solicitate sau acordate, etc. — a se furniza referințe):

H.2.5.   În cazul în care proiectul a început deja, indicați starea de evoluție a lucrărilor:

I.   PROIECTUL FACE OBIECTUL UNEI PROCEDURI JURIDICE PENTRU NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI UNIUNII? <type='c' input='m'>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și să justificați contribuția propusă din bugetul Uniunii în această privință:

J.   ÎNTREPRINDEREA A FOST ÎN TRECUT SUPUSĂ SAU ESTE ÎN PREZENT SUPUSĂ UNEI PROCEDURI (60) DE RECUPERARE A SPRIJINULUI UNIUNII CA URMARE A DELOCALIZĂRII UNEI ACTIVITĂȚI DE PRODUCȚIE ÎN AFARA ZONEI VIZATE DE PROGRAM? <type='c' input='m'>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și să justificați contribuția propusă din bugetul Uniunii în această privință:

K.   ROLUL JASPERS ÎN PREGĂTIREA PROIECTULUI

K.1.   A contribuit Jaspers la pregătirea oricărei părți a acestui proiect? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

K.2.   Descrieți elementele proiectului care au beneficiat de intervenția JASPERS (de exemplu, conformitatea privind aspectele legate de mediu, contractele de achiziții publice, examinarea descrierii tehnice, analiza cost-beneficiu).

L.   STATUTUL PROIECTULUI ÎN RAPORT CU ARTICOLUL 102 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013

L.1.   În cazul în care proiectul este prezentat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 102 alineatul (2), a fost proiectul supus unei analize a calității efectuată de experți independenți? <type='C' input='M'>

Da

☐

Nu

☐

Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și să justificați modificarea procedurii de transmitere a proiectului către CE:

M.   REZUMATUL REVIZUIRILOR FORMULARULUI DE CERERE ÎN CAZUL ÎN CARE PROIECTUL MAJOR FACE OBIECTUL UNEI MODIFICĂRI

N.   AVIZUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE COMPETENTE

Confirm că informațiile menționate în prezentul formular sunt precise și corecte.

Denumire	<type='S' maxlength=255 input='M'>
Semnătură (semnătură electronică prin intermediul SFC2014)	<type='S' input='G'>
Organizație (Autoritatea/autoritățile de management)	<type='S' maxlength=1000 input='M'>
Data	<type='D' input='G'>

---

(1)  Legendă pentru caracteristicile câmpurilor:

tip: N = Număr, D = Dată, S = Șir, C = Casetă pentru selectare, P = Procent

introducerea datelor: M = Manual, S = Selecție, G = Generat de sistem

maxlength = Numărul maxim de caractere, inclusiv spațiile

(2)  Dacă există mai multe organisme responsabile de implementare, includeți informații privind beneficiarul principal (ceilalți vor fi menționați la punctul A.5).

(3)  În cazul unui proiect PPP în care un partener privat va fi selectat după aprobarea operațiunii să fie beneficiar, în conformitate cu articolul 63 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, această secțiune trebuie să cuprindă informații privind organismul de drept public care inițiază operațiunea (și anume autoritatea contractantă).

(4)  Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(5)  În cazul unui proiect PPP și în cazul în care partenerul privat nu a fost încă selectat, această secțiune ar trebui să conțină criteriile minime de calificare care trebuie să fie îndeplinite pentru preselecție în ofertă și o justificare a acestor criterii. Cererea trebuie, de asemenea, să descrie toate procedurile instituite pentru elaborarea, monitorizarea și gestionarea proiectului PPP.

(6)  Conform articolului 102 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

(7)  Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei din 7 martie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în ceea ce privește metodologiile privind sprijinul pentru obiectivele legate de schimbările climatice, stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor în cadrul de performanță și nomenclatura categoriilor de intervenție pentru fondurile structurale și de investiții europene (JO L 69, 8.3.2014, p. 65).

(8)  NACE-Rev.2, cod cu 4 cifre: Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 154, 21.6.2003, p. 1) astfel cum a fost modificat. A se utiliza codul NUTS III cel mai detaliat și mai relevant. În cazul în care un proiect vizează mai multe zone individuale de nivel NUTS III, se va lua în considerare utilizarea codului NUTS III sau coduri superioare.

(10)  Construcție nouă = 1; extindere = 2; transformare/modernizare = 3; schimbarea localității = 4; creare prin preluare = 5.

(11)  Nomenclatura combinată (NC), Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(12)  În cazul unui PPP în care partenerul privat nu a fost încă selectat și are responsabilitatea de a asigura amplasarea, solicitantul nu are obligația să furnizeze o hartă care să indice zona proiectului.

(13)  Vă rugăm să furnizați în apendicele 5 date de geolocalizare în format vectorial, conținând poligoane, linii și/sau puncte, după caz, pentru a reprezenta proiectul preferabil în format de fișier.

(14)  Un proiect major care a început în perioada de programare 2007-2013, în cursul căreia au fost finalizate una sau mai multe etape ale proiectului, iar acest proiect reprezintă o etapă care va fi efectuată și finalizată în perioada de programare 2014-2020, sau un proiect care a început în perioada de programare 2014-2020, pentru care acest proiect reprezintă o etapă care va fi finalizată, în timp ce etapa următoare va fi finalizată în perioada de programare actuală sau următoare.

(15)  Pentru energie: este proiectul definit ca proiect de interes comun în temeiul Regulamentului nr. 347/2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009? Pentru transport: este proiectul reglementat de Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE?

(16)  Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 289).

(17)  Cu excepția cazului în care trebuie să aplice norme specifice proiectului, de exemplu, privind ajutorul de stat.

(18)  Această cerere nu înlocuiește notificarea către Comisie în temeiul articolului 108 alineatul (3) din tratat. O decizie pozitivă a Comisiei cu privire la proiectul major, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, nu constituie o autorizare a ajutorului de stat.

(19)  Echivalent subvenție brută (ESB) înseamnă valoarea actualizată a ajutorului exprimată ca procent din valoarea actualizată a costurilor eligibile, calculată la data acordării ajutorului pe baza ratei de referință aplicabile la data respectivă.

(20)  Normele privind ajutorul de stat cuprind dispoziții privind costurile eligibile. În această coloană, statele membre ar trebui să indice cuantumul total al costurilor eligibile pe baza normelor privind ajutoarele de stat care au fost aplicate.

(21)  Decizia 2012/21/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (JO L 7, 11.1.2012, p. 3).

(22)  Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

(23)  Serviciile Comisiei au oferit orientări statelor membre pentru a facilita evaluarea atunci când investițiile în infrastructură implică un ajutor de stat. În special, serviciile Comisiei au pregătit grile de analiză. O comunicare privind noțiunea de ajutor este în prezent în curs de pregătire. Comisia invită statele membre să folosească grilele de analiză sau alte metode pentru a explica de ce consideră că sprijinul nu implică acordarea unui ajutor de stat.

(24)  Conform articolului 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

(25)  În cazul metodei ratei de cofinanțare reduse, această formulă nu este aplicabilă (rata forfetară este reflectată de rata de cofinanțare a axei prioritare, ceea ce dă naștere unei finanțări FEDR/FC mai reduse) și costurile eligibile totale sunt egale cu suma menționată la punctul 1

(26)  În cazul în care diferitele opțiuni prezintă realizări și externalități diferite (presupunând că toate opțiunile au același obiectiv), de exemplu, în cazul proiectelor privind deșeurile solide, se recomandă să se efectueze o analiză cost-beneficiu simplificată pentru toate opțiunile principale, pentru a selecta cea mai bună alternativă și parametrii economici ai unui proiect, cum ar fi valoarea actualizată netă economică ar trebui să fie factorul decisiv în procesul de selecție.

(27)  În cazul unui proiect PPP, această secțiune ar trebui să includă o justificare a alegerii metodei de achiziții publice, inclusiv prin intermediul unei analize a „raportului calitate-preț”, folosind elemente de comparație rezonabile din sectorul public.

(28)  Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei din 3 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 138, 13.5.2014, p. 5).

(29)  Toate cifrele trebuie să corespundă documentului privind analiza cost-beneficiu. Analiza cost-beneficiu ar trebui să fie întocmită în euro sau în moneda locală, indicându-se în mod clar rata de schimb.

(30)  De preferință în termeni reali.

(31)  În sensul articolului 17 din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei.

(32)  Nu se aplică: 1) în cazul proiectelor care sunt supuse normelor privind ajutoarele de stat, în sensul articolului 107 din tratat (a se vedea punctul G1), în temeiul articolului 61 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; 2) în cazul în care este utilizată rata forfetară [articolul 61 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013] sau rata de cofinanțare redusă [articolul 61 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]; și 3) în cazul în care suma valorilor actuale ale costurilor operaționale și de înlocuire este mai mare decât valoarea actuală a veniturilor, proiectul nu este considerat ca generator de venituri, caz în care punctele 7 și 8 pot fi ignorate și aplicarea pro rata a venitului net actualizat ar trebui stabilită la 100 %.

(33)  RRF(C) înseamnă rentabilitatea financiară a unei investiții.

(34)  RRF(K) înseamnă rentabilitatea financiară a capitalului național.

(35)  RRF(Kp) înseamnă rentabilitatea financiară a capitalului inițiatorului de proiect.

(36)  Inclusiv majorarea costurilor pe parcursul duratei de viață economică a proiectului datorită efectelor schimbărilor climatice și ale altor dezastre naturale (dacă este cazul).

(37)  Suma valorilor actualizate ale costurilor și beneficiilor prezentate în tabel trebuie să fie echivalentă cu valoarea actualizată netă economică.

(38)  În cazul locurilor de muncă permanente, indicați „permanente” în loc de durata în luni.

(39)  În cazul unui proiect PPP, ar trebui să fie inclusă matricea riscurilor repartizate conform dispozițiilor PPP (dacă s-a organizat licitația pentru operațiune) sau repartizarea prevăzută a riscurilor conform dispozițiilor PPP (dacă nu s-a organizat încă o licitație pentru operațiune).

(40)  Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(41)  Elaborat în temeiul articolului 5 și al anexei I la Directiva 2001/42/CE.

(42)  Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

(43)  Dacă proiectul constă în mai multe lucrări/activități/servicii care sunt clasificate în grupuri diferite, informațiile ar trebui să fie completate separat pentru fiecare sarcină a investiției.

(44)  Informațiile suplimentare ar trebui să se concentreze asupra anumitor elemente ale procedurii EIM care sunt importante pentru proiect (de exemplu, analiza datelor, studii și evaluări, consultări suplimentare cu autoritățile competente și cu publicul, stabilirea măsurilor suplimentare de compensare/atenuare, decizia suplimentară de „încadrare” etc., atunci când ar putea fi efectuate modificări ale proiectului), procedură care trebuie să fie efectuată în special în cadrul unor procese de aprobare a dezvoltării în mai multe etape.

(45)  Elaborat în temeiul articolului 5 și al anexei IV la Directiva 2011/92/UE.

(46)  În cazurile în care procedura EIM a avut drept rezultat o decizie obligatorie din punct de vedere juridic, până la emiterea aprobării de dezvoltare în conformitate cu articolele 8 și 9 din Directiva 2011/92/UE, statele membre se angajează în scris să acționeze în timp util pentru a se asigura că aprobarea de dezvoltare este emisă cel târziu înainte de începerea lucrărilor.

(47)  Proiectele aflate în faza de construcție (răspuns „da” la întrebarea F.3.5.1.) și fără aprobare de dezvoltare/autorizație de construcție pentru cel puțin un contract de lucrări la momentul prezentării cererii Comisiei Europene nu pot fi acceptate de către Comisie

(48)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7.).

(49)  Versiune revizuită adoptată de comitetul „Habitate” la 26.4.2012. http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/guidance_en.htm#art6

(50)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(51)  Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

(52)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(53)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(54)  Pentru orientări suplimentare privind adaptarea/rezistența la schimbările climatice, vă rugăm să consultați orientările DG CLIMA pentru managerii de proiect: http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/docs/non_paper_guidelines_project_managers_en.pdf și documentele de orientare EIM/SEA: http://ec.europa.eu/environment/eia/home.htm

(55)  Sprijinul din partea Uniunii ar trebui să corespundă sumei specificate în acordul menționat la articolul 125 alineatul (3) litera (c).

(56)  În sensul articolului 62 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

(57)  În sensul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

(58)  În conformitate cu articolul 101 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

(59)  Dacă proiectul a fost deja finalizat, indicați data exactă, dacă proiectul se află doar în faza de planificare, indicați cel puțin luna și anul.

(60)  În temeiul articolului 71 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1303/2013.

ANEXA III

Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu

1.   PRINCIPII GENERALE

1.1.   Obiectivul analizei cost-beneficiu (denumită în continuare „ACB”) în contextul politicii de coeziune este de a sprijini evaluarea proiectului major, pentru a stabili:

—	dacă proiectul major merită să fie cofinanțat (din punct de vedere economic);

—	dacă proiectul major are nevoie de cofinanțare (din punct de vedere financiar).

1.2.   Analiza cost-beneficiu:

—	trebuie să fie efectuată cât mai curând posibil în faza de pregătire a proiectului, de obicei la sfârșitul etapei preliminare de concepere a proiectului;

—

trebuie să fie considerată ca un element al cererii de cofinanțare pentru un proiect major care trebuie să fie luat în considerare în combinație cu alte documente pregătite pentru proiectele majore, inclusiv cele care conțin alte informații menționate la articolul 101 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

1.3.   Analiza cost-beneficiu trebuie să respecte următoarele principii:

—	trebuie să fie efectuată ținând cont de obiectivele de politică prestabilite;

—	necesită definirea contextului social relevant și a perspectivelor (locale, regionale, naționale, transfrontaliere, globale);

—	necesită o unitate de măsură comună (de obicei monetară);

—	necesită o comparație între scenariul cu noua investiție și scenariul fără noua investiție (analiză incrementală (1));

—	ACB trebuie să precizeze o perioadă de referință relevantă pentru proiect;

—	ACB trebuie să ia în considerare valorile reziduale ale investiției;

—	ACB necesită o evaluare a riscurilor pentru a face față incertitudinii.

1.4.   O analiză cost-beneficiu pentru un proiect major cuprinde elementele prezentate mai jos:

(1)	Prezentarea contextului;

(2)	Definirea obiectivelor;

(3)	Identificarea proiectului;

(4)	Rezultatele studiilor de fezabilitate, însoțite de o analiză a cererii și a opțiunilor;

(5)	Analiza financiară;

(6)	Analiza economică;

(7)	Evaluarea riscurilor.

2.   ELEMENTE ALE ANALIZEI COST-BENEFICIU

2.1.   Prezentarea contextului și definirea obiectivelor, identificarea proiectului, fezabilitatea proiectului și analiza cererii și a opțiunilor

2.1.1.   Prezentarea contextului

Pentru această evaluare este necesară definirea contextului social, economic, politic și instituțional. Principalele caracteristici care trebuie descrise se referă la:

1.	condițiile socioeconomice din țara/regiunea respectivă care sunt relevante pentru proiect;

2.	aspecte instituționale și de politică, inclusiv politicile economice și planurile de dezvoltare existente, precum și obiectivele lor de politică;

3.	infrastructura existentă și oferta de servicii;

4.	percepția și așteptările populației cu privire la serviciul care urmează a fi furnizat.

2.1.2.   Definirea obiectivelor proiectului

Este necesar să se definească obiective clare pentru proiect în scopul de a verifica dacă investiția răspunde unei nevoi existente și de a evalua rezultatele și impactul proiectului. În măsura posibilului, obiectivele ar trebui să fie cuantificate prin indicatori cu valori de referință și valori-țintă.

Definiția obiectivelor trebuie să fie utilizată pentru a identifica, acolo unde este posibil și adecvat, beneficiile proiectului, pentru a evalua contribuția proiectului la calitatea vieții și pentru a atinge obiectivele specifice ale axelor prioritare ale programului sau programelor operaționale.

2.1.3.   Identificarea proiectului

Identificarea proiectului major trebuie să țină seama de definiția unui proiect major prevăzută la articolul 100 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, precum și de următoarele principii:

(1)

proiectul trebuie să fie identificat în mod clar ca o unitate de analiză independentă, și anume, loturile tehnice și etapele administrative sau financiare care nu pot fi considerate operaționale în sine sunt analizate în cadrul ACB, împreună cu celelalte etape din care este alcătuit proiectul major.

(2)	se va lua în considerare zona de impact, beneficiarii finali (2) și părțile interesate relevante a căror calitate a vieții contează pentru agregarea beneficiilor nete.

(3)	este identificat organismul responsabil pentru implementare și sunt analizate capacitățile sale tehnice, financiare și instituționale.

2.1.4.   Fezabilitatea proiectului și analiza cererii și a opțiunilor

Studiile de fezabilitate, care, în mod normal, cuprind următoarele aspecte: analiza cererii; analiza opțiunilor; tehnologia disponibilă; planul de producție (inclusiv rata de utilizare a infrastructurii); cerințele privind personalul; amploarea proiectului, amplasarea, contribuțiile fizice, calendarul și implementarea, fazele de dezvoltare și planificarea financiară; aspectele de mediu, aspectele privind atenuarea schimbărilor climatice (emisiile de gaze cu efect de seră), eficiența resurselor și rezistența la efectele schimbărilor climatice și la dezastrele naturale trebuie să fie luate în considerare în analiza cost-beneficiu (dacă este cazul).

Trebuie să se țină seama de faptul că:

(1)

Analiza de fezabilitate identifică constrângerile potențiale și soluțiile corespunzătoare cu privire la aspectele tehnice, economice, de mediu, de reglementare și instituționale, precum și cu privire la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Un proiect este fezabil atunci când proiectarea sa răspunde constrângerilor tehnice, juridice, financiare și altor constrângeri relevante pentru țara, regiunea sau situl în cauză. Mai multe opțiuni de proiect pot fi fezabile. Analiza cost-beneficiu trebuie să includă un rezumat al rezultatelor studiilor de fezabilitate. ACB trebuie să fie coerentă cu informațiile prezentate în studiile de fezabilitate.

(2)

Analiza cererii identifică și cuantifică nevoile sociale de investiții și ia în considerare cel puțin: — cererea actuală, prin utilizarea de modele și date reale; — cererea prevăzută, de la previziunile macroeconomice și sectoriale și estimările privind elasticitatea la prețurile, veniturile relevante și alți factori determinanți de bază; — aspectele privind oferta, inclusiv analizarea ofertei existente și a evoluțiilor preconizate (infrastructură); — efectul de rețea (dacă este cazul).

(3)

Analiza opțiunilor are rolul de a evalua și de a compara diferite opțiuni alternative care sunt considerate, în general, fezabile pentru a satisface cererea actuală și viitoare de proiecte, și de a găsi cea mai bună soluție. Opțiunile ar trebui să fie comparate pe baza mai multor criterii, incluzând, de exemplu, aspectele tehnice, instituționale, economice, de mediu și cele legate de schimbările climatice. Analiza opțiunilor ar trebui să fie efectuată în două etape. Prima etapă vizează opțiunile strategice de bază (adică tipul infrastructurii și amplasarea proiectului), iar a doua etapă analizează soluțiile specifice la nivel tehnologic. În cazul în care proiectul este implementat sub forma unui parteneriat public-privat, această a doua etapă a analizei ar trebui să se concentreze asupra gamei de specificații privind rezultatele care ar putea fi inclusă în specificațiile privind rezultatele ale proiectului de parteneriat public-privat. Prima etapă se bazează, de obicei, pe analize (în special calitative) care implică criterii multiple, în timp ce a doua etapă utilizează de obicei în principal metode cantitative. Principalele aspecte ale alegerii celei mai bune opțiuni: — pentru a justifica în mod corespunzător soluția căutată, se furnizează dovezi că opțiunea selectată reprezintă cea mai bună alternativă dintre diferitele opțiuni luate în considerare în studiul de fezabilitate tehnic; — dacă mai multe alternative au același obiectiv unic, precum și externalități identice sau foarte similare, se recomandă ca selecția să se bazeze pe soluția cea mai puțin costisitoare pe unitate de realizare, ținând seama de costurile operaționale și de întreținere pe termen lung asociate opțiunii; — dacă diferitele opțiuni au rezultate și externalități diferite (presupunând că toate au același obiectiv), statul membru este încurajat să efectueze o ACB simplificată pentru toate opțiunile principale, în vederea selectării celei mai bune opțiuni prin stabilirea opțiunii care este mai favorabilă din punct de vedere socioeconomic, iar selecția ar trebui să se bazeze pe parametrii economici ai proiectului, inclusiv pe valoarea actualizată netă economică (VANE). Analiza cost-beneficiu simplificată se efectuează pe baza unor estimări aproximative ale principalelor date economice și financiare, incluzând cererea, costurile de investiție și costurile operaționale, veniturile, beneficiile directe și externalitățile, după caz.

2.2.   Analiza financiară

Astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ACB trebuie să includă o analiză financiară.

Analiza financiară trebuie să cuprindă:

(a)	o evaluare a rentabilității financiare a investiției și a capitalului național;

(b)	determinarea contribuției corespunzătoare (maxime) din fonduri;

(c)	verificarea viabilității (sustenabilității) financiare a proiectului.

Analiza financiară ar trebui, acolo unde este posibil și adecvat, să fie efectuată din punctul de vedere al proprietarului proiectului și/sau al operatorului, ceea ce permite verificarea fluxurilor de numerar și garantarea unui sold de trezorerie pozitiv pentru a verifica viabilitatea financiară și pentru a calcula indicii randamentului financiar al proiectului de investiții și al capitalului pe baza fluxurilor de numerar actualizate.

În cazul în care proprietarul și operatorul sunt entități diferite, ar trebui să se efectueze o analiză financiară consolidată, care exclude fluxurile de numerar între proprietar și operator.

Atunci când este posibil și adecvat, analiza financiară ar trebui să fie efectuată la prețuri constante (prețuri fixate pe baza unui an de referință), dar evoluțiile preconizate ale prețurilor relative ar trebui luate în considerare în cadrul evaluării de risc.

2.2.1.   Metodologia fluxului de numerar actualizat, metoda incrementală și alte principii ale analizei financiare

Analiza financiară a proiectelor majore trebuie să fie efectuată ținând cont de normele stabilite în secțiunea III (Metoda de calculare a venitului net actualizat al operațiunilor generatoare de venituri nete) din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei, în special de metoda de calculare a venitului net actualizat (incluzând perioada de referință și metoda incrementală) și actualizarea fluxului de trezorerie (incluzând rata de actualizare financiară în termeni reali).

Datele necesare pentru a efectua o analiză financiară sunt următoarele:

(1)	costurile de investiție, inclusiv investițiile fixe, investițiile nefixe, inclusiv costurile de înființare și, acolo unde este cazul, modificările fondului de rulment;

(2)	costurile astfel cum sunt definite la articolul 17 litera (a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei;

(3)	costurile de funcționare astfel cum sunt definite la articolul 17 literele (b) și (c) din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei;

(4)	veniturile astfel cum sunt definite la articolul 16 din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei;

(5)	sursa de finanțare, incluzând capitalul propriu al investitorului (public sau privat), capitalul din împrumuturi (în acest caz rambursarea împrumutului și dobânzile figurează drept ieșiri în analiza de sustenabilitate) și orice surse de finanțare suplimentare, cum ar fi granturile.

În sectoarele în care acest lucru este relevant, inclusiv în sectorul mediului, tarifele trebuie să fie fixate în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, ținând seama de caracterul rezonabil al acestora, în conformitate cu Secțiunea III (Metoda de calculare a venitului net actualizat al operațiunilor generatoare de venituri nete) din Regulamentul delegat al Comisiei nr. 480/2014 și de principiul recuperării integrale a costurilor  (3).

Respectarea principiului recuperării integrale a costurilor presupune ca:

1.	tarifele să urmărească, pe cât posibil, să recupereze costurile de capital, costurile operaționale și de întreținere, inclusiv costurile de mediu și ale resurselor;

2.	structura tarifară să maximizeze veniturile proiectului înaintea subvențiilor de stat, ținând cont, în același timp, de caracterul rezonabil al acestora.

Limitările principiului „poluatorul plătește” și al recuperării integrale a costurilor în cadrul taxelor de utilizare ar trebui:

1.	să nu pună în pericol viabilitatea financiară a proiectului;

2.	ca regulă generală, să fie considerate drept restricții temporare și să fie menținute numai atât timp cât există problema accesibilității prețului pentru utilizatori.

2.2.2.   Rezultatele analizei financiare

(a)   Evaluarea rentabilității financiare a investiției și a capitalului național

Valoarea actualizată netă financiară (VANF) reprezintă suma care rezultă după ce costurile de investiție, de funcționare și de înlocuire preconizate (actualizate) ale proiectului sunt deduse din valoarea actualizată a veniturilor preconizate.

Rata de rentabilitate financiară (RRF) este rata de actualizare care determină o VANF egală cu zero.

Rentabilitatea financiară a unei investiții este evaluată prin estimarea valorii actualizate nete financiare și a ratei de rentabilitate financiară a investiției [VANF(C) și RRF(C)]. Acești indicatori compară costurile de investiție cu veniturile nete și stabilesc în ce măsură veniturile nete ale proiectului sunt în măsură să ramburseze investițiile, indiferent de sursele de finanțare. În unele cazuri (când este vorba de ajutoare de stat sau de operatori privați), este necesară calcularea RRF(Kp). Plata dobânzilor nu trebuie să fie inclusă în calculul VANF(C).

Pentru ca un proiect să necesite acordarea unei contribuții din fonduri:

VANF(C) înainte de contribuția UE ar trebui să fie negativă și RRF(C) ar trebui să fie mai mică decât rata de actualizare folosită pentru analiză (cu excepția proiectelor care fac obiectul normelor privind ajutoarele de stat în cazul cărora acest lucru poate să nu fie relevant).

În cazul în care un proiect major prezintă o rentabilitate financiară crescută [și anume RRF(C) este considerabil mai mare decât rata de actualizare financiară], se va considera, în general, că investitorul poate să implementeze proiectul fără contribuția Uniunii. Contribuția Uniunii poate fi justificată numai dacă se demonstrează că investiția nu poate să beneficieze de finanțare pe cont propriu, dat fiind că riscurile la care se expune un investitor pentru a implementa proiectul, de exemplu, un proiect foarte inovator, pot fi prea ridicate pentru a efectua investiția fără subvenționare publică.

Rentabilitatea financiară a capitalului național este evaluată prin estimarea valorii actualizate nete financiare și a ratei de rentabilitate financiară a capitalului [VANF(K) și RRF (K)]. Acești indicatori măsoară gradul în care veniturile nete ale proiectului sunt în măsură să ramburseze resursele financiare furnizate de fondurile naționale (din surse publice și private).

Calcularea VANF(K) și a RRF(K) necesită ca:

—	resursele financiare — fără sprijinul UE — investite în proiect să fie tratate ca ieșiri, fără a lua în considerare costurile de investiție;

—	contribuțiile în capital să fie luate în considerare în momentul în care sunt efectiv plătite pentru proiect sau rambursate (în cazul împrumuturilor);

—	plățile dobânzilor să fie incluse în tabelul pentru analiza rentabilității capitalului (VANF(K)];

—	subvențiile de funcționare să nu fie incluse în tabelul pentru analiza rentabilității capitalului (VANF(K)].

Pentru ca un proiect să necesite acordarea unei contribuții din fonduri:

VANF(K) cu asistență din partea Uniunii ar trebui să fie negativă sau egală cu zero, și RRF(K) ar trebui să fie mai mică sau egală cu rata de actualizare; în caz contrar, trebuie să se prezinte o justificare adecvată.

Atunci când este cazul, rentabilitatea capitalului inițiatorului proiectului [RRF(Kp)] ar trebui să fie, de asemenea, calculată. Acest lucru permite compararea veniturilor nete ale investiției cu resursele oferite de inițiator, și anume costul de investiție minus subvențiile nerambursabile primite din partea UE și/sau din partea autorităților naționale/regionale. Acest exercițiu poate fi deosebit de util în contextul ajutorului de stat în scopul de a verifica faptul că intensitatea ajutorului (asistență națională și din partea UE) oferă cel mai bun raport calitate-preț, cu obiectivul de a limita sprijinul financiar public la ceea ce este necesar pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere economic sau financiar. În cazul în care se estimează că proiectul va înregistra o rentabilitate pozitivă substanțială (adică cu mult deasupra valorilor de referință naționale privind rentabilitatea preconizată în sectorul respectiv), acest lucru indică faptul că subvenția primită ar genera profituri mai mari decât cele normale pentru beneficiar și, prin urmare, contribuția Uniunii poate să nu fie justificată.

(b)   Stabilirea contribuției corespunzătoare (maxime) din fonduri

Stabilirea contribuției corespunzătoare (maxime) din fonduri pentru proiectele generatoare de venituri trebuie să fie efectuată în conformitate cu una dintre metodele pentru stabilirea veniturilor nete potențiale în conformitate cu articolul 61 (operațiuni generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cu anexa V la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și cu secțiunea III din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei care stabilește normele pentru calcularea venitului net actualizat al operațiunilor generatoare de venituri nete.

(c)   Asigurarea viabilității (sustenabilității) financiare

Analiza de sustenabilitate financiară se bazează pe proiecții privind fluxul de numerar neactualizat. Ea este utilizată, în principal, pentru a demonstra că proiectul va dispune de lichidități suficiente de la an la an pentru a-și acoperi întotdeauna costurile de investiție și operaționale pe parcursul întregii perioade de referință.

Principalele aspecte ale analizei de sustenabilitate financiară sunt următoarele:

1.	sustenabilitatea financiară a proiectului este asigurată prin verificarea faptului că fluxul de numerar net cumulat (neactualizat) este pozitiv (sau egal cu zero) pentru fiecare an și pe parcursul întregii perioade de referință luate în considerare;

2.

fluxurile de numerar nete care sunt luate în considerare în acest sens ar trebui: — să țină cont de costurile de investiție, de toate resursele financiare (naționale și ale UE), de veniturile în numerar, de costurile de funcționare și de înlocuire la momentul în care sunt plătite, de rambursările obligațiilor financiare ale entității precum și de aporturile de capital, dobânzi și taxele directe; — să excludă TVA-ul, cu excepția cazului în care acesta nu este recuperabil; — să nu țină seama de valoarea reziduală decât dacă activul este lichidat în ultimul an de analiză luat în considerare;

3.

în cazul unei operațiuni care nu face obiectul cerințelor prevăzute la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau atunci când se proiectează fluxuri de numerar negative în viitor, trebuie să se indice modul în care costurile vor fi acoperite prin intermediul unui angajament clar pe termen lung al beneficiarului/operatorului, prin care acesta se angajează să furnizeze suficiente fonduri din alte surse pentru a asigura sustenabilitatea proiectului;

4.

dacă proiectele fac parte dintr-o infrastructură preexistentă, cum ar fi proiectele de extindere a capacității, trebuie să fie verificată sustenabilitatea financiară globală a operatorului sistemului în scenariul „cu proiect” (nu numai capacitatea segmentului extins) și trebuie să fie efectuată o analiză a sustenabilității la nivelul operatorului de sistem, iar rezultatele trebuie să fie luate în considerare în evaluarea riscurilor.

2.2.3.   Analiza financiară în parteneriatul public-privat (PPP)

Următoarele aspecte trebuie să fie luate în considerare atunci când se realizează analiza financiară pentru proiectele majore implementate ca PPP:

1.

Rata de actualizare financiară poate fi crescută și poate depăși rata standard stabilită în secțiunea III (metoda de calculare a venitului net actualizat al operațiunilor generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor) din Regulamentul delegat al Comisiei, pentru a reflecta un cost de oportunitate al capitalului mai ridicat pentru investitorul privat. Beneficiarul ar trebui să justifice acest cost de oportunitate mai ridicat de la caz la caz, prezentând dovezi, acolo unde este posibil, privind profitul obținut de partenerul privat în proiecte similare din trecut sau alte dovezi concrete relevante.

2.	În cazul proiectelor PPP în care proprietarul infrastructurii este diferit de operator, trebuie sã fie efectuatã o analizã financiarã consolidatã, care sã acopere atât proprietarul, cât și operatorul.

3.

Cu excepția cazului în care partenerul privat este ales în cadrul unei proceduri competitive cinstite, transparente și deschise care garanteazã cel mai bun „raport calitate-preț” pentru partenerul public (4), pentru a verifica rentabilitatea financiarã a capitalului privat și pentru a evita obținerea unui profit ridicat necuvenit generat de sprijinul UE, se calculeazã un indicator de mãsurare a rentabilitãții financiare a capitalului investit pentru investitorul privat [RRF(Kp)] (5), prin compararea veniturilor nete obținute de partenerul privat cu resursele furnizate în cursul investiției (prin capital propriu sau împrumuturi). Rata de rentabilitate financiarã care rezultã [RRF(PK)] trebuie sã fie comparatã cu valorile de referințã naționale sau internaționale privind rentabilitatea preconizatã în sectorul respectiv.

2.3.   Analiza economică

Astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ACB trebuie să includă o analiză economică.

Analiza economică este realizată cu ajutorul valorilor economice, reflectând costul de oportunitate social al bunurilor și serviciilor.

2.3.1.   Etapele esențiale ale analizei economice

Analiza economică trebuie să fie efectuată în prețuri contabile constante (prețuri-martor), având ca punct de plecare fluxurile de numerar din analiza financiară.

Analiza economică include următoarele etape:

1.

Corecții fiscale pentru a exclude din analiza economică taxele indirecte (de exemplu TVA, accize), subvențiile și transferurile de plăți realizate de o entitate publică (de exemplu, plățile din partea sistemelor naționale de asistență medicală). În cazul în care taxele indirecte/subvențiile au rolul de a corecta externalitățile, ele trebuie să fie incluse în analiza economică, dacă se consideră că reflectă în mod adecvat valoarea socială marginală a externalităților aferente și cu condiția să nu existe o dublă contabilizare cu alte costuri/beneficii economice.

2.

Conversia prețurilor de piață la prețuri contabile (martor) prin aplicarea de factori de conversie prețurilor financiare, cu scopul de a corecta distorsiunile de piață. Dacă nu sunt disponibili factori de conversie de la un birou național de planificare și dacă nu există o distorsionare semnificativă a pieței, din motive de simplificare, factorul de conversie poate fi stabilit la 1 (FC = 1). Factorii de conversie pot fi mai mari (sau mai mici) decât o unitate atunci când prețurile contabile sunt mai mari (sau mai mici) decât prețurile de piață.

3.

Monetizarea efectelor pentru care nu există o piață (corecții pentru externalități): externalitățile trebuie să fie estimate și evaluate, după caz, folosind metoda preferințelor explicite sau implicite (de exemplu, prețuri hedonice) sau alte metode. Analiza economică trebuie să ia în considerare numai efectele directe, pentru a evita dubla contabilizare, în timp ce, în general, prețurile-martor și monetizarea externalităților reprezintă efecte indirecte. Veniturile financiare sub formă de taxe de utilizare, comisioane și tarife sunt excluse din analiza economică și înlocuite cu estimarea efectelor directe asupra utilizatorilor, fie prin metoda „disponibilității de plată”, fie prin prețuri contabile. Taxele de utilizare, comisioanele și tarifele, în special în sectoarele care nu sunt expuse concurenței pe piață, în sectoarele reglementate sau în sectoarele influențate puternic de considerente politice, nu ar trebui utilizate drept substitut pentru „disponibilitatea de plată” a utilizatorului.

4.

Actualizarea costurilor estimate și a beneficiilor: după estimarea fluxului de costuri și beneficii economice, trebuie să se aplice metodologia standard a fluxului de numerar actualizat, folosind o rată de actualizare socială. Pe baza ratei sociale a preferinței de timp (RSPT), se estimează următoarele valori de referință pentru rata de actualizare socială: 4,95 % pentru statele membre beneficiare ale politicii de coeziune și 2,77 % pentru celelalte state membre. Pentru simplificare, trebuie să se folosească în general o rată de actualizare socială de 5 % ca valoare de referință în statele membre care beneficiază de politica de coeziune (Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia) și de 3 % în celelalte state membre (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii). Statele membre pot stabili o valoare de referință pentru rata de actualizare socială diferită de 5 % sau 3 %, cu condiția:   să ofere o justificare pentru valoarea de referință pe baza previziunilor privind creșterea economică și a altor parametri de stabilire a ratei de actualizare socială conform abordării RSPT; și   să asigure aplicarea sa coerentă în cadrul proiectelor similare din aceeași țară, regiune sau sector. Informațiile privind diferitele valori de referință vor fi puse la dispoziția beneficiarilor și a Comisiei la începutul programului operațional.

2.3.2.   Calcularea indicatorilor de performanță economică

Indicatorii-cheie ai analizei economice sunt indicatorii de performanță economică definiți mai jos:

(1)	Valoarea actualizată netă economică (VANE) este principalul indicator de referință pentru evaluarea proiectului. Este definită ca diferența dintre beneficiile și costurile sociale totale actualizate.

(2)

Pentru ca un proiect major să fie acceptabil din punct de vedere economic, valoarea actualizată netă economică a proiectului ar trebui să fie pozitivă (VANE>0), ceea ce demonstrează că societatea dintr-o anumită regiune sau țară are de câștigat în urma proiectului deoarece beneficiile proiectului depășesc costurile și, prin urmare, proiectul ar trebui să fie implementat.

(3)	Rata de rentabilitate economică (RRE) este rata internă de rentabilitate calculată cu ajutorul valorilor economice, care exprimă rentabilitatea socioeconomică a unui proiect.

(4)	Rata de rentabilitate economică ar trebui să fie mai mare decât rata de actualizare socială (RRE >RAS) pentru a justifica sprijinul acordat de UE unui proiect major.

(5)	Raportul beneficii/costuri (B/C) este definit ca valoarea actualizată netă a beneficiilor proiectului împărțită la valoarea actualizată netă a costurilor proiectului.

(6)	Raportul beneficii/costuri ar trebui să fie mai mare de 1 (B/C>1) pentru a justifica sprijinul acordat de UE unui proiect major.

Principalele beneficii economice pe sector care trebuie să fie luate în considerare în cadrul analizei economice sunt stabilite în tabelul 1. Pot fi adăugate beneficii economice suplimentare, dacă acest lucru este necesar și justificat. În anumite cazuri specifice, beneficiile respective pot deveni costuri economice, de exemplu, costurile crescute de exploatare a vehiculelor în anumite proiecte rutiere.

Tabelul 1

Sector/Subsector	Beneficii economice
Alimentare cu apă și salubrizare	(i) îmbunătățirea accesului la apa potabilă și la serviciile de tratare a apelor reziduale în ceea ce privește disponibilitatea, fiabilitatea și calitatea serviciului (ii) îmbunătățirea calității apei potabile (iii) îmbunătățirea calității apelor de suprafață și conservarea serviciilor ecosistemice ca urmare a reducerii poluării (iv) economii de resurse atât pentru producători, cât și pentru consumatori (v) îmbunătățirea sănătății (vi) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Gestionarea deșeurilor	(i) reducerea riscurilor pentru sănătate și mediu (reducerea contaminării aerului, apei și a solului). (ii) reducerea spațiului/costurilor de depozitare a deșeurilor (pentru instalațiile de tratare a deșeurilor) (iii) valorificarea materialelor, a energiei și producția de compost (evitarea costurilor de producție/generare alternativă, incluzând externalitățile) (iv) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (și anume CO2, CH4) (v) reducerea poluării vizuale, a zgomotului și a mirosurilor
Energie	Proiecte în domeniul eficienței energetice (i) economii de energie (exprimate prin valoarea economică a energiei, incluzând externalitățile) (ii) creșterea confortului (iii) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a celorlalte emisii Proiecte în domeniul surselor regenerabile de energie (i) reducerea costurilor la energie pentru înlocuirea surselor de energie, de exemplu prin înlocuirea alternativelor pentru combustibilii fosili (exprimată prin valoarea economică a energiei generate de alternativa care ar putea fi înlocuită, incluzând externalitățile) (ii) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Rețelele și infrastructura de gaz/electricitate (i) creșterea și diversificarea aprovizionării cu energie (valoarea gazului/energiei electrice furnizat(e) în mod suplimentar, incluzând externalitățile) (ii) creșterea securității și a fiabilității aprovizionării cu energie (reducerea întreruperilor de aprovizionare) (iii) reducerea costurilor la energie pentru înlocuirea sursei de energie (iv) integrarea pieței: variația excedentelor datorate efectelor alinierii prețurilor de la un loc la altul (pentru transmitere) sau de la o perioadă la alta (pentru stocare) (v) eficiență energetică îmbunătățită (vi) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a celorlalte emisii
Drumuri, căi ferate, transport public	(i) reducerea costurilor generalizate (pentru circulația mărfurilor/persoanelor) — economii de timp — economiile privind costurile de exploatare a vehiculelor (ii) economii legate de accidente (iii) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (iv) reducerea celorlalte emisii (și anume impactul poluării atmosferice la nivel local) (v) reducerea emisiilor sonore (de exemplu, unele proiecte urbane)
Aeroporturi, porturi maritime și transport intermodal	(i) reducerea costurilor generalizate (pentru circulația mărfurilor/persoanelor) — economii de timp — economiile privind costurile de exploatare a vehiculelor (ii) îmbunătățirea calității serviciilor (de exemplu, furnizarea de porți de contact în aeroporturi) (iii) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (iv) reducerea celorlalte emisii (v) reducerea emisiilor sonore
Cercetare și inovare	(i) beneficii pentru întreprinderi (înființarea unor întreprinderi de tip spin-off și start-up, dezvoltarea de produse și procese noi sau îmbunătățite; efectele pozitive ale cunoștințelor) (ii) beneficii pentru cercetători și studenți (cercetare nouă, formarea de capital uman, dezvoltarea capitalului social) (iii) beneficii pentru publicul larg (reducerea riscurilor pentru mediu, reducerea riscurilor pentru sănătate, efecte culturale pentru vizitatori)
Bandă largă	(i) creșterea folosirii serviciilor electronice și îmbunătățirea calității acestora, inclusiv a comerțului electronic, pentru cetățeni și întreprinderi (în special în zonele rurale); (ii) creșterea folosirii serviciilor electronice și îmbunătățirea calității acestora, inclusiv a e-Guvernării și a e-Sănătății, pentru administrația publică.

2.3.3.   Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în cadrul analizei economice

ACB trebuie să ia în considerare costurile și beneficiile proiectului în contextul emisiilor de gaze cu efect de seră și al schimbărilor climatice. Cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de proiect și estimarea costului economic al emisiilor de dioxid de carbon (CO2) utilizat pentru monetizarea externalităților acestor emisii trebuie să se bazeze pe o metodologie transparentă aliniată cu obiectivele de decarbonizare ale UE până în 2050. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, costurile măsurilor vizând sporirea rezistenței proiectului la efectele schimbărilor climatice care sunt justificate în mod corespunzător în studiile de fezabilitate ar trebui să fie incluse în analiza economică. Beneficiile măsurilor respective, de exemplu, măsurile luate pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră sau a spori rezistența la schimbările climatice, la condițiile meteorologice extreme și la alte dezastre naturale ar trebui, de asemenea, să fie evaluate și incluse în analiza economică, dacă este posibil, cuantificate sau cel puțin descrise în mod adecvat.

2.3.4.   Analiza economică simplificată în cazuri speciale

În anumite cazuri limitate în care cuantificarea și monetizarea beneficiilor unui proiect major este foarte dificilă sau imposibilă, dar în care costurile pot fi estimate cu un grad rezonabil de încredere, în special pentru proiectele majore motivate de necesitatea de a asigura respectarea legislației UE, poate fi efectuată o analiză cost-eficacitate (ACE). În astfel de cazuri, evaluarea trebuie să verifice faptul că proiectul reprezintă soluția cea mai eficientă pentru societate pentru a furniza un serviciu necesar în condiții predefinite stabilite. În plus, ar trebui să fie furnizată o descriere calitativă a principalelor beneficii economice.

ACE este efectuată prin calcularea costului pe unitate al beneficiilor „nemonetizate” și trebuie să cuantifice beneficiile fără a fixa un preț monetar sau o valoare economică.

Condițiile de aplicare ale ACE sunt următoarele:

—	proiectul generează un singur rezultat care este omogen și ușor măsurabil;

—	acest rezultat reprezintă un element crucial, ceea ce înseamnă că acțiunea necesară pentru a-l obține este esențială;

—	obiectivul major al proiectului este de a obține rezultatul cu costuri minime;

—	nu există externalități semnificative;

—	există numeroase valori de referință adecvate pentru a verifica că tehnologia aleasă respectă criteriile minime de performanță a costurilor necesare.

2.4.   Evaluarea riscurilor

Astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ACB trebuie să includă o evaluare a riscurilor. Aceasta este necesară pentru a face față incertitudinii care caracterizează proiectele de investiții. Evaluarea riscurilor permite inițiatorului proiectului să înțeleagă mai bine modul în care impacturile estimate ar putea evolua dacă anumite variabile-cheie ale proiectului se dovedesc a fi diferite de cele așteptate. O analiză detaliată a riscurilor stă la baza unei strategii corecte de gestionare a riscurilor, care, la rândul ei, este luată în considerare în conceperea proiectului. Ar trebui acordată o atenție deosebită aspectelor legate de mediu și de schimbările climatice.

Evaluarea riscurilor cuprinde două etape:

1.

analiza de senzitivitate, care stabilește variabilele „critice”/parametrii „critici” ai modelului, și anume cele/cei ale căror variații, pozitive sau negative, au cel mai mare impact asupra indicatorilor de performanță ai proiectului, ia în calcul următoarele aspecte: — variabilele critice sunt variabilele a căror variație de 1 % determină o variație de peste 1 % a VAN; — analiza este efectuată prin modificarea unui singur element de fiecare dată și prin stabilirea efectului modificării respective asupra VAN; — valorile de comutare reprezintă modificarea procentuală care ar trebui aplicată variabilei critice pentru a face ca VAN să fie egală cu zero; — analiza scenariilor, care permite studierea impactului combinat al seturilor stabilite de valori critice și, în special, combinația de valori optimiste și pesimiste ale unui grup de variabile, pentru a construi diferite scenarii, care pot fi adevărate în cazul anumitor ipoteze.

2.

analiza calitativă a riscurilor, inclusiv prevenirea și atenuarea riscurilor, care include următoarele elemente: — o listă cu riscurile la care este expus proiectul; — o matrice de risc care prezintă, pentru fiecare risc identificat: — posibilele cauze ale eșecului; — legătura cu analiza de senzitivitate, dacă este cazul; — efectele negative generate de proiect; — nivelele de probabilitate (de exemplu, foarte puțin probabil, puțin probabil, relativ probabil, probabil, foarte probabil) a apariției și a gravității impactului; — nivelul de risc (și anume combinația dintre probabilitate și impact). — identificarea măsurilor de prevenire și atenuare, inclusiv a entității însărcinate cu prevenirea și reducerea principalelor riscuri, și a procedurilor standard, după caz și luând în considerare cele mai bune practici, atunci când este posibil, care trebuie să fie aplicate pentru a reduce expunerea la risc, atunci când se consideră necesar. — interpretarea matricei de risc, inclusiv evaluarea riscurilor reziduale după aplicarea măsurilor de prevenire și atenuare. — În plus, evaluarea riscurilor poate, dacă este cazul (în funcție de dimensiunea proiectului și de disponibilitatea datelor), și trebuie, în cazul în care expunerea la riscurile reziduale este încă semnificativă, să includă o analiză probabilistică a riscurilor, care implică următoarele etape: 1. distribuțiile de probabilități pentru variabilele critice, care oferă informații cu privire la probabilitatea apariției unei modificări procentuale date a variabilelor critice. Calcularea distribuției probabilității variabilelor critice este necesară pentru efectuarea analizei cantitative a riscului. 2. analiza cantitativă a riscurilor bazată pe simularea Montecarlo, care oferă distribuții de probabilități și indicatori statistici pentru rezultatul preconizat, deviația standard etc. în ceea ce privește indicatorii de performanță financiară și economică a proiectului. Principalele riscuri pe sector care trebuie să fie luate în considerare în evaluarea riscurilor sunt prezentate în tabelul 2. Pentru a sprijini inițiatorii de proiecte să pregătească analiza calitativă a riscurilor în conformitate cu prezentul regulament, statele membre sunt încurajate (dacă consideră că acest lucru este adecvat și/sau fezabil) să elaboreze orientări naționale privind evaluarea anumitor riscuri standard ale proiectelor, precum și o listă de măsuri de atenuare și de prevenire pentru toate sectoarele. Tabelul 2 Sector/Subsector Riscuri specifice Alimentare cu apă și salubrizare Riscuri legate de cerere: (i) consumul de apă este mai mic decât cel estimat (ii) rata de conectare la sistemul public de salubrizare este mai lentă decât cea estimată Riscuri legate de proiectare (iii) studii și investigații inadecvate, de exemplu previziuni hidrologice inadecvate (iv) estimări inadecvate ale costului de proiectare Riscuri legate de achiziția de terenuri: (v) întârzieri procedurale (vi) prețul terenurilor este mai mare decât cel estimat Riscuri administrative și referitoare la achizițiile publice: (vii) întârzieri procedurale (viii) autorizațiile de construcție sau alte autorizații (ix) aprobarea utilităților publice (x) proceduri judiciare Riscuri legate de construcție: (xi) depășiri ale costului proiectului și întârzieri în ceea ce privește construcția (xii) legate de contractant (faliment, lipsa resurselor) Riscuri operaționale: (xiii) fiabilitatea surselor de apă identificate (cantitate/calitate) (xiv) costuri de întreținere și de reparații mai mari decât cele estimate, defecțiuni tehnice repetate Riscuri financiare: (xv) tariful crește mai încet decât s-a estimat (xvi) colectarea tarifelor este mai scăzută decât s-a estimat Riscuri legate de reglementare (xvii) factori politici sau de reglementare neașteptați care afectează prețul apei Alte riscuri: (xviii) opoziția publicului Gestionarea deșeurilor Riscuri legate de cerere: (i) producerea de deșeuri este mai mică decât estimările (ii) control insuficient al fluxului de deșeuri/livrare insuficientă de deșeuri Riscuri legate de proiectare: (iii) studii și investigații inadecvate (iv) alegerea unei tehnologii nepotrivite (v) estimări inadecvate ale costului de proiectare Riscuri legate de achiziția de terenuri: (vi) întârzieri procedurale (vii) prețul terenurilor este mai mare decât cel estimat Riscuri administrative și referitoare la achizițiile publice: (viii) întârzieri procedurale (ix) autorizațiile de construcție sau alte autorizații (x) aprobarea utilităților publice Riscuri legate de construcție: (xi) depășiri ale costului proiectului și întârzieri în ceea ce privește construcția (xii) legate de contractant (faliment, lipsa resurselor) Riscuri operaționale: (xiii) compoziția deșeurilor este diferită de cea estimată sau prezintă variații neașteptat de mari (xiv) costuri de întreținere și de reparații mai mari decât cele estimate, defecțiuni tehnice repetate (xv) rezultatele nu îndeplinesc obiectivele de calitate (xvi) nu se respectă limitele emisiilor produse de instalație (în aer și/sau în apă) Riscuri financiare: (xvii) tariful crește mai încet decât s-a estimat (xviii) colectarea tarifelor este mai scăzută decât s-a estimat Riscuri legate de reglementare: (xix) modificări ale cerințelor de mediu și ale instrumentelor economice și de reglementare (de exemplu, introducerea unei taxe pentru depozitele de deșeuri, interzicerea depozitării deșeurilor) Alte riscuri: (xx) opoziția publicului Energie Riscuri legate de cerere: (i) penurii ale cererii (ii) evoluția prețurilor combustibililor concurenți (iii) Analiza inadecvată a condițiilor climatice care influențează cererea de energie pentru încălzire și/sau răcire Riscuri legate de proiectare: (iv) estimări inadecvate ale costului de proiectare (v) studii și investigații inadecvate ale siturilor (vi) inovații în producerea/transmiterea de energie sau în tehnologia de stocare a energiei, care fac ca tehnologia proiectului să fie depășită Riscuri legate de achiziția de terenuri (vii) prețul terenurilor este mai mare decât cel estimat (viii) costuri mai mari pentru achiziționarea drepturilor de trecere (ix) întârzieri procedurale Riscuri administrative și referitoare la achizițiile publice: (x) întârzieri procedurale Riscuri legate de construcție: (xi) depășiri ale costului proiectului și întârzieri în ceea ce privește construcția (xii) inundații, alunecări de teren etc (xiii) accidente Riscuri operaționale: (xiv) costurile de întreținere și de reparații sunt mai ridicate decât s-a estimat, defecțiuni tehnice repetate, de exemplu cele cauzate de efectele schimbărilor climatice (xv) perioade nefuncționale lungi din motiv de accident sau din cauze externe Riscuri financiare: (xvi) modificări în sistemul tarifar și/sau în sistemul de stimulente (xvii) estimare inadecvată a tendințelor prețurilor la energie Riscuri legate de reglementare: (xviii) modificări ale cerințelor de mediu, ale instrumentelor economice (de exemplu ale programelor de sprijin în domeniul surselor regenerabile de energie, ale conceperii schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii) Alte riscuri: (xix) opoziția publicului Drumuri, căi ferate, transport public, aeroporturi, porturi maritime și transport intermodal Riscuri legate de cerere: (i) traficul estimat este diferit decât cel prevăzut Riscuri legate de proiectare: (ii) studii și investigații inadecvate ale siturilor (iii) estimări inadecvate ale costului de proiectare Riscuri administrative și referitoare la achizițiile publice: (iv) întârzieri procedurale (v) autorizațiile de construcție (vi) aprobarea utilităților publice Riscuri legate de achiziția de terenuri: (vii) prețul terenurilor este mai mare decât cel estimat (viii) întârzieri procedurale Riscuri legate de construcție: (ix) depășiri ale costului proiectului (x) inundații, alunecări de teren etc (xi) descoperiri arheologice (xii) legate de contractant (faliment, lipsa resurselor) Riscuri operaționale: (xiii) cheltuielile de exploatare și întreținere sunt mai mari decât s-a estimat Riscuri financiare: (xiv) colectarea taxelor este mai scăzută decât s-a așteptat Riscuri legate de reglementare: (xv) modificări ale cerințelor de reglementare Alte riscuri: (xvi) opoziția publicului Cercetare, dezvoltare și inovare Riscuri legate de cerere: (i) dezvoltarea industriei relevante (cererea privind rezultatele cercetării și cererea de cercetare privată) (ii) evoluții pe piața forței de muncă (cererea de absolvenți de studii universitare și impactul asupra cererii de servicii de educație în domeniul respectiv) (iii) interesul publicului larg este diferit decât cel prevăzut Riscuri legate de proiectare: (iv) estimări inadecvate ale costului de proiectare (v) selectarea inadecvată a sitului sau întârzieri în finalizarea conceperii proiectului (vi) inventarea unei noi tehnologii CDI care face ca tehnologia infrastructurii să fie depășită (vii) lipsa de expertiză bine stabilită în domeniul ingineriei tehnice Riscuri administrative și referitoare la achizițiile publice: (viii) întârzieri în obținerea autorizațiilor de construcție (ix) dificultăți privind obținerea drepturilor de proprietate (x) întârzieri în achiziționarea de drepturi de proprietate intelectuală sau costuri de dobândire a acestora care depășesc estimările inițiale (xi) întârzieri procedurale pentru a selecta furnizorul și pentru a semna contractul de achiziții publice (xii) dificultăți de aprovizionare Riscuri legate de construcție: (xiii) întârzieri în cadrul proiectului și depășiri de costuri în cursul instalării echipamentului științific (xiv) lipsa de soluții gata pregătite pentru a satisface necesitățile apărute în timpul construirii sau funcționării infrastructurii (xv) întârzieri în cadrul lucrărilor suplimentare care nu țin de controlul promotorului proiectului Riscuri operaționale: (xvi) lipsa personalului academic/cercetătorilor (xvii) complicații neașteptate legate de instalarea de echipamente specializate (xviii) întârzieri privind punerea în funcțiune, în mod complet și fiabil, a echipamentului (xix) producția insuficientă de rezultate ale cercetării (xx) impacturi/accidente neașteptate asupra mediului Riscuri financiare: (xxi) finanțare angajată insuficientă la nivel național/regional în cursul fazei operaționale (xxii) estimare inadecvată a veniturilor financiare (xxiii) incapacitatea de a satisface cererea din partea utilizatorilor (xxiv) sistem inadecvat pentru protecția și exploatarea proprietății intelectuale (xxv) pierderea clienților/utilizatorilor existenți datorită concurenței altor centre de C + D Bandă largă Riscuri de reglementare și legate de context: (i) schimbare de orientare a politicii strategice (ii) schimbare a comportamentului supus excepțiilor al viitorilor investitori privați (iii) modificarea reglementărilor privind piața cu amănuntul (iv) cerere fără succes în materie de ajutoare de stat Riscuri legate de cerere: (v) adoptarea serviciului de către furnizorii cu amănuntul și/sau en gros este mai mică decât estimările (vi) investiții reduse în rețeaua „ultimul kilometru” de către furnizorii de servicii Riscuri legate de proiectare: (vii) estimări inadecvate ale costului de proiectare Riscuri administrative și referitoare la achizițiile publice: (viii) întârzieri în cadrul procedurii de achiziție publică (ix) riscul de a nu obține drepturile de proprietate necesare Riscuri operaționale și financiare: (x) creșteri ale costurilor operaționale (xi) finanțare angajată insuficientă la nivel național/regional în cursul fazei operaționale (xii) pierderi de personal-cheie pe parcursul funcționării proiectului

Formule

Formule pentru analiza financiară:

—   Valoarea actualizată netă financiară (VANF)

—   Rata de rentabilitate financiară (RRF)

Unde S t este balanța fluxului de numerar la momentul t și a t este factorul de actualizare financiar ales pentru actualizare la momentul t; i este rata de actualizare financiară.

Formule pentru analiza economică

—   Valoarea actualizată netă economică (VANE)

—   Rata de rentabilitate economică (RRE)

—   Raportul beneficii/costuri (B/C)

Unde V t este soldul beneficiilor nete (B-C) la momentul t, B este fluxul de beneficii totale la momentul t, C este fluxul de costuri sociale totale la momentul t, ρ t este factorul de actualizare socială ales pentru actualizare la momentul t;r este rata de actualizare socială.

---

(1)  În cazul în care un proiect major constă într-un activ nou, veniturile și cheltuielile de exploatare (sau beneficiile și costurile în analiza economică) sunt cele ale noii investiții.

(2)  Populația care beneficiază în mod direct de proiect.

(3)  La aplicarea acestor principii, trebuie să se ia în considerare dispozițiile specifice ale legislației Uniunii în sectorul apei și deșeurilor (și anume Directiva-cadru privind apa și Directiva-cadru privind deșeurile).

(4)  Condițiile ar trebui specificate în documentul național de orientare referitor la PPP.

(5)  În cazul în care a fost selectat deja partenerul privat; în caz contrar, ar trebui să se descrie modul în care se va garanta acest aspect.