22.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 15/31

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1187/2008 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de glutamat monosodic provenind din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”).

(2)

Măsurile impuse au luat forma unei taxe ad valorem fixate la 39,7 %. Fac excepție taxele fixate pentru Hebei Meihus MSG Group Co. Ltd. (33,8 %), Tongliao Meihua Bio-Tech Co. Ltd. (33,8 %) și Fujian Province Jianyang Wuyi MSG Co. Ltd. (36,5 %).

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea a fost depusă de Ajinomoto Foods Europe SAS (denumit în continuare „solicitantul”), singurul producător de glutamat monosodic din Uniune, reprezentând, prin urmare, 100 % din producția totală de glutamat monosodic a Uniunii.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce, probabil, la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(6)

Stabilind, în urma consultării comitetului consultativ, existența unor elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 29 noiembrie 2013, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

În paralel, în aceeași zi, Comisia a anunțat deschiderea unei anchete antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază cu privire la importurile în Uniune de glutamat monosodic provenind din Indonezia (5).

(8)

În cadrul acestei anchete, în august 2014, Comisia a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 904/2014 (6), o taxă antidumping provizorie la importurile de glutamat monosodic provenind din Indonezia (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”). Măsurile provizorii au fost instituite pentru o perioadă de șase luni.

(9)

Cele două anchete paralele au acoperit aceeași perioadă a anchetei (de reexaminare) și aceeași perioadă luată în considerare, astfel cum sunt definite în considerentul 10.

(10)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada 1 octombrie 2012-30 septembrie 2013 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2010 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada luată în considerare”) (7).

(11)

Comisia a informat în mod oficial solicitantul, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii din Uniune cunoscuți a fi interesați și reprezentanții țării exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(12)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere până la termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(13)

Ținând cont de numărul aparent mare de producători-exportatori chinezi și de importatori neafiliați din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(14)

În ceea ce privește producătorii-exportatori din China, pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea ar fi necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion reprezentativ, părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminării și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. Având în vedere faptul că numai doi producători-exportatori din China au oferit Comisiei informațiile solicitate, eșantionarea nu a fost considerată necesară.

(15)

Pentru a oferi Comisiei posibilitatea de a decide dacă eșantionarea ar fi necesară și, în caz afirmativ, de a selecta un eșantion, Comisia a invitat toți importatorii neafiliați să se facă cunoscuți și să furnizeze informațiile precizate în avizul de deschidere.

(16)

Paisprezece importatori neafiliați au acționat în consecință. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste societăți nu a importat glutamat monosodic (MSG) din China în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea.

(17)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului care rezultă din acesta și, pe de altă parte, interesul Uniunii.

(18)

Au fost trimise chestionare ambilor producători-exportatori chinezi care s-au manifestat în cadrul exercițiului de eșantionare, unicului producător din Uniune și celor 33 de utilizatori identificați în Uniune.

(19)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea unicului producător din Uniune, din partea unui operator comercial, precum și din partea a cinci utilizatori. Niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a furnizat un răspuns la chestionar.

(20)

S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

Producător din Uniune

Utilizatori

(21)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționa să se recomande menținerea taxei antidumping definitive la importurile de glutamat monosodic provenind din China. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei comunicări a informațiilor. Observațiile acestora au fost analizate și luate în considerare, după caz.

(22)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu produsul vizat de ancheta inițială, și anume glutamatul monosodic („MSG”) provenind din China, încadrat în prezent la codul NC ex 2922 42 00 (denumit în continuare „produsul în cauză”). MSG-ul este un aditiv alimentar și se folosește în principal ca potențiator de arome în supe, ciorbe, mâncăruri pe bază de carne și pește, în amestecurile de condimente și în alimentele gata preparate. MSG-ul este utilizat, de asemenea, în industria chimică pentru aplicații nealimentare, precum detergenții. Este produs sub formă de cristale albe, inodore, de diverse mărimi. MSG-ul este disponibil în pachete de diferite dimensiuni: de la pachete pentru larg consum de 0,5 grame până la saci vrac de 1 000 de kilograme. Pachetele de dimensiuni mai mici se vând prin intermediul comercianților cu amănuntul către consumatorii particulari, iar cele de dimensiuni mai mari, de 20 de kilograme și peste, sunt destinate utilizatorilor industriali. În plus, există diferite grade de puritate. Cu toate acestea, nu există diferențe în caracteristicile glutamatului monosodic în funcție de dimensiunea pachetului sau de gradul de puritate.

(23)

MSG-ul este obținut în principal prin fermentarea a diferite surse de zahăr (amidon de porumb, amidon de tapioca, sirop de zahăr, melasă din trestie de zahăr și melasă din sfeclă de zahăr).

(24)

Ancheta de reexaminare a confirmat, la fel ca ancheta inițială, faptul că produsul în cauză și MSG-ul fabricat și vândut pe piața internă din țara în cauză, MSG-ul fabricat și vândut de industria din Uniune pe piața Uniunii și cel fabricat și vândut pe piețele a două țări analoage (Thailanda și Indonezia) au aceleași proprietăți fizice, tehnice și chimice de bază și aceleași utilizări de bază.

(25)

În consecință, aceste produse sunt considerate ca fiind produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(26)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă în prezent există sau nu dumping și dacă expirarea măsurilor existente riscă sau nu să ducă la continuarea sau la reapariția dumpingului.

(27)

Astfel cum s-a arătat în considerentele 18 și 19, deși au fost trimise chestionare ambilor producători-exportatori chinezi care s-au manifestat în cadrul exercițiului de eșantionare, niciunul dintre aceștia nu a trimis un răspuns la chestionar și nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, au trebuit utilizate datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(28)

Autoritățile chineze și producătorii-exportatori chinezi care nu au cooperat la anchetă au fost informați cu privire la aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și au avut posibilitatea de a formula observații. Nu s-au primit observații.

(29)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea unei continuări a dumpingului prevăzute mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special, informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și statisticile disponibile, și anume cele provenind de la Eurostat și din baza chineză de date privind exporturile.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP. În acest scop, a trebuit selectată o țară terță cu economie de piață („țara analoagă”).

(31)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că intenționa să selecteze Thailanda sau Indonezia ca posibile țări analoage adecvate și a invitat părțile să își prezinte observațiile. În ancheta inițială (8), țara analoagă adecvată utilizată a fost Thailanda. Indonezia a fost propusă în cadrul anchetei actuale întrucât, astfel cum s-a arătat în considerentul 7, o anchetă antidumping paralelă privind importurile în Uniune de glutamat monosodic provenind din Indonezia a fost inițiată în aceeași zi ca și actuala anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (9). O parte interesată a afirmat că Thailanda nu este o țară analoagă adecvată, deoarece producătorul thailandez cooperant face parte din același grup de societăți ca și solicitantul. În plus, s-a afirmat că pe piața thailandeză nu există concurență și că vânzările interne din Thailanda se efectuează mai ales în ambalaje mici, la nivelul comerțului cu amănuntul, în timp ce exporturile din China către Uniune s-ar efectua în saci mari sau în vrac pentru uz industrial.

(32)

Comisia a solicitat informații de la peste cinci producători cunoscuți ai produsului similar din Thailanda. Un singur producător din Thailanda s-a manifestat și a prezentat un răspuns la chestionar. Acest producător făcea parte din același grup ca și solicitantul. Spre deosebire de ceea ce s-a afirmat de către o parte interesată, apartenența la același grup ca și solicitantul nu implică în mod automat o lipsă de fiabilitate a valorii normale. De altfel, partea interesată în cauză nu a explicat modul în care relația ar fi putut avea un impact asupra valorii normale pe piața internă din Thailanda. Prin urmare, acest argument ar trebui respins.

(33)

Astfel cum s-a stabilit în considerentul 24, ancheta a demonstrat că glutamatul monosodic produs și vândut pe piața internă din Thailanda are aceleași proprietăți tehnice, fizice și chimice de bază și aceleași utilizări finale de bază ca și produsul fabricat și exportat de către producătorii-exportatori chinezi în Uniune. În plus, procesele de producție în China sunt similare cu cele de pe piața thailandeză. În fine, în Thailanda există o concurență considerabilă, dată de numărul mare de producători interni și de importuri din alte țări terțe, inclusiv din China. De asemenea, spre deosebire de ceea ce s-a susținut, ancheta a arătat că vânzările pe piața internă din Thailanda se fac atât în vrac, cât și cu amănuntul. Prin urmare, argumentul conform căruia Thailanda nu reprezintă o alegere adecvată ca țară analoagă pentru motivele respective ar trebui respins.

(34)

Producătorii-exportatori indonezieni au fost de acord cu utilizarea datelor lor, furnizate în cadrul anchetei paralele menționate în considerentul 7, în scopul desfășurării prezentei anchete de reexaminare în perspectiva expirării. Astfel cum s-a arătat în considerentul 24, ancheta a demonstrat că glutamatul monosodic produs și vândut pe piața internă din Indonezia are aceleași proprietăți tehnice, fizice și chimice de bază și aceleași utilizări finale de bază ca și produsul fabricat și exportat de către producătorii-exportatori chinezi în Uniune. Mai mult decât atât, pe baza informațiilor disponibile, procesele de producție din China sunt similare cu cele de pe piața indoneziană. În cele din urmă, în Indonezia există o concurență considerabilă, dată de numărul mare de producători interni și de importuri din alte țări terțe, inclusiv din China. De asemenea, ancheta a arătat că vânzările pe piața internă din Indonezia se fac atât în vrac, cât și cu amănuntul.

(35)

Rezultă din cele de mai sus că ambele țări, Thailanda și Indonezia, puteau fi selectate ca țări analoage adecvate. Cu toate acestea, dat fiind că informațiile furnizate de producătorii-exportatori indonezieni, care fac obiectul anchetei paralele, sunt mult mai detaliate decât cele furnizate de unicul producător cooperant din Thailanda, Comisia a considerat că este mai rezonabil să selecteze Indonezia ca țară analoagă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(36)

Informațiile primite de la producătorii cooperanți din Indonezia au fost utilizate ca bază pentru stabilirea valorii normale pentru producătorii-exportatori din China.

(37)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne pentru fiecare dintre producătorii cooperanți din Indonezia a fost reprezentativ în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Vânzările pe piața internă au fost considerate reprezentative dacă volumul total al vânzărilor produsului similar către clienți independenți de pe piața internă a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. S-a constatat că vânzările pe piața internă din Indonezia au fost reprezentative pentru fiecare dintre producători. Apoi, s-a examinat dacă vânzările interne ale produsului similar ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cursul normal al unor operațiuni comerciale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care au fost profitabile pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(38)

Deoarece s-a constatat că vânzările pe piața internă au fost realizate în cantități suficiente și în cadrul unor operațiuni comerciale obișnuite, valoarea normală a fost bazată pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(39)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(40)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza statisticilor, și anume a statisticilor Eurostat, fiind calculat ca medie ponderată.

(41)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export la nivelul franco fabrică. Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări în ceea ce privește costurile de navlu și transport, ținând seama de ajustările valorii normale a producătorilor-exportatori indonezieni, astfel cum a fost stabilit în cadrul anchetei paralele menționate în considerentul 41 din regulamentul provizoriu.

(42)

În plus, o parte interesată a susținut că producătorii-exportatori chinezi dețin avantaje de cost comparative față de producătorii thailandezi în ceea ce privește procesul de producție (integrare pe verticală), evoluția prețurilor materiilor prime și consumul de energie. Întrucât Indonezia a fost utilizată ca țară analoagă, acest argument este lipsit de pertinență. În ceea ce privește Indonezia și astfel cum se descrie în considerentul 34, procesele de producție de MSG în China sunt similare cu cele de pe piața indoneziană. Trebuie remarcat faptul că toți producătorii de MSG din lume utilizează metode de producție similare. MSG-ul este obținut prin fermentarea a diferite surse de zahăr (amidon de porumb, amidon de tapioca, sirop de zahăr, melasă din trestie de zahăr și melasă din sfeclă de zahăr).

(43)

O parte interesată a susținut că exporturile din China se fac în principal în vrac, în timp ce vânzările interne din Thailanda se fac în principal cu amănuntul. Prin urmare, s-a susținut că marja de dumping ar trebui să fie calculată exclusiv pe baza vânzărilor în vrac. Având în vedere că niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a cooperat, nu există informații disponibile cu privire la condițiile de vânzare, nivelul schimburilor comerciale sau ambalarea produselor exportate din China.

(44)

Mai mult, întrucât Indonezia a fost utilizată ca țară analoagă, acest argument este lipsit de pertinență. În orice caz, indiferent dacă vânzările cu amănuntul au fost incluse sau nu, comparația a arătat în toate cazurile existența unor marje de dumping semnificative, astfel cum se arată în considerentul 47.

(45)

În plus, Comisia a calculat marjele de dumping pe baza valorii normale stabilite pentru țara analoagă. Comparația a arătat existența unor importante marje de dumping, astfel cum se arată în considerentul 47.

(46)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu au putut fi determinate tipurile de produs exportate din China. Prin urmare, nu s-a putut efectua o comparație pe tipuri de produs. În schimb, comparația a trebuit să fie efectuată pe baza datelor statistice privind prețul de export, astfel cum se explică în considerentele 39 și 40.

(47)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, a fost de peste 25 % în toate cazurile.

(48)

În urma constatării existenței unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare, a fost investigată probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor și au fost analizate următoarele elemente: volumul și prețurile importurilor din China care fac obiectul unui dumping, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China; atractivitatea pieței din Uniune pentru importurile din China.

(49)

În pofida măsurilor în vigoare, volumul de importuri din China a crescut cu 65 % pe parcursul perioadei luate în considerare, ceea ce corespunde unei creșteri a cotei de piață de 68 %, astfel cum se arată în considerentul 81. În ciuda acestei creșteri în termeni relativi, volumele și cota de piață a importurilor din China au rămas la un nivel scăzut în termeni absoluți, pe toată durata perioadei luate în considerare.

(50)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețurile de import au fost stabilite pe baza datelor Eurostat. Prețurile medii de import din China au scăzut în mod continuu din exercițiul financiar 2010/2011 până în perioada anchetei de reexaminare și, în general, s-au redus cu 20 % în cursul perioadei luate în considerare, astfel cum se arată în considerentul 84. S-a constatat că ele au făcut obiectul unui dumping în perioada anchetei de reexaminare. De asemenea, s-a stabilit că, dacă nu li se adaugă taxele antidumping, acestea ar subcota prețul de vânzare practicat de industria din Uniune, în medie cu peste 10 %.

(51)

Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China au fost stabilite pe baza informațiilor furnizate de solicitant. Cum aceste date nu erau disponibile în mod public, Comisia le-a confruntat cu alte surse deschise publicului, inclusiv cu articole din presă. Acestea sunt incluse în dosarul care poate fi consultat de părțile interesate. Pe această bază, China este cel mai mare producător de MSG din lume, cu o capacitate anuală de producție și o producție anuală care au crescut în cursul perioadei luate în considerare. În 2012, capacitatea de producție de MSG s-a situat între 3,5 și 4 milioane de tone, în timp ce producția de MSG în regiune era între 2,5 și 3 milioane de tone. Astfel, în 2012, capacitatea de producție neutilizată din regiune a fost în jur de 600 000-900 000 de tone.

(52)

Conform aceleiași surse, capacitatea de producție și producția de MSG din China vor crește și mai mult până în 2017, întrucât cererea de MSG în China este în creștere.

(53)

În 2011, guvernul chinez, prin Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) din China, a lansat o politică generală de eliminare a tehnologiilor de producție învechite și ineficiente, vizând 19 sectoare industriale importante, printre care și fabricile de MSG. Rezultatul a fost o scădere semnificativă a numărului de producători de MSG din China. Pe această bază, potrivit unei părți interesate, este foarte probabil să nu se fi înregistrat o creștere a capacității de producție în China. Ancheta a arătat, pe baza informațiilor conținute în cerere și a articolelor de presă, că societățile mai mari și-au sporit capacitatea. Astfel, capacitatea de producție de MSG în China a crescut, în ansamblu, iar argumentul înaintat de partea în cauză ar trebui, prin urmare, să fie respins.

(54)

În plus, pe baza informațiilor furnizate de către solicitant, stocul de glutamat monosodic din China a crescut în mod constant în ultimii ani, având o valoare de peste două ori mai mare decât consumul din Uniune în perioada anchetei de reexaminare. O parte interesată a susținut că, întrucât informațiile privind presupusul excedent de stoc nu erau disponibile în dosarul neconfidențial, acestea nu ar fi verificabile de către părțile interesate și nu ar trebui să fie luate în considerare. În plus, s-a afirmat că excedentul de stoc pare puțin probabil, având în vedere reducerea capacităților de către guvernul chinez. În acest sens, ar trebui remarcat faptul că partea interesată în cauză nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații. Mai mult, după cum s-a arătat deja în considerentul 27, niciun producător-exportator chinez nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, s-au folosit datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În plus, în temeiul articolului 19 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia poate să nu ia în considerare informațiile furnizate în mod confidențial, dacă acestea nu sunt însoțite de un rezumat neconfidențial valabil, dar nedepunerea unui astfel de rezumat nu conduce în mod automat la respingerea informațiilor furnizate în mod confidențial. Deși nu au putut fi confruntate toate elementele cuprinse în cerere, inclusiv informațiile furnizate cu privire la stocurile din China, în acest caz, informațiile furnizate au fost totuși considerate rezonabile și corecte, deoarece urmează aceeași direcție ca informațiile furnizate de solicitant care au putut fi confruntate. În plus, având în vedere creșterea capacității totale de producție din China, astfel cum se prezintă în considerentul 51, excedentul de stoc nu a fost singurul element care a condus la concluzia că producătorii-exportatori chinezi dispun de capacități neutilizate semnificative. De asemenea, ori de câte ori a fost posibil, Comisia a confruntat informațiile cu alte surse disponibile, cum ar fi articolele de presă, și a utilizat informațiile doar atunci când a fost convinsă de fiabilitatea și corectitudinea acestora. În consecință, acest argument ar trebui să fie respins.

(55)

În urma comunicării informațiilor, aceeași parte interesată a afirmat că aceste constatări ale Comisiei nu ar fi bazate pe fapte, așa cum o cere articolul 11 alineatul (3) din Acordul antidumping al OMC (10), ci doar pe presupuneri. Partea interesată și-a reiterat afirmațiile cu privire la presupusa reducere a capacității de producție și cu privire la capacitatea neutilizată din China.

(56)

După cum s-a arătat în considerentul 27 de mai sus, niciun producător-exportator chinez nu a cooperat în cadrul anchetei. Prin urmare, Comisia a fost nevoită să emită concluzii în baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Așa cum s-a menționat în considerentele 29 și 51 de mai sus, au fost utilizate în principal informațiile furnizate de solicitant în cererea sa, confruntate în mod adecvat, pe cât posibil cu alte surse de informații. Întrucât acestea au fost singurele informații disponibile fiabile, afirmația potrivit căreia concluziile se bazează pe simple presupuneri a fost respinsă.

(57)

Au fost luate în considerare și informațiile furnizate de partea interesată în cauză. Cu toate acestea, partea interesată în cauză a furnizat informații contradictorii în ceea ce privește capacitatea de producție disponibilă și capacitatea neutilizată din China. De exemplu, contrar celor susținute de această parte, elementele de probă anexate la observațiile sale arată o creștere a capacității de producție de MSG în China, mai degrabă decât o scădere. Această tendință este în concordanță cu constatările Comisiei, așa cum se arată în considerentul 53 de mai sus. Prin urmare, afirmația părții, potrivit căreia este probabilă o scădere a capacității totale în China, a fost respinsă.

(58)

Se concluzionează astfel că producătorii-exportatori chinezi dispun de capacități neutilizate semnificative care ar putea fi utilizate pentru creșterea substanțială a exporturilor către Uniune dacă măsurile antidumping ar expira, astfel cum se explică mai jos, în considerentele 61 și 62.

(59)

În decursul perioadei luate în considerare, datorită măsurilor în vigoare, piața Uniunii a reprezentat doar o parte minoră a exporturilor chinezești. O parte interesată a susținut că Uniunea nu ar fi o piață atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi, întrucât se preconizează o creștere a cererii de MSG în Asia și în alte economii emergente, inclusiv în China. Această parte a mai susținut că, având în vedere că nivelurile prețurilor de export din China către alte țări terțe ar fi, în medie, mai mari sau similare cu nivelul prețurilor de export din China către Uniune, producătorii-exportatori chinezi nu ar fi stimulați să-și mărească volumul exporturilor către piața Uniunii.

(60)

Deși ancheta a arătat că prețurile de export din China către țările terțe au fost, în medie, cu puțin mai mari decât prețurile de export către Uniune, acest lucru se poate datora faptului că producătorii-exportatori chinezi și-au micșorat prețurile de export către Uniune datorită taxelor antidumping în vigoare. Prin urmare, acest fapt nu dă neapărat o indicație cu privire la nivelul la care s-ar putea situa prețurile dacă s-ar permite ca măsurile să expire. Dimpotrivă, având în vedere nivelul taxelor antidumping în vigoare, producătorii-exportatori chinezi ar putea să își majoreze prețurile de export, rămânând însă în continuare la prețuri de dumping și subcotând astfel prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(61)

Chiar dacă se preconizează o creștere a consumului în China, în restul Asiei și în alte piețe emergente, nivelul capacității de producție excedentare din China indică o motivație puternică pentru a găsi piețe alternative care să absoarbă această capacitate excedentară.

(62)

Comisia a luat, de asemenea, în considerare posibila impunere de măsuri împotriva exporturilor de MSG din China către Statele Unite ale Americii („SUA”), în urma anchetelor antidumping și antisubvenție efectuate în paralel de către autoritățile din SUA cu privire la exporturile din China ale aceluiași produs. Într-adevăr, autoritățile din SUA au impus măsuri definitive anti-dumping la data de 26 noiembrie 2014. Astfel, a fost stabilită o taxă individuală în cazul a patru producători-exportatori chinezi (20,09 %) și o taxă reziduală de 39,03 %. În consecință, accesul exporturilor chineze la piața SUA riscă să se diminueze, iar cantități mari de MSG din China ar putea să fie redirecționate către piața Uniunii, în special dacă s-ar permite expirarea măsurilor din Uniune. În această privință, ar trebui remarcat că, în 2013, aproximativ 26 600 de tone de MSG din China au fost exportate către SUA, cantitate care corespunde unei părți semnificative din consumul din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(63)

În plus, s-a constatat că atât prețul mediu practicat de industria din Uniune, cât și prețul mediu al importurilor în Uniune practicat de producătorii-exportatori din Indonezia, astfel cum au fost stabilite în cadrul anchetei paralele menționate în considerentele 61 și 80 din regulamentul provizoriu, sunt amândouă mai mari decât prețurile medii fără taxe antidumping ale importurilor din China în Uniune și decât prețurile medii ale importurilor din China în alte țări terțe. Această analiză, având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, s-a bazat pe informațiile disponibile, adică pe baza de date privind exporturile chineze. Comportamentul exportatorilor chinezi în materie de stabilire a prețurilor a indicat că, dacă s-ar permite expirarea măsurilor antidumping, Uniunea ar fi o piață atractivă pentru exportatorii chinezi, deoarece aceștia ar putea, într-adevăr, să-și majoreze prețurile de export către Uniune.

(64)

Creșterea cotei de piață a importurilor din China, în ciuda măsurilor în vigoare, a arătat, de asemenea, că producătorii-exportatori chinezi au continuat să fie interesați de piața Uniunii. Piața de MSG a Uniunii rămâne, într-adevăr, atractivă pentru exporturile chineze, având în vedere nivelurile observate ale prețurilor. Se estimează că acest interes ar crește dacă măsurile ar fi abrogate.

(65)

În urma comunicării informațiilor, partea interesată menționată mai sus și-a reiterat argumentele cu privire la creșterea cererii interne de MSG în China, volumele scăzute ale exporturilor din China către Uniune, cota de piață a acestora și prețurile mai mari practicate de producătorii-exportatori chinezi de MSG în alte țări terțe, față de cele practicate în Uniune. Partea în cauză a susținut că aceste elemente nu au fost luate în considerare în analiza Comisiei.

(66)

În primul rând, afirmația potrivit căreia nu au fost luate în considerare dezvoltarea capacității de producție și capacitatea neutilizată ale Chinei, creșterea cererii interne de MSG în China, volumele scăzute ale exporturilor din China către Uniune, cota de piață a acestora, astfel cum se prezintă în considerentul 49 și nivelurile prețurilor practicate de China față de Uniune și față de alte țări terțe, nu este întemeiată. În realitate, aceste elemente au fost analizate, după cum se arată în considerentele 49-64 de mai sus, iar concluziile relevante au fost comunicate părților interesate. În al doilea rând, partea în cauză nu a furnizat noi elemente de probă în sprijinul afirmațiilor sale, în plus față de elementele stabilite de către Comisie în timpul anchetei.

(67)

În cele din urmă, partea interesată a obiectat cu privire la ipoteza formulată de Comisie în considerentul 62, potrivit căreia exporturile chineze ar putea fi redirecționate dinspre SUA către Uniune din cauza măsurilor antidumping impuse de autoritățile din SUA exporturilor de MSG din China către SUA.

(68)

Cu toate acestea, după cum s-a arătat deja în considerentul 62, dacă s-ar permite expirarea măsurilor din Uniune, având în vedere măsurile antidumping impuse exporturilor de MSG din China către SUA, este probabil ca exporturile chinezești să fie redirecționate către piața Uniunii.

(69)

Prin urmare, afirmațiile părților în această privință au trebuit să fie respinse.

(70)

Prezenta analiză a demonstrat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping, cu marje de dumping semnificative. Având în vedere constatările cu privire la capacitatea de producție neutilizată semnificativă disponibilă în China și probabilitatea ca exporturile să fie redirecționate către piața Uniunii în cantități semnificative și la prețuri de dumping, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de continuare a dumpingului în cazul în care sunt eliminate măsurile existente.

(71)

În perioada anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de un producător din Uniune. Acesta constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(72)

Întrucât industria din Uniune este formată dintr-un singur producător, a trebuit ca toate cifrele legate de date sensibile să fie prezentate sub formă de indici sau de intervale, din motive de confidențialitate.

(73)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii însumând vânzările industriei din Uniune pe piața din Uniune, importurile din China și din alte țări terțe (pe baza statisticilor Eurostat și a datelor furnizate de producătorii-exportatori indonezieni care au făcut obiectul anchetei antidumping paralele menționate în considerentul 7).

(74)

Potrivit unei părți interesate, codurile NC relevante din Eurostat acoperă și alte produse decât produsul în cauză, iar volumul importurilor din China poate include, în consecință, și acidul glutamic și sărurile sale. Cu toate acestea, dat fiind că datele de import au fost extrase din baza de date a Eurostat la nivelul codului TARIC (Tariful vamal integrat al Uniunii Europene), acestea se referă numai la produsul în cauză, iar argumentul a fost, prin urmare, respins.

(75)

Aceeași parte interesată a susținut că nu tot MSG-ul produs în China și exportat către Uniune are gradul de puritate cerut în Uniune pentru aditivii alimentari și a întrebat dacă acest fapt s-a reflectat în mod corespunzător în volumul importurilor din China. După cum se arată în considerentul 22, toate tipurile de MSG, indiferent de nivelurile lor de puritate, fac obiectul prezentei anchete și, prin urmare, acest argument a fost respins.

(76)

Pe această bază, consumul în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(77)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012 și a înregistrat din nou o ușoară creștere pe parcursul exercițiului financiar 2012-2013 și al perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, consumul a scăzut cu 2 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Scăderea consumului între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012 a fost determinată în principal de o scădere a vânzărilor industriei din Uniune pe piața din Uniune, rezultată din scăderea producției în aceeași perioadă (a se vedea considerentul 100). Importurile totale au rămas la niveluri similare în aceeași perioadă. Creșterea consumului pe parcursul exercițiului financiar 2012-2013 este aproape exclusiv rezultatul unei creșteri a importurilor totale, deoarece vânzările industriei din Uniune au rămas în mare măsură la același nivel. În fine, pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, în timp ce vânzările industriei din Uniune au înregistrat o nouă scădere, volumul importurilor a crescut în mod considerabil, în special volumul importurilor din Indonezia (a se vedea considerentul 88).

(78)

O parte interesată a afirmat că descrierea evoluției consumului ar fi incompletă, deoarece nu ia în considerare faptul că importurile vietnameze de MSG au fost înlocuite de importurile indoneziene și că, în consecință, utilizatorii nu au preconizat alte creșteri ale prețurilor și și-au redus stocurile. Deși este adevărat că, în perioada luată în considerare, au scăzut importurile de MSG din alte țări terțe, inclusiv din Vietnam, și au crescut importurile din Indonezia, acest lucru nu afectează evoluția consumului total în Uniune, ca atare. De asemenea, efectele oricăror evoluții ale fluxurilor de import și posibilul răspuns al operatorilor economici, cum ar fi utilizatorii, la aceste evoluții nu au nicio influență asupra evoluției consumului ca atare. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(79)

Volumul și cota de piață a importurilor din China au fost stabilite pe baza datelor Eurostat și a datelor furnizate de producătorii-exportatori indonezieni care fac obiectul anchetei antidumping paralele menționate în considerentul 7.

(80)

Volumul și cota de piață a importurilor în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul și cota de piață a importurilor

(81)

Volumul importurilor din China a scăzut între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012, dar a crescut substanțial în exercițiul financiar 2012-2013 și în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, volumul importurilor din China a crescut cu 65 % în cursul perioadei luate în considerare. Cota de piață corespunzătoare a urmat o tendință similară, și anume, a scăzut inițial între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012, după care a crescut substanțial până în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, cota de piață a crescut cu 68 % pe parcursul perioadei luate în considerare. În ciuda acestor creșteri în termeni relativi, atât volumul, cât și cota de piață a importurilor din China au rămas la un nivel scăzut în termeni absoluți, pe durata perioadei luate în considerare.

(82)

Prețurile de import au fost stabilite pe baza datelor Eurostat.

(83)

Tabelul de mai jos indică prețul mediu al importurilor din China:

Tabelul 3

Prețuri de import

(84)

Prețurile medii de import din China au scăzut în mod constant începând cu exercițiul financiar 2010-2011 și cu perioada anchetei de reexaminare și, în general, cu 20 % în cursul perioadei luate în considerare.

(85)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(86)

Rezultatul comparației nu a indicat vreo subcotare a prețurilor industriei din Uniune de către importurile din China pe piața Uniunii. În schimb, dacă nu s-a luat în calcul efectul taxelor antidumping, marja de subcotare a atins un nivel de peste 10 %.

(87)

Comisia a stabilit volumul importurilor din Indonezia pe baza datelor Eurostat și a datelor furnizate de producătorii-exportatori indonezieni care fac obiectul anchetei paralele menționate în considerentul 7.

(88)

Volumul și cota de piață a importurilor în Uniune din Indonezia au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul și cota de piață a importurilor

(89)

Volumul importurilor din Indonezia aproape s-a triplat pe parcursul perioadei luate în considerare. Acesta a înregistrat creșteri constante și semnificative, de 182 % (de la 8 638 tone în exercițiul financiar 2010-2011 la 24 385 tone în perioada anchetei de reexaminare).

(90)

Cota de piață corespunzătoare aproape s-a triplat pe parcursul perioadei luate în considerare. Aceasta a crescut cu 187 %, în pofida scăderii generale a consumului (– 2 %).

(91)

Comisia a stabilit prețul importurilor pe baza datelor Eurostat și a datelor furnizate de producătorii-exportatori indonezieni incluși în eșantion care fac obiectul anchetei paralele în curs, menționate în considerentul 7.

(92)

Prețul mediu de import din Indonezia în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețul de import

(93)

Prețul mediu de import al MSG-ului provenind din Indonezia a înregistrat o ușoară creștere în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012, după care a înregistrat o scădere în cursul exercițiului financiar 2012-2013 și o nouă scădere pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Prețurile medii de import ale MSG-ului provenind din Indonezia au înregistrat o scădere totală de 8 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

(94)

Volumul, cota de piață și prețurile importurilor din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Importurile din alte țări terțe

(95)

Volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut, în ansamblu, de la 10 268 de tone în exercițiul financiar 2010-2011 la 2 894 de tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce înseamnă o scădere cu 72 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Cota de piață corespunzătoare a scăzut cu 71 % în aceeași perioadă. În perioada anchetei de reexaminare, cota de piață a importurilor din alte țări terțe a reprezentat doar aproximativ o pătrime din nivelul înregistrat de aceasta pe parcursul exercițiului financiar 2010-2011. În ansamblu, prețurile importurilor din țările terțe au crescut cu 10 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

(96)

O parte interesată a afirmat că totalul importurilor, inclusiv cele din China și Indonezia, a rămas stabil pe parcursul perioadei luate în considerare.

(97)

Această afirmație se află în contradicție cu statisticile disponibile pe care se bazează constatările anchetei, după cum se indică în tabelul 7 de mai jos. Într-adevăr, totalul importurilor în Uniune a crescut cu 46 % în perioada luată în considerare. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(98)

Importurile totale, inclusiv din China și Indonezia, au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Importuri totale

(99)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care influențează situația industriei din Uniune.

(100)

În perioada luată în considerare, producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(101)

Producția a înregistrat fluctuații pe parcursul perioadei luate în considerare. Producția a scăzut în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012, a crescut în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2011-2012 și exercițiul financiar 2012-2013 și a atins nivelurile cele mai scăzute în perioada anchetei de reexaminare. Ancheta a evidențiat faptul că fluctuațiile au fost cauzate în principal de opririle în vederea lucrărilor de întreținere întreprinse de industria din Uniune o dată la 15 luni și de condițiile meteorologice nefavorabile din iarna 2010-2011 care au dus la întreruperea aprovizionării cu una dintre principalele materii prime (amoniac). Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, oprirea în scopul efectuării lucrărilor de întreținere a fost prelungită în încercarea de a reduce stocurile mari. În ansamblu, volumul producției a scăzut cu 9 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

(102)

O parte a susținut faptul că volumul producției și utilizarea capacității au scăzut doar după ce au înregistrat o creștere semnificativă în perioada anterioară perioadei examinate. Pe această bază, partea a susținut că, prin urmare, tendința descendentă a acestor factori nu indică existența unui prejudiciu. În stabilirea tendințelor diferiților indicatori de prejudiciu, analiza Comisiei a avut la bază perioada luată în considerare, care a fost stabilită la deschiderea anchetei. Perioada luată în considerare este formată din perioada anchetei de reexaminare și ultimele trei exerciții financiare, fapt care corespunde unei practici consecvente. Simplul fapt că anumiți indicatori ai prejudiciului arată niveluri mai ridicate înainte de perioada luată în considerare este un argument insuficient pentru a devia de la această practică. Prin urmare, pot fi luate în calcul numai tendințele înregistrate în perioada luată în considerare. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(103)

Capacitatea de producție a rămas în general stabilă pe parcursul perioadei luate în considerare.

(104)

Ca urmare a scăderii volumului producției și a capacității de producție stabile, gradul de utilizare a capacității a evoluat în paralel cu volumul producției, mai precis, acesta a scăzut inițial pe parcursul exercițiului financiar 2011-2012, a crescut apoi pe parcursul exercițiului financiar 2012-2013, pentru a scădea din nou pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, gradul de utilizare a capacității a scăzut cu 9 % pe parcursul perioadei luate în considerare, în paralel cu scăderea volumului producției.

(105)

În perioada luată în considerare, volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune la nivelul Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Volumul vânzărilor și cota de piață

(106)

Volumul vânzărilor de MSG ale industriei din Uniune a scăzut cu 17 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Volumul vânzărilor a scăzut mai ales în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012. Apoi, pe parcursul exercițiilor care au urmat, a rămas relativ stabil. Scăderea volumului vânzărilor și, în paralel, scăderea consumului și creșterea importurilor, în special a celor din Indonezia, au condus la o scădere totală a cotei de piață a industriei din Uniune cu aproximativ 15 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 4 % în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012, ceea ce a coincis cu o creștere a cotelor de piață ale importurilor din Indonezia și din China pe parcursul aceleiași perioade. Între exercițiul financiar 2012-2013 și perioada anchetei de reexaminare, cotele de piață ale industriei din Uniune au continuat că scadă constant, în timp ce volumele și cotele de piață ale importurilor din Indonezia au înregistrat o creștere substanțială. De asemenea, volumul și cota de piață a importurilor din China au crescut în perioada luată în considerare, deși au rămas la un nivel scăzut pe toată durata acestei perioade.

(107)

În timp ce consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 2 % pe parcursul perioadei luate în considerare, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 17 %, ceea ce înseamnă o pierdere de 15 % la nivelul cotei de piață.

(108)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 10

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(109)

Ocuparea forței de muncă la nivelul industriei din Uniune a crescut continuu, în ansamblu, cu 8 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Această creștere s-a datorat, în principal, integrării unei foste societăți afiliate în 2011 și extinderii departamentului de întreținere al industriei din Uniune.

(110)

Productivitatea a scăzut ca urmare a coroborării unei creșteri a gradului de ocupare a forței de muncă cu scăderea producției, astfel cum se indică în tabelul 8 din considerentul 100.

(111)

Marja de dumping stabilită pentru China a depășit cu mult nivelul de minimis, în timp ce volumul importurilor din China a rămas scăzut pe tot parcursul perioadei luate în considerare. Însă dacă măsurile ar fi abrogate, impactul marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune ar fi semnificativ, având în vedere mărirea volumului și diminuarea prețurilor importurilor din China și evoluția probabilă a importurilor chinezești în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În paralel, în cadrul anchetei antidumping privind importurile de glutamat monosodic din Indonezia, menționată în considerentul 7, au fost constatate marje substanțiale de dumping în cazul producătorilor-exportatori cooperanți din Indonezia, a căror cotă pe piața Uniunii a crescut semnificativ în perioada luată în considerare.

(112)

Industria din Uniune se afla încă în curs de redresare în urma prejudiciilor cauzate de dumpingul anterior al importurilor de MSG provenind din China, după cum s-a arătat în considerentul 124. Având în vedere că importurile din Indonezia care fac obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ în cursul perioadei luate în considerare și că, potrivit constatărilor, acestea au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune (12), s-a putut concluziona că acest proces de redresare s-a inversat.

(113)

Prețurile de vânzare medii aplicate de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 11

Prețurile medii de vânzare

(114)

Prețul de vânzare unitar mediu aplicat de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune a scăzut cu 3 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Acesta a crescut inițial cu 7 % în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012, dar de atunci a scăzut constant până în perioada anchetei de reexaminare. Creșterea prețului în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012 poate fi considerată o consecință a creșterii costurilor pe parcursul aceleiași perioade, deși creșterea costurilor a fost mai accentuată decât creșterea prețurilor. În același timp, importurile din Indonezia au crescut și au exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor practicate de industria din Uniune. În consecință, prețurile industriei din Uniune au scăzut cu 6 % în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2011-2012 și exercițiul financiar 2012-2013 și cu încă 4 % în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2012-2013 și perioada anchetei de reexaminare.

(115)

Costul de producție unitar a crescut pe parcursul perioadei luate în considerare cu 30 %. Începând cu exercițiul financiar 2011-2012, s-a înregistrat o creștere constantă care s-a datorat în principal unei creșteri a costurilor cu materia primă și cu forța de muncă. După cum s-a menționat mai sus, această creștere a costurilor nu a putut fi absorbită de o creștere echivalentă a prețurilor din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din Indonezia care au făcut obiectul unui dumping.

(116)

O parte interesată a solicitat Comisiei să investigheze dacă este posibil ca eventuala includere a subproduselor în costul de producție al industriei din Uniune să fi crescut în mod artificial costul mediu de producție al industriei din Uniune. Ancheta a stabilit că subprodusele au fost alocate corect și nu au distorsionat în niciun fel imaginea asupra prejudiciului. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(117)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 12

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(118)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 24 %. Acest lucru s-ar putea explica în principal prin intensificarea eforturilor depuse de industria din Uniune pentru îmbunătățirea performanței personalului și a lucrătorilor săi în vederea optimizării procesului de producție.

(119)

Nivelurile stocurilor producătorului din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 13

Stocuri

(120)

Stocurile finale totale au crescut cu 43 % pe parcursul perioadei luate în considerare. În perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012, stocurile finale au scăzut ca urmare a unei scăderi a volumului producției și a unei creșteri a volumului vânzărilor la export. În perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2011-2012 și exercițiul financiar 2012-2013, stocurile au crescut ca urmare a creșterii producției, în timp ce vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii au rămas aproape stabile. Între exercițiul financiar 2012-2013 și perioada anchetei de reexaminare, stocurile finale au scăzut din nou, în principal ca urmare a unei decizii de scădere a producției în încercarea de a reduce nivelurile ridicate ale stocurilor.

(121)

Stocurile finale ca procentaj din producție au scăzut în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2010-2011 și exercițiul financiar 2011-2012, însă aproape s-au dublat în perioada cuprinsă între exercițiul financiar 2011-2012 și exercițiul financiar 2012-2013. Acestea au continuat să crească între exercițiul financiar 2012-2013 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, acestea au crescut cu 56 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Creșterea înregistrată între exercițiul financiar 2012-2013 și perioada anchetei de reexaminare trebuie analizată în contextul creșterii volumului importurilor din Indonezia care au făcut obiectul unui dumping, în timp ce vânzările Uniunii au rămas aproape stabile pe parcursul aceleiași perioade.

(122)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorului din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 14

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(123)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri corespunzătoare respectivelor vânzări. În exercițiile financiare 2010-2011 și 2011-2012, profitabilitatea a scăzut semnificativ, dar a rămas totuși pozitivă. Începând cu exercițiul financiar 2012-2013, profitabilitatea a devenit negativă. Aceasta a scăzut și mai mult pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, profitabilitatea a scăzut cu 180 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Această evoluție a fost cauzată, în principal, de presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din Indonezia care au intrat în Uniune cu prețuri de dumping și nu au permis industriei din Uniune să își stabilească propriile prețuri în conformitate cu creșterea costurilor. Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a indicat aceeași tendință ca și profitabilitatea, adică o scădere continuă pe parcursul perioadei luate în considerare, cu rezultate negative începând cu exercițiul financiar 2012-2013. Această tendință s-a accentuat în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, fluxul net de lichidități a scăzut cu 119 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

(124)

Investițiile au crescut cu 97 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Acestea au fost, în principal, investiții necesare pentru întreținere și pentru asigurarea conformității cu cerințele juridice în materie de siguranță. Deși industria din Uniune se afla încă în curs de redresare în urma unor practici de dumping anterioare ale producătorilor-exportatori chinezi, de dinainte de perioada luată în considerare, aceasta a început să își îmbunătățească situația și a devenit profitabilă de la începutul perioadei luate în considerare până în exercițiul financiar 2011-2012. În aceste circumstanțe, au fost efectuate mai multe investiții care nu au mai putut fi amânate, ceea ce explică creșterea semnificativă a nivelurilor de investiții în cursul exercițiului financiar 2011-2012 și al exercițiilor ulterioare.

(125)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. La fel ca în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor rezultat din producerea și din vânzarea produsului similar a fost negativ începând cu exercițiul financiar 2012-2013, reflectând tendința negativă a profitabilității. În ansamblu, randamentul investițiilor a scăzut cu 210 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

(126)

Ținând seama de scăderea profitabilității și a fluxului de lichidități, capacitatea societății de a mobiliza capitaluri a fost, de asemenea, afectată negativ.

(127)

Aproape toți indicatorii principali de prejudiciu au prezentat o tendință negativă. Astfel, pe parcursul perioadei luate în considerare, volumul producției și gradul de utilizare a capacității au scăzut cu aproape 9 %, iar volumul vânzărilor a scăzut cu 17 %. În încercarea de a compensa pierderile acumulate la nivelul volumului vânzărilor și al cotei de piață, prețurile medii ale industriei din Uniune au scăzut cu 3 % pe parcursul perioadei luate în considerare, în timp ce costurile de producție au crescut, în paralel, cu peste 30 %. În consecință, profitabilitatea, care a fost pozitivă la începutul perioadei luate în considerare, a scăzut și a devenit negativă în exercițiul financiar 2012-2013 și a continuat să scadă pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Tendințe negative similare au putut fi observate și în cazul fluxului net de lichidități și al randamentului investițiilor.

(128)

Ocuparea forței de muncă a crescut cu 8 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Creșterea înregistrată pe parcursul perioadei luate în considerare poate fi explicată prin integrarea unei foste societăți afiliate în 2011 și prin extinderea departamentului de întreținere al industriei din Uniune. Investițiile au indicat, de asemenea, o tendință pozitivă. Acestea au fost legate, în principal, de măsurile de prevenire și de cerințele în materie de securitate, dar nu au fost legate de nicio creștere a capacității. Prin urmare, aceste tendințe pozitive nu au exclus existența unui prejudiciu.

(129)

O parte interesată a susținut că înregistrarea unei tendințe negative în cazul a doar câțiva indicatori de prejudiciu nu este suficientă pentru a concluziona că există un prejudiciu important. Articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază nu prevede că toți indicatorii de prejudiciu trebuie să arate o tendință negativă, însă situația industriei din Uniune trebuie să fie analizată examinând evoluția tuturor indicatorilor de prejudiciu, în ansamblu. În cazul de față, aproape toți indicatorii de prejudiciu au arătat o tendință negativă, inclusiv indicatori importanți, cum ar fi volumul producției și vânzărilor, cota de piață, prețurile medii de vânzare și profitabilitatea.

(130)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(131)

Astfel cum se arată în considerentele 99-130, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. În cursul întregii perioade examinate, importurile din China au fost prezente pe piața Uniunii doar în cantități limitate, în timp ce volumul și cota de piață a importurilor din Indonezia au crescut de aproape trei ori. În cadrul anchetei paralele privind importurile de MSG din Indonezia, menționată în considerentul 7, s-a concluzionat că importurile din Indonezia au făcut obiectul unui dumping și au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune, în timp ce importurile din China, având în vedere volumul redus și prețurile acestora, nu au contribuit la acest prejudiciu (13). În același timp, după cum s-a subliniat în considerentele 48 și 70, ancheta a arătat că, în perioada anchetei de reexaminare, importurile din China au fost efectuate la prețuri care fac obiectul unui dumping și există probabilitatea ca dumpingul să continue în cazul în care s-ar permite ca măsurile să expire.

(132)

Comisia a analizat probabilitatea reapariției prejudiciului dacă s-ar permite expirarea măsurilor aflate în vigoare în prezent, și anume impactul potențial al exporturilor din China asupra pieței și industriei Uniunii, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(133)

Această analiză s-a concentrat pe capacitățile neutilizate ale producătorilor-exportatori chinezi, pe atractivitatea pieței Uniunii, pe comportamentul producătorilor chinezi în materie de stabilire a prețurilor în Uniune. În cele din urmă, au fost luate în calcul și măsurile antidumping instituite asupra importurilor de MSG din Indonezia.

(134)

Așa cum s-a arătat în considerentul 51, capacitatea neutilizată totală a producătorilor de MSG din China a fost estimată, în 2012, la aproximativ 600 000-900 000 de tone. Această capacitate depășește cu mult consumul total de MSG al Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(135)

Este de așteptat în mod rezonabil ca, drept consecință a atractivității pieței Uniunii, descrisă în considerentele 59-64, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, cel puțin o parte a acestei capacități neutilizate să fie, după toate probabilitățile, redirecționată către piața Uniunii.

(136)

După cum s-a menționat mai sus, în considerentul 50, în absența taxelor antidumping, prețurile de import din China ar subcota prețurile de vânzare în Uniune, în medie, cu peste 10 %. Acestea ar fi, de asemenea, mai mici decât prețurile importurilor din Indonezia. Pe această bază, s-a concluzionat că, în absența măsurilor, producătorii-exportatori chinezi vor spori, cel mai probabil, presiunea asupra prețurilor pe piața Uniunii, agravând astfel prejudiciul important suferit de industria din Uniune. În această privință, trebuie reamintit faptul că ancheta antidumping paralelă a arătat că importurile din Indonezia au exercitat o presiune asupra prețurilor de pe piața Uniunii, astfel încât industria din Uniune nu și-a putut majora prețurile în conformitate cu creșterea costurilor suportate, ci, dimpotrivă, a fost nevoită să scadă respectivele prețuri pe parcursul perioadei luate în considerare.

(137)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 60, prețurile importurilor din China ar putea crește dacă s-ar permite expirarea măsurilor. Însă, ținând cont de marja semnificativă de subcotare rezultată din eventuala eliminare a taxelor antidumping, chiar și în condițiile în care prețurile de import din China ar crește în mod real, exportatorii chinezi ar dispune în continuare de o marjă care le-ar permite să mențină nivelul prețurilor de import mai scăzut decât nivelul prețurilor industriei din Uniune, fapt care le va favoriza, după toate probabilitățile, obținerea unei cote și mai mari din piața Uniunii. În această eventualitate, industria din Uniune s-ar confrunta cu o scădere imediată a vânzărilor și a prețurilor de vânzare.

(138)

În sfârșit, având în vedere ancheta paralelă cu privire la importurile din Indonezia și măsurile corespunzătoare împotriva importurilor de glutamat monosodic provenind din această țară, este de așteptat ca industria din Uniune să se poată redresa de pe urma prejudiciului material suferit. Acest proces de redresare ar fi pus în pericol dacă importurile din China s-ar relua în cantități substanțiale și la prețuri de dumping, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(139)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a afirmat că menținerea măsurilor nu ar îmbunătăți situația producătorului din Uniune, întrucât deteriorarea situației acestuia ar fi cauzată în principal de alți factori decât importurile de MSG din China. Partea respectivă a argumentat că acești factori ar fi în special impactul politicii de investiții a industriei din Uniune asupra profitabilității sale, creșterea costurilor cu forța de muncă și pretinsa utilizare ineficientă a resurselor. S-a afirmat că efectul acestor factori nu a fost suficient luat în considerare atunci când s-a evaluat situația globală a industriei din Uniune.

(140)

Ar trebui remarcat faptul că partea interesată în cauză nu a furnizat informații sau elemente de probă noi în susținerea acestor afirmații.

(141)

În ceea ce privește investițiile efectuate de industria din Uniune, partea în cauză nu a explicat în ce măsură aceste investiții ar fi putut avea un impact asupra profitabilității. După cum s-a arătat în considerentul 124, investițiile realizate de industria din Uniune s-au bazat pe decizii de afaceri rezonabile și nu pot fi considerate ca fiind nejustificate. Mai mult, costurile de investiții se amortizează în timp și, ca atare, nu au avut un impact semnificativ asupra profitabilității industriei din Uniune.

(142)

În ceea ce privește creșterea costurilor cu forța de muncă, în timp ce cifrele exacte nu pot fi furnizate din motive de confidențialitate, ancheta a arătat că impactul acestei creșteri asupra costului total de producție nu a fost semnificativ.

(143)

În privința utilizării ineficiente a resurselor, partea interesată nu a precizat natura ineficiențelor pretinse, iar ancheta nu a scos la iveală nicio potențială ineficiență a industriei din Uniune.

(144)

Din aceste motive, aceste afirmații au fost respinse.

(145)

Având în vedere constatările anchetei, și anume capacitatea neutilizată, atractivitatea pieței Uniunii și nivelul preconizat al prețurilor importurilor din China, se consideră că abrogarea măsurilor ar duce, după toate probabilitățile, la o reapariție a prejudiciului și la o deteriorare și mai gravă a situației prejudiciabile a industriei din Uniune, din cauza creșterii probabile a importurilor din China la prețuri de dumping, care ar subcota prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(146)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva Chinei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Identificarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(147)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(148)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(149)

Ancheta a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. După cum s-a menționat în considerentul 131, prejudiciul important a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenind din Indonezia. Ancheta a stabilit, de asemenea, că există probabilitatea reapariției unui prejudiciu important în cazul în care măsurile împotriva importurilor chineze ar fi lăsate să expire. În special, redresarea preconizată a industriei din Uniune în urma prejudiciului cauzat de importurile din Indonezia, datorată măsurilor antidumping impuse împotriva acestei țări, riscă să fie amenințată de revenirea, pe piața Uniunii, a importurilor de MSG din China la prețuri de dumping.

(150)

Dacă măsurile sunt menținute, este de așteptat ca industria din Uniune să poată beneficia pe deplin de pe urma efectelor măsurilor instituite în cadrul anchetei paralele privind importurile de MSG din Indonezia, adică să-și revină după prejudiciul important suferit. În cele din urmă, ea ar trebui să fie în măsură să își îmbunătățească profitabilitatea.

(151)

Prin urmare, s-a concluzionat că menținerea măsurilor în vigoare aplicabile importurilor din China ar fi în interesul industriei din Uniune.

(152)

14 societăți s-au prezentat în urma publicării avizului de deschidere. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste societăți nu a importat MSG din China în Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(153)

Un operator comercial din Uniune implicat în revânzarea de MSG în Uniune și în afara acesteia s-a făcut cunoscut pe parcursul anchetei, în calitate de utilizator. Acest operator a achiziționat MSG în principal de la industria din Uniune, dar și de la importatori. MSG-ul achiziționat de acesta nu provenea din China, ci din Indonezia și din alte țări terțe de origine. Activitatea legată de MSG a operatorului comercial în cauză a fost marginală în raport cu activitatea sa totală. Din aceste motive, s-a considerat că aplicarea măsurilor în vigoare asupra importurilor de glutamat monosodic provenind din China nu a avut niciun efect negativ semnificativ asupra situației acestui operator.

(154)

Utilizatorii desfășoară activități în principal în sectorul „alimentelor și băuturilor” care utilizează MSG pentru producerea de amestecuri de condimente, supe și alimente gata preparate. De asemenea, MSG este utilizat în aplicații „nealimentare” specifice, de exemplu în producția de detergenți.

(155)

Treizeci și trei de societăți s-au prezentat și au primit un chestionar. Cinci societăți au cooperat în cadrul anchetei prin transmiterea de răspunsuri la chestionar. Patru dintre acestea desfășurau activități în sectorul alimentelor și băuturilor și una în sectorul nealimentar. Două dintre societățile cooperante, una desfășurând activități în sectorul „alimentelor și băuturilor” și a doua în cel al producției de detergenți, au fost verificate la fața locului.

(156)

În urma anchetei s-a constatat că, în medie, MSG-ul a reprezentat aproape 5 % din costul total al produselor care conțin MSG fabricate de societățile cooperante care au furnizat datele necesare.

(157)

Din cei patru utilizatori care au cooperat, unul singur a importat MSG din China. Această societate cooperantă a achiziționat MSG de la industria din Uniune, iar circa 40 % din volumul de MSG cumpărat a fost importat din China. Activitatea legată de produsele care conțin MSG a reprezentat aproximativ o treime din activitatea sa totală. S-a constatat că, în perioada anchetei de reexaminare, societatea a înregistrat profit.

(158)

Celelalte trei societăți nu au importat MSG din China în perioada anchetei de reexaminare. Dintre acestea, două societăți au avut o activitate legată de MSG relativ nesemnificativă în raport cu activitatea lor totală. În plus, pe baza informațiilor furnizate, cele două societăți au înregistrat profit în perioada anchetei de reexaminare. În ceea ce privește a treia societate, deși activitatea sa legată de produsele care conțin MSG reprezintă aproximativ o treime din totalul activității sale, s-a constatat că societatea a fost profitabilă în perioada anchetei de reexaminare.

(159)

Una dintre societățile cooperante a utilizat MSG pentru a produce detergenți. MSG-ul a reprezentat între 15 % și 20 % din costul de producție al acestor produse. În perioada anchetei de reexaminare, societatea a achiziționat MSG în principal de la industria din Uniune. În același timp, a importat MSG din alte țări terțe, dar nu din China. Doar o mică parte din activitatea acestei societăți a fost dedicată produselor care conțin MSG în raport cu activitatea sa totală, despre care s-a constatat, în plus, că a realizat marje de profit pozitive de [5-10] % în cursul perioadei de anchetă.

(160)

Această parte interesată a susținut că, având în vedere cadrul de reglementare al UE care interzice utilizarea de fosfați și de alți compuși ai fosforului (14), este foarte probabil ca MSG-ul să fie utilizat în cantități mai mari pentru a înlocui fosfații și alți compuși ai fosforului în producția de detergenți. Prin urmare, se preconizează că cererea de MSG în Uniune va crește în mod semnificativ și că orice taxă antidumping impusă în cazul importurilor de MSG ar avea un efect nefavorabil asupra evoluției acestei noi piețe. În special, partea interesată a susținut că nivelul măsurilor antidumping în vigoare asupra importurilor de MSG provenind din China nu vor permite ca importurile din China să intre pe piața Uniunii și că, în consecință, ar exista un risc de oprire a aprovizionării în Uniune. Societatea a mai susținut că, având în vedere și măsurile în vigoare aplicabile importurilor de MSG din Indonezia, ar exista în plus riscul de a nu avea surse alternative de aprovizionare.

(161)

Acest utilizator a mai susținut că, având în vedere faptul că se preconizează o creștere a consumului de MSG, industria din Uniune ar trebui să beneficieze de pe urma acesteia și să-și sporească volumul vânzărilor pe piața Uniunii. Pe de altă parte, utilizatorul a susținut că industria din Uniune nu ar avea capacitatea suficientă pentru a acoperi o cerere mai mare pe piața Uniunii.

(162)

Totuși, în această etapă, este dificil de prevăzut impactul pe care îl va avea noul cadru juridic asupra pieței din Uniune și dacă sau în ce măsură acesta va stimula producția de detergenți bazată pe MSG, având astfel un efect asupra cererii de MSG la nivelul Uniunii. Partea interesată nu a furnizat nicio dovadă care să ateste măsura în care o taxă antidumping ar putea fi avea un efect nefavorabil. În acest sens, se remarcă faptul că scopul taxei antidumping este acela de a restabili condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii. Ancheta a evidențiat, de asemenea, un număr de surse alternative de aprovizionare, precum Brazilia, Vietnam și Coreea.

(163)

În urma comunicării informațiilor, aceeași parte interesată și-a reiterat afirmația potrivit căreia cererea de MSG ar putea crește considerabil în Uniune în urma interzicerii fosfaților, și că industria din Uniune nu ar fi capabilă să acopere această cerere în creștere la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, partea în cauză nu a furnizat informații sau elemente de probă noi care să susțină argumentul și, prin urmare, acest argument a fost respins.

(164)

În ceea ce privește sursele alternative de aprovizionare, în exercițiul financiar 20102011 cota de piață a importurilor din alte țări terțe a fost substanțială și a scăzut numai din cauza importurilor la prețuri de dumping din Indonezia. Se preconizează că impunerea unor taxe asupra importurilor de MSG din Indonezia, în urma anchetei paralele, ar trebui să permită altor țări terțe să-și recâștige cotele de piață pierdute în Uniune. Dacă măsurile aplicabile Chinei ar fi abrogate, efectul scontat al taxelor antidumping aplicabile Indoneziei ar fi pus în pericol, deoarece importurile din China sunt susceptibile să intre pe piața Uniunii în cantități mult mai mari, la prețuri de dumping care ar subcota prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii (astfel cum s-a stabilit mai sus, în considerentele 149-151).

(165)

În urma comunicării informațiilor, partea interesată menționată mai sus a reiterat faptul că nu există surse alternative reale de aprovizionare, deoarece producătorii de pe piețele altor țări terțe fac parte din același grup cu cel al industriei din Uniune.

(166)

După cum s-a arătat în considerentele 94 și 95 de mai sus, există surse alternative de aprovizionare cu MSG în mai multe țări terțe, cum ar fi, printre altele, Brazilia, Republica Coreea sau Vietnam. În perioada anchetei de reexaminare, cota de piață a importurilor din alte țări terțe decât China și Indonezia a reprezentat doar o pătrime din nivelul pe care l-a înregistrat în exercițiul financiar 2010-2011. Dacă se aplică în continuare măsuri asupra importurilor din China, nu există nici un motiv pentru care importurile din alte țări terțe să nu poată acoperi cel puțin parțial nevoile utilizatorilor de MSG, cu o cotă de piață corespunzătoare care să revină la nivelul din exercițiul financiar 2010-2011 sau care să depășească acest nivel. În plus, conform informațiilor disponibile care au fost puse la dispoziția părților în dosarul neconfidențial, aceste surse alternative aparțin fie unor societăți/grupuri de societăți independente de grupul Ajinomoto, fie grupului respectiv. În orice caz, chiar dacă aceste surse alternative ar aparține grupului Ajinomoto, nu există nicio indicație că nu vor aproviziona piața Uniunii în condiții echitabile. Prin urmare, acest argument ar trebui să fie respins.

(167)

Aceeași parte interesată a susținut că industria din Uniune deține o poziție dominantă și că ar exista o lipsă de concurență pe piața Uniunii. Aceasta a susținut că menținerea măsurilor împotriva importurilor de MSG din China ar consolida chiar și mai mult poziția industriei din Uniune pe piața Uniunii.

(168)

Ancheta a evidențiat în mod clar că industria din Uniune nu a avut capacitatea de a-și menține volumul de vânzări în Uniune deoarece a pierdut din cota de piață, în special în favoarea importurilor din Indonezia. În plus, industria din Uniune nu a putut ridica nivelul prețurilor în raport cu creșterea costurilor la materiile prime, din cauza presiunii asupra prețurilor exercitată de importurile din Indonezia care au făcut obiectul unui dumping și a suferit pierderi semnificative pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. De asemenea, Comisia a remarcat faptul că există o anumită concurență la nivelul importurilor provenind dintr-o serie de alte țări terțe care beneficiază de acces liber pe piața din Uniune. Din aceste motive, nu au existat suficiente dovezi privind presupusa poziție dominantă a industriei din Uniune, iar argumentul a trebuit să fie respins.

(169)

În urma comunicării informațiilor, partea interesată în cauză a susținut că nu ar fi în interesul Uniunii ca utilizatorii din Uniune să trebuiască să se bazeze pe industria din Uniune și că ar trebui să existe suficiente surse alternative de aprovizionare. În sprijinul acestei afirmații, partea în cauză a remarcat că scăderea consumului între exercițiile financiare 2010-2011 și 2011-2012 a fost cauzată în principal de o reducere a volumului producției industriei din Uniune.

(170)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 100, producția a scăzut cu 5 % între exercițiile financiare 2010-2011 și 2011-2012, în timp ce consumul a scăzut cu 13 % în aceeași perioadă (a se vedea considerentele 76 și 78). În exercițiul financiar 2011-2012, rata de utilizare a capacității a fost cu 5 % sub nivelul înregistrat în exercițiul financiar 2010-2011, ceea ce înseamnă că în exercițiul financiar 2011-2012 a existat o rezervă de capacitate. Așadar, producția industriei din Uniune nu poate fi considerată drept factor care să fi avut un impact asupra scăderii consumului în exercițiul financiar 2011-2012. În orice caz, după cum s-a menționat în considerentul 166 de mai sus, există surse alternative de aprovizionare în alte țări terțe. Prin urmare, acest argument ar trebui să fie respins.

(171)

Pe această bază, și în special ținând cont de faptul că măsurile aplicate importurilor din China nu par să fi avut vreun efect negativ semnificativ asupra utilizatorilor cooperanți, Comisia a concluzionat că, în eventualitatea menținerii măsurilor, cel mai probabil, impactul asupra situației economice a acestor operatori nu va fi semnificativ.

(172)

Patru furnizori de materii prime din Uniune s-au prezentat și au răspuns la chestionar. Vânzările de materii prime ale acestora către industria din Uniune au reprezentat doar o mică parte din cifra lor de afaceri totală. Doi dintre acești furnizori au contestat această concluzie, susținând că dispariția industriei din Uniune ar avea un impact semnificativ asupra activității lor economice. Acești furnizori au susținut că efectul unei potențiale încetări a producției de MSG în Uniune ar avea un efect dăunător asupra ansamblului activităților lor, întrucât instalațiile de fabricare a zahărului nu pot evita să producă un anumit volum de siropuri de zahăr și melasă, al căror principal cumpărător este industria din Uniune. Dacă zahărul sub aceste forme rămâne nevândut, acest lucru ar afecta eficiența generală a fabricii în cauză.

(173)

Totuși, aceste argumente nu au fost susținute de niciun element de probă și au fost, prin urmare, respinse.

(174)

O parte interesată a susținut că efectele măsurilor în vigoare împotriva Chinei ar trebui să fie evaluate cumulativ cu efectele măsurilor instituite asupra importurilor de MSG din Indonezia.

(175)

Impactul ambelor măsuri asupra utilizatorilor a fost analizat în contextul disponibilității unor surse alternative de aprovizionare. Această analiză a arătat că o serie de țări terțe aveau de fapt potențialul de a exporta MSG către Uniune. Aceste țări terțe erau într-adevăr prezente pe piața Uniunii înainte de pătrunderea în Uniune, în cantități mai mari, a importurilor indoneziene care făceau obiectul unui dumping.

(176)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping vizând importurile din China.

(177)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări a informațiilor. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător, atunci când acestea erau întemeiate.

(178)

Din cele prezentate rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de MSG provenind din China, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1187/2008, ar trebui menținute.

(179)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping dacă își modifică ulterior numele entității. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei. Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. Dacă schimbarea numelui societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, un anunț de informare cu privire la schimbarea de nume va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(180)

Comitetul înființat în baza articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază nu a emis un aviz,