18.6.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/1

I.

A.

B.

C.

D.

E.

E.1.

E.2.

F.

G.

H.

I.

J.

K.

II.

A.

B.

C.

D.

III.

A.

A.1.

A.2.

A.3.

B.

C.

C.1.

C.2.

C.3.

D.

E.

E.1.

E.2.

E.3.

IV.

A.

A.1.

A.2.

A.3.

A.4.

B.

B.1.

1.

2.

3.

B.2.

1.

2.

3.

B.3.

1.

2.

3.

4.

V.

A.

A.1.

A.2.

B.

C.

D.

E.

VI.

A.

B.

C.

D.

E.

F.

VII.

VIII.

A.

A.1.

A.2.

A.3.

A.4.

B.

IX.

Anexa 1:

Anexa 2:

Anexa 3:

1.

Grefierul răspunde de ținerea registrului Tribunalului și a dosarelor cauzelor pendinte, de primirea, transmiterea, comunicarea și conservarea înscrisurilor, de corespondența cu părțile, cu autorii cererilor de intervenție și cu solicitanții de asistență judiciară, precum și de păstrarea sigiliilor Tribunalului. Grefierul se asigură că tarifele grefei sunt încasate și că sumele datorate casieriei Tribunalului sunt recuperate. Grefierul se îngrijește de publicațiile Tribunalului și de difuzarea pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene a documentelor referitoare la Tribunal.

2.

În îndeplinirea atribuțiilor menționate la punctul 1 de mai sus, grefierul este asistat de unu sau mai mulți grefieri adjuncți. În caz de împiedicare a grefierului, unul dintre grefierii adjuncți, în ordinea vechimii în funcție, răspunde pentru îndeplinirea acestor atribuții și adoptă deciziile care intră în competența grefierului în conformitate cu prevederile Regulamentului de procedură al Tribunalului și ale prezentelor dispoziții practice de punere în aplicare, precum și pe baza delegărilor de atribuții realizate în temeiul acestora.

3.

Birourile grefei sunt deschise în toate zilele lucrătoare. Sunt considerate zile lucrătoare toate zilele, cu excepția sâmbetelor, a duminicilor, precum și a zilelor de sărbătoare legală cuprinse în lista prevăzută la articolul 58 alineatul (3) din Regulamentul de procedură.

4.

În cazul în care o zi considerată lucrătoare conform punctului 3 de mai sus este zi de sărbătoare pentru funcționarii și agenții instituției, grefa funcționează în cadrul programului de lucru prin intermediul unui serviciu de permanență.

5.

Programul de lucru al grefei este următorul:

6.

Cu o jumătate de oră înainte de începerea unei ședințe de audiere a pledoariilor, birourile grefei sunt accesibile reprezentanților părților convocați la această ședință.

7.

În afara programului de lucru al grefei, actele de procedură pot fi în mod valabil depuse la gardianul de serviciu de la intrările clădirilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, la orice oră din zi sau din noapte. Gardianul de serviciu notează data și ora depunerii, mențiuni care fac dovadă deplină, și eliberează, la cerere, o confirmare de primire.

8.

În registru sunt înscrise toate înscrisurile depuse la dosarele cauzelor aflate pe rolul Tribunalului.

9.

În registru sunt înscrise de asemenea informațiile sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă prezentate în temeiul articolului 105 alineatul (1) sau alineatul (2) din Regulamentul de procedură, al căror tratament este reglementat prin decizia adoptată de Tribunal în temeiul articolului 105 alineatul (11) din Regulamentul de procedură.

10.

Înscrierile în registru se numerotează în ordine crescătoare și în mod consecutiv. Acestea se efectuează în limba de procedură și cuprind mențiunile necesare identificării actului și în special data depunerii și data înregistrării, numărul cauzei și natura actului.

11.

Registrul în formă electronică este ținut astfel încât să nu poată fi ștearsă nicio înregistrare și să poată fi identificată orice modificare ulterioară a unei înscrieri.

12.

Pe prima pagină a oricărui act emis de Tribunal se indică numărul de ordine al înscrierii în registru.

13.

Pe originalul actului de procedură depus de părți sau pe versiunea considerată a fi originalul acestui act (2), precum și pe orice copie comunicată acestora se face mențiune cu privire la înscrierea în registru, care cuprinde indicarea numărului de ordine, a datei depunerii și a datei de înscriere în registru. Această mențiune se face în limba de procedură.

14.

În ceea ce privește data depunerii prevăzută la punctul 13 de mai sus, se iau în considerare, după caz, data la care actul de procedură a fost primit de grefă, data prevăzută la articolul 5 din Decizia Tribunalului din 14 septembrie 2011, data prevăzută la punctul 7 de mai sus sau, în cazurile prevăzute de articolul 54 primul paragraf din Statut și de articolul 8 alineatul (1) din anexa la acest statut, data depunerii actului de procedură la grefierul Curții de Justiție sau la grefierul Tribunalului Funcției Publice.

15.

La înscrierea în registru a unei cereri de sesizare, cauza primește un număr de ordine precedat de un „T-” și urmat de indicarea anului. În cazul unui recurs formulat împotriva unei decizii a Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, acest număr este urmat de o mențiune specifică.

16.

Cererile de măsuri provizorii, cererile de intervenție, cererile de îndreptare sau de interpretare, cererile prin care se urmărește remedierea unei omisiuni de pronunțare, cererile de revizuire, cererile de opoziție la o hotărâre pronunțată într-o cauză judecată în lipsă sau de terță opoziție, cererile de stabilire a cheltuielilor de judecată și cererile de asistență judiciară privitoare la acțiuni pendinte primesc numărul de ordine al cauzei principale, urmat de o mențiune care să indice că aceste cereri reprezintă proceduri speciale distincte.

17.

O cerere de asistență judiciară formulată în vederea unei acțiuni primește un număr de ordine precedat de un „T-”, urmat de indicarea anului și de o mențiune specifică.

18.

În cazul în care anterior introducerii unei acțiuni s-a formulat o cerere de asistență judiciară în legătură cu acțiunea respectivă, aceasta din urmă primește numărul de ordine al cererii.

19.

O cauză trimisă de Curtea de Justiție spre rejudecare în urma unei anulări sau a unei reexaminări primește numărul care i-a fost atribuit inițial pe rolul Tribunalului, urmat de o mențiune specifică.

20.

Numărul de ordine al cauzei, cu indicarea părților, se menționează în actele de procedură, în corespondența privitoare la cauză, precum și, fără a aduce atingere articolului 66 din Regulamentul de procedură, în publicațiile Tribunalului și în documentele Tribunalului difuzate pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

21.

Dosarul cauzei cuprinde: actele de procedură, însoțite, dacă este cazul, de anexe, care urmează să fie luate în considerare pentru soluționarea cauzei, purtând mențiunea prevăzută la punctul 13 de mai sus, semnată de grefier; corespondența cu părțile; dacă este cazul, raportul de ședință, procesul-verbal al ședinței de audiere a pledoariilor și procesul-verbal al ședinței de cercetare judecătorească, precum și deciziile luate în cadrul acestei cauze.

22.

Înscrisurile depuse la dosarul cauzei primesc un număr curent.

23.

Versiunile confidențiale și versiunile neconfidențiale ale actelor de procedură și ale anexelor acestora fac obiectul unei clasări separate în dosarul cauzei.

24.

Înscrisurile referitoare la procedurile speciale prevăzute la punctul 16 de mai sus fac obiectul unei clasări separate în dosarul cauzei.

25.

Un act de procedură și anexele sale depuse într-o cauză, atașate la dosarul acesteia din urmă, nu se pot folosi în vederea soluționării unei alte cauze.

26.

După terminarea procedurii în fața Tribunalului, grefa asigură închiderea și arhivarea dosarului cauzei. Dosarul închis cuprinde o listă a tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, cu indicarea numărului acestora, precum și o pagină de gardă pe care se menționează numărul de ordine al cauzei, părțile și data închiderii cauzei.

27.

Tratamentul informațiilor sau al înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă prezentate în temeiul articolului 105 alineatul (1) sau alineatul (2) din Regulamentul de procedură este reglementat prin decizia adoptată de Tribunal în temeiul articolului 105 alineatul (11) din Regulamentul de procedură.

28.

Reprezentanții părților principale dintr-o cauză aflată pe rolul Tribunalului pot consulta, în birourile grefei, dosarul cauzei, inclusiv dosarele administrative depuse la Tribunal, și pot solicita copii ale actelor de procedură sau extrase din dosarul cauzei și din registru.

29.

Sub rezerva articolului 144 alineatele (5) și (7) din Regulamentul de procedură, reprezentanții intervenienților, după admiterea cererii de intervenție conform articolului 144 din Regulamentul de procedură, beneficiază în aceeași măsură ca părțile principale de dreptul de consultare a dosarului cauzei.

30.

În cauzele conexate, reprezentanții tuturor părților beneficiază de dreptul de consultare a dosarelor cauzelor vizate de conexare, sub rezerva prevederilor articolului 68 alineatul (4) din Regulamentul de procedură.

31.

Persoanele care au formulat o cerere de asistență judiciară în temeiul articolului 147 din Regulamentul de procedură fără a fi asistate de un avocat beneficiază de dreptul de consultare a dosarului privind asistența judiciară.

32.

Consultarea versiunii confidențiale a actelor de procedură și, dacă este cazul, a anexelor acestora este permisă doar părților față de care nu s-a dispus aplicarea regimului de confidențialitate.

33.

În ceea ce privește informațiile sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă prezentate în temeiul articolului 105 alineatul (1) sau (2) din Regulamentul de procedură, se face trimitere la punctul 27 de mai sus.

34.

Originalele hotărârilor și ale ordonanțelor Tribunalului sunt păstrate în arhivele grefei, în ordine cronologică. La dosarul cauzei se atașează o copie certificată pentru conformitate cu originalul.

35.

La cerere, grefierul eliberează părților o copie a originalului unei hotărâri sau al unei ordonanțe, dacă este cazul, într-o versiune neconfidențială.

36.

Grefierul poate elibera terților, la cerere, o copie simplă a hotărârilor sau ordonanțelor, numai în măsura în care aceste decizii nu sunt deja accesibile publicului și nu conțin date confidențiale.

37.

Ordonanțele de îndreptare a unei hotărâri sau a unei ordonanțe, hotărârile sau ordonanțele de interpretare a unei hotărâri ori a unei ordonanțe, hotărârile de soluționare a opoziției împotriva unei hotărâri pronunțate într-o cauză judecată în lipsă, hotărârile și ordonanțele pronunțate în terță opoziție sau în revizuire, precum și hotărârile sau ordonanțele pronunțate de Curtea de Justiție în recurs sau în caz de reexaminare sunt menționate pe marginea hotărârii sau a ordonanței în cauză; originalul sau copia certificată pentru conformitate cu originalul se anexează la originalul hotărârii sau al ordonanței.

38.

În conformitate cu articolul 47 din Regulamentul de procedură, la cererea unui judecător, a unui avocat general sau a unei părți, grefierul asigură efectuarea traducerii a tot ceea ce este arătat oral sau în scris, în cursul procedurii, în limba de procedură sau, dacă este cazul, într-o altă limbă prevăzută de articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul de procedură. Grefierul se îngrijește de efectuarea traducerii într-o altă limbă prevăzută de articolul 44 din Regulamentul de procedură în măsura în care este necesar pentru buna desfășurare a procedurii.

39.

Grefierul ia măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a ordonanțelor de efectuare a unei expertize și a celor de audiere a martorilor.

40.

Grefierul primește din partea martorilor înscrisurile justificative privitoare la cheltuielile acestora și la beneficiul nerealizat și, din partea experților, o notă de onorariu care atestă lucrările și cheltuielile efectuate de aceștia.

41.

Grefierul se îngrijește ca, prin casieria Tribunalului, să fie achitate sumele datorate martorilor și experților, în conformitate cu Regulamentul de procedură. În cazul în care aceste sume sunt contestate, grefierul sesizează președintele pentru a se dispune în această privință.

42.

Atunci când grefierul eliberează un extras din registru, conform articolului 37 din Regulamentul de procedură, se percepe un tarif de grefă de 3,50 euro/pagină pentru o copie certificată pentru conformitate cu originalul și de 2,50 euro/pagină pentru o copie simplă.

43.

Atunci când, la cererea unei părți, grefierul îi eliberează acesteia o copie pe suport de hârtie a unui act de procedură sau un extras din dosarul cauzei, în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, se percepe un tarif de grefă de 3,50 euro/pagină pentru o copie certificată pentru conformitate cu originalul și de 2,50 euro/pagină pentru o copie simplă.

44.

Atunci când, la cererea unei părți, grefierul îi eliberează acesteia, conform articolului 38 alineatul (1) sau articolului 170 din Regulamentul de procedură, o copie certificată pentru conformitate cu originalul a unei ordonanțe sau a unei hotărâri în vederea executării, se percepe un tarif de grefă de 3,50 euro/pagină.

45.

Atunci când, la cererea unui terț, grefierul îi eliberează acestuia, conform punctului 36 de mai sus, o copie simplă a unei hotărâri sau a unei ordonanțe, se percepe un tarif de grefă de 2,50 euro/pagină.

46.

Atunci când, la cererea unei părți, grefierul asigură traducerea unui act de procedură sau a unui extras din dosarul cauzei, al cărui volum este apreciat ca extraordinar în temeiul articolului 139 litera (b) din Regulamentul de procedură, se percepe un tarif de grefă de 1,25 euro/rând.

47.

Atunci când o parte sau autorul unei cereri de intervenție a încălcat în mod repetat prevederile Regulamentului de procedură sau ale prezentelor dispoziții practice de punere în executare, grefierul percepe, conform articolului 139 litera (c) din Regulamentul de procedură, un tarif care nu poate depăși suma de 7 000 de euro (de 2 000 de ori tariful de 3,50 euro prevăzut la punctele 42-44 de mai sus).

48.

În cazul în care este necesară recuperarea, în beneficiul casieriei Tribunalului, a unor sume achitate cu titlu de asistență judiciară, a unor sume plătite martorilor sau experților ori a unor cheltuieli efectuate de Tribunal care ar fi putut fi evitate, în sensul articolului 139 litera (a) din Regulamentul de procedură, grefierul solicită plata acestor sume părții care este obligată în acest sens.

49.

În cazul în care sumele vizate la punctul 48 de mai sus nu sunt achitate în termenul stabilit de grefier, acesta poate solicita Tribunalului emiterea unei ordonanțe executorii și, dacă este cazul, solicită punerea în executare silită a acesteia.

50.

În cazul în care este necesară recuperarea, în beneficiul casieriei Tribunalului, a unor tarife de grefă, grefierul solicită plata acestor sume părții sau terțului care este obligat în acest sens.

51.

În cazul în care sumele vizate la punctul 50 de mai sus nu sunt achitate în termenul stabilit de grefier, acesta poate adopta, în temeiul articolului 35 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, o decizie executorie și, dacă este cazul, solicită punerea în executare silită a acesteia.

52.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică, prin grija grefierului, numele președintelui și al vicepreședintelui Tribunalului, precum și ale președinților de cameră care au fost aleși de Tribunal, compunerea camerelor și criteriile fixate pentru atribuirea cauzelor acestora, criteriile fixate pentru completarea completului de judecată sau, după caz, pentru întrunirea cvorumului în caz de împiedicare a unui membru al completului de judecată, numele grefierului și, dacă este cazul, al grefierului adjunct sau ale grefierilor adjuncți aleși de Tribunal, precum și datele vacanțelor judecătorești.

53.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică, prin grija grefierului, deciziile prevăzute la articolul 11 alineatul (3), la articolul 57 alineatul (4), la articolul 74 și la articolul 105 alineatul (11) din Regulamentul de procedură.

54.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică, prin grija grefierului, formularul de asistență judiciară.

55.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică, prin grija grefierului, comunicările privitoare la acțiunile formulate și la deciziile prin care se finalizează judecata, cu excepția cazului deciziilor prin care se finalizează judecata adoptate înainte de notificarea cererii introductive pârâtului.

56.

Grefierul se îngrijește de publicarea jurisprudenței Tribunalului în conformitate cu modalitățile decise de acesta. Aceste modalități sunt disponibile pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

57.

Notificările sunt efectuate de grefă în conformitate cu articolul 57 din Regulamentul de procedură.

58.

Copia actului care trebuie notificat este însoțită de o scrisoare în care se precizează numărul cauzei, numărul din registru și indicarea pe scurt a naturii actului.

59.

În cazul notificării unui act în aplicarea articolului 57 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, destinatarul este informat de efectuarea acestei notificări prin transmiterea prin aplicația e-Curia sau prin fax a unei copii a scrisorii care însoțește notificarea, atrăgându-i-se atenția asupra prevederilor articolului 57 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

60.

Dovada notificării se păstrează la dosarul cauzei.

61.

În cazul în care versiunea completă a unei anexe la un act de procedură se depune, conform articolului 72 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, într-un singur exemplar, din cauza volumului său, grefierul înștiințează părțile despre aceasta și le indică faptul că înscrisul sau mijlocul material de probă se află la dispoziția lor la grefă, spre consultare.

62.

În cazul în care cererea introductivă nu s-a putut notifica pârâtului, grefierul stabilește un termen pentru ca reclamantul să ofere informații suplimentare în vederea efectuării notificării sau, după caz, pentru a-l întreba dacă acceptă să recurgă, pe propria cheltuială, la serviciile unui executor judecătoresc pentru a proceda la o nouă notificare.

63.

În ceea ce privește articolul 58 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul de procedură, atunci când un termen se socotește pe săptămâni, pe luni sau pe ani, acesta expiră la sfârșitul zilei care, în ultima săptămână, în ultima lună sau în ultimul an indicat de termen, are aceeași denumire sau aceeași cifră cu ziua de la care a început să curgă termenul, și anume ziua producerii evenimentului sau a efectuării actului de la care începe să curgă termenul, iar nu ziua următoare.

64.

Grefierul stabilește termenele prevăzute de Regulamentul de procedură, în conformitate cu atribuțiile care i-au fost delegate de către președinte.

65.

În conformitate cu articolul 62 din Regulamentul de procedură, actele de procedură sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă care parvin grefei după expirarea termenului stabilit pentru depunerea lor nu pot fi primite decât cu încuviințarea președintelui.

66.

Grefierul poate prelungi termenele stabilite, în conformitate cu atribuțiile care i-au fost delegate de către președinte. Dacă este cazul, grefierul înaintează președintelui propuneri cu privire la prelungirea termenelor. Cererile de prelungire a termenelor trebuie să fie corespunzător motivate și depuse în timp util înainte de expirarea termenului fixat.

67.

Un termen poate fi prelungit mai mult de o singură dată doar pentru motive excepționale.

68.

Atunci când o parte consideră că identitatea sa nu trebuie să fie divulgată față de public în cadrul unei cauze cu care este sesizat Tribunalul, ea are posibilitatea să se adreseze acestuia în temeiul articolului 66 din Regulamentul de procedură pentru ca Tribunalul să procedeze, dacă este cazul, la o anonimizare totală sau parțială a cauzei respective.

69.

Cererea de anonimat trebuie să fie formulată prin înscris separat, care să cuprindă o motivare corespunzătoare.

70.

Pentru a prezerva eficacitatea anonimatului, se recomandă ca cererea să fie formulată încă de la începutul procedurii. Astfel, ca urmare a difuzării informațiilor referitoare la cauză pe internet, anonimizarea se dovedește a fi mult mai dificil de pus în aplicare atunci când comunicarea referitoare la cauza vizată a fost deja publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

71.

O parte poate formula, în condițiile prevăzute la articolul 66 din Regulamentul de procedură, o cerere de omitere a identității unor terțe persoane menționate în cadrul procedurii sau a anumitor date care au caracter confidențial din documentele cauzei la care publicul are acces.

72.

Cererea de omitere trebuie să fie formulată prin înscris separat. Ea trebuie să indice cu precizie datele vizate și să conțină o motivare a caracterului confidențial al fiecăreia dintre aceste date.

73.

Pentru a prezerva eficacitatea omiterii unor date față de public, se recomandă ca cererea să fie formulată încă de la începutul procedurii sau, după caz, cu prilejul depunerii actului de procedură care cuprinde datele în cauză ori imediat după ce se ia cunoștință de acesta. Astfel, ca urmare a difuzării informațiilor referitoare la cauză pe internet, omiterea unor date față de public se dovedește a fi foarte dificil de pus în aplicare atunci când comunicarea referitoare la cauza vizată a fost deja publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau atunci când decizia Tribunalului, luată în cursul procedurii sau prin care se finalizează judecata, a fost publicată pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

74.

Depunerea actelor de procedură pe cale exclusiv electronică este permisă utilizând aplicația e-Curia (https://curia.europa.eu/e-Curia) cu respectarea Deciziei Tribunalului din 14 septembrie 2011 și a Condițiilor de utilizare a aplicației e-Curia. Aceste documente sunt disponibile pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

75.

În cazul utilizării aplicației e-Curia, nu trebuie comunicate Tribunalului prin poștă actul de procedură în format hârtie și nici copii certificate pentru conformitate cu originalul ale acestuia.

76.

Anexele la un act de procedură, menționate în textul acelui act, a căror natură nu permite depunerea lor prin e-Curia pot fi transmise separat în temeiul articolului 73 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, cu condiția ca respectivele anexe să fie menționate în opisul anexelor actului depus prin e-Curia. În opisul anexelor trebuie să se identifice anexele care vor fi depuse separat. Aceste anexe trebuie să parvină grefei cel mai târziu în zece zile după depunerea actului de procedură prin e-Curia.

77.

Fără a aduce atingere unor prevederi speciale, prezentele dispoziții practice de punere în aplicare sunt aplicabile actelor de procedură depuse prin intermediul aplicației e-Curia.

78.

Transmiterea către grefă, prevăzută la articolul 73 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, a copiei integrale a originalului unui act de procedură care cuprinde semnătura olografă a reprezentantului, inclusiv a opisului anexelor, poate fi făcută prin fax la numărul de fax: + 352 43032100.

79.

Data depunerii unui act de procedură prin fax se consideră că respectă termenul numai dacă documentul original care cuprinde semnătura olografă a reprezentantului și care a făcut obiectul transmiterii prin fax este depus la grefă cel mai târziu în următoarele zece zile, astfel cum se prevede la articolul 73 alineatul (3) din Regulamentul de procedură.

80.

Documentul original care cuprinde semnătura olografă a reprezentantului trebuie să fie expediat fără întârziere, imediat după transmiterea sa prin fax, fără a i se aduce corecturi sau modificări, nici chiar minore.

81.

În cazul în care există diferențe între documentul original care cuprinde semnătura olografă a reprezentantului și copia parvenită anterior la grefă prin fax, data primirii care se ia în considerare este cea a depunerii acestui document original semnat.

82.

În temeiul articolului 73 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, originalul oricărui act de procedură care cuprinde semnătura olografă a reprezentantului trebuie să fie însoțit de un număr suficient de copii certificate pentru conformitate cu originalul.

83.

Declarația unei părți prin care aceasta consimte, în conformitate cu articolul 77 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, să primească notificările prin fax trebuie să cuprindă indicarea numărului de fax în vederea transmiterii notificărilor de către grefă. Sub sancțiunea solicitării îndreptării neregularității, trebuie să se indice un singur număr de fax.

84.

Depunerea actelor de procedură prin poștă se poate efectua la următoarea adresă:

85.

În temeiul articolului 73 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, originalul oricărui act de procedură care cuprinde semnătura olografă a reprezentantului trebuie să fie însoțit de un număr suficient de copii certificate pentru conformitate cu originalul.

86.

Grefierul refuză înscrierea în registru și depunerea la dosarul cauzei a actelor de procedură și, dacă este cazul, a înscrisurilor și mijloacelor materiale de probă care nu sunt prevăzute de Regulamentul de procedură. În caz de îndoială, grefierul sesizează președintele pentru a dispune în această privință.

87.

Fără a aduce atingere articolului 73 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și articolului 3 din Decizia Tribunalului din 14 septembrie 2011, grefierul nu primește decât actele de procedură semnate olograf în original de avocatul sau de agentul părții în cauză.

88.

În scopul verificării îndeplinirii condiției prevăzute la articolul 73 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, grefierul poate solicita unui avocat sau agent depunerea unui specimen de semnătură olografă, certificat, dacă este cazul, pentru conformitate cu originalul.

89.

Cu excepția cazurilor expres prevăzute de Regulamentul de procedură și sub rezerva punctelor 108 și 109 de mai jos, grefierul refuză înscrierea în registru și depunerea la dosarul cauzei a actelor de procedură sau a înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă redactate în altă limbă decât limba de procedură.

90.

Atunci când o parte contestă refuzul grefierului de înscriere în registru și de depunere la dosarul cauzei a unui act de procedură sau a unui înscris ori mijloc material de probă, grefierul prezintă problema președintelui pentru a se decide dacă actul sau înscrisul ori mijlocul material de probă în cauză trebuie primit.

91.

Pe prima pagină a fiecărui act de procedură trebuie să figureze următoarele mențiuni:

92.

Fiecare alineat al actului de procedură trebuie numerotat în mod continuu și în ordine crescătoare.

93.

Sub rezerva articolului 3 din Decizia Tribunalului din 14 septembrie 2011, este necesară semnarea olografă a fiecărui act de procedură în scopul autentificării autorului actului de procedură. Prin aceasta se urmărește totodată să se garanteze că semnatarul își asumă responsabilitatea pentru conținutul actului de procedură. Pentru aceste motive, în actele de procedură care nu sunt depuse prin intermediul aplicației e-Curia,

94.

În caz de pluralitate de reprezentanți, este suficientă semnarea olografă a actului de procedură de către unul dintre aceștia.

95.

Pe prima pagină a fiecărei copii a originalului actului de procedură care cuprinde semnătura olografă a reprezentantului părții în cauză care nu a fost depus prin intermediul aplicației e-Curia și pe care părțile sunt obligate să o depună în temeiul articolului 73 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, reprezentantul trebuie să aplice mențiunea „copie certificată pentru conformitate cu originalul” și, sub această mențiune, parafa sa.

96.

Actele de procedură trebuie să fie prezentate într-un mod care să permită gestionarea electronică a înscrisurilor de către Tribunal și în special să facă posibilă digitalizarea lor și recunoașterea caracterelor. Astfel, trebuie respectate următoarele cerințe:

97.

Opisul anexelor trebuie să figureze la sfârșitul actului de procedură. Nu sunt acceptate anexe depuse fără opisul anexelor.

98.

Opisul anexelor trebuie să cuprindă pentru fiecare înscris și mijloc material de probă anexat:

99.

Pentru optimizarea prelucrării de către grefă, se recomandă semnalarea în opisul anexelor a anexelor care conțin culori.

100.

La un act de procedură nu se pot anexa decât înscrisurile și mijloacele materiale de probă menționate în textul actului de procedură și indicate în opisul anexelor și care sunt necesare pentru a dovedi sau pentru a ilustra conținutul actului.

101.

Înscrisurile și mijloacele materiale de probă anexate la un act de procedură trebuie să fie prezentate într-un mod care să permită gestionarea electronică a documentelor de către Tribunal și care să evite orice posibilitate de confuzie. Astfel, trebuie respectate următoarele cerințe:

102.

Orice trimitere la un înscris sau mijloc material de probă depus trebuie să indice numărul anexei relevante, astfel cum figurează acesta în opisul anexelor, și actul de procedură împreună cu care este depusă anexa (de exemplu: anexa A.1 la cererea introductivă).

103.

Actele de procedură și anexele la acestea depuse prin intermediul aplicației e-Curia se prezintă sub formă de fișiere. Pentru înlesnirea prelucrării lor de către grefă, se recomandă respectarea sfaturilor practice din Manualul de utilizare a aplicației e-Curia disponibil online pe pagina de internet a Curții de Justiție a Uniunii Europene, și anume:

104.

Grefierul se îngrijește ca actele de procedură depuse la dosarul cauzei și anexele la acestea să fie conforme cu prevederile Statutului și ale Regulamentului de procedură, precum și cu prezentele dispoziții practice de punere în aplicare.

105.

Dacă este cazul, grefierul stabilește un termen pentru a da posibilitatea părților să îndrepte neregularitățile de formă ale actelor de procedură depuse.

106.

În cazul unor încălcări repetate ale prevederilor Regulamentului de procedură sau ale prezentelor dispoziții practice de punere în aplicare, care necesită ca Tribunalul să solicite îndreptarea neregularității, grefierul va solicita părții sau autorului cererii de intervenție rambursarea cheltuielilor legate de tratamentul pe care Tribunalul trebuie să îl efectueze în acest sens, în conformitate cu articolul 139 litera (c) din Regulamentul de procedură.

107.

Atunci când, în pofida formulării unor solicitări de îndreptare a neregularităților, anexele tot nu sunt depuse în conformitate cu prevederile Regulamentului de procedură sau cu prezentele dispoziții practice de punere în aplicare, grefierul sesizează președintele pentru a decide dacă se impune să se refuze primirea acestor anexe.

108.

Atunci când înscrisurile sau mijloacele materiale de probă anexate la un act de procedură nu sunt însoțite de o traducere în limba de procedură, grefierul solicită părții în cauză îndreptarea acestei neregularități dacă această traducere este necesară pentru buna desfășurare a procedurii. În cazul în care nu se îndreaptă această neregularitate, anexele în cauză sunt retrase din dosarul cauzei.

109.

Atunci când o cerere de intervenție formulată de un terț, altul decât un stat membru, nu este redactată în limba de procedură, grefierul solicită îndreptarea acestei neregularități înainte de a o notifica părților. Dacă, în termenul stabilit în acest sens de către grefier, se depune o versiune a acestei cereri redactată în limba de procedură, se consideră că data depunerii actului de procedură este data depunerii primei versiuni, redactată în altă limbă.

110.

În cazul în care o cerere introductivă nu îndeplinește condițiile precizate în anexa 1 la prezentele dispoziții practice de punere în aplicare, grefa nu procedează la notificarea sa și stabilește un termen rezonabil în vederea îndreptării neregularităților. Lipsa îndreptării neregularităților poate determina respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu articolul 78 alineatul (5), cu articolul 177 alineatul (7) și cu articolul 194 alineatul (6) din Regulamentul de procedură.

111.

În cazul în care o cerere introductivă nu îndeplinește condițiile de formă precizate în anexa 2 la prezentele dispoziții practice de punere în aplicare, notificarea cererii introductive se amână și se stabilește un termen rezonabil în vederea îndreptării neregularităților.

112.

O cerere introductivă se notifică și se stabilește un termen rezonabil în vederea îndreptării neregularităților în cazul în care aceasta nu îndeplinește condițiile de formă precizate în anexa 3 la prezentele dispoziții practice de punere în aplicare.

113.

Cazurile de îndreptare menționate la punctele 110-112 de mai sus se aplică în măsura necesară și altor acte de procedură decât cererea introductivă.

114.

În acțiunile directe, în sensul articolului 1 din Regulamentul de procedură, numărul maxim de pagini ale memoriilor (3) este stabilit după cum urmează:

115.

Depășirea acestor limite maxime nu va fi autorizată decât în cazurile care prezintă o complexitate deosebită în drept sau în fapt.

116.

În cauzele de proprietate intelectuală, numărul maxim de pagini ale memoriilor (3) este stabilit după cum urmează:

117.

Depășirea acestor limite maxime nu va fi autorizată decât în cazurile care prezintă o complexitate deosebită în drept sau în fapt.

118.

În recursuri, numărul maxim de pagini ale memoriilor (3) este stabilit după cum urmează:

119.

Depășirea acestor limite maxime nu va fi autorizată decât în cazurile care prezintă o complexitate deosebită.

120.

Un memoriu al cărui număr de pagini depășește cu 40 % numărul maxim de pagini stabilit, după caz, la punctele 114, 116 sau 118 de mai sus dă loc îndreptării, cu excepția cazului în care președintele dispune în sens contrar.

121.

Un memoriu al cărui număr de pagini depășește cu mai puțin de 40 % numărul maxim de pagini stabilit, după caz, la punctele 114, 116 sau 118 de mai sus poate da loc îndreptării dacă președintele dispune aceasta.

122.

Atunci când se solicită unei părți să procedeze la îndreptarea neregularității constând în întinderea excesivă a unui memoriu, notificarea memoriului al cărui volum justifică îndreptarea se amână.

123.

Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute de cererea de sesizare figurează la articolul 76 din Regulamentul de procedură.

124.

Cererea introductivă trebuie să conțină de asemenea declarația prevăzută la articolul 77 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

125.

Partea introductivă a acestei cereri trebuie să fie însoțită de o scurtă expunere a situației de fapt aflate la originea litigiului.

126.

Concluziile acțiunii trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul cererii introductive.

127.

Argumentația juridică ar trebui structurată în funcție de motivele invocate. În general, este util să fie precedată de o prezentare schematică a motivelor invocate. În plus, pentru a fi identificate cu ușurință, este foarte de dorit să se dea un titlu fiecăruia dintre motivele invocate.

128.

Împreună cu cererea introductivă trebuie să fie depuse înscrisurile prevăzute la articolul 51 alineatele (2) și (3) și la articolul 78 din Regulamentul de procedură.

129.

În vederea depunerii documentului prevăzut de articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, care certifică faptul că avocatul care reprezintă o parte sau îl asistă pe agentul acesteia are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European, se poate face trimitere la un înscris deja depus la grefa Tribunalului.

130.

Orice cerere introductivă trebuie să fie însoțită de un rezumat al motivelor și principalelor argumente invocate, destinat să faciliteze redactarea comunicării prevăzute de articolul 79 din Regulamentul de procedură. Întrucât comunicarea trebuie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în toate limbile oficiale, acest rezumat nu trebuie să depășească două pagini și trebuie să fie întocmit în limba de procedură conform modelului disponibil online pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

131.

Rezumatul motivelor și principalelor argumente invocate trebuie depus separat de textul cererii introductive și de anexele menționate în cererea introductivă.

132.

Dacă nu este depus prin intermediul aplicației e-Curia, rezumatul motivelor și principalelor argumente invocate trebuie trimis prin poșta electronică sub forma unui simplu fișier electronic realizat cu ajutorul unui program de prelucrare a textului, la adresa GC.Registry@curia.europa.eu, indicându-se cauza la care se referă.

133.

În cazul în care cererea introductivă este formulată după depunerea unei cereri de asistență judiciară, care are ca efect suspendarea termenului de introducere a acțiunii în conformitate cu articolul 147 alineatul (7) din Regulamentul de procedură, trebuie să se facă mențiune despre această împrejurare la începutul cererii de sesizare.

134.

În cazul în care cererea introductivă este depusă după notificarea ordonanței prin care se soluționează cererea de asistență judiciară sau, atunci când nu a fost desemnat prin această ordonanță un avocat care să reprezinte solicitantul de asistență judiciară, după notificarea ordonanței de desemnare a avocatului însărcinat să reprezinte solicitantul, trebuie să se facă de asemenea mențiune în cererea introductivă cu privire la data la care ordonanța a fost notificată reclamantului.

135.

Pentru facilitarea pregătirii cererii introductive din punct de vedere formal, reprezentanții părților sunt invitați să consulte documentele „Listă de verificare – Cerere introductivă depusă în format hârtie” și „Listă de verificare – Cerere introductivă depusă prin intermediul aplicației e-Curia”, care sunt disponibile pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

136.

Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute de memoriul în apărare figurează la articolul 81 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

137.

Concluziile pârâtului trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul memoriului în apărare.

138.

Orice contestare a faptelor invocate de reclamant trebuie să fie expresă și să indice cu precizie faptele în cauză.

139.

Întrucât cadrul juridic al procesului este stabilit prin cererea introductivă, argumentația dezvoltată în memoriul în apărare trebuie structurată, pe cât posibil, în funcție de motivele sau criticile enunțate în cererea introductivă.

140.

Punctele 124, 128 și 129 de mai sus se aplică în mod corespunzător și memoriului în apărare.

141.

Atunci când se procedează la al doilea schimb de memorii, părțile principale își pot completa argumentația, după caz, printr-o replică sau printr-o duplică.

142.

Întrucât cadrul și motivele sau criticile aflate în centrul litigiului au fost expuse (sau contestate) în mod aprofundat în cererea introductivă și în memoriul în apărare, finalitatea replicii și a duplicii este să permită reclamantului și pârâtului să își precizeze poziția sau să își detalieze argumentația cu privire la o problemă importantă și să răspundă la elementele noi apărute în memoriul în apărare și în replică. Președintele poate, pe de altă parte, în temeiul articolului 83 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, să precizeze el însuși aspectele la care ar trebui să se refere aceste acte de procedură.

143.

Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute în cererea de sesizare figurează la articolul 177 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

144.

Cererea introductivă trebuie să conțină de asemenea declarația prevăzută la articolul 77 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, precum și informațiile prevăzute la articolul 177 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură.

145.

Împreună cu cererea introductivă trebuie să fie depuse înscrisurile prevăzute la articolul 177 alineatele (3)-(5) din Regulamentul de procedură.

146.

Punctele 125-127, 129 și 133-135 de mai sus se aplică în mod corespunzător și cererilor introductive în cauzele de proprietate intelectuală.

147.

Mențiunile obligatorii care trebuie să fie conținute în memoriul în răspuns figurează la articolul 180 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

148.

Memoriul în răspuns trebuie să conțină de asemenea declarația prevăzută la articolul 77 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

149.

Concluziile pârâtului sau ale intervenientului trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul memoriului în răspuns.

150.

Împreună cu memoriul în răspuns depus de intervenient trebuie să fie depuse înscrisurile prevăzute la articolul 177 alineatele (4) și (5) din Regulamentul de procedură, în măsura în care aceste înscrisuri nu au fost depuse anterior în conformitate cu articolul 173 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.

151.

Punctele 129, 138 și 139 de mai sus se aplică în mod corespunzător și memoriului în răspuns.

152.

Dacă, atunci când îi este notificată cererea introductivă, o parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs, alta decât reclamantul, dorește să conteste decizia atacată cu privire la un aspect care nu a fost ridicat în cererea introductivă, acea parte trebuie să formuleze, odată cu depunerea memoriului său în răspuns, o acțiune incidentă. Această acțiune incidentă trebuie formulată prin înscris separat și trebuie să îndeplinească cerințele enunțate la articolele 183 și 184 din Regulamentul de procedură.

153.

Atunci când se formulează o asemenea acțiune incidentă, celelalte părți din proces pot depune un memoriu în răspuns, al cărui obiect este limitat la concluziile, motivele și argumentele invocate în acțiunea incidentă.

154.

Cererea de recurs trebuie să aibă conținutul prevăzut la articolul 194 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

155.

Cererea de recurs trebuie să conțină de asemenea informațiile prevăzute la articolul 77 alineatul (1) și la articolul 194 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

156.

Concluziile recurentului trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul cererii. În conformitate cu articolul 195 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, aceste concluzii trebuie să urmărească în mod obligatoriu anularea, în tot sau în parte, a deciziei Tribunalului Funcției Publice, astfel cum figurează în dispozitivul acesteia.

157.

În general, nu este necesară descrierea istoricului și a obiectului litigiului; trimiterea la decizia Tribunalului Funcției Publice este suficientă.

158.

Se recomandă prezentarea sumară și schematică a motivelor la începutul cererii. Argumentația juridică ar trebui să fie structurată în funcție de motivele invocate în susținerea recursului, în special în funcție de erorile de drept invocate.

159.

Motivele și argumentele de drept invocate în cadrul recursului trebuie să identifice motivele contestate ale deciziei Tribunalului Funcției Publice, cu precizarea aspectelor din această decizie care sunt criticate, și să expună în mod detaliat rațiunile pentru care această decizie ar fi afectată de o eroare de drept.

160.

Împreună cu cererea de recurs trebuie să fie depuse, dacă este cazul, înscrisurile prevăzute la articolul 194 alineatele (3) și (4) din Regulamentul de procedură.

161.

Orice cerere de recurs trebuie să fie însoțită de un rezumat al motivelor și principalelor argumente invocate, destinat să faciliteze redactarea comunicării prevăzute de articolul 79 din Regulamentul de procedură. Întrucât comunicarea trebuie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în toate limbile oficiale, acest rezumat nu trebuie să depășească două pagini și trebuie să fie întocmit în limba de procedură conform modelului disponibil online pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

162.

Rezumatul motivelor și principalelor argumente invocate trebuie depus separat de textul cererii de recurs și de anexele menționate în cererea de recurs.

163.

Dacă nu este depus prin intermediul aplicației e-Curia, rezumatul motivelor și principalelor argumente invocate trebuie trimis prin poșta electronică sub forma unui simplu fișier electronic realizat cu ajutorul unui program de prelucrare a textului, la adresa GC.Registry@curia.europa.eu, indicându-se cauza la care se referă.

164.

Punctul 129 de mai sus se aplică în mod corespunzător și cererilor de recurs.

165.

Memoriul în răspuns trebuie să aibă conținutul prevăzut la articolul 199 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

166.

Memoriul în răspuns trebuie să conțină de asemenea informațiile prevăzute la articolul 77 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

167.

Concluziile părții care depune memoriul în răspuns trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul memoriului în răspuns. În conformitate cu articolul 200 din Regulamentul de procedură, aceste concluzii trebuie să urmărească admiterea sau respingerea, în tot sau în parte, a recursului.

168.

Argumentația juridică trebuie structurată, pe cât posibil, în funcție de motivele invocate de recurent.

169.

Întrucât cadrul factual sau juridic face deja obiectul hotărârii sau al ordonanței atacate, acesta nu trebuie reluat în memoriul în răspuns decât cu titlu absolut excepțional, în măsura în care prezentarea sa în cererea de recurs este contestată sau necesită precizări. Orice contestare trebuie să fie expresă și să indice cu precizie elementul de fapt sau de drept în cauză.

170.

Contestarea admisibilității, în tot sau în parte, a recursului trebuie să fie inclusă în însuși corpul memoriului în răspuns, posibilitatea – prevăzută la articolul 130 din Regulamentul de procedură – de a ridica prin înscris separat o excepție de inadmisibilitate a acțiunii nefiind aplicabilă recursurilor.

171.

Împreună cu memoriul în răspuns trebuie depuse, dacă este cazul, înscrisurile prevăzute la articolul 194 alineatele (3) și (4) din Regulamentul de procedură.

172.

Punctul 129 de mai sus se aplică în mod corespunzător și memoriilor în răspuns depuse în recursuri.

173.

Dacă, atunci când îi este notificat recursul, o parte din cauza relevantă care s-a aflat pe rolul Tribunalului Funcției Publice dorește să conteste decizia acestuia din urmă cu privire la un aspect care nu a fost evocat în cererea de recurs, acea parte trebuie să formuleze recurs incident împotriva deciziei Tribunalului Funcției Publice. Acest recurs trebuie formulat prin înscris separat și trebuie să îndeplinească cerințele enunțate la articolele 203 și 204 din Regulamentul de procedură. Motivele și argumentele de drept pe care le conține trebuie să fie în mod obligatoriu diferite de cele invocate în memoriul în răspuns.

174.

În cazul în care se formulează un asemenea recurs incident, recurentul, la fel ca orice altă parte din cauza relevantă care s-a aflat pe rolul Tribunalului Funcției Publice și care are interes în admiterea sau în respingerea recursului incident, poate depune un memoriu în răspuns, al cărui obiect este limitat la motivele invocate în recursul incident.

175.

Indiferent dacă sunt formulate cu titlu principal sau incident, recursul și memoriul în răspuns pot fi completate cu o replică și cu o duplică, în special pentru a da părților posibilitatea să își exprime poziția asupra unei cauze de inadmisibilitate sau asupra unor elemente noi invocate în memoriul în răspuns.

176.

În conformitate cu articolul 201 alineatul (1) și cu articolul 206 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, această posibilitate este condiționată de obținerea unei autorizări exprese din partea președintelui, la cererea recurentului sau a părții care a formulat recursul incident.

177.

Cu excepția unor împrejurări deosebite, o astfel de cerere nu trebuie să depășească două pagini și trebuie să se limiteze la indicarea succintă a motivelor specifice pentru care este necesară o replică. Cererea trebuie să fie comprehensibilă prin ea însăși, fără a fi necesar să se facă trimitere la recurs sau la memoriul în răspuns.

178.

Dată fiind natura particulară a recursurilor, care sunt limitate la examinarea unor chestiuni de drept, președintele poate, dacă admite cererea de depunere a unei replici, să limiteze obiectul și numărul de pagini ale unui asemenea memoriu, precum și ale duplicii care îi urmează acestuia. Respectarea acestor indicații este o condiție esențială pentru buna desfășurare a procedurii.

179.

După cum rezultă din articolul 106 din Regulamentul de procedură, Tribunalul organizează o ședință de audiere a pledoariilor fie din oficiu, fie la cererea unei părți principale.

180.

Partea principală care dorește să fie ascultată în cadrul unei ședințe de audiere a pledoariilor trebuie să depună, în termen de trei săptămâni de la notificarea către părți a închiderii fazei scrise a procedurii, o cerere motivată în acest sens. Această motivare – care nu poate fi confundată cu un memoriu sau cu observații scrise și nu ar trebui să depășească trei pagini – trebuie să rezulte dintr-o apreciere concretă a utilității unei ședințe de audiere a pledoariilor pentru partea respectivă și să indice elementele dosarului cauzei sau ale argumentației pe care această parte consideră necesar să le dezvolte sau să le combată mai amplu în cadrul ședinței de audiere a pledoariilor. Pentru a orienta mai bine dezbaterile în cadrul acesteia, este de dorit ca motivarea să nu prezinte un caracter general, mărginindu-se, de exemplu, să se refere la importanța cauzei.

181.

În lipsa unei cereri motivate depuse de o parte principală în termenul stabilit, Tribunalul poate decide să se pronunțe asupra acțiunii fără parcurgerea fazei orale a procedurii.

182.

După cum rezultă din articolul 12 alineatul (2) din anexa I la Statut și din articolul 207 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, o parte din procedura de recurs care dorește să fie ascultată în cadrul unei ședințe de audiere a pledoariilor trebuie să depună, în termen de trei săptămâni de la notificarea către părți a închiderii fazei scrise a procedurii, o cerere motivată în acest sens. Această motivare – care nu poate fi confundată cu un memoriu sau cu observații scrise și nu ar trebui să depășească trei pagini – trebuie să rezulte dintr-o apreciere concretă a utilității unei ședințe de audiere a pledoariilor pentru partea respectivă și să indice elementele dosarului cauzei sau ale argumentației pe care această parte consideră necesar să le dezvolte sau să le combată mai amplu în cadrul unei ședințe de audiere a pledoariilor. Pentru a orienta mai bine dezbaterile în cadrul acesteia, este de dorit ca motivarea să nu prezinte un caracter general, mărginindu-se, de exemplu, să se refere la importanța cauzei.

183.

Cu toate acestea, Tribunalul poate decide, în cazul în care consideră că este suficient de lămurit de înscrisurile și mijloacele materiale de probă din dosarul cauzei, să se pronunțe asupra recursului fără parcurgerea fazei orale a procedurii. Astfel, în recurs, Tribunalul poate să nu organizeze o ședință de audiere a pledoariilor chiar dacă o parte din procedura de recurs a depus o cerere motivată.

184.

Părțile sunt citate la ședința de audiere a pledoariilor prin grija grefierului, cu cel puțin o lună înainte de desfășurarea acesteia, cu excepția situațiilor în care împrejurările justifică citarea lor într-un termen mai scurt.

185.

În conformitate cu articolul 107 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, nu sunt admise cereri de amânare a datei ședinței de audiere a pledoariilor decât în împrejurări excepționale. Astfel de cereri nu pot fi depuse decât de părțile principale, trebuie să fie temeinic motivate, însoțite de acte justificative adecvate și transmise Tribunalului cât mai curând cu putință după citare.

186.

În cazul în care reprezentantul unei părți intenționează să nu asiste la ședința de audiere a pledoariilor, acesta este rugat să informeze Tribunalul cât mai curând cu putință după citare.

187.

Tribunalul încearcă să asigure primirea unui raport de ședință sumar de către reprezentanții părților cu trei săptămâni înaintea ședinței. Raportul de ședință sumar servește la pregătirea ședinței de audiere a pledoariilor.

188.

Raportul de ședință sumar, redactat de judecătorul raportor, este limitat la prezentarea motivelor și la un rezumat succint al argumentelor părților.

189.

Eventuale observații ale părților cu privire la raportul de ședință sumar pot fi prezentate cu ocazia ședinței de audiere a pledoariilor. Într-un asemenea caz, aceste observații sunt consemnate în procesul-verbal de ședință.

190.

În ziua ședinței de audiere a pledoariilor, raportul de ședință sumar este pus la dispoziția publicului la intrarea în sala de ședință, cu excepția cazului în care ședința este secretă.

191.

Înainte de fiecare ședință publică, grefierul asigură afișarea, în limba de procedură, în fața sălii de ședință a următoarelor informații: data și ora ședinței de audiere a pledoariilor, completul de judecată competent, cauza sau cauzele aflate pe rol și numele părților.

192.

Cererea de utilizare a anumitor mijloace tehnice în vederea efectuării unei prezentări trebuie să fie formulată cel puțin cu două săptămâni înainte de data ședinței de audiere a pledoariilor. Modalitățile de utilizare a unor astfel de mijloace se stabilesc împreună cu grefa, pentru a se ține seama de eventualele constrângeri de ordin tehnic sau practic. Suporturile unor astfel de prezentări nu se depun la dosarul cauzei, cu excepția cazului în care președintele decide altfel.

193.

Ținând seama de măsurile de securitate aplicabile la accesul în clădirile Curții de Justiție a Uniunii Europene, se recomandă reprezentanților părților să ia măsurile necesare pentru a putea fi prezenți în sala de ședință cu cel puțin 15 minute înainte de începerea ședinței de audiere a pledoariilor, întrucât se obișnuiește ca membrii completului de judecată să aibă o întrevedere cu aceștia referitoare la organizarea ședinței de audiere a pledoariilor.

194.

Pentru a pregăti participarea la o ședință de audiere a pledoariilor, reprezentanții părților sunt invitați să consulte documentul „Listă de verificare – Ședința de audiere a pledoariilor”, care este disponibil pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

195.

Reprezentanții părților au obligația de a pleda în robă.

196.

Ședința de audiere a pledoariilor constă în:

197.

Fiecare parte trebuie să aprecieze, ținând seama de scopul ședinței de audiere a pledoariilor, astfel cum a fost definit la punctul 196 de mai sus, dacă susținerea unei pledoarii este în mod real utilă sau dacă ar fi suficientă o simplă trimitere la observațiile sau memoriile scrise. Ședința de audiere a pledoariilor poate, în acest caz, să se concentreze asupra răspunsurilor la întrebările Tribunalului. Atunci când reprezentantul consideră totuși necesar să ia cuvântul, acesta poate să se limiteze numai la expunerea anumitor aspecte și să facă trimitere la memorii pentru altele.

198.

Atunci când, înainte de organizarea ședinței de audiere a pledoariilor, Tribunalul a invitat părțile, în conformitate cu articolul 89 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, să își concentreze pledoariile asupra unuia sau mai multor aspecte determinate, aceste aspecte trebuie să fie abordate cu prioritate în cursul pledoariilor.

199.

În cazul în care o parte se abține să pledeze, tăcerea acesteia nu echivalează cu o achiesare la pledoaria dezvoltată de o altă parte dacă argumentația în cauză a fost deja combătută în scris. Această tăcere nu împiedică partea să dea un răspuns în replică la pledoaria celeilalte părți.

200.

Pentru a asigura claritatea și pentru a permite membrilor Tribunalului o mai bună înțelegere a pledoariilor, este în general preferabil să se vorbească mai degrabă liber, pe bază de note, decât să se citească un text. De asemenea, se solicită reprezentanților părților să simplifice cât de mult posibil prezentarea cauzei și să acorde preferință frazelor scurte. În plus, prin structurarea pledoariilor și prin precizarea, înaintea oricărei expuneri, a planului pe care preconizează să îl adopte, reprezentanții ar face un serviciu Tribunalului.

201.

Durata pledoariilor poate varia în funcție de complexitatea cauzei și de existența sau inexistența unor elemente de fapt noi. Pentru susținerea pledoariei, fiecare parte principală dispune de 15 minute și fiecare intervenient dispune de 10 minute (în cauzele conexate, fiecare parte principală dispune de 15 minute pentru fiecare dintre cauze și fiecare intervenient dispune de 10 minute pentru fiecare dintre cauze), cu excepția cazului în care grefa le-a transmis o altă indicație în această privință. Această limitare nu privește decât pledoaria propriu-zisă și nu include timpul necesar pentru a răspunde la întrebările puse în ședința de audiere a pledoariilor sau pentru replicile finale.

202.

În cazul în care împrejurările o impun, o cerere de derogare de la această durată normală, corespunzător motivată și care precizează timpul de cuvânt considerat necesar, poate fi adresată grefei cu cel puțin două săptămâni (sau mai târziu în cazul unor împrejurări excepționale motivate corespunzător) înaintea datei ședinței de audiere a pledoariilor. Reprezentanții sunt informați cu privire la timpul de care vor dispune pentru susținerea pledoariilor ca urmare a unor astfel de cereri.

203.

Atunci când mai mulți reprezentanți acționează în numele unei singure părți, în principiu, numai doi dintre aceștia pot pleda, iar durata cumulată a pledoariilor lor nu trebuie să depășească timpul de cuvânt indicat la punctul 201 de mai sus. Cu toate acestea, răspunsurile la întrebările judecătorilor și replicile finale pot fi asigurate și de alți reprezentanți decât cei care vor fi pledat.

204.

Atunci când mai multe părți susțin aceeași teză în fața Tribunalului (ipoteză întâlnită în special în situația intervențiilor sau a cauzelor conexate), reprezentanții lor sunt invitați să se concerteze înaintea ședinței de audiere a pledoariilor pentru a evita orice repetare a pledoariei.

205.

Atunci când citează o decizie a Curții de Justiție, a Tribunalului sau a Tribunalului Funcției Publice, reprezentanții sunt rugați să o identifice prin indicarea denumirii sale curente și a numărului cauzei și să precizeze, dacă este cazul, punctul sau punctele pertinente.

206.

În conformitate cu articolul 85 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, cu titlu excepțional, părțile principale mai pot depune probe cu ocazia ședinței de audiere a pledoariilor. Într-un asemenea caz, celelalte părți sunt ascultate cu privire la admisibilitatea și la conținutul acestor probe. Eventual, este prudent să se aibă la îndemână un număr suficient de exemplare.

207.

Pentru a facilita interpretarea, reprezentanții părților sunt invitați să transmită în prealabil eventualul text sau suport scris al pledoariilor lor, prin poșta electronică, Direcției de interpretare (interpret@curia.europa.eu).

208.

Se garantează confidențialitatea notelor de pledoarii transmise. În vederea evitării oricărei neînțelegeri, trebuie să fie indicat numele părții. Notele de pledoarii nu se depun la dosarul cauzei.

209.

Se amintește reprezentanților că, după caz, numai anumiți membri ai Tribunalului urmăresc pledoaria în limba în care aceasta este susținută și că ceilalți ascultă interpretarea simultană. Se recomandă în mod deosebit reprezentanților, în interesul unei mai bune desfășurări a ședinței de audiere a pledoariilor și al menținerii standardului de calitate a interpretării simultane, să vorbească rar și în dreptul microfonului.

210.

Atunci când reprezentanții intenționează să citeze în mod literal pasaje din anumite texte sau documente, în special pasaje care nu sunt menționate în dosarul cauzei, este util ca acestea să fie indicate interpreților înaintea ședinței de audiere a pledoariilor. De asemenea, poate fi utilă semnalarea termenilor care ar ridica dificultăți de traducere.

211.

Grefierul întocmește, în limba de procedură, un proces-verbal al fiecărei ședințe de audiere a pledoariilor, care cuprinde: indicarea cauzei; data, ora și locul ședinței; dacă este cazul, precizarea că ședința este secretă; numele judecătorilor și al grefierului care participă la ședință; numele și calitatea reprezentanților prezenți ai părților; dacă este cazul, menționarea observațiilor cu privire la raportul de ședință sumar; numele, prenumele, calitatea și domiciliile, dacă este cazul, ale martorilor sau experților audiați; dacă este cazul, indicarea actelor de procedură sau a înscrisurilor sau mijloacelor materiale de probă depuse în ședință și, în măsura necesară, declarațiile făcute în ședință, precum și deciziile pronunțate în ședință de către Tribunal sau de către președinte.

212.

În conformitate cu articolul 64 și sub rezerva dispozițiilor articolului 68 alineatul (4), ale articolului 104, ale articolului 105 alineatul (8), precum și ale articolului 144 alineatul (7) din Regulamentul de procedură, Tribunalul ia în considerare doar actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă pe care reprezentanții părților le-au putut consulta și asupra cărora și-au putut exprima punctul de vedere.

213.

Din aceste prevederi rezultă că, fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 103-105 din Regulamentul de procedură, nu poate fi luată în considerare o cerere a reclamantului de aplicare a regimului de confidențialitate față de pârât în privința anumitor date din dosar. Pârâtul nu poate nici el formula o astfel de cerere în privința reclamantului.

214.

Cu toate acestea, o parte principală poate solicita ca anumite date din dosarul cauzei care prezintă un caracter confidențial să fie excluse de la comunicarea către un intervenient, în conformitate cu articolul 144 alineatul (7) din Regulamentul de procedură.

215.

De asemenea, fiecare parte poate solicita ca anumite date din dosarele vizate de conexare să fie excluse de la consultarea de către o parte din cauzele conexate, în conformitate cu articolul 68 alineatul (4) din Regulamentul de procedură.

216.

Atunci când într-o cauză este formulată o cerere de intervenție, părțile principale sunt invitate să indice, în termenul stabilit de grefier, dacă solicită aplicarea regimului de confidențialitate pentru anumite date conținute de actele de procedură și de înscrisurile și mijloacele materiale de probă depuse deja la dosarul cauzei.

217.

Pentru toate actele de procedură și înscrisurile sau mijloacele materiale de probă depuse ulterior, părțile principale trebuie să formuleze, odată cu depunerea acestora, dacă este cazul, o cerere de aplicare a regimului de confidențialitate. În lipsa unei astfel de cereri, actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă depuse vor fi comunicate intervenientului.

218.

Orice cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie formulată prin înscris separat. Aceasta nu poate fi depusă în versiune confidențială și, în consecință, nu trebuie să conțină date confidențiale.

219.

O cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie să indice partea față de care se solicită confidențialitatea.

220.

O cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar și nu poate în niciun caz să aibă ca obiect un act de procedură în integralitatea sa, însă poate avea ca obiect, în mod excepțional, o anexă în integralitatea sa. Astfel, comunicarea unei versiuni neconfidențiale a unui act de procedură și a înscrisurilor și mijloacelor materiale de probă, în care anumite pasaje, cuvinte sau cifre sunt eliminate, este în mod normal posibilă fără a aduce atingere intereselor în cauză.

221.

O cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie să indice în mod clar elementele sau pasajele în cauză și să conțină o motivare a caracterului confidențial pentru fiecare dintre aceste elemente sau pasaje. Lipsa acestor mențiuni poate justifica respingerea cererii de către Tribunal.

222.

La depunerea cererii de aplicare a regimului de confidențialitate în privința unuia sau a mai multe acte de procedură, partea trebuie să depună o versiune neconfidențială integrală a actului/actelor de procedură și a înscrisurilor sau mijloacelor materiale de probă în cauză, din care au fost eliminate elementele sau pasajele la care se referă cererea.

223.

În cazul în care o cerere de aplicare a regimului de confidențialitate nu este conformă cu punctele 218, 219 și 222 de mai sus, grefierul adresează părții în cauză o solicitare de îndreptare a neregularității. Nu se poate soluționa în mod util cererea de aplicare a regimului de confidențialitate dacă, în pofida acestei solicitări, nu se procedează la îndreptarea neregularității cererii în raport cu prezentele dispoziții practice de punere în aplicare și, în acest caz, toate actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă vizate se vor comunica intervenientului.

224.

Atunci când se are în vedere conexarea mai multor cauze, părțile sunt invitate să indice, în termenul stabilit de grefier, dacă solicită aplicarea regimului de confidențialitate pentru anumite date conținute de actele de procedură și de înscrisurile și mijloacele materiale de probă depuse deja la dosarele cauzelor vizate de conexare.

225.

Pentru toate actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă depuse ulterior, părțile trebuie să formuleze, odată cu depunerea acestora, dacă este cazul, o cerere de aplicare a regimului de confidențialitate. În lipsa unei astfel de cereri, actele de procedură și înscrisurile și mijloacele materiale de probă depuse vor fi accesibile celorlalte părți din cauzele conexate.

226.

Punctele 218-223 de mai sus se aplică în mod corespunzător și cererilor de aplicare a regimului de confidențialitate în cazul conexării cauzelor.

227.

În cadrul activităților de cercetare judecătorească vizate la articolul 91 din Regulamentul de procedură, Tribunalul poate dispune ca o parte să prezinte informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă referitoare la cauză. În temeiul articolului 92 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, o astfel de măsură poate fi dispusă doar atunci când partea vizată nu a dat curs unei măsuri de organizare a procedurii adoptate în prealabil în acest scop sau atunci când partea vizată de activitatea de cercetare judecătorească solicită în mod expres aceasta, demonstrând necesitatea dispunerii printr-o ordonanță de cercetare judecătorească a unei asemenea activități.

228.

Atunci când o parte principală se prevalează de caracterul confidențial al unor informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă pentru a se opune transmiterii lor în răspunsul său la cererea de măsuri de organizare a procedurii sau pentru a sugera să se recurgă la o activitate de cercetare judecătorească, Tribunalul, dacă apreciază că aceste informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă pot fi pertinente pentru soluționarea litigiului, dispune prezentarea lor printr-o ordonanță de cercetare judecătorească, în temeiul articolului 91 litera (b) din Regulamentul de procedură. Tratamentul rezervat informațiilor sau înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă astfel prezentate în fața Tribunalului este reglementat de articolul 103 din Regulamentul de procedură. Tratamentul în cauză nu prevede nicio derogare de la principiul contradictorialității procedurii, dar enunță modalități de punere în aplicare a acestui principiu.

229.

În temeiul acestei dispoziții, Tribunalul procedează la o examinare a pertinenței informațiilor sau înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă pentru soluționarea litigiului și evaluează caracterul lor confidențial. Dacă apreciază că informațiile în cauză sunt deopotrivă pertinente pentru soluționarea litigiului și confidențiale, Tribunalul procedează la o examinare comparativă a acestui caracter confidențial și a exigențelor legate de dreptul la protecție jurisdicțională efectivă, în special de respectarea principiului contradictorialității, și dispune, la capătul acestei examinări comparative, de două opțiuni.

230.

Tribunalul poate decide că informația sau înscrisul ori mijlocul material de probă trebuie să fie adus la cunoștința celeilalte părți principale, în pofida caracterului său confidențial. În această privință, printr-o măsură de organizare a procedurii, Tribunalul poate să îi invite pe reprezentanții celorlalte părți decât cea care a prezentat datele confidențiale să subscrie la angajamentul de a prezerva confidențialitatea înscrisului sau a mijlocului material de probă prin necomunicarea datelor de care vor lua cunoștință mandanților lor sau unui terț. Orice încălcare a acestui angajament este susceptibilă să dea loc aplicării articolului 55 din Regulamentul de procedură.

231.

Alternativ, Tribunalul poate decide să nu comunice datele confidențiale, permițând totodată celeilalte părți principale să dispună de date neconfidențiale pentru ca aceasta să poată să își valorifice în cea mai mare măsură cu putință observațiile, cu respectarea principiului contradictorialității. În acest caz, Tribunalul dispune ca partea principală care a prezentat datele confidențiale să comunice anumite elemente de informație într-un mod care să permită concilierea prezervării caracterului confidențial al datelor cu caracterul contradictoriu al procedurii. Informația va putea să fie transmisă, de exemplu, sub o formă rezumată. Dacă Tribunalul apreciază că cealaltă parte principală nu își poate exercita în mod util dreptul la apărare, el poate adopta o ordonanță sau chiar mai multe până când consideră că procedura poate fi continuată în mod efectiv în contradictoriu.

232.

Atunci când Tribunalul apreciază că comunicarea informației către cealaltă parte principală, care a fost asigurată potrivit modalităților prevăzute prin ordonanța adoptată în temeiul articolului 103 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, a permis acestei părți să adopte în mod util o poziție, informațiile sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă confidențiale care nu au fost aduse la cunoștința părții respective nu sunt luate în considerare de Tribunal și sunt restituite părții principale care le-a prezentat.

233.

În cadrul controlului legalității unui act al unei instituții care a refuzat accesul la un document, Tribunalul poate să dispună prezentarea acestui document, pe calea unei măsuri de cercetare judecătorească adoptate în temeiul articolului 91 litera (c) din Regulamentul de procedură.

234.

În afară de cazul în care litigiul ar fi privat de obiectul său, documentul prezentat de instituție nu se comunică celorlalte părți.

235.

Potrivit articolului 105 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de procedură, o parte principală din litigiu, în mod spontan sau ca urmare a unei măsuri de cercetare judecătorească adoptate de Tribunal, poate să prezinte informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă care aduc atingere siguranței Uniunii Europene ori a celei a unuia sau a mai multe dintre statele sale membre ori desfășurării relațiilor lor internaționale. Alineatele (3)-(10) ale acestei dispoziții prevăd regimul procedural aplicabil unor asemenea informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă.

236.

Ținând seama de natura sensibilă și confidențială a informațiilor sau înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă care aduc atingere siguranței Uniunii ori a celei a unuia sau a mai multe dintre statele sale membre ori desfășurării relațiilor lor internaționale, punerea în aplicare a regimului instituit prin articolul 105 din Regulamentul de procedură necesită instaurarea unui dispozitiv de securitate corespunzător, care urmărește să garanteze un nivel înalt de protecție a respectivelor informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă. Acest dispozitiv este consemnat în Decizia Tribunalului adoptată în temeiul articolului 105 alineatul (11) din Regulamentul de procedură.

237.

Potrivit articolului 227 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, prevederile articolului 105 se aplică numai de la data intrării în vigoare a deciziei vizate la articolul 105 alineatul (11).

238.

În conformitate cu articolul 147 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, pentru formularea unei cereri de asistență judiciară este obligatorie utilizarea unui formular. Acest formular este disponibil pe site-ul internet al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

239.

Solicitantul de asistență judiciară nereprezentat de un avocat cu ocazia depunerii formularului de asistență judiciară poate depune formularul, completat în mod corespunzător și semnat, la grefă, în format hârtie, prin poștă sau la fața locului, dacă este cazul după transmiterea unei copii a originalului acestui formular prin fax. În cazul utilizării faxului, se aplică punctele 78-81 de mai sus.

240.

Atunci când solicitantul de asistență judiciară este reprezentat de un avocat cu ocazia depunerii formularului de asistență judiciară, depunerea se efectuează potrivit articolului 72 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, ținând seama de prevederile punctelor 74-85 de mai sus.

241.

Formularul de asistență judiciară urmărește să permită Tribunalului să dispună, în conformitate cu articolul 147 alineatele (3) și (4) din Regulamentul de procedură, de informațiile necesare pentru a se pronunța în mod util asupra cererii de asistență judiciară. Este vorba:

242.

Odată cu formularul de asistență judiciară, solicitantul este obligat să depună înscrisurile care dovedesc informațiile vizate la punctul 241 de mai sus.

243.

Dacă este necesar, odată cu formularul de asistență judiciară trebuie depuse documentele prevăzute la articolul 51 alineatele (2) și (3) și la articolul 78 alineatul (3) din Regulamentul de procedură.

244.

Atunci când solicitantul de asistență judiciară este reprezentat de un avocat cu ocazia depunerii formularului de asistență judiciară, acesta trebuie să conțină și declarația prevăzută la articolul 77 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

245.

Formularul de asistență judiciară completat în mod corespunzător și înscrisurile justificative trebuie să fie comprehensibile prin ele însele.

246.

Fără a aduce atingere posibilității Tribunalului de a solicita furnizarea de informații sau depunerea de înscrisuri suplimentare pe baza articolelor 89 și 90 din Regulamentul de procedură, cererea de asistență judiciară nu poate fi completată prin depunerea ulterioară de addendumuri. Astfel de addendumuri vor fi refuzate dacă vor fi depuse fără să fi fost solicitate de Tribunal. Cu toate acestea, în cazuri excepționale, înscrisuri justificative prin care se urmărește să se demonstreze starea de nevoie a solicitantului pot fi acceptate ulterior, cu condiția furnizării unei explicații adecvate a depunerii cu întârziere a acestora.

247.

În temeiul articolului 147 alineatul (7) din Regulamentul de procedură, introducerea unei cereri de asistență judiciară suspendă termenul prevăzut pentru introducerea acțiunii la care se referă cererea până la data notificării ordonanței prin care se soluționează această cerere sau, atunci când prin ordonanța menționată nu a fost desemnat un avocat pentru a reprezenta solicitantul de asistență judiciară, până la data notificării ordonanței prin care se desemnează un avocat care să îl reprezinte.

248.

Întrucât depunerea cererii de asistență judiciară are ca efect suspendarea termenului de introducere a acțiunii până la notificarea ordonanței vizate la punctul 247 de mai sus, termenul de depunere a cererii introductive rămas poate fi extrem de scurt. Prin urmare, se recomandă beneficiarului de asistență judiciară, reprezentat în mod corespunzător de un avocat, să acorde o atenție specială respectării termenului legal.

249.

În conformitate cu articolul 152 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, cererea de procedură accelerată trebuie formulată prin înscris separat, odată cu cererea introductivă sau, după caz, cu memoriul în apărare, și trebuie să conțină o motivare prin care se precizează urgența deosebită a cauzei și celelalte împrejurări relevante.

250.

Pentru a facilita examinarea imediată de către grefă, cererea de procedură accelerată trebuie să conțină pe prima pagină mențiunea că este depusă în temeiul articolelor 151 și 152 din Regulamentul de procedură.

251.

Cererea introductivă în legătură cu care se solicită judecarea potrivit procedurii accelerate nu trebuie, în principiu, să depășească 25 de pagini. Această cerere introductivă trebuie să fie formulată în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctele 123-134 de mai sus.

252.

Se recomandă ca partea care solicită judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate să precizeze în cererea sa motivele, argumentele sau pasajele memoriului în cauză (cerere introductivă sau memoriu în apărare) care nu sunt prezentate decât pentru cazul în care nu se va dispune judecarea cauzei potrivit acestei proceduri. Aceste precizări, prevăzute la articolul 152 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, trebuie să fie formulate în cerere cu precizie și cu indicarea numerelor alineatelor respective.

253.

Se recomandă ca cererea de procedură accelerată care conține precizările menționate la punctul 252 de mai sus să fie însoțită, în anexă, de versiunea prescurtată a memoriului respectiv.

254.

Atunci când se anexează o versiune prescurtată, aceasta trebuie să respecte următoarele instrucțiuni:

255.

Pentru a putea fi examinată cât mai repede posibil, versiunea prescurtată trebuie să respecte instrucțiunile care precedă.

256.

Atunci când Tribunalul solicită depunerea unei versiuni prescurtate a memoriului în temeiul articolului 151 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, versiunea prescurtată trebuie să fie realizată, cu excepția unor indicații contrare, în conformitate cu instrucțiunile care precedă.

257.

În cazul în care reclamantul nu a indicat în cererea sa motivele, argumentele sau pasajele cererii sale introductive care nu trebuie luate în considerare decât în cazul în care nu se va dispune judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate, pârâtul trebuie să răspundă la cererea introductivă în termen de o lună.

258.

În cazul în care reclamantul a indicat în cererea sa motivele, argumentele sau pasajele cererii sale introductive care nu trebuie luate în considerare decât în cazul în care nu se va dispune judecarea cauzei potrivit procedurii accelerate, pârâtul trebuie, în termen de o lună, să răspundă la motivele și argumentele dezvoltate în cererea introductivă, înțeleasă în lumina indicațiilor furnizate în cererea de procedură accelerată.

259.

În cazul în care reclamantul a alăturat o versiune prescurtată a cererii introductive la cererea sa de procedură accelerată, pârâtul trebuie, în termen de o lună, să răspundă la motivele și argumentele conținute în această versiune prescurtată a cererii introductive.

260.

În cazul în care Tribunalul decide să respingă cererea de procedură accelerată înainte chiar ca pârâtul să fi depus memoriul în apărare, termenul de o lună prevăzut pentru depunerea acestui memoriu de articolul 154 alineatul (1) din Regulamentul de procedură se prelungește cu o lună suplimentară.

261.

În cazul în care Tribunalul decide să respingă cererea de procedură accelerată după ce pârâtul a depus memoriul în apărare în termenul de o lună prevăzut la articolul 154 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, i se acordă acestei părți un nou termen de o lună de la data notificării deciziei de respingere a cererii de procedură accelerată pentru a-i permite să completeze memoriul în apărare.

262.

În cadrul unei proceduri accelerate, întrucât faza scrisă a procedurii este limitată în principiu la un schimb de memorii, se pune accentul pe faza orală a procedurii și se organizează o ședință la scurt timp după închiderea fazei scrise a procedurii. Tribunalul poate totuși să decidă să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii atunci când părțile principale indică, într-un termen stabilit de președinte, că renunță să participe la ședința de audiere a pledoariilor, iar Tribunalul se consideră suficient de lămurit de înscrisurile și mijloacele materiale de probă din dosarul cauzei.

263.

Atunci când Tribunalul nu a autorizat depunerea unui memoriu în intervenție, intervenientul nu își poate valorifica observațiile decât oral, dacă se organizează o ședință de audiere a pledoariilor.

264.

În conformitate cu articolul 156 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, cererea de suspendare a executării sau de alte măsuri provizorii trebuie să fie făcută prin înscris separat. Aceasta trebuie să fie comprehensibilă prin ea însăși, fără să fie necesară consultarea cererii introductive din cauza principală și a anexelor la cererea introductivă.

265.

Pentru a facilita examinarea imediată de către grefă, cererea de suspendare a executării sau de alte măsuri provizorii trebuie să conțină pe prima pagină mențiunea că este depusă în temeiul articolului 156 din Regulamentul de procedură. În plus, se recomandă ca o astfel de cerere să fie depusă prin intermediul aplicației e-Curia sau, în cazul transmiterii prin fax, să fie însoțită de toate anexele, inclusiv de documentele vizate la articolul 78 din Regulamentul de procedură.

266.

Cererea de suspendare a executării sau de alte măsuri provizorii trebuie să indice într-un mod extrem de succint și de concis obiectul litigiului, motivele de fapt și de drept pe care se sprijină acțiunea principală și care pun în evidență, la prima vedere, temeinicia acesteia (fumus boni iuris), precum și împrejurările care determină urgența. Ea trebuie să indice cu precizie măsura sau măsurile solicitate. De asemenea, ea trebuie să conțină toate probele și propunerile de probe disponibile destinate să justifice dispunerea măsurilor provizorii.

267.

Având în vedere că cererea de măsuri provizorii este destinată să permită o apreciere a fumus boni iuris în cadrul unei proceduri sumare, ea nu trebuie să reia integral textul cererii introductive din cauza principală.

268.

Pentru ca o cerere de măsuri provizorii să poată fi soluționată urgent, numărul maxim de pagini pe care nu trebuie, în principiu, să îl depășească este, în funcție de materia în cauză și de circumstanțele speței, de 25.

269.

Prezentele dispoziții practice de punere în aplicare abrogă și înlocuiesc Instrucțiunile pentru grefier din 5 iulie 2007 (JO L 232, 4.9.2007, p. 1), astfel cum au fost modificate la 17 mai 2010 (JO L 170, 6.7.2010, p. 53) și la 24 ianuarie 2012 (JO L 68, 7.3.2012, p. 20), și Instrucțiunile practice pentru părțile care compar în fața Tribunalului din 24 ianuarie 2012 (JO L 68, 7.3.2012, p. 23).

270.

Prezentele dispoziții practice de punere în aplicare se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ele intră în vigoare în prima zi a primei luni care urmează publicării lor.