18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/10

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare (3) privind Programul național de reformă al Slovaciei pentru 2014 și a emis un aviz privind Programul actualizat de stabilitate al Slovaciei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Slovaciei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Slovacia nu a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Slovacia pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Slovacia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 29 aprilie 2015, Slovacia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Slovacia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului de stabilitate pentru 2015, guvernul își propune să îmbunătățească treptat deficitul global, reducându-l la 2,5 % din PIB în 2015 și, ulterior, la 0,5 % din PIB în 2018. Conform Programului de stabilitate, obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – ar urma să fie realizat începând din 2017. Se estimează că ponderea datoriei guvernamentale în PIB va înregistra o ușoară diminuare în 2015, an în care va reprezenta 53,4 %, și că va continua să scadă până la 50,3 % din PIB în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor previziuni bugetare este plauzibil. Cu toate acestea, măsurile menite să sprijine, începând cu 2016, țintele de deficit planificate nu au fost detaliate într-o măsură suficientă. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, creșterea cheltuielilor nete este inferioară criteriului de referință atât în 2015, cât și în 2016, îndeplinind, prin urmare, cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Pe baza evaluării sale a Programului de stabilitate și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Slovacia va respecta probabil dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Tendințele constatate în 2014 pe piața forței de muncă indică o redresare, dar rata șomajului rămâne ridicată. S-au redus factorii de descurajare din cadrul sistemului de securitate socială și s-au înregistrat unele progrese în direcția reducerii șomajului în rândul tinerilor, dar șomajul de lungă durată rămâne o provocare majoră, iar rata de angajare a romilor și a persoanelor slab calificate este scăzută. Deși au făcut obiectul unor prime măsuri de îmbunătățire, serviciile publice de ocupare a forței de muncă dispun de o capacitate limitată de a oferi servicii personalizate, în special pentru persoanele cele mai îndepărtate de piața forței de muncă. Rata de ocupare profesională a femeilor rămâne cu mult sub media UE, situație ce reflectă insuficiența serviciilor de îngrijire a copiilor de bună calitate și accesibile ca preț și durata relativ îndelungată a concediului pentru creșterea copilului.

(10)

Slovacia a realizat unele progrese în ceea ce privește învățarea la locul de muncă, adoptând o nouă lege privind învățământul profesional și tehnic, care urmează să intre în vigoare în 2015. S-au realizat totuși progrese limitate cu privire la îmbunătățirea condițiilor de predare, la încurajarea înființării unor programe de licență cu o orientare profesională mai puternică și la creșterea procentului de copii romi înscriși în sistemul de educație și îngrijire a copiilor preșcolari. Nu s-au luat măsuri menite să asigure o mai largă participare a romilor la învățământul profesional și la învățământul superior. Nu s-au realizat decât progrese limitate în ceea ce privește eliminarea lacunelor sistemului de cercetare și inovare slovac, fiind necesar, în principal, să se amelioreze calitatea și relevanța bazei științifice și să se promoveze cooperarea dintre mediul academic, sectorul cercetării și mediul de afaceri.

(11)

Slaba calitate a mediului de afaceri din Slovacia reduce atractivitatea acestei țări atât pentru investițiile străine, cât și pentru cele interne. Gradul necorespunzător de eficiență și calitate al administrației publice și al sistemului de justiție are consecințe negative în special asupra mediului de afaceri. Fluctuația ridicată a personalului și gestionarea ineficientă a resurselor umane afectează negativ funcția publică. Până în prezent, s-au depus eforturi limitate de combatere a corupției. Mai precis, necesitatea de a consolida capacitatea analitică și de audit a administrației fiscale nu a fost abordată. Achizițiile publice prezintă deficiențe adânc înrădăcinate, care afectează alocarea resurselor publice.

(12)

Deși recentele modificări aduse sistemului de impozitare au contribuit la îmbunătățirea finanțelor publice, costurile aferente îmbătrânirii populației vor afecta, în viitor, situația îndatorării Slovaciei, care este relativ solidă în prezent. Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice depinde de capacitatea guvernului de a îmbunătăți raportul costuri-eficacitate din sectorul sănătății. Nivelul general de eficiență al sistemului de sănătate slovac este redus, rezultatele obținute fiind slabe în comparație cu restul UE. Guvernul a adoptat o nouă strategie în materie de sănătate pentru perioada 2014-2020, în încercarea de a remedia deficiențele sistemului național de sănătate. Strategia este în curs de aplicare, dar aceste măsuri nu au intrat încă în vigoare în marea lor majoritate. De asemenea, continuă să existe ineficiențe în ceea ce privește colectarea impozitelor și administrația fiscală.

(13)

Slabele rezultate ale investițiilor realizate în ultimii ani pot afecta grav perspectivele de creștere pe termen lung ale Slovaciei. Scăderea investițiilor private înregistrată între 2008 și 2013 a fost deosebit de puternică, societățile nefinanciare reprezentând aproximativ 90 % din scăderea totală a investițiilor din cauza reducerii fluxurilor de investiții străine directe (ISD). În 2013, investițiile în bunuri de capital rămâneau cu aproximativ 13 % mai mici în termeni reali decât în 2008. Deși nu a fost la fel de drastică, scăderea investițiilor publice continuă să aibă consecințe importante, având în vedere proiectele de infrastructură de mare anvergură din sectorul transporturilor, care prezintă o importanță esențială pentru a putea valorifica potențialul de creștere al regiunilor din centrul și estul Slovaciei. Atât barierele administrative, cât și cele normative legate de planificarea investițiilor, de lipsa de transparență și de durata îndelungată a procedurilor de obținere a autorizațiilor de construcție și de utilizare a terenurilor frânează investițiile publice. Fondurile UE reprezintă o proporție foarte mare din totalul investițiilor publice din Slovacia, în comparație cu nivelurile observate în alte state membre din regiune. În plus, absorbția fondurilor UE este împiedicată de administrarea necorespunzătoare a procedurilor de planificare, de deficiențele legate de conceperea și selectarea proiectelor, precum și de nerespectarea cerințelor privind evaluarea impactului asupra mediului. Utilizarea unor specificații personalizate în domeniul achizițiilor publice restrânge concurența și conduce la o creștere a prețurilor finale. O mai bună supraveghere a entităților publice care iau parte la achiziții publice și creșterea nivelului cunoștințelor de specialitate din cadrul acestor entități ar putea contribui la depășirea acestor probleme. Gradul necorespunzător de eficiență și calitate al administrației publice și al sistemului de justiție afectează mai ales mediul de afaceri, iar aspecte cum ar fi reforma procedurii civile și repartizarea inegală a volumului de muncă în instanțe nu au fost încă remediate.

(14)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Slovaciei, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Slovaciei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovacia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(15)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate și a consideră (6) că Slovacia respectă normele Pactului de stabilitate și de creștere.

(16)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). Fiind o țară a cărei monedă este euro, Slovacia ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a respectivelor recomandări,

1.

Să îmbunătățească raportul costuri-eficacitate din sectorul sănătății, inclusiv prin îmbunătățirea gestionării serviciilor medicale spitalicești și prin consolidarea asistenței medicale primare. Să ia măsuri pentru a crește nivelul de colectare a impozitelor.

2.

Să ia măsuri suplimentare pentru a soluționa problema șomajului de lungă durată, îmbunătățind măsurile de activare și programele de învățământ pentru adulți, precum și introducând programe de formare de înaltă calitate și adaptate la nevoile individuale. Să îmbunătățească măsurile menite să încurajeze femeile să rămână sau să se întoarcă pe piața forței de muncă, prin ameliorarea ofertei de infrastructuri pentru îngrijirea copilului.

3.

Să îmbunătățească formarea profesorilor și atractivitatea profesiei de cadru didactic pentru a stopa degradarea rezultatelor școlare. Să crească participarea copiilor romi la învățământul general și la educația preșcolară de înaltă calitate.

4.

Să stimuleze investițiile în infrastructură, să îmbunătățească și să raționalizeze procedurile administrative pentru obținerea autorizațiilor de utilizare a terenurilor și de construcție. Să crească gradul de concurență în cadrul licitațiilor publice și să îmbunătățească mecanismele de supraveghere din domeniul achizițiilor publice.