ANEXĂ

ORIENTĂRI COMUNE PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A ACORDULUI DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA CAPULUI VERDE PRIVIND FACILITAREA ELIBERĂRII VIZELOR DE SCURTĂ ȘEDERE PENTRU CETĂȚENII REPUBLICII CAPULUI VERDE ȘI PENTRU CETĂȚENII UNIUNII EUROPENE

Scopul acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Capului Verde privind facilitarea eliberării vizelor de scurtă ședere pentru cetățenii Republicii Capului Verde și pentru cetățenii Uniunii Europene (denumit în continuare„acordul”), care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2014, este acela de a facilita, pe bază de reciprocitate, procedurile de eliberare a vizelor pentru o ședere planificată de cel mult 90 de zile într-un interval de 180 de zile pentru cetățenii Republicii Capului Verde (denumită în continuare „Capul Verde”) și pentru cetățenii Uniunii Europene (denumită în continuare „Uniunea”).

Acordul instituie drepturi și obligații reciproce, obligatorii din punct de vedere juridic, în scopul simplificării procedurilor de eliberare a vizelor pentru cetățenii Capului Verde și pentru cetățenii Uniunii.

Prezentele orientări, adoptate de Comitetul mixt instituit prin acord (denumit în continuare „Comitetul mixt”), au scopul de a asigura o punere în aplicare corectă și armonizată a acordului de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Capului Verde și ale statelor membre. Prezentele orientări nu fac parte din acord și, prin urmare, nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, este foarte recomandat ca personalul diplomatic și consular să le urmeze în mod consecvent la punerea în aplicare a dispozițiilor acordului.

Prezentele orientări sunt concepute ca un document care urmează să fie actualizat, dacă este necesar, pentru a se ține seama de experiența acumulată în punerea în aplicare a acordului.

I.   ASPECTE GENERALE.

1.1.   Scopul și domeniul de aplicare

Articolul 1 din acord prevede:

Acordul se aplică tuturor cetățenilor Capului Verde și ai Uniunii care solicită o viză de scurtă ședere, indiferent de țara în care își au reședința.

Acordul nu se a]plică apatrizilor care dețin un permis de ședere eliberat de Capul Verde sau de statele membre. Acestei categorii de persoane i se aplică normele acquis-ului Uniunii în materie de vize.

1.2.   Domeniul de aplicare al acordului

Articolul 2 din acord prevede:

Fără a aduce atingere articolului 8 din acord, acordul nu afectează normele Uniunii și cele naționale existente privind obligațiile în materie de vize și scutirile de viză. De exemplu, articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului (1) permite statelor membre să scutească de viză, printre alte categorii de persoane, echipajele civile ale aeronavelor și navelor.

Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (denumit în continuare „Codul de vize”) se aplică tuturor aspectelor nereglementate de acord, cum ar fi determinarea statului Schengen responsabil pentru prelucrarea unei cereri de viză, motivarea respingerii unei cereri de viză și dreptul de exercitare a unei căi de atac împotriva unei decizii negative. De asemenea, normele Schengen și dreptul intern continuă să se aplice aspectelor care nu sunt reglementate de acord, cum ar fi recunoașterea documentelor de călătorie, dovada documentelor justificative privind scopul călătoriei și dovada deținerii unor mijloace suficiente de subzistență, timpul de prelucrare a cererilor de viză, nepermiterea intrării pe teritoriul statelor membre și măsurile de expulzare.

Chiar și atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute în acord, se poate totuși refuza eliberarea vizei dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Codul frontierelor Schengen”), și anume dacă persoana nu este în posesia unui document de călătorie valabil, dacă a fost emisă o semnalare în Sistemul de Informații Schengen, dacă persoana este considerată o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă, etc.

Alte posibilități de flexibilitate în ceea ce privește eliberarea vizelor, prevăzute de Codul de vize, se aplică în continuare. De exemplu, vizele cu intrări multiple cu o perioadă îndelungată de valabilitate – până la cinci ani – pot fi eliberate pentru alte categorii de persoane decât cele menționate la articolul 4 din acord, în cazul în care condițiile prevăzute în Codul de vize (articolul 24 sunt îndeplinite. La fel, dispozițiile cuprinse în Codul de vize care permit eliminarea sau reducerea taxei de viză vor continua să se aplice [articolul 16 alineatele (5) și (6) din Codul de vize].Dreptul intern al Capului Verde continuă să se aplice în ceea ce privește toate aspectele legate de eliberarea de către Capul Verde a vizelor pentru cetățenii Uniunii, care nu sunt reglementate de acord, precum cele menționate în cele trei alineate de mai sus.

1.3.   Tipurile de vize care intră în domeniul de aplicare al acordului

Articolul 3 litera (d) din acord definește „viza” drept „o autorizație eliberată sau o decizie luată de un stat membru sau de Capul Verde, care este necesară pentru a intra, în scopul tranzitării sau al unei șederi a cărei durată prevăzută nu depășește 90 de zile în total, pe teritoriul acelui stat membru sau al mai multor state membre sau pe teritoriul Capului Verde;”.

Facilitățile oferite de acord se aplică atât în cazul vizelor uniforme valabile pentru întregul teritoriu al statelor membre, cât și al vizelor cu valabilitate teritorială limitată. Acestea se aplică și vizelor de scurtă ședere și de tranzit eliberate de Capul Verde cetățenilor Uniunii.

1.4.   Calcularea duratei de ședere autorizate de o viză

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Codul frontierelor Schengen, noțiunea de„scurtă ședere” înseamnă: „90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, ceea ce implică luarea în considerare a ultimei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere”.

Data intrării se calculează ca prima zi de ședere pe teritoriul statelor membre, iar data de ieșire se calculează ca ultima zi de ședere pe teritoriul statelor membre. Termenul „orice” presupune aplicarea unei perioade de referință „mobile” de 180 de zile; aceasta înseamnă că trebuie calculată retroactiv fiecare zi de ședere din ultima perioadă de 180 de zile, pentru a se verifica dacă cerința privind durata de ședere de 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile continuă să fie îndeplinită. Aceasta înseamnă că o absență de pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă neîntreruptă de 90 zile permite o nouă ședere de până la 90 de zile.

Un calculator pentru șederile de scurtă durată, care poate fi folosit pentru a calcula perioada de ședere permisă în temeiul noilor norme, este disponibil online la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/border-crossing/index_en.htm.

Un exemplu de calculare a șederii pe baza noii definiții este următorul:

O persoană care deține o viză cu intrări multiple valabilă un an (18.4.2014 – 18.4.2015) intră pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru la 19.4.2014 pentru o ședere de trei zile. Apoi, aceasta intră din nou la 18.6.2014 pentru o ședere de 86 de zile. Într-un astfel de caz, situația la date specifice ar putea fi următoarea:

—

la 11.9.2014: în cursul ultimelor 180 de zile (16.3.2014-11.9.2014), persoana în cauză a rămas pe teritoriul statelor membre timp de trei zile (19.4.2014 – 21.4.2014) urmate de alte 86 de zile (18.6.2014 – 11.9.2014) = 89 de zile = nu a depășit durata maximă de ședere autorizată. Persoana poate să mai rămână pe teritoriul statelor membre cel mult 1 zi;

—

începând de la 16.10.2014: persoana ar putea intra pe teritoriul unui stat membru pentru o ședere de trei zile suplimentare [la 16.10.2014, șederea din 19.4.2014 nu mai este relevantă (se situează în afara perioadei de 180 de zile); la 17.10.2014, șederea din 20.4.2014 nu mai este relevantă (se situează în afara perioadei de 180 de zile) etc.].

—	începând de la 15.12.2014: persoana ar putea intra pe teritoriul unui stat membru pentru o ședere de 86 de zile suplimentare [la 15.12.2014, șederea din 18.6.2014 nu mai este relevantă (se situează în afara perioadei de 180 de zile); la 16.12.2014, șederea din 19.6.2014 nu mai este relevantă etc.].

1.5.   Situația în privința statelor membre care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen, a statelor membre care nu participă la politica comună a UE în domeniul vizelor și a țărilor asociate.

Statele membre care au aderat la Uniune în 2004 (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovenia, Slovacia și Ungaria), în 2007 (Bulgaria și România) și în 2013 (Croația) au obligații în temeiul acordului din momentul intrării sale în vigoare.

Bulgaria, Croația, Cipru și România nu aplică încă integral acquis-ul Schengen. Aceste țări vor continua să elibereze vize naționale cu o valabilitate limitată la propriul lor teritoriu național. Când vor pune în aplicare integral acquis-ul Schengen, aceste țări vor continua să aplice acordul.

Dreptul intern continuă să se aplice în cazul tuturor aspectelor care nu sunt reglementate de acord până la data aplicării integrale a acquis-ului Schengen de către aceste state membre. Începând de la acea dată, normele Schengen și/sau dreptul intern se vor aplica în cazul aspectelor care nu sunt reglementate de acord.

Bulgaria, Cipru, Croația și România sunt autorizate să recunoască permisele de ședere, vizele de tip „D” și vizele de scurtă ședere eliberate de statele membre Schengen și de țările asociate pentru șederile de scurtă durată pe teritoriul lor.

În conformitate cu articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen (4), toate statele Schengen trebuie să recunoască vizele de lungă ședere și permisele de ședere eliberate de fiecare dintre ele ca fiind valabile pentru șederi de scurtă durată pe teritoriul fiecăreia dintre ele. Statele membre Schengen acceptă permisele de ședere, vizele de tip „D” și vizele de scurtă ședere ale țărilor asociate Schengen pentru intrarea și șederea de scurtă durată și viceversa.

Acordul nu se aplică Regatului Unit, Irlandei și Danemarcei, însă cuprinde declarații comune cu privire la oportunitatea încheierii unor acorduri bilaterale privind facilitarea eliberării vizelor între Capul Verde și aceste state membre.

Deși sunt asociate spațiului Schengen, Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein nu au obligații în temeiul acordului. Acordul conține însă o declarație comună cu privire la oportunitatea încheierii, fără întârziere, a unor acorduri bilaterale privind facilitarea eliberării vizelor între Capul Verde și aceste țări Schengen.

1.6.   Acordul și alte acorduri bilaterale

Articolul 11 din acord prevede:

De la data intrării în vigoare a acordului, dispozițiile acordurilor bilaterale în vigoare dintre statele membre și Capul Verde cu privire la aspectele care fac obiectul acordului încetează să se mai aplice. În conformitate cu dreptul Uniunii, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a elimina incompatibilitățile dintre acordurile lor bilaterale și acord.

În cazul în care un stat membru a încheiat un acord sau o înțelegere bilaterală cu Capul Verde cu privire la aspecte care nu sunt reglementate de acord, această exonerare va continua să se aplice și după intrarea în vigoare a acordului.

II.   DISPOZIȚII SPECIFICE

2.1.   Norme care se aplică tuturor solicitanților de viză

Se reamintește faptul că facilitarea menționată mai jos referitoare la călătoriile în cazul în care documentele sunt pierdute sau furate și prelungirea vizelor în circumstanțe excepționale se aplică tuturor titularilor de viză din Capul Verde și din statele membre.

2.1.1.   Prelungirea vizei în circumstanțe excepționale

Articolul 7 din acord prevede:

În ceea ce privește posibilitatea de a prelungi durata de valabilitate a vizelor în cazuri de forță majoră (de exemplu în cazul spitalizării din cauza unui accident), dacă titularul vizei nu are posibilitatea de a părăsi teritoriul statului membru până la data menționată pe viză, se aplică articolul 33 alineatul (1) din Codul de vize în măsura în care sunt compatibile cu acordul (de exemplu, viza prelungită va rămâne o viză uniformă, permițând intrarea pe teritoriul tuturor statelor membre Schengen pentru care viza era valabilă la data eliberării). În conformitate cu acordul, prelungirea vizei în caz de forță majoră se efectuează gratuit.

2.2.   Norme care se aplică anumitor categorii de solicitanți de viză.

2.2.1.   Eliberarea vizelor cu intrări multiple.

În cazul în care solicitantul de viză trebuie să călătorească în mod frecvent sau regulat pe teritoriul Capului Verde sau pe teritoriul statelor membre, se eliberează vize de scurtă ședere pentru mai multe vizite, cu condiția ca durata totală a acestor vizite să nu depășească 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile.

Articolul 4 alineatul (1) din acord prevede:

Ținând seama de statutul profesional al acestor categorii de persoane sau de gradul de rudenie cu un cetățean al Capului Verde sau al Uniunii care se află în situație de ședere legală pe teritoriul Capului Verde sau al statelor membre, precum și în ceea ce privește rudele cetățenilor Uniunii care locuiesc în statul membru ai cărui cetățeni sunt, sau rudele cetățenilor Capului Verde care locuiesc în Capul Verde, este justificat să li se acorde o viză cu intrări multiple cu o validitate de cinci ani sau limitată la durata mandatului sau la durata șederii lor legale, în cazul în care durata este mai mică de cinci ani.

În ceea ce privește persoanele care intră sub incidența articolului 4 alineatul (1) litera (a), ar trebui să se furnizeze o confirmare a statutului lor profesional și a duratei mandatului acestora.

Această dispoziție nu se aplică persoanelor care intră sub incidența articolului 4 alineatul (1) litera (a) dacă acestea sunt exonerate de obligația de a deține viză în temeiul acordului, și anume dacă sunt titulari de pașapoarte diplomatice sau de pașapoarte de serviciu.

Persoanele care intră sub incidența articolului 4 alineatul (1) litera (b) trebuie să prezinte o dovadă privind statutul permanent de membru al delegației și necesitatea de a participa în mod regulat la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb.

Persoanele care intră sub incidența articolului 4 alineatul (1) litera (c) trebuie să prezinte o confirmare a statutului lor profesional și a duratei activităților acestora.

Persoanele care intră sub incidența articolului 4 alineatul (1) litera (d) trebuie să prezinte dovada șederii legale a persoanei care face invitația.

În cazurile în care necesitatea sau intenția de a călători în mod frecvent sau regulat este vădit limitată la o perioadă mai scurtă, valabilitatea vizei cu intrări multiple se va limita la această perioadă.

Articolul 4 alineatul (2) din acord prevede:

În principiu, categoriilor de solicitanți de vize menționate anterior li se vor elibera vize cu intrări multiple valabile timp de un an, cu condiția ca în anul precedent (12 luni) solicitantul de viză să fi obținut cel puțin o viză și să o fi utilizat în conformitate cu legislația statului (statelor) vizitat(e) privind intrarea și șederea (de exemplu, persoana să nu fi depășit perioada legală de ședere) și dacă există motive pentru a solicita o viză cu intrări multiple.

În cazurile în care nu se justifică eliberarea unei vize valabile timp de un an (de exemplu, dacă durata programului de schimb este mai mică de un an sau dacă persoana nu are nevoie să călătorească pentru un an complet), durata de valabilitate a vizei va fi mai mică de un an, cu condiția ca celelalte cerințe pentru eliberarea vizei să fie îndeplinite.

Articolul 4 alineatele (3) și (4) din acord prevede:

Categoriilor de solicitanți de vize menționate la articolul 4 alineatul (2) li se vor elibera vize cu intrări multiple valabile între doi și cinci ani, cu condiția ca în ultimii doi ani (24 de luni) acestea să fi utilizat vizele cu intrări multiple valabile cel puțin un an în conformitate cu legislația statului (statelor) vizitat(e) privind intrarea și șederea pe teritoriul respectiv, și ca motivele pentru a solicita o viză cu intrări multiple să fie în continuare valabile. Trebuie remarcat faptul că o viză cu o valabilitate de la doi la cinci ani se eliberează numai dacă solicitantului de viză i s-au eliberat două vize valabile timp de un an (și nu mai puțin) în cursul celor doi ani precedenți și dacă solicitantul a utilizat aceste vize în conformitate cu legislația statului (statelor) vizitat(e) privind intrarea și șederea pe teritoriul respectiv. Misiunile diplomatice și oficiile consulare hotărăsc, pe baza evaluării fiecărei cereri de viză, perioada de valabilitate a acestor vize, (de la doi la cinci ani).

Nu există nicio obligație de a elibera o viză cu intrări multiple dacă solicitantul nu a utilizat o viză eliberată anterior.

2.2.2.   Taxa de prelucrare a vizelor.

Articolul 5 alineatul (1) din acord prevede:

Categoriile de persoane menționate mai sus sunt scutite integral de taxă.

Articolul 16 alineatul (6) și articolul 16 alineatul (7) primul paragraf din Codul de vize prevăd:

Solicitanților de viză din Capul Verde, în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Codul de vize, și cetățenilor Uniunii, în conformitate cu Decretul-lege nr. 27/2007 al Capului Verde, „li se eliberează o chitanță pentru taxa de viză achitată”.

Articolul 5 alineatul (2) din acord prevede:

Categoriile de persoane scutite de plata taxei de viză ar putea totuși plăti o taxă pentru servicii în cazul în care un stat membru cooperează cu un prestator extern de servicii.

În prezent, niciun stat membru nu are acorduri de externalizare cu prestatori externi de servicii din Capul Verde.

2.2.3.   Titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu

Articolul 8 din acord prevede:

Procedurile de detașare a diplomaților în statele membre nu sunt reglementate de acord. Se aplică procedura de acreditare obișnuită.

Într-o declarație comună anexată la acord, părțile convin că oricare dintre ele poate invoca suspendarea parțială a acordului și, în special, a articolului 8, în cazul în care punerea sa în aplicare determină abuzuri ale celeilalte părți sau o amenințare la adresa siguranței publice. Suspendarea parțială a acordului trebuie să aibă loc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (5).

În cazul suspendării punerii în aplicare a articolului 8, cele două părți vor iniția consultări în cadrul comitetului mixt, în vederea rezolvării problemelor care au condus la suspendare.

Ca o prioritate, cele două părți au fost de acord să își asume angajamentul de a asigura un nivel ridicat de securitate pentru pașapoartele diplomatice și de serviciu, în special prin integrarea elementelor de identificare biometrică. În ceea ce privește Uniunea, această securitate va fi asigurată în conformitate cu cerințele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului (5).

III.   COOPERAREA PRIVIND SECURITATEA DOCUMENTELOR

Într-o declarație comună anexată acordului, părțile convin că impactul nivelului de securitate al documentelor de călătorie respective asupra funcționării acordului ar trebui să fie evaluat de Comitetul mixt. În acest scop, părțile s-au angajat să se informeze reciproc, cu regularitate, cu privire la măsurile luate pentru a se evita proliferarea documentelor de călătorie, dezvoltând aspectele tehnice ale securității documentelor de călătorie, precum și cele referitoare la procesul de personalizare a eliberării documentelor de călătorie.

IV.   STATISTICI

Pentru a permite Comitetului mixt să monitorizeze în mod eficace punerea în aplicare a acordului, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Capului Verde și ale statelor membre trebuie să transmită Comisiei, o dată la șase luni, statistici care să se refere, în măsura posibilului, și să precizeze pentru fiecare lună:

—	numărul de vize cu intrări multiple eliberate;

—	durata de valabilitate a vizelor cu intrări multiple eliberate;

—	numărul de vize eliberate fără taxe diferitelor categorii de persoane care fac obiectul acordului.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație ( JO L 81, 21.3.2001, p. 1).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 105, 13.4.2006, p. 1).

(4)   JO L 239, 22.9.2000, p. 19

(*1)  

N.B. Pentru a beneficia de scutirea de taxă pentru această categorie de persoane, solicitanții de viză trebuie să prezinte o dovadă a vârstei.

(5)  Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre (JO L 385, 29.12.2004, p. 1).