(1)

Prin decizia din 19 noiembrie 2008, Comisia a aprobat un program intitulat „Măsuri de sprijin pentru instituțiile de credit din Grecia” (denumit în continuare „schema de sprijinire a băncilor elene”) conceput pentru a se asigura stabilitatea sistemului financiar al Greciei. Schema de sprijinire a băncilor elene permite acordarea de ajutor în cadrul celor trei măsuri din care este alcătuită, și anume o măsură de recapitalizare, o măsură de garantare și o măsură de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat (2).

(2)

Considerentul 14 din decizia din 19 noiembrie 2008 prevede notificarea către Comisie a unui plan de restructurare în ceea ce privește beneficiarii măsurii de recapitalizare.

(3)

În mai 2009, Banca a fost recapitalizată în baza măsurii de recapitalizare din cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene.

(4)

La 2 august 2010, autoritățile elene au prezentat Comisiei un plan de restructurare a Băncii. Comisia a înregistrat planul și actualizările sale ulterioare, precum și informațiile suplimentare prezentate de autoritățile elene în cazul SA.30342 (PN 26/2010) și ulterior în cazul SA.32788 (2011/PN).

(5)

În decembrie 2011, Banca a fost recapitalizată din nou de Grecia în temeiul măsurii de recapitalizare. La 22 decembrie 2011, Comisia a aprobat a doua recapitalizare a Băncii (3).

(6)

Banca a beneficiat în mod repetat de garanții de stat pentru titluri de creanță și creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene (4). De asemenea, Banca a beneficiat de injecții de capital de urgență garantate de stat („ELA garantate de stat”).

(7)

La 18 martie 2012, Banca Greciei a procedat la retragerea licențelor a trei bănci cooperatiste („cele trei bănci cooperatiste”), anume Banca Cooperatistă Lesbos/Limnos („Banca Lesbos/Limnos”), Banca Cooperatistă Achaia („Banca Achaia”) și Banca Cooperatistă Lamia („Banca Lamia”), iar acestea au intrat în lichidare.

(8)

Comisia a înregistrat informațiile primite în mod informal din partea Greciei cu privire la procedura de rezoluție a băncilor cooperatiste sub forma cazului SA.34534 (2012/NN).

(9)

La 23 martie 2012, Banca Greciei a dat curs transferului datoriilor selectate ale celor trei bănci cooperatiste către Bancă și a determinat valoarea deficitelor de finanțare (5) care ar urma să fie acoperite de la Fondul elen de stabilitate financiară („HFSF”) în conformitate cu Legea nr. 4051/2012 (6). Deficitele de finanțare au fost egale cu valoarea datoriilor transferate întrucât nu a existat niciun transfer de active ale celor trei bănci cooperatiste.

(10)

La 20 aprilie 2012, HFSF a prezentat Băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la majorarea planificată a capitalului Băncii. La 28 mai 2012, HFSF a acordat Băncii o recapitalizare-punte în valoare de 7 430 de milioane EUR („prima recapitalizare-punte”).

(11)

În mai 2012, autoritățile elene au notificat Comisiei scrisoarea de angajament, care a fost transmisă Băncii de către HFSF. Comisia a înregistrat scrisoarea ca ajutor nenotificat [cazul SA.34824 (2012/NN)], întrucât măsura fusese deja pusă în aplicare.

(12)

La 27 iulie 2012, Comisia a inițiat o procedură oficială de investigare privind prima recapitalizare-punte („decizia de inițiere a procedurii privind BNG”) (7).

(13)

În decembrie 2012, HFSF a acordat Băncii o a doua recapitalizare-punte în valoare de 2 326 de milioane EUR („a doua recapitalizare-punte”) (8). Autoritățile elene au notificat Comisiei respectiva măsură la 27 decembrie 2012. Comisia a înregistrat respectivele măsuri drept cazul SA.36007 (2013/NN).

(14)

În iunie 2013, Banca a anunțat încheierea cu succes a problemei drepturilor sale în valoare de 1 079 de milioane EUR (9), în timp ce HFSF a convertit în mod parțial prima și a doua recapitalizare-punte în acțiuni („recapitalizarea din primăvara anului 2013”, care include atât emisiunea de drepturi în valoare de 1 079 de milioane EUR, cât și conversia primei și celei de a doua recapitalizări-punte). Valoarea totală a recapitalizării din primăvara anului 2013 a fost de 9 756 de milioane EUR, din care suma de 8 677 de milioane EUR a fost injectată de HFSF („participarea HFSF la recapitalizarea din primăvara anului 2013”).

(15)

La 19 decembrie 2013, autoritățile elene au prezentat Comisiei informații privind condițiile recapitalizării din primăvara anului 2013.

(16)

La 25 iunie 2014, autoritățile elene au prezentat Comisiei un plan final de restructurare a Băncii („planul de restructurare”). La aceeași dată, acestea au furnizat informații privind injecția de capital de urgență garantată de stat. Autoritățile elene au indicat că doresc să ofere în continuare Băncii un astfel de sprijin sub formă de lichidități, precum și garanțiile acordate de stat pentru titlurile de creanță și creditarea prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene. Comisia a înregistrat notificarea sub numărul SA.34824 (2012/C).

(17)

Comisia a avut numeroase reuniuni, teleconferințe și schimburi de mesaje electronice cu reprezentanți ai autorităților elene și cu Banca.

(18)

Grecia acceptă că prezenta decizie se adoptă în mod excepțional numai în forma sa în limba engleză.

(19)

În iulie 2009, First Business Bank S.A. („FB Bank”) a fost recapitalizată de statul elen în cadrul măsurii de recapitalizare din schema de sprijinire a băncilor elene (10), cu o sumă de 50 de milioane EUR.

(20)

În primăvara anului 2013, Banca Greciei a dat curs procedurii de rezoluție a FB Bank prin intermediul unei proceduri de cumpărare și de absorbție (11).

(21)

La 1 mai 2013, Banca Greciei a invitat cele mai mari patru bănci din Grecia să prezinte oferte indicative în privința unui portofoliu de active și pasive ale FB Bank. Banca Greciei, în scrisoarea sa către ofertanți, a enunțat că HFSF acoperă, în plus față de deficitul de finanțare, nevoile de capital ale achizitorului care sunt legate de activele transferate de la FB Bank.

(22)

La 8 mai 2013, Banca și o altă bancă au depus ofertele lor preliminare.

(23)

La 10 mai 2013, Banca și-a revizuit oferta.

(24)

La aceeași dată, Banca Greciei a dat curs procedurii de rezoluție a FB Bank și transferului de active și pasive selectate către Bancă.

(25)

La 11 mai 2013, autoritățile elene au prezentat Comisiei informații privind procedura de rezoluție a FB Bank. Comisia a înregistrat respectivele informații și actualizările ulterioare prezentate de autoritățile elene în cazul SA.36658 (2014/NN).

(26)

La 28 iunie 2013, HFSF a plătit două treimi din deficitul de finanțare așa cum a fost estimat acesta inițial.

(27)

La 29 iulie 2013, autoritățile elene au notificat Comisiei finanțarea deficitului de finanțare în valoare totală de aproximativ 524 de milioane EUR, așa cum a fost estimat la momentul rezoluției pe baza datelor de la 31 martie 2013.

(28)

La 7 noiembrie 2013, Banca Greciei a finalizat calculul deficitului de finanțare total care se ridica la 457 de milioane EUR (12).

(29)

La 13 noiembrie 2013, HFSF a plătit Băncii soldul rămas al deficitului de finanțare.

(30)

La 25 iunie 2014, autoritățile elene au notificat Comisiei că Banca nu intenționează să solicite HFSF să injecteze contravaloarea nevoilor de capital create prin achiziția activelor FB Bank în Bancă.

(31)

La 10 mai 2013, Banca Greciei a numit un comisar la Probank S.A. („Probank”).

(32)

În iulie 2013, Banca Greciei a decis să dea curs procedurii de rezoluție a Probank prin intermediul unei proceduri de cumpărare și de absorbție.

(33)

La 22 iulie 2013, Banca Greciei a invitat cele mai mari patru bănci din Grecia să prezinte oferte în privința unui portofoliu de active și pasive ale Probank. Banca Greciei, în scrisoarea sa către ofertanții potențiali, a enunțat că HFSF acoperă, în plus față de deficitul financiar, nevoile de capital ale achizitorului care sunt legate de activele transferate de la Probank.

(34)

La 24 iulie 2013, o bancă a prezentat un proiect de ofertă și, la 25 iulie 2013, Banca și-a prezentat oferta sa fermă.

(35)

La 26 iulie 2013, Banca Greciei a dat curs procedurii de rezoluție a Probank și transferului de active și pasive selectate către Bancă.

(36)

La 29 iulie 2013, autoritățile elene au notificat Comisiei finanțarea deficitului de finanțare în valoare totală de aproximativ 238 de milioane EUR, așa cum a fost estimat de Banca Greciei la momentul rezoluției pe baza datelor de la 31 martie 2013. Comisia a înregistrat respectivele informații și actualizările ulterioare prezentate de autoritățile elene în cazul SA.37156 (2014/NN).

(37)

La 9 august 2013, HFSF a plătit două treimi din deficitul de finanțare așa cum a fost estimat acesta inițial.

(38)

La 30 decembrie 2013, Banca Greciei a finalizat calculul deficitului de finanțare total care se ridica la 563 de milioane EUR.

(39)

La 31 decembrie 2013, HFSF a plătit Băncii soldul rămas al deficitului de finanțare.

(40)

La aceeași dată, Banca Greciei a furnizat Comisiei informații suplimentare privind finalizarea deficitului de finanțare.

(41)

La 25 iunie 2014, autoritățile elene au notificat Comisiei că Banca nu intenționează să solicite HFSF să injecteze contravaloarea nevoilor de capital create prin achiziția activelor Probank în Bancă.

(42)

Produsul intern brut real al Greciei (denumit în continuare „PIB”) a scăzut cu 20 % din 2008 până în 2012, după cum se arată în tabelul 1. Ca urmare, băncile elene s-au confruntat cu o creștere rapidă a ratei de nerambursare a împrumuturilor acordate persoanelor fizice și întreprinderilor (13) din Grecia. Astfel de evoluții au afectat în mod negativ performanța activelor băncilor din Grecia și au dat naștere la pierderi mari din împrumuturi.

Tabelul 1

Creșterea reală a PIB-ului în Grecia în perioada 2008-2013

(43)

De asemenea, în februarie 2012, Grecia a pus în aplicare un schimb de obligațiuni cu sectorul privat cunoscut sub denumirea de „implicarea sectorului privat” (denumit în continuare „programul PSI”). Băncile elene au participat la programul de implicare a sectorului privat („PSI”), pe durata căruia guvernul elen a oferit titluri noi titularilor privați de obligațiuni existenți [inclusiv obligațiuni noi emise de guvernul elen („GGB”)], titluri de valoare care depind de variațiile PIB și note de plată în cadrul programului PSI emise de Fondul european de stabilitate financiară („FESF”) în schimbul obligațiunilor emise de guvernul elen existente, cu o rată nominală de actualizare de 53,5 % și scadențe mai lungi (14). Autoritățile elene au anunțat rezultatele schimbului de obligațiuni la 9 martie 2012 (15). Schimbul a avut ca rezultat pierderi semnificative pentru deținătorii de obligațiuni (estimate de Banca Greciei la 78 % din valoarea nominală a vechilor obligațiuni emise de guvernul elen în medie pentru băncile elene) și nevoi de capital care au fost contabilizate retroactiv în situațiile financiare pentru 2011 ale băncilor elene.

Tabelul 2

Pierderile totale ale principalelor bănci elene (milioane EUR) în cadrul programului de implicare a sectorului privat

(44)

Întrucât băncile elene s-au confruntat cu deficite de capital substanțiale ca urmare a programului de implicare a sectorului privat și a recesiunii persistente, Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare („MEFP”) al celui de al doilea program de ajustare pentru Grecia elaborat de guvernul elen, Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional („FMI”) și Banca Centrală Europeană („BCE”) au pus la dispoziție fonduri pentru recapitalizarea băncilor respective, la 11 martie 2012. Autoritățile elene au estimat că valoarea totală a necesităților de recapitalizare bancară și a costurilor de rezoluție care urmau să fie finanțate în cadrul programului se ridică la 50 de miliarde EUR (17). Suma a fost calculată pe baza unei simulări de criză, efectuată de Banca Greciei pentru perioada decembrie 2011-decembrie 2014 („simularea de criză din 2012”), care s-a bazat pe previziunile Blackrock privind pierderile din împrumuturi (18). Fondurile pentru recapitalizarea băncilor din Grecia sunt disponibile prin intermediul HFSF. Tabelul 3 sintetizează calcularea necesităților de capital pentru principalele bănci elene, astfel cum rezultă din simularea de criză din 2012.

Tabelul 3

Simularea de criză din anul 2012: nevoile de capital ale principalelor bănci elene (milioane EUR)

(45)

Conform Memorandumului privind politica economică și financiară, „băncile care prezintă planuri viabile de atragere de capital vor avea posibilitatea de a solicita și de a primi sprijin public într-un mod care să mențină măsurile de stimulare a injecțiilor de capital din sectorul privat și, prin urmare, să reducă la minimum sarcina pentru contribuabili” (19). Banca Greciei a constatat că numai cele mai mari patru bănci (Eurobank, Banca Națională a Greciei, Piraeus Bank și Alpha Bank) sunt viabile (20). Băncile în cauză au primit o primă recapitalizare din partea HFSF în mai 2012.

(46)

Depozitele naționale în băncile din Grecia au scăzut cu 37 % în total între sfârșitul anului 2009 și iunie 2012, din cauza recesiunii și a nesiguranței politice. Băncile respective au fost nevoite să plătească dobânzi mai mari pentru a încerca să mențină depozitele. Costurile depozitelor au crescut, reducând marja dobânzii nete a băncilor. Întrucât băncile elene au fost excluse de pe piețele de finanțare interbancară, acestea au devenit dependente în totalitate de finanțarea din Eurosistem (21), din care o parte din ce în ce mai mare era sub formă de injecții de capital de urgență garantate de stat acordate de Banca Greciei.

(47)

La 3 decembrie 2012, Grecia a lansat un program de răscumpărare a noilor obligațiuni emise de guvernul elen primite de investitori în cadrul programului de implicare a sectorului privat, la prețuri care variau de la 30,2 % la 40,1 % din valoarea lor nominală (22). Băncile elene au participat la programul de răscumpărare, care a condus la pierderi suplimentare în bilanțul lor contabil, întrucât majoritatea pierderii contabile (reprezentată de diferența dintre valoarea de piață și valoarea nominală) înregistrată cu privire la aceste noi obligațiuni emise de statul elen pe perioada programului de implicare a sectorului privat a devenit definitivă și ireversibilă (23).

(48)

În decembrie 2012, cele mai mari patru bănci din Grecia au primit o a doua recapitalizare-punte de la HFSF.

(49)

În primăvara anului 2013, recapitalizările-punte ale celor patru bănci au fost convertite în recapitalizări permanente în acțiuni ordinare, HFSF deținând peste 80 % din participația fiecărei bănci dintre cele patru. În cazul băncilor care au reușit să atragă valori predeterminate de capital privat, HFSF a primit acțiuni fără drept de vot, iar investitorilor privați care au injectat noi sume de bani împreună cu HFSF li s-au acordat garanții asupra acțiunilor achiziționate de HFSF.

(50)

În iulie 2013, Banca Greciei a contractat un consilier pentru efectuarea unui studiu de diagnosticare privind portofoliile de credite ale tuturor băncilor elene. Consilierul a realizat previziuni privind pierderile din împrumuturi („CLP”) aferente tuturor portofoliilor de credite ale băncilor elene, precum și împrumuturilor purtătoare de risc pentru Grecia în sucursalele și filialele străine pe un orizont de timp de trei ani și jumătate și pe întreaga durată de viață a împrumutului. Analiza a furnizat previziuni privind pierderile din împrumuturi în cadrul a două scenarii macroeonomice, un scenariu de referință și un scenariu negativ. Previziunile privind pierderile din împrumuturi pentru portofoliile de împrumuturi externe au fost estimate de Banca Greciei folosind anumite contribuții din partea consilierului.

(51)

Pe baza evaluării de către consilier a previziunilor privind pierderile din împrumuturi, Banca Greciei a lansat o nouă simulare de criză în toamna anului 2013 („simularea de criză din anul 2013”) pentru a evalua soliditatea situației capitalului băncilor elene, atât în cadrul unui scenariu de referință, cât și în cadrul unui scenariu negativ. Banca Greciei a efectuat o evaluare a nevoilor de capital cu sprijinul tehnic al unui al doilea consilier.

(52)

Principalele elemente ale evaluării nevoilor de capital în conformitate cu simularea de criză din 2013 au fost: (i) previziunile privind pierderile din împrumuturi aferente (24) portofoliilor de împrumuturi ale băncilor pe o bază consolidată pentru riscul elen și valutar, fără provizioanele existente pentru pierderi din împrumuturi; și (ii) rentabilitatea operațională estimată a băncilor pentru perioada iunie 2013-decembrie 2016, bazată pe o ajustare prudentă a planurilor de restructurare care a fost prezentată Băncii Greciei în cursul celui de al patrulea trimestru al anului 2013. Tabelul 4 sintetizează calculul necesităților de capital pentru principalele bănci elene pe o bază consolidată în cadrul scenariului de referință pentru simularea de criză din 2013.

Tabelul 4

Simularea de criză din anul 2013: nevoile de capital ale băncilor elene pe o bază consolidată în cadrul scenariului de referință (milioane EUR)

(53)

La 6 martie 2014, Banca Greciei a anunțat rezultatele simulării de criză din anul 2013 și a solicitat băncilor să își prezinte planurile de atragere de capital până la jumătatea lunii aprilie 2014, pentru a acoperi nevoile de capital în cadrul scenariului de referință.

(54)

Între martie 2013 și începutul lunii mai 2014, cele patru bănci au dat curs majorărilor de capital.

(55)

Banca oferă servicii bancare universale în principal în Grecia, Turcia și în alte țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est [Cipru, România, Bulgaria, Serbia, Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei („FYROM”)]. Aceasta oferă o gamă completă de produse bancare și financiare și de servicii pentru persoane fizice și întreprinderi. Aceasta este activă în domeniul bancar pe segmentul de retail, servicii bancare pentru întreprinderi și servicii bancare private, gestionarea de active, asigurări, trezorerie, piețe de capital și alte servicii. Banca este înființată în Grecia, iar acțiunile sale sunt cotate la bursa de valori din Atena. La 30 septembrie 2012, Banca avea ca angajați un total de 37 831 de persoane (28), dintre care aproximativ o treime erau angajați în Grecia, o treime în Turcia, în timp ce restul de o treime erau angajați în alte țări, în principal din Europa de Sud-Est.

(56)

Banca a participat la programul de implicare a sectorului privat, făcând schimb de obligațiuni emise de guvernul elen și împrumuturi garantate de stat cu o valoare nominală de 14 749 de milioane EUR. Sarcina sa totală în cadrul programului de implicare a sectorului privat s-a ridicat la aproximativ 11 735 de milioane EUR înainte de impozitare și a fost contabilizată în întregime în situațiile financiare din 2011 (29). În timpul programului de răscumpărare din decembrie 2012, Banca a vândut noile obligațiuni emise de guvernul elen primite în cadrul programului de implicare a sectorului privat, la un preț cu mult sub valoarea nominală. Vânzarea s-a materializat în pierderi aferente noilor obligațiuni emise de statul elen.

(57)

Cifrele-cheie ale Băncii în decembrie 2010, decembrie 2011, decembrie 2012 și decembrie 2013 (date consolidate conform situațiilor financiare anuale) sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5

Cifre-cheie ale Băncii Naționale a Greciei pentru anii 2010, 2011, 2012 și 2013  (30)

(58)

Tabelul 5 ilustrează faptul că, pe lângă pierderile uriașe înregistrate în 2011 ca urmare a programului de implicare a sectorului privat (11 735 de milioane EUR) (32), Banca a suferit o scădere a venitului (printre altele, din cauza unor costuri mai mari ale depozitelor) și pierderi din depreciere ridicate și în creștere aferente portofoliilor de împrumuturi, atât în Grecia, cât și în străinătate. Situația lichidităților Băncii a fost afectată de fluxurile de retragere din depozite, dar raportul său net împrumuturi/depozite a rămas relativ redus în comparație cu alte bănci elene [118 % la 31 decembrie 2012 (33)].

(59)

Ca urmare a simulării de criză din anul 2013, conform căreia nevoile de capital ale Băncii erau estimate la 2 183 de milioane EUR în cadrul scenariului de referință, Banca a căutat să atragă 2,5 miliarde EUR capital de pe piață.

(60)

La 6 mai 2014, Banca a anunțat lansarea exercițiului de determinare a prețului („book-building”) (34) pentru o sumă de 2,5 miliarde EUR (35).

(61)

La 9 mai 2014, Banca a anunțat emisiunea și plasarea a 1 136,4 milioane de acțiuni ordinare noi la un preț de 2,20 EUR per acțiune, în schimbul unui venit brut total de 2,5 miliarde EUR (36). Majorarea capitalului în acțiuni s-a efectuat prin intermediul anulării drepturilor de preempțiune a acționarilor existenți, așa cum s-a hotărât în adunarea generală a acționarilor desfășurată în Atena la 10 mai 2014 (37). HFSF a aprobat majorarea capitalului pe baza a două rapoarte de evaluare efectuate de doi experți independenți conform Legii nr. 3864 (38).

(62)

La 18 martie 2012, Banca Greciei a observat că cele trei bănci cooperatiste nu îndeplineau cerințele privind gradul de adecvare a capitalului și a concluzionat că acestea nu ar fi capabile să își majoreze capitalurile lor. Prin urmare, Banca Greciei a hotărât să le retragă licențele și să inițieze procedura de lichidare a lor.

(63)

Banca Greciei a considerat că adoptarea măsurilor de rezoluție și, în special, licitarea depozitelor în contextul rezoluție (articolul 63D din Legea nr. 3601/2007) și finanțarea deficitului de finanțare relevant au fost esențiale pentru a se menține nivelul sporit de încredere a deponenților care a avut loc în urma încheierii cu succes a programului de implicare a sectorului privat și a celui de al doilea program de ajustare și că, în ciuda redresării recente a percepției pieței, o astfel de percepție este fragilă. Banca Greciei a estimat că, la 19 martie 2012, valoarea totală a depozitelor clienților (stabilită pe baza datelor neauditate de la 30 septembrie 2013) la cele trei bănci cooperatiste se ridica la aproximativ 325 de milioane EUR.

(64)

Banca Greciei a dat curs procedurii de cumpărare și absorbție conform căreia urmau să se transfere către un achizitor toate depozitele, inclusiv depozitele interbancare, și toate creanțele și datoriile față de Fondul elen de garantare a depozitelor și investițiilor („HDIGF”), dar nu și împrumuturile. La 20 martie 2012, Banca Greciei a invitat cele mai mari cinci instituții de credit elene de la acel moment să își prezinte ofertele. Banca și alte trei bănci au prezentat oferte ferme. Oferta Băncii a fost cea preferată prin prisma prețului și perioadei necesare pentru finalizarea transferului. Banca s-a oferit să plătească ca preț o sumă egală cu […] (*1) % din depozitele transferate și a estimat că transferul ar putea să fie finalizat în termen de o zi lucrătoare.

(65)

La 23 martie 2012, Banca Greciei a hotărât că depozitele, creanțele și datoriile Băncii Lesbos/Limnos către HDIGF trebuiau să fie transferate Băncii (39). Conform Băncii Greciei (40), valoarea justă a pasivelor transferate se ridica la […] milioane EUR, niciun activ fiind transferat. Valoarea s-a calculat (41) pentru […] milioane EUR, adică pentru […] % din depozitele transferate. Deficitul de finanțare a fost acoperit de HFSF conform articolului 63D alineatul (13) din Legea nr. 3601/2007. La 10 aprilie 2012, HFSF a plătit două treimi din deficitul de finanțare prin bilete de la FESF, în timp ce s-a angajat că restul sumei va fi plătit la determinarea definitivă a deficitului de finanțare. La 22 iunie 2012, Banca Greciei a determinat că deficitul de finanțare definitiv al Băncii Lesbos/Limnos se ridica la 56,6 milioane EUR. HFSF a acoperit partea de deficit de finanțare neachitată la 20 iulie 2012.

(66)

La momentul rezoluției sale, Banca Lesbos/Limnos avea 37 de persoane ca angajați și 3 sucursale. Banca nu a preluat niciuna dintre sucursalele Băncii Lesbos/Limnos, iar angajații săi au fost disponibilizați.

(67)

La 23 martie 2012, Banca Greciei a hotărât că depozitele, creanțele și datoriile Băncii Achaia către HDIGF trebuiau să fie transferate Băncii (42). Conform Băncii Greciei (43), valoarea justă a pasivelor transferate se ridica la […] milioane EUR, niciun activ fiind transferat. Valoarea s-a calculat (44) pentru […] milioane EUR, adică pentru […] % din capitalul depozitelor transferate. Deficitul de finanțare a fost acoperit de HFSF conform articolului 63D alineatul (13) din Legea nr. 3601/2007. La 10 aprilie 2012, HFSF a plătit două treimi din deficitul de finanțare prin bilete de la FESF, în timp ce s-a angajat că restul sumei va fi plătit la determinarea definitivă a deficitului de finanțare. La 22 iunie 2012, Banca Greciei a determinat că deficitul de finanțare definitiv al Băncii Achaia se ridica la 212,9 milioane EUR. HFSF a acoperit partea de deficit de finanțare neachitată la 20 iulie 2012.

(68)

La momentul rezoluției sale, Banca Achaia avea 103 persoane ca angajați și 13 sucursale. Banca nu a preluat niciuna dintre sucursalele Băncii Achaia, iar angajații săi au fost disponibilizați.

(69)

La 23 martie 2012, Banca Greciei a hotărât că depozitele, creanțele și datoriile Băncii Lamia către HDIGF trebuiau să fie transferate Băncii (45). Conform Băncii Greciei, valoarea justă a pasivelor transferate se ridica la […] milioane EUR, niciun activ fiind transferat. Valoarea s-a calculat (46) pentru […] milioane EUR, adică pentru […] % din capitalul depozitelor transferate. Deficitul de finanțare a fost acoperit de HFSF conform articolului 63D alineatul (13) din Legea nr. 3601/2007. La 10 aprilie 2012, HFSF a plătit două treimi din deficitul de finanțare prin bilete de la FESF, în timp ce s-a angajat că restul sumei va fi plătit la determinarea definitivă a deficitului de finanțare. La 22 iunie 2012, Banca Greciei a determinat că deficitul de finanțare definitiv al Băncii Lamia se ridică la 56,3 milioane EUR. HFSF a acoperit partea de deficit de finanțare neachitată la 20 iulie 2012.

(70)

La momentul rezoluției sale, Banca Lamia avea 47 de persoane ca angajați și 5 sucursale. Banca nu a preluat niciuna dintre sucursalele Băncii Lamia, iar angajații săi au fost disponibilizați.

(71)

Sumele deficitelor de finanțare ale celor trei bănci cooperatiste sunt stabilite în tabelul 6.

Tabelul 6

Deficitele de finanțare definitive ale celor trei bănci cooperatiste

(72)

FB Bank era o bancă mică, cu un bilanț consolidat în valoare de 1,4 miliarde EUR la momentul rezoluției sale și o cotă de piață mai mică de 1 % în materie de împrumuturi și depozite. La 31 decembrie 2012, FB Bank avea 19 sucursale în Grecia și 260 de persoane ca angajați.

(73)

În cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene, FB Bank a primit: (i) o injecție de capital în valoare de 50 de milioane EUR din partea statului elen în iulie 2009; (ii) obligațiuni emise de guvernul elen în valoare de 60 de milioane EUR în mai 2012 (47); și (iii) o garanție de stat pentru emisiunea de obligațiuni cu o valoare nominală de 50 de milioane EUR în martie 2011.

(74)

FB Bank a participat la programul de implicare a sectorului privat, făcând schimb de obligațiuni emise de guvernul elen cu o valoare nominală de 70 de milioane EUR. Așa cum se ilustrează în tabelul 2, sarcina sa totală în cadrul programului de implicare a sectorului privat s-a ridicat la aproximativ 49 de milioane EUR înainte de impozitare. Așa cum se ilustrează în tabelul 3, nevoile de capital ale FB Bank erau estimate la valoarea de 168 de milioane EUR în cadrul simulării de criză din anul 2012.

(75)

La 8 noiembrie 2012, Banca Greciei a cerut FB Bank să finalizeze majorarea de capital până la 30 aprilie 2013 pentru a-și restabili rata capitalului de bază de rangul 1.

(76)

Întrucât FB Bank nu a reușit să atragă capitalul necesar până la 30 aprilie 2013, Banca Greciei a hotărât să dea curs retragerii licenței FB Bank și să inițieze procedura de lichidare a acesteia.

(77)

Banca Greciei a considerat că adoptarea măsurilor de rezoluție prin procedură de achiziție și absorbție, în special finanțare a deficitului de finanțare relevant și acoperire asociată a nevoilor de capital legate de activele transferate, a fost esențială pentru a se menține nivelul de încredere a deponenților în sistemul bancar elen și, astfel, pentru a se păstra stabilitatea financiară. Banca Greciei a estimat că, la 31 decembrie 2012, valoarea totală a depozitelor clienților la FB Bank se ridică la aproximativ 1 278 de milioane EUR, din care numai suma de 830 de milioane EUR era garantată de HDIGF. Prin urmare, dacă FB Bank ar fi fost lichidată fără aplicarea măsurilor de rezoluție, aproximativ 448 de milioane EUR din depozite nu ar fi fost acoperite.

(78)

Din aceste considerente de stabilitate financiară, Banca Greciei a dat curs licitării activelor și pasivelor selectate, inclusiv a depozitelor, ale FB Bank. Cu toate acestea, achiziția activelor FB Bank i-ar fi putut crea achizitorului nevoi de capital suplimentare, așa încât nicio bancă nu ar fi acceptat să achiziționeze activele și pasivele selectate. Banca Greciei, în scrisoarea sa către HFSF din 8 mai 2013, a arătat că ea consideră că este adecvat ca HFSF să acopere aceste nevoi de capital ca parte a costurilor de rezoluție. În oferta sa fermă definitivă din 10 mai 2013, Banca a solicitat ca nevoile de capital create prin achiziția activelor transferate de la FB Bank să fie acoperite de HFSF. Valoarea acestor nevoi de capital a fost estimată la aproximativ 100 de milioane EUR de Banca Greciei, la momentul rezoluției (48).

(79)

La 8 mai 2013, doar Banca și o altă bancă au depus ofertele lor indicative. Ofertele celor două bănci s-au bazat pe înțelegerea conform căreia HFSF ar acoperi atât deficitul de finanțare, cât și nevoile de capital legate de activele transferate. La 10 mai 2013, Banca și-a depus oferta definitivă. Banca Greciei a hotărât să transfere activele și pasivele FB Bank către Bancă, a cărei ofertă a fost considerată a fi cea preferată.

(80)

Au fost transferate Băncii împrumuturile către clienți (cu excepția celor exprimate în mod permanent ca arierate) și majoritatea soldurilor de numerar, precum și activele necorporale și fondul comercial, drepturile de proprietate, contractele legate de închirierea sau achiziționarea de proprietăți, datoriile interbancare și depozitele clienților.

(81)

Conform evaluării inițiale a Băncii Greciei de la momentul rezoluției (49), valoarea pasivelor transferate de la FB Bank către Bancă era estimată la 1 402 milioane EUR, în timp ce valoarea activelor transferate era estimată la 878 de milioane EUR, diferența fiind un deficit de finanțare de 524 de milioane EUR. Deficitul de finanțare a fost acoperit, conform articolului 63D alineatul (13) din Legea nr. 3601/2007, de HFSF, care, la 28 iunie 2013, a plătit două treimi din deficitul de finanțare estimat, însemnând 349,6 milioane EUR. La 7 noiembrie 2013, după finalizarea calculului deficitului de finanțare de către Banca Greciei (50) la valoarea de 457 de milioane EUR, la 13 noiembrie 2013 (51), HFSF a plătit Băncii soldul de 107,4 milioane EUR.

(82)

La 31 martie 2013, Probank avea o rețea de 112 sucursale în Grecia și 1 087 de persoane ca angajați (52).

(83)

Bilanțul Probank era de aproximativ 3,2 miliarde EUR la 30 iunie 2013 (53). Probank avea o cotă de piață de 1,1 % în privința împrumuturilor și de 1,7 % în privința depozitelor, la 31 martie 2013.

(84)

Probank a participat la programul de implicare a sectorului privat, făcând schimb de obligațiuni emise de guvernul elen cu o valoare nominală de 415 milioane EUR. Așa cum se ilustrează în tabelul 2, sarcina sa totală în cadrul programului de implicare a sectorului privat s-a ridicat la aproximativ 295 de milioane EUR înainte de impozitare. Așa cum se ilustrează în tabelul 3, nevoile de capital ale Probank erau estimat la valoarea de 282 de milioane EUR în cadrul simulării de criză din anul 2012.

(85)

La 26 octombrie 2012, Banca Greciei i-a solicitat băncii Probank să își majoreze capitalul cu 282 de milioane EUR.

(86)

Întrucât Probank nu a reușit să își majoreze capitalul, în iulie 2013, Banca Greciei a hotărât să dea curs retragerii licenței acesteia și să inițieze procedura de lichidare a acesteia (54). Mai precis, fondurile proprii ale Probank erau negative și au fost estimate la aproximativ – 16 milioane EUR la 31 martie 2013, în baza bilanțului consolidat. Prin urmare, Probank nu a îndeplinit cerințele privind capitalul său minim, iar fondurile proprii erau mai scăzute decât capitalul minim al oricărei bănci, așa cum se prevede la articolul 5 alineatul (4) litera (a) din Legea nr. 3601/2007.

(87)

Banca Greciei a considerat că măsurile de rezoluție sunt esențiale pentru a se menține nivelul de încredere a deponenților în sistemul bancar elen și, astfel, pentru a se păstra stabilitatea financiară. Banca Greciei a estimat că, la 31 martie 2013, valoarea totală a depozitelor clienților la Probank se ridică la aproximativ 3 123 de milioane EUR, din care numai suma de 1 998 de milioane EUR era garantată de HDIGF. Prin urmare, dacă Probank ar fi fost lichidată fără aplicarea măsurilor de rezoluție, aproximativ 1 125 de milioane EUR din depozite nu ar fi fost acoperite.

(88)

Din aceste considerente de stabilitate financiară, Banca Greciei a dat curs licitării activelor și pasivelor selectate ale Probank, inclusiv a depozitelor. Cu toate acestea, achiziția activelor Probank i-ar fi putut crea achizitorului nevoi de capital suplimentare, așa încât nicio bancă nu ar fi acceptat să achiziționeze activele și pasivele selectate. În oferta sa fermă definitivă din 25 iulie 2013, Banca a solicitat ca nevoile de capital create prin achiziția activelor transferate de la Probank să fie acoperite de HFSF. Angajamentul solicitat de a acoperi respectivele nevoi de capital a fost luat în considerare de HFSF atunci când s-au evaluat ofertele primite. Valoarea acestor nevoi de capital s-a estimat la [180-280] de milioane EUR (55).

(89)

La 24 iulie 2013, o altă bancă elenă mare a prezentat un proiect de ofertă, iar la 25 iulie 2013, Banca și-a prezentat oferta sa. Ofertele celor două bănci s-au bazat pe înțelegerea conform căreia HFSF ar acoperi atât deficitul de finanțare, cât și nevoile de capital create de activele transferate. Banca Greciei a hotărât să transfere activele și pasivele Probank către Bancă, a cărei ofertă a fost considerată a fi cea preferată.

(90)

Au fost transferate Băncii împrumuturile către clienți (cu excepția celor exprimate în mod permanent ca arierate) și majoritatea soldurilor de numerar, precum și activele necorporale și fondul comercial, drepturile de proprietate, contractele legate de închirierea sau achiziționarea de proprietăți, datoriile interbancare și depozitele clienților.

(91)

Conform evaluării inițiale a Băncii Greciei de la momentul rezoluției (56), valoarea pasivelor transferate de la Probank către Bancă era estimată la 3 198,9 milioane EUR, în timp ce valoarea activelor transferate era estimată la 2 961,4 milioane EUR, diferența fiind un deficit de finanțare de 237,6 milioane EUR. Deficitul de finanțare a fost acoperit, conform articolului 63D alineatul (13) din Legea nr. 3601/2007, de HFSF, care, la 9 august 2013, a plătit două treimi din deficitul de finanțare estimat, însemnând 158,4 milioane EUR. Deficitul de finanțare, al cărui calcul a fost finalizat de Banca Greciei la 30 decembrie 2013, se ridica la 562,7 milioane EUR (57). La 31 decembrie 2013, HFSF a plătit Băncii soldul de 404,4 milioane EUR în numerar (58).

(92)

Banca a obținut mai multe forme de ajutor în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene în cadrul măsurii de recapitalizare, al măsurii de garantare și al măsurii de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat.

(93)

Banca a beneficiat și continuă să beneficieze de ajutor în cadrul măsurii de garantare și al măsurii de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat. Ajutorul respectiv va fi descris în prezenta decizie ca „măsura L1”. La 30 noiembrie 2013 (59), garanțiile acordate Băncii se ridicau la aproximativ 14,8 miliarde EUR. La data respectivă, valoarea împrumuturilor prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat restante se ridica la 847 de milioane EUR. La 15 aprilie 2011, Banca primise împrumuturi prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat în valoare de 787 de milioane EUR și garanții de stat în valoare de 12,9 miliarde EUR.

(94)

În cadrul planului de restructurare a Băncii prezentat de autoritățile elene Comisiei la 25 iunie 2014, autoritățile elene și-au exprimat intenția de a continua acordarea către Bancă de garanții și de creditare prin emisiunea de obligațiuni de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene, pe durata perioadei de restructurare.

(95)

În mai 2009 și decembrie 2011, Banca a primit din partea statului elen, în cadrul măsurii de recapitalizare, injecții de capital de 350 de milioane EUR și, respectiv, 1 000 de milioane EUR, totalizând 1 350 de milioane EUR (măsura A), echivalentul a circa 2 % din activele ponderate în funcție de risc („RWA”) ale Băncii de la acel moment.

(96)

Recapitalizarea a fost sub formă de acțiuni preferențiale subscrise de către Grecia, care includeau un cupon de 10 % și aveau o scadență de cinci ani. În 2010, durata acțiunilor preferențiale a fost extinsă, în timp ce remunerarea lor a crescut. Din momentul încheierii perioadei inițiale de cinci ani, dacă acțiunile preferențiale nu sunt răscumpărate și dacă adunarea generală a acționarilor nu a adoptat nicio decizie în ceea ce privește răscumpărarea respectivelor acțiuni, ministrul elen de finanțe va crește valoarea cuponului cu 2 % pe an pe bază cumulativă (și anume, un cupon de 12 % pentru al șaselea an, unul de 14 % pentru al șaptelea an etc.).

(97)

Injecția de capital de urgență garantată de stat este o măsură excepțională care permite unei instituții financiare solvabile care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate să beneficieze de finanțare din Eurosistem, fără ca această operațiune să facă parte din politica monetară unică. Rata dobânzii plătită de o astfel de instituție financiară pentru injecția de capital de urgență garantată de stat este de […] puncte de bază („bps”) mai mare decât dobânda plătită pentru o refinanțare normală din partea Băncii Centrale Europene.

(98)

Banca Greciei este responsabilă pentru programul de injecții de capital de urgență garantate de stat, ceea ce înseamnă că toate costurile și riscurile care decurg din acordarea injecțiilor de capital de urgență garantate de stat sunt suportate de Banca Greciei (60). Grecia a acordat Băncii Greciei o garanție de stat care se aplică sumei totale a injecțiilor de capital de urgență garantate de stat acordate de Banca Greciei. Adoptarea articolului 50 alineatul (7) din Legea nr. 3943/2011, care a modificat articolul 65 alineatul (1) din Legea nr. 2362/1995, a permis ministrului de finanțe să acorde Băncii Greciei garanții în numele statului în vederea garantării creanțelor Băncii Greciei față de instituțiile de credit. Băncile care beneficiază de injecția de capital de urgență garantată de stat trebuie să plătească statului un comision de garantare în valoare de […] puncte de bază.

(99)

La 31 ianuarie 2012, Banca a beneficiat de o injecție de capital de urgență garantată de stat în valoare de 8,6 miliarde EUR (61), în timp ce, la 31 decembrie 2012, Banca a beneficiat de 30,9 miliarde EUR din injecții de capital de urgență garantate de stat (62).

(100)

Începând cu 2012, Banca a beneficiat de mai multe măsuri de sprijin sub formă de capital acordate de HFSF. Tabelul 7 oferă o imagine de ansamblu asupra măsurilor de ajutor în cauză.

Tabelul 7

Măsurile de ajutor acordate Băncii prin HFSF

(101)

Considerentele 14-33 din decizia de inițiere a procedurii privind BNG oferă o descriere detaliată a primei recapitalizări-punte din mai (63) 2012 (măsura B1). Contextul și principalele caracteristici ale măsurii sunt stabilite în prezenta secțiune.

(102)

La 20 aprilie 2012, HFSF a prezentat Băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la un plan de majorare a capitalului social al Băncii pentru o sumă de până la 6,9 miliarde EUR.

(103)

În cadrul măsurii B1, HFSF a transferat Băncii obligațiuni emise de FESF în valoare de 7,4 miliarde EUR la 28 mai 2012, în conformitate cu dispozițiile privind recapitalizarea-punte prevăzute de Legea nr. 3864/2010 de instituire a HFSF („Legea de instituire a HFSF”). Comisia a stabilit deja în considerentul 50 din decizia de inițiere a procedurii privind BNG că „recapitalizarea-punte încheiată la 28 mai 2012 reprezintă punerea în aplicare a obligației asumate în scrisoarea de angajament și, prin urmare, constituie o continuare a aceluiași ajutor”. Sumele prevăzute atât în scrisoarea de angajament, cât și în prima recapitalizare-punte au fost calculate de Banca Greciei pentru a garanta că Banca poate atinge o rată a capitalului total de 8 % la 31 decembrie 2011, data rezervării retroactive a recapitalizării punte în evidențele Băncii. După cum se poate observa în tabelul 3, măsura B1 a acoperit doar o parte limitată din totalul nevoilor de capital identificate în simularea de criză din 2012. Banca ar fi trebuit să atragă capital prin intermediul unei viitoare majorări de capital, iar recapitalizarea-punte era destinată numai să păstreze eligibilitatea Băncii în vederea finanțării de către BCE până la efectuarea majorării de capital.

(104)

Pentru perioada cuprinsă între data primei recapitalizări-punte și data conversiei primei recapitalizări-punte în acțiuni ordinare sau în alte instrumente financiare convertibile, acordul de presubscriere dintre Bancă și HFSF prevedea că Banca trebuia să plătească HFSF o redevență anuală de 1 % la valoarea nominală a biletelor FESF și că orice plăți ale cupoanelor și ale dobânzii acumulate aferente biletelor FESF pentru perioada respectivă sunt considerate ca fiind o contribuție suplimentară la capitalul Băncii din partea HFSF (64).

(105)

Banca a înregistrat pierderi suplimentare în toamna anului 2012. Prin urmare, capitalul său a scăzut din nou sub cerințele minime de capital pentru a rămâne eligibilă în vederea refinanțării de către BCE.

(106)

Prin urmare, a devenit necesară o a doua recapitalizare-punte. La 21 decembrie 2012, HFSF a pus în aplicare o a doua recapitalizare-punte în valoare de 2 326 de milioane EUR (măsura B2), care a fost din nou acordată prin transferul de obligațiuni emise de FESF către Bancă.

(107)

Valoarea totală a celor două recapitalizări-punte (măsura B1 și B2) înseamnă că valoarea totală a nevoilor de capital identificate prin simularea de criză din anul 2012 [9,76 miliarde EUR (65)] era deja plătită de HFSF la 21 decembrie 2012.

(108)

La 22 mai 2013, Consiliul de Administrație al Băncii a anunțat emisiunea a 2 274,1 milioane de acțiuni noi cu valoarea nominală de 0,30 EUR la un preț de 4,29 EUR pentru fiecare acțiune (66).

(109)

La 21 iunie 2013 (67), Banca a anunțat plata integrală a majorării totale prin emisiunea de acțiuni cu o valoare totală de 9 756 de milioane EUR, inclusiv sumele primelor de capital. Participarea totală a sectorului privat la majorarea capitalului Băncii s-a ridicat la 1 079 de milioane EUR (68). Participarea HFSF la majorarea de capital al Băncii s-a ridicat, prin urmare, la 8 677 de milioane EUR (măsura B3).

(110)

Această valoare este egală cu suma măsurilor B1 și B2 după scăderea valorii participării sectorului privat. Prin majorarea capitalului social al Băncii, prima și a doua recapitalizare-punte (măsurile B1 și B2) au fost parțial convertite într-o recapitalizare permanentă.

(111)

Prețul noilor acțiuni a fost stabilit la 50 % din cursul ponderat al bursei în baza volumului operațiunilor comerciale de-a lungul celor 50 de zile de tranzacționare care preced stabilirea prețului de ofertă. Ca urmare a unei divizări inverse a acțiunilor și a reducerii capitalului social al Băncii, ambele decise de adunarea generală extraordinară a acționarilor din 29 aprilie 2012 (69), prețul acțiunilor noi a fost stabilit la 4,29 EUR pentru fiecare acțiune.

(112)

Imediat după recapitalizarea din primăvara anului 2013, HFSF a devenit principalul acționar al Băncii cu o participație de 84,39 % (70). HFSF a emis 245 779,6 milioane de garanții și a acordat investitorilor privați o garanție pentru fiecare acțiune subscrisă, în mod gratuit (71). Fiecare garanție înglobează dreptul de a cumpăra 8,23 acțiuni ale HFSF, la intervale de timp specificate și la prețuri de exercitare. Data primului exercițiu este 26 decembrie 2013, iar de la această dată, garanțiile sunt exercitabile la fiecare șase luni până la 26 decembrie 2017. Prețul de exercitare este egal cu prețul de subscriere de 4,29 EUR majorat cu o rată anuală a dobânzii (4 % pentru primul an, 5 % pentru al doilea an, 6 % pentru al treilea an, 7 % pentru al patrulea an și, apoi, 8 % anualizată pentru ultimele șase luni) (72).

(113)

Legea de instituire a HFSF, cu modificările din 2014, prevede că numai prețurile de exercitare a garanției pot să fie ajustate în situația unei emisiuni de drepturi. În plus, ajustarea trebuie să aibă loc ex-post și numai până la valoarea veniturilor realizate din vânzarea drepturilor de preempțiune ale HFSF. Nu se prevede nicio ajustare în situația unei majorări de capital social nepreferențial.

(114)

Așa cum s-a menționat deja la punctul 2.2.1, deficitele de finanțare ale Băncii Lesbos/Limnos, Băncii Achaia și Băncii Lamia în valoare de 56,6 milioane EUR, 212,9 milioane EUR și, respectiv, 56,3 milioane EUR au fost acoperite de HFSF. Prin urmare, valoarea totală a deficitelor de finanțare a fost de 325,8 milioane EUR.

(115)

Din 2009, FB Bank a beneficiat de mai multe măsuri de ajutor. Tabelul 8 oferă o imagine de ansamblu asupra măsurilor de ajutor în cauză.

Tabelul 8

Prezentare generală a măsurilor de ajutor în favoarea FB Bank

(116)

În iulie 2009, Grecia a injectat 50 de milioane EUR în FB Bank, sumă echivalentă cu aproximativ 3 % din activele sale ponderate în funcție de risc la momentul respectiv. Injecția de capital s-a efectuat în conformitate cu măsura de recapitalizare, care face parte din schema de sprijinire a băncilor elene. Recapitalizarea a avut loc sub formă de acțiuni preferențiale.

(117)

FB Bank a beneficiat, de asemenea, de măsuri de ajutor sub formă de lichidități în cadrul măsurilor de garantare și de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat, care fac parte din schema de sprijinire a băncilor elene. În ianuarie 2009, FB Bank a primit obligațiuni de stat emise de guvernul elen în valoare de 60 de milioane EUR, care au ajuns la scadență în decembrie 2011 (măsura FB2). În mai 2012, FB Bank a primit obligațiuni de stat emise de guvernul elen în valoare de 60 de milioane EUR, care ar fi trebuit să ajungă la scadență în aprilie 2015, dar care au fost anulate la 23 mai 2013 (măsura FB3) (73). În martie 2011, FB Bank a primit, de asemenea, o garanție de stat pentru obligațiunile emise cu o valoare nominală de 50 de milioane EUR.

(118)

HFSF a acoperit deficitul de finanțare (74) aferent activelor transferate de la FB Bank către Bancă. În conformitate cu hotărârile din 10 mai și 7 noiembrie 2013 ale Băncii Greciei, HFSF a plătit suma totală de 456,97 milioane EUR în două tranșe, la 26 iulie și la 13 noiembrie 2013 (75).

(119)

În cadrul procedurii de rezoluție, HFSF s-a angajat să acopere nevoile de capital care iau naștere din achiziția activelor transferate de la FB Bank. Prin urmare, HFSF ar fi trebuit să injecteze capital în valoare echivalentă cu 9 % din activele ponderate în funcție de risc transferate către Bancă. La momentul rezoluției, nevoile de capital erau estimate la aproximativ 100 de milioane EUR.

(120)

Așa cum s-a menționat deja în considerentul 30, HFSF nu va injecta în continuare capital în Bancă întrucât Banca, în planul său de restructurare, renunță la dreptul său de a solicita HFSF să acopere nevoile de capital potențiale legate de activele transferate.

(121)

Probank nu a beneficiat de nicio măsură de ajutor în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene. Tabelul 9 oferă o prezentare generală a celeilalte măsuri de ajutor de care a beneficiat Probank.

Tabelul 9

Prezentare generală a măsurilor de ajutor în favoarea Probank

(122)

HFSF a finanțat deficitul de finanțare aferent activelor transferate de la Probank către Bancă. În conformitate cu hotărârile din 26 iulie și 30 decembrie 2013 ale Băncii Greciei, HFSF a plătit suma totală de 562,73 milioane EUR în două tranșe, la 9 august și la 31 decembrie 2013.

(123)

În cadrul procedurii de rezoluție, HFSF s-a angajat să acopere nevoile de capital ale cumpărătorului care decurg din achiziția activelor băncii Probank. Prin urmare, HFSF trebuia să injecteze capital în valoare echivalentă cu 9 % din activele ponderate în funcție de risc transferate către Bancă. La momentul rezoluției, nevoile de capital legate de activele transferate erau estimate la aproximativ [180280] de milioane EUR.

(124)

Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 41, HFSF nu va injecta în continuare capital în Bancă întrucât Banca, în planul său de restructurare, renunță la dreptul său de a solicita HFSF să acopere nevoile de capital potențiale legate de activele transferate.

(125)

La 25 iunie 2014, Grecia a prezentat planul de restructurare a Băncii, care explică modul în care Banca, ca entitate combinată rezultată din achiziționarea FB Bank, Probank și a celor trei bănci cooperatiste, intenționează să își restabilească viabilitatea pe termen lung.

(126)

Prin planul de restructurare, Banca se va concentra pe principalele sale activități bancare din Grecia și din Turcia.

(127)

În ceea ce privește Grecia, prioritatea de bază a Băncii este de a restabili rentabilitatea și viabilitatea operațiunilor sale bancare din Grecia până la sfârșitul perioadei de restructurare, și anume 31 decembrie 2018. În acest scop, planul de restructurare prevede o serie de măsuri care vizează îmbunătățirea eficienței operaționale a Băncii și a marjei nete a dobânzilor, precum și măsuri de consolidare a poziției sale de capital și a structurii bilanțului.

(128)

Cu privire la eficiența operațională, Banca a început deja un program de raționalizare vast. De la 31 decembrie 2009 la 30 decembrie 2012, Banca și-a redus prezența fizică în Grecia. Ea și-a redus numărul de sucursale de la 575 în 2009 (76) la 511 în 2012 (77) și a redus, de asemenea, forța de muncă antrenată în activitățile bancare din Grecia de la [12 534 de persoane în decembrie 2009 (78) la 11 230 de persoane în decembrie 2012 (79)].

(129)

Din decembrie 2012 până la sfârșitul anului 2017, Banca planifică să continue să reducă numărul de salariați din Grecia (de la 13 675 la […]) (80), în ciuda impactului achiziției băncilor FB Bank și Probank care aveau 260 și, respectiv, 1 087 de salariați (81). Diferența între forța de muncă angrenată în activitățile bancare din Grecia la 31 decembrie 2012 (11 230) și totalul forței de muncă angrenate în Grecia la sfârșitul anului 2012 (13 675) se datorează numărului de angajați angrenați în activități nebancare cum ar fi cea de asigurări (Ethniki Hellenic General Insurance S.A.), turism (Astir Palace Vouliagmenis S.A.) sau imobiliară (NBG Pangaea Reic).

(130)

Din decembrie 2012 până la sfârșitul anului 2017, Banca va continua raționalizarea rețelei sale naționale. Numărul de sucursale va crește cu […], de la 511 la […]. Se reamintește că în 2013, Banca a achiziționat rețelele băncilor FB Bank și Probank, cu 19 și, respectiv, 112 sucursale.

(131)

Creșterea eficienței în ceea ce privește numărul de sucursale și personalul va contribui la reducerea costului total al activităților sale din Grecia cu […] %, de la 1 301 milioane EUR în 2012, pe bază proforma, la […] milioane EUR în 2017 (82). În consecință, indicatorul estimat de eficiență a costurilor pentru activitățile bancare ale Băncii în Grecia va scădea sub […] % la sfârșitul perioadei de restructurare.

(132)

Planul de restructurare descrie, de asemenea, modul în care Banca își va îmbunătăți baza de finanțare a costurilor, care este esențială pentru restabilirea viabilității. Banca se așteaptă să fie în măsură să reducă ratele dobânzilor la depozite în condițiile unui mediu mai stabil și, în special, ale stabilizării și redresării prevăzute a economiei Greciei, care se așteaptă să crească din nou începând cu 2014. Se preconizează că spreadurile aferente ratelor dobânzii la depozite (media pentru depozitele la termen, depozitele la vedere și ratele de economisire) vor scădea în Grecia. În mod similar, utilizarea de către Bancă a injecțiilor de capital de urgență garantate de stat și a finanțării mai ample din Eurosistem va scădea în cursul perioadei de restructurare.

(133)

Planul de restructurare anticipează că Banca își va consolida, de asemenea, bilanțul. Raportul net împrumuturi/depozite al Băncii în Grecia va scădea în continuare, în timp ce rata de adecvare a capitalului va crește (de la o rată a capitalului de bază de rangul 1 de 8,4 % la nivelul grupului la 31 decembrie 2013).

(134)

O altă prioritate a Băncii constă în gestionarea creditelor neperformante. Banca va consolida procesele de creditare în ceea ce privește atât generarea de împrumuturi (o asigurare mai bună prin garanții colaterale, limite reduse), cât și gestionarea împrumuturilor neperformante. Rata de împrumuturi neperformante va […], cu o rată estimată de […] % la sfârșitul perioadei de restructurare (83). Costul de risc (deprecieri cauzate de pierderi la credite) va scădea de la 2 miliarde EUR în 2012 la […] miliarde EUR în 2018 (84).

(135)

Îmbunătățirea eficienței operaționale, reducerea marjei nete a dobânzii și scăderea costului de risc vor permite Băncii să își sporească profitabilitatea. Banca prevede că profiturile sale din Grecia se vor ridica la suma de […] milioane EUR în 2014 și, respectiv, de […] milioane EUR în 2018. Rentabilitatea capitalului propriu va ajunge la […] % în 2017 în ceea ce privește activitățile din Grecia (85), ceea ce este suficient dat fiind profilul de risc al Băncii la acea dată (86).

(136)

Banca a început deja să reducă efectul de levier și să își restructureze rețeaua internațională. Numărul de filiale din Europa de Sud-Est s-a redus cu 170 începând din 2009 (87).

(137)

Banca va continua să își restructureze rețeaua internațională și să reducă efectul său de levier. În special, Banca își va vinde filialele străine în […] și va cesiona sucursalele sale în […]. Aceste dezinvestiții au reprezentat […] % din activele Băncii din afara Greciei și Turciei, și anume […] milioane EUR, din care 12,101 milioane EUR la sfârșitul anului 2012.

(138)

Sucursalele din […] și din […], precum și filiala din […] vor fi […].

(139)

Ca urmare a acestor dezinvestiții, finanțarea netă de la societatea-mamă va fi eliminată până la sfârșitul perioadei de restructurare.

(140)

Banca intenționează să își reducă participația în Finansbank la 60 %[…].

(141)

[…] va pune la dispoziția Finansbank […] și va consolida angajamentul Băncii de a pune la dispoziția Finansbank […] pe parcursul perioadei de restructurare.

(142)

Banca intenționează ca Finansbank să se dezvolte semnificativ în cursul perioadei de restructurare. Ea va pune în aplicare și un plan de control al costurilor. În 2014, Finansbank intenționează să […] și să […]. În anii următori, […], care are ca efect scăderea ratei de eficiență a costurilor de la […] la […] la finalul perioadei de restructurare (88).

(143)

Planul de restructurare prevede o monitorizare atentă a riscurilor asumate de Finansbank. Este de așteptat că deprecierile se vor ridica la mai puțin de […] % din împrumuturile acordate clienților din 2014 până în 2018, cu o rată de rentabilitate a activelor estimată la […] % în 2018. Rata de rentabilitate a capitalului propriu al băncii Finansbank va rămâne mare pe durata întregii perioade.

(144)

În 2012, Banca a vândut activitatea sa de asigurări (de viață și de alt tip) din Turcia cu un câștig de capital de […] milioane EUR (89).

(145)

Banca și-a redus participația la filiala sa din domeniul imobiliar, Pangea, sub 35 %, cu un impact pozitiv asupra ratei de bază a capitalului de rangul 1 al Băncii (90). De asemenea, Banca intenționează să vândă […] până la […] și filiala sa cu capital privat până la […].

(146)

Banca a reușit să strângă valori importante de capital pe piață și a redus astfel ajutorul de stat de care avea nevoie.

(147)

În primul rând, Banca a atras capital privat în 2009, printr-o emisiune de drepturi de 1 247 de milioane EUR. În 2010, Banca a atras din nou de pe piață capital privat în valoare de 1 815 milioane EUR (91). De asemenea, așa cum s-a menționat în considerentul 109, Banca a reușit să atragă capital privat în valoare de 1 079 de milioane EUR de la investitori privați prin recapitalizarea din primăvara anului 2013. Participația acționarilor, inclusiv a celor care au participat în 2009 și în 2010 la majorările de capital, s-a diluat foarte mult în urma recapitalizării din primăvara anului 2013: HFSF a primit 84,4 % din acțiunile Băncii, iar noii investitori au primit 10,5 % din participație, lăsându-i pe acționarii existenți anterior cu o participație de numai 5,1 %. Din 2007 nu s-a plătit niciun dividend acționarilor ordinari, iar din 2009 acționarilor preferențiali americani (92).

(148)

Banca a atras capital în valoare de 2,5 miliarde EUR de pe piață în mai 2014. Banca intenționează să […].

(149)

În ceea ce privește contribuția deținătorilor de creanțe subordonate și hibride, la 3 ianuarie 2012, Banca s-a oferit să răscumpere titluri de valoare preferențiale la prețuri care variază de la 45 % la 70 % din valoarea nominală a respectivelor titluri de valoare. Cu această ocazie, Banca a răscumpărat și obligațiuni garantate. Pentru fiecare dintre aceste răscumpărări, prețul a fost determinat pe baza valorii de piață a instrumentelor și conținea o primă de nu mai mult de 10 puncte procentuale, care a fost adăugată pentru a-i încuraja pe investitori să participe la răscumpărare. Rata de acceptare a fost de 44 %, iar majorarea totală de capital s-a ridicat la aproximativ 302 milioane EUR (93).

(150)

Ulterior, în 2012 și 2013, Banca a lansat exerciții suplimentare de gestionare a pasivelor în privința titlurilor de valoare emise investitorilor, inclusiv a obligațiunilor garantate, a instrumentelor hibride, a instrumentelor de capital de rang 2 și a acțiunilor preferențiale emise în Statele Unite. Respectivele răscumpărări au generat capital suplimentar de […] milioane EUR. În general, Banca indică faptul că valoarea totală a capitalului generată de exercițiile de gestionare a pasivelor din cursul ultimilor ani se ridică la aproximativ […] milioane EUR (94). Ca urmare a acestor răscumpărări, valoarea restantă a creanțelor subordonate și hibride a scăzut la 293 de milioane EUR la 31 decembrie 2013.

(151)

La 25 iunie 2014, Grecia și-a luat angajamentul că Banca și afiliații săi vor pune în aplicare planul de restructurare prezentat la 25 iunie 2014 și a oferit angajamente suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de restructurare („angajamentele”). Angajamentele enumerate în anexa I sunt rezumate în prezenta secțiune.

(152)

În primul rând, Grecia și-a asumat angajamentul că Banca își va restructura operațiunile comerciale din Grecia, stabilind un număr maxim de sucursale și de angajați, precum și un cuantum maxim al costurilor totale, care trebuie să fie respectat până la 31 decembrie 2017 (95).

(153)

De asemenea, Grecia și-a asumat un angajament că Banca va reduce costul depozitelor atrase din Grecia și va respecta un raport maxim al împrumuturilor nete față de depozite (96) până la 31 decembrie 2017 (97).

(154)

În privința filialelor străine ale Băncii, Grecia și-a asumat angajamentul că Banca nu va proviziona […] și că va cesiona un pachet minoritar în respectiva filială. Grecia și-a asumat, de asemenea, un angajament că Banca va reduce o serie de filiale străine până la 30 iunie 2018 (98).

(155)

Grecia și-a luat angajamentul că Banca va cesiona […] și filiala sa cu capital privat, precum și o serie de titluri de valoare. În plus, Banca nu va achiziționa titluri din clasa „fără grad investițional” („non-investment grade”), cu excepții limitate (99).

(156)

Grecia și-a luat o serie de angajamente legate de guvernanța corporativă a Băncii. Și-a luat un angajament de a limita remunerația salariaților și a cadrelor de conducere a Băncii, […] (100).

(157)

De asemenea, Grecia și-a luat un angajament că Banca își va consolida politica de creditare pentru a se asigura că deciziile de acordare și restructurare a împrumuturilor au drept scop creșterea la maximum a viabilității și a profitabilității Băncii. Grecia și-a luat angajamentul că Banca va respecta standarde înalte cu privire la monitorizarea riscului de credit, precum și la restructurarea împrumuturilor (101).

(158)

O serie de angajamente vizează operațiunile Băncii cu debitori afiliați. Angajamentele vizează să se asigure că Banca nu se abate de la practicile bancare prudente atunci când acordă sau restructurează împrumuturile acordate angajaților, administratorilor și acționarilor săi, precum și entităților publice, partidelor politice și întreprinderilor din mass-media (102).

(159)

În sfârșit, Grecia și-a luat un angajament că Banca va respecta anumite limitări de conduită, cum ar fi interdicția unor cupoane sau dividende, a unei achiziții și a publicității cu privire la sprijinul de stat (103).

(160)

Angajamentele vor fi monitorizate până la 31 decembrie 2018 de către un mandatar însărcinat cu monitorizarea.

(161)

În mod separat, Grecia a indicat că va căuta să obțină aprobarea Comisiei anterior oricărei răscumpărări de garanții de către Bancă sau de către orice entitate de stat, inclusiv HFSF (104).

(162)

La 27 iulie 2012, Comisia a inițiat procedura oficială de investigare pentru a verifica dacă au fost îndeplinite condițiile din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar (105) în ceea ce privește caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea primei recapitalizări-punte acordate de către HFSF în favoarea Băncii (măsura B1).

(163)

În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurii, dat fiind că ajutorul a survenit ulterior recapitalizării și ajutorului sub formă de lichidități și dată fiind prelungirea perioadei de salvare, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la măsura în care au fost întreprinse toate acțiunile posibile de către Bancă pentru a se evita o nevoie de ajutor viitoare (106). În plus, pentru Comisie nu era clar cine va controla Banca în momentul în care prima recapitalizare-punte urma să fie înlocuită cu o recapitalizare permanentă (107), întrucât Banca putea intra sub controlul statului sau al proprietarilor privați minoritari. Comisia a menționat că dorește să se asigure că, în ambele cazuri, calitatea administrării Băncii și, în special, procesul de acordare a împrumuturilor nu se vor deteriora.

(164)

În ceea ce privește necesitatea primei recapitalizări-punte, în considerentul 67 din decizia de inițiere a procedurii privind BNG, Comisia a pus sub semnul întrebării faptul dacă au fost luate toate măsurile posibile pentru a se evita ca Banca să aibă din nou nevoie de ajutor în viitor. De asemenea, întrucât durata recapitalizării-punte era incertă, Comisia nu a putut concluziona dacă aceasta a fost suficientă și dacă a respectat principiile de remunerare și de repartizare a sarcinilor în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. În plus, întrucât condițiile conversiei primei recapitalizări-punte într-o recapitalizare permanentă nu erau cunoscute la momentul adoptării deciziei de inițiere a procedurii privind BNG, Comisia nu a putut să le evalueze.

(165)

În ceea ce privește proporționalitatea măsurii, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la măsura în care măsurile de salvgardare [interdicția de publicitate privind sprijinul de stat, interdicția privind plata dividendelor și a cupoanelor, interdicția privind opțiunea de cumpărare și interdicția de răscumpărare, astfel cum sunt descrise în considerentul 71 din decizia de inițiere a procedurii privind BNG] au fost suficiente în raport cu prima recapitalizarea-punte. De asemenea, în considerentul 72 din decizia de inițiere a procedurii privind BNG, Comisia a afirmat că denaturările concurenței ar putea fi cauzate de lipsa normelor care împiedică HFSF să coordoneze toate cele mai mari patru bănci din Grecia (și anume Banca, Alpha Bank, Eurobank și Piraeus) și de lipsa unor măsuri de salvgardare adecvate pentru a se evita schimbul de informații sensibile din punct de vedere comercial între aceste bănci. Prin urmare, Comisia a propus desemnarea unui mandatar însărcinat cu monitorizarea, care va fi prezent fizic în Bancă.

(166)

La 3 ianuarie 2013, Comisia a primit observații prezentate de o bancă elenă asupra deciziei de inițiere a procedurii privind BNG. Banca elenă a afirmat că recapitalizarea băncilor elene de către HFSF a constituit, în principiu, un pas bine-venit în vederea realizării unui sistem bancar mai sănătos și mai viabil și nu a exprimat nicio obiecție cu privire la recapitalizarea Băncii.

(167)

Cu toate acestea, în timp ce și-a exprimat sprijinul deplin pentru principiul recapitalizării băncilor elene de către HFSF, banca elenă a explicat că, pentru a se reduce la minimum denaturarea concurenței și pentru a se evita discriminarea, ea preconizează că recapitalizarea de către HFSF va fi deschisă pentru toate băncile care își desfășoară activitatea în Grecia în condiții similare.

(168)

La 5 septembrie 2012, Grecia a prezentat observații care au fost pregătite de Banca Greciei și de HFSF.

(169)

În ceea ce privește caracterul adecvat al primei recapitalizări-punte, Banca Greciei a menționat că suma de 18 miliarde EUR sub formă de capital prin care HFSF a recapitalizat cele mai mari patru bănci elene în mai 2012 a fost mai mică decât suma finală necesară pentru a permite băncilor respective să atingă treptat și să mențină o rată a capitalului de bază de rangul 1 la un nivel stabilit de 10 % și o rată a capitalului de bază de rangul 1 la un nivel stabilit de 7 % în cadrul unui scenariu de criză negativ pe o perioadă de trei ani. De asemenea, Banca Greciei a afirmat că prima recapitalizare-punte a fost temporară, dat fiind că procesul de recapitalizare va fi încheiat cu majorări de capital social din partea celor patru bănci.

(170)

De asemenea, Banca Greciei a observat că recapitalizarea celor mai mari bănci elene face parte din restructurarea pe termen lung a sectorului bancar elen. Aceasta a remarcat, de asemenea, faptul că, în cazul în care o bancă este privatizată, conducerea sa, cel mai probabil, va rămâne neschimbată, în timp ce, în cazul în care o bancă devine proprietatea statului (și anume, deținută de HFSF), HFSF poate numi o nouă conducere care, în orice caz, va fi evaluată de Banca Greciei. Banca Greciei a observat că HFSF evaluează cadrul de guvernanță corporativă, caracterul adecvat al conducerii și profilul de risc al fiecărei bănci în permanență, pentru a se garanta că nu sunt asumate riscuri excesive. De asemenea, aceasta a subliniat că HFSF a desemnat deja reprezentanți în consiliile de administrație ale băncilor recapitalizate.

(171)

În ceea ce privește necesitatea primei recapitalizări-punte, Banca Greciei a observat că recapitalizarea Băncii a fost limitată astfel încât să se asigure îndeplinirea cerințelor minime de capital (8 %). De asemenea, a declarat că perioadele îndelungate de timp anterioare recapitalizării s-au datorat deteriorării bruște a mediului operațional în Grecia și impactului programului de implicare a sectorului privat, gradului de complexitate al întregului proiect și necesității de a crește la maximum participarea investitorilor privați la creșterea capitalului social.

(172)

În ceea ce privește proporționalitatea primei recapitalizări-punte, Banca Greciei a subliniat că punerea integrală în aplicare a planului de restructurare care urmează să fie prezentat Comisiei este protejată prin faptul că suspendarea drepturilor de vot ale HFSF va fi revocată în cazul în care, printre altele, planul de restructurare este încălcat în mod substanțial. Banca Greciei a observat, de asemenea, că dificultățile Băncii nu se datorau unei subestimări a riscurilor de către conducerea Băncii sau unor acțiuni agresive din punct de vedere comercial.

(173)

În ceea ce privește caracterul adecvat al primei recapitalizări-punte, pentru a aborda problema intervenției potențiale a statului în cazul în care statul acordă ajutoare de stat în cuantumuri ridicate prin intermediul HFSF și HFSF are drepturi de vot depline, HFSF a declarat că băncile finanțate de HFSF nu sunt considerate a fi entități publice sau sub controlul statului și că acestea nu vor fi controlate de stat după ce au fost permanent recapitalizate de către HFSF. HFSF a subliniat că este o persoană juridică de drept privat pe deplin independentă, cu autonomie de decizie. Aceasta nu este supusă controlului guvernului, în temeiul articolului 16C alineatul (2) din Legea de instituire a HFSF, potrivit căreia instituțiile de credit cărora HFSF le-a acordat sprijin sub formă de capital nu fac parte din sectorul public în general. De asemenea, au fost transmise observații cu privire la structura de conducere a HFSF.

(174)

În ceea ce privește intervenția HFSF în conducerea Băncii, HFSF a afirmat că respectă autonomia Băncii și nu interferează cu gestionarea zilnică a acesteia, dat fiind că rolul său se limitează la cel prevăzut în Legea de instituire a HFSF. HFSF a afirmat că nu există nicio intervenție sau coordonare din partea statului și că deciziile Băncii în ceea ce privește procesul de acordare a împrumuturilor (privind, printre altele, efectele colaterale, stabilirea prețurilor și solvabilitatea debitorilor) vor fi luate pe baza unor criterii comerciale.

(175)

HFSF a subliniat că Legea de instituire a HFSF și acordul de presubscriere stabilesc măsuri de salvgardare adecvate pentru a evita se asumarea unor riscuri excesive de către acționarii existenți. HFSF a evidențiat aspecte precum (i) numirea reprezentanților HFSF ca membri neexecutivi independenți ai consiliului de administrație al Băncii și prezența lor în comitete; (ii) aplicarea de către HFSF a principiului diligenței necesare în cadrul Băncii; și (iii) faptul că, după recapitalizarea finală, drepturile sale de vot vor fi limitate numai atât timp cât Banca respectă condițiile planului de restructurare.

(176)

În ceea ce privește necesitatea primei recapitalizări-punte și, în special, în ceea ce privește nivelul de remunerare a ajutoarelor, HFSF a afirmat că remunerarea fusese convenită cu reprezentanți ai Comisiei, ai BCE și ai FMI. Nivelul convenit a luat în considerare faptul că prima recapitalizare-punte se va transforma într-o recapitalizare permanentă înainte de 30 septembrie 2012, termen-limită care a fost stabilit în martie 2012 în cadrul Memorandumului privind politica economică și financiară încheiat între Comisie, BCE, FMI și Grecia.

(177)

În ceea ce privește proporționalitatea primei recapitalizări-punte, HFSF a remarcat faptul că măsurile adoptate, precum cele descrise la considerentul 175 din prezenta decizie, constituie garanții suficiente pentru ajutoarele consistente primite și perioada de salvare îndelungată. De asemenea, HFSF a declarat că există în vigoare măsuri adecvate pentru a se asigura că băncile la care HFSF deține participații nu partajează între ele informații sensibile din punct de vedere comercial. Astfel de măsuri includ numirea unor reprezentanți diferiți ai HFSF la băncile respective, mandatele adresate reprezentanților în cauză care previn în mod specific fluxul de informații de la un reprezentant la altul și instrucțiuni interne clare pentru agenții respectivi să nu transmită informații sensibile din punct de vedere comercial ale băncilor. De asemenea, HFSF a declarat că nu își exercită drepturile în relația cu băncile într-un mod care ar putea împiedica, restricționa, denatura sau diminua ori împiedica în mod semnificativ concurența efectivă. În sfârșit, HFSF a arătat că membrii consiliului său de administrație și angajații săi se supun unor norme stricte de confidențialitate și unor obligații fiduciare și s-au angajat să respecte dispoziții privind secretul profesional cu privire la activitățile sale.

(178)

Comisia trebuie în primul rând să evalueze dacă sprijinul de stat legat de rezoluția celor trei bănci cooperatiste (însemnând finanțarea deficitelor lor de finanțare care permite transferul depozitelor) constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. În conformitate cu această dispoziție, ajutorul de stat reprezintă orice ajutor acordat de un stat membru sau prin resurse de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi, în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(179)

Comisia va începe prin a evalua dacă există sau nu un avantaj pentru următorii beneficiari potențiali: (i) băncile cooperatiste și „activitățile” potențial transferate Băncii; și (ii) Banca.

(180)

Cu privire la cele trei bănci cooperatiste, Comisia observă că Banca Lesbos/Limnos, Banca Achaia și Banca Lamia se află în procedură de lichidare și că li s-au retras licențele bancare. Prin urmare, acestea nu vor mai efectua activități economice pe piața bancară.

(181)

Sprijinul de stat, și anume finanțarea deficitelor de finanțare, ar constitui ajutor de stat în raport cu creanțele și pasivele transferate în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat numai dacă acestea formează împreună o întreprindere. Noțiunea de întreprindere desemnează orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul de finanțare. Orice activitate care constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piață dată este privită ca o activitate economică. Prin urmare, pentru a conchide dacă este acordat ajutor unei întreprinderi, ar trebui să se evalueze dacă transferul de creanțe și pasive implică transferul unei activități economice.

(182)

Așa cum s-a menționat deja la punctul 2.2.1, ca urmare a rezoluției celor trei bănci cooperatiste, numai depozitele, creanțele și pasivele către Fondul elen de garantare a depozitelor și investițiilor au fost transferate către Bancă. Cele trei bănci cooperatiste aveau 187 de salariați și 21 de sucursale în total. Trebuie menționat că nu a existat niciun transfer de drept de sucursale sau contracte de muncă sau de împrumuturi între cele trei bănci cooperatiste și Bancă. Prin urmare, faptul că împrumuturile nu sunt transferate către Bancă, ci rămân la cele trei bănci cooperatiste în lichidare, faptul că nu se transferă nicio sucursală și absența transferului de drept al contractelor de muncă contribuie (108) la concluzia că nu există transfer de activitate economică. Pasivele transferate (și anume depozitele) nu pot fi considerate a fi beneficiarul sprijinului de stat întrucât ele nu constituie o întreprindere.

(183)

În concluzie, cele trei entități juridice existente au intrat în lichidare și nu mai efectuează nicio activitate bancară. În același timp, pasivele transferate nu constituie o activitate economică.

(184)

Prin urmare, se concluzionează că acordarea de obligațiuni emise de FESF de către HFSF Băncii, pentru a se acoperi deficitul de finanțare aferent activelor și pasivelor achiziționate ale celor trei bănci cooperatiste, nu permite continuarea activităților economice de către acestea din urmă. Deci, sprijinul HFSF nu constituie nici ajutor dat entităților lichidate și nici ajutor pentru active și pasive transferate.

(185)

Cu privire la faptul dacă vânzarea activelor și pasivelor celor trei bănci cooperatiste implică sau nu un ajutor de stat acordat Băncii, Comisia trebuie să evalueze dacă sunt îndeplinite anumite cerințe și, în special, dacă (i) procesul de vânzare a fost deschis, necondiționat și nediscriminatoriu; (ii) vânzarea a avut loc în condițiile de piață; și (iii) statul a crescut la maximum prețul de vânzare al activelor și pasivelor implicate (109).

(186)

Așa cum s-a menționat deja în considerentul 64, Banca Greciei a contactat numai cele mai mari cinci instituții de creditare elene care funcționau în Grecia la acel moment. Grupul limitat de cumpărători contactați nu poate exclude faptul că licitația era una deschisă, dat fiind faptul că ele păreau să fie singurele instituții de creditare interesate în a prezenta o ofertă. Într-adevăr, pachetul destinat vânzării includea numai depozite. Prin urmare, pentru a beneficia de sinergiile privind aceste depozite era necesară operarea în zona geografică în cauză. O bancă neprezentă în zonele respective nu ar putea să ofere servicii deponenților, deci reținerea depozitelor ar fi redusă la minimum și achizitorul ar suporta costul de achiziție a depozitelor fără a avea niciun beneficiu. Banca Greciei a putut astfel să presupună în mod rezonabil că, în scurtul interval de timp disponibil pentru rezoluția celor trei bănci cooperatiste, numai acele instituții de creditare ale căror modele de activitate erau consecvente cu cel al băncilor în cauză, fiind astfel capabile să deservească deponenții respectivi, ar putea să aibă un interes în achiziționarea activelor respective. Banca și alte trei bănci au prezentat oferte ferme. Oferta Băncii a fost cea preferată prin prisma prețului și perioadei necesare pentru finalizarea transferului. Banca s-a oferit să plătească ca preț o sumă egală cu […] % din depozitele transferate și a estimat că transferul ar putea să fie finalizat în termen de o zi lucrătoare.

(187)

Pe baza celor prezentate mai sus, Comisia concluzionează că ajutorul de stat acordat Băncii poate fi exclus, în conformitate cu punctul 20 din Comunicarea privind restructurarea și cu practica decizională a Comisiei (110).

(188)

Sprijinul de stat implicat în vânzarea celor trei bănci cooperatiste nu constituie ajutor de stat pentru cele trei bănci cooperatiste, pentru activele transferate sau pentru Bancă. Prin urmare, măsura nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(189)

Comisia trebuie să stabilească dacă măsurile constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(190)

Injecția de capital în valoare de 50 de milioane EUR acordată de Grecia în favoarea FB Bank în iulie 2009 (măsura FB1), titlurile emise de guvernul elen în valoare de 60 de milioane EUR obținute în mai 2012 (măsura FB2) și garanția de stat acordată FB Bank pentru emisiunea de obligațiuni cu o valoare nominală de 50 de milioane EUR în martie 2011 (măsura FB3) au fost acordate în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene (111). În decizia de aprobare a schemei, Comisia a concluzionat că măsurile acordate în cadrul schemei respective constituie ajutor de stat.

(191)

Prin urmare, Comisia a observat că activitățile transferate nu ar mai exista fără aceste măsuri. Aceste măsuri au contribuit la stabilizarea și continuarea activităților economice care, ulterior, au fost transferate Băncii și, prin urmare, Comisia consideră că acestea au fost benefice pentru activitățile economice ale FB Bank care au fost apoi transferate Băncii și constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(192)

Comisia observă că HFSF este o entitate înființată și finanțată de Grecia pentru a sprijini băncile și că, prin urmare, măsurile FB4 și FB5 implică resurse de stat. Comisia mai observă că măsurile FB4 și FB5 sunt de natură selectivă, întrucât ele sunt numai în beneficiul activităților FB Bank.

(193)

În plus, Comisia consideră că măsurile FB4 și FB5 oferă activităților FB Bank un avantaj clar prin menținerea lor. Ordinul de transfer în acest caz este practic o vânzare „în bloc”. Deși capitalul propriu și datoria subordonată nu se vor transfera, activele bancare productive de bază vor fi transferate (sucursale, depozite și împrumuturi). Prin urmare, măsura FB4 oferă activităților transferate un avantaj, întrucât pune la dispoziție active suficiente pentru a acoperi depozitele, iar activitățile transferate continuă să existe datorită vânzării activelor FB Bank în bloc.

(194)

În plus, fără măsura FB5, vânzarea nu ar fi posibilă deoarece transferul ar avea un impact negativ potențial asupra ratei de adecvare a capitalului achizitorului. Prin urmare, activitățile transferate nu ar mai exista, iar măsurile FB4 și FB5 le asigură, astfel, un avantaj clar.

(195)

Comisia consideră că măsurile FB4 și FB5 nu respectă principiul investitorului în economia de piață („MEIP”). Practic, HFSF nu are nicio perspectivă de a face profit de pe urma contribuției sale: în schimbul contribuției sale, acesta nu a primit nicio creanță în raport cu Banca, ci numai o creanță în raport cu entitatea aflată în lichidare, și anume FB Bank (112). Prin urmare, HFSF nu va recupera probabil în întregime suma cu care a contribuit.

(196)

Avantajul selectiv pe care îl oferă măsurile FB4 și FB5 denaturează concurența prin menținerea unei activități bancare, permițând băncii respective să opereze pe piață și să concureze cu celelalte bănci, inclusiv cu filialele băncilor străine, care sunt active în Grecia sau care sunt potențial interesate să intre pe piața elenă. În consecință, măsurile FB4 și FB5 au un efect asupra schimburilor comerciale dintre statele membre și pot denatura concurența.

(197)

Prin urmare, Comisia concluzionează că acoperirea de către HFSF a deficitului de finanțare de 456,97 milioane EUR aferent activelor transferate de la FB Bank către Bancă și angajamentul HFSF de a acoperi nevoile de capital legate de aceste active, care se pot ridica la 100 de milioane EUR, constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(198)

Așa cum s-a explicat deja în considerentul 193, Comisia consideră activitățile FB Bank ca beneficiar al măsurilor FB4 și FB5, întrucât ajutorul a permis continuarea acestor activități economice în cadrul Băncii.

(199)

În ceea ce privește măsura în care vânzarea activităților FB Bank implică ajutor de stat acordat Băncii, în conformitate cu punctul 49 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, Comisia trebuie să evalueze dacă sunt îndeplinite anumite cerințe. Comisia trebuie să examineze în special dacă (i) procesul de vânzare a fost un proces deschis și nediscriminatoriu; (ii) vânzarea s-a desfășurat în condițiile pieți; și (iii) instituția financiară sau guvernul au crescut la maximum prețul de vânzare al activelor și pasivelor implicate.

(200)

Banca a achiziționat pachetul de active și pasive ale FB Bank deoarece a prezentat o ofertă preferată în cadrul unei proceduri nediscriminatorii de licitație deschisă și celorlalte bănci. Banca Greciei a hotărât să contacteze numai cele mai mari patru bănci care operează în Grecia, dintre care numai Banca și o altă bancă au prezentat oferte indicative. Banca Greciei a invitat cei doi ofertanți să prezinte oferte îmbunătățite. Banca Greciei a selectat BNG deoarece oferta sa reclama costuri de rezoluție mai reduse (113).

(201)

Comisia observă că Banca Greciei a contactat numai patru bănci (114). Grupul limitat de cumpărători nu poate să excludă faptul că licitația era una deschisă, date fiind absența altor bănci care operau în Grecia cu o dimensiune suficientă pentru a absorbi activele licitate și cu un capital adecvat și interesul limitat arătat de instituțiile financiare și de creditare străine pentru angajarea în activități bancare în Grecia, la data rezoluției. În plus, Banca Greciei a stabilit în avans portofoliul de active și pasive care urmau să fie transferate și calendarul pe care trebuie să îl respecte ofertele pentru a fi valabile. Comisia consideră că procesul de vânzare a fost deschis și nediscriminatoriu.

(202)

Prețul negativ (și anume, luarea în considerare a deficitului de finanțare și a acoperirii nevoilor de capital anterior menționate) al activelor și pasivelor băncii FB Bank nu exclude faptul că prețul de vânzare reflectă valoarea de piață a întreprinderii (115). Comisia nu are niciun motiv să considere că oferta făcută și prețul plătit nu reflectă prețul de piață al întreprinderii. Se reamintește că, în temeiul legislației elene, valoarea justă a activelor transferate este estimată inițial de Banca Greciei și apoi este verificată și ajustată de experți externi în cursul următoarelor șase luni. În consecință, Comisia consideră că vânzarea s-a desfășurat în condițiile pieței. Pe baza celor de mai sus, în conformitate cu punctul 49 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, cu punctul 20 din Comunicarea privind restructurarea și cu practica sa decizională (116), Comisia concluzionează că poate fi exclusă acordarea de ajutor de stat Băncii.

(203)

Pe baza considerentelor 190-197, Comisia consideră că toate măsurile FB1, FB2, FB3, FB4 și FB5 îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat și constituie ajutor de stat.

(204)

Prin urmare, Comisia concluzionează că activitățile FB Bank au beneficiat de ajutor de stat sub formă de capital în valoare de 606,97 milioane EUR (măsurile FB1, FB4 și FB5), în plus față de împrumuturile prin obligațiuni emise de guvernul elen în valoare de 60 de milioane EUR (măsura FB2) și garanțiile de stat în valoare de 50 de milioane EUR (măsura FB3), astfel cum sunt rezumate în tabelul 10.

Tabelul 10

Prezentare generală a măsurilor de ajutor în favoarea activităților FB Bank

(205)

Articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat autorizează Comisia să declare un ajutor ca fiind compatibil cu piața internă dacă acesta este destinat „remedierii unei perturbări grave a economiei unui stat membru”.

(206)

Comisia a recunoscut faptul că criza financiară mondială poate cauza perturbări grave în economia unui stat membru și că măsurile de sprijinire a băncilor pot să remedieze o astfel de perturbare. Acest fapt a fost confirmat în Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, în Comunicarea privind recapitalizarea și în Comunicarea privind restructurarea. Comisia consideră în continuare că sunt îndeplinite cerințele privind ajutorul de stat care urmează să fie aprobat în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, având în vedere reapariția crizei pe piețele financiare. Comisia a confirmat acest punct de vedere prin adoptarea Comunicării din 2011 privind prelungirea (117) și a Comunicării din 2013 privind sectorul bancar (118).

(207)

În ceea ce privește economia Greciei, în deciziile de aprobare și de prelungire a schemei de sprijinire a băncilor elene, precum și în aprobările măsurilor privind ajutorul de stat acordat de Grecia pentru bănci individuale, Comisia a recunoscut că există riscul unei perturbări grave a economiei Greciei și că sprijinul de stat acordat băncilor poate să remedieze astfel de perturbări. În consecință, temeiul juridic al evaluării măsurilor de ajutor ar trebui să fie articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(208)

În conformitate cu punctul 15 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate:

(a)   Caracterul adecvat: ajutorul trebuie să fie bine orientat, pentru a putea realiza efectiv obiectivul de remediere a unei perturbări grave a economiei. Acest lucru nu ar fi posibil dacă măsura nu ar fi adecvată pentru a remedia perturbările respective.

(b)   Necesitate: măsura de ajutor, ca valoare și formă, trebuie să fie necesară pentru atingerea obiectivului. Prin urmare, aceasta trebuie să includă suma minimă necesară pentru atingerea obiectivului și să ia forma cea mai adecvată pentru a remedia perturbările respective.

(c)   Proporționalitate: Efectele pozitive ale măsurii de ajutor trebuie să fie echilibrate în mod adecvat, pentru a nu denatura concurența și pentru ca denaturarea să fie limitată la minimul necesar îndeplinirii obiectivelor prevăzute de măsură.

(209)

În timpul crizei financiare, Comisia a elaborat criterii de compatibilitate pentru diferite tipuri de măsuri de ajutor. Principiile de evaluare a măsurilor de ajutor au fost inițial stabilite în Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar.

(210)

Comunicarea privind recapitalizarea stabilește orientări suplimentare privind nivelul remunerației necesare pentru injecțiile de capital de stat.

(211)

În cele din urmă, Comisia a explicat în Comunicarea privind restructurarea modul în care va evalua planurile de restructurare. În evaluarea sa cu privire la planul de restructurare a Băncii în temeiul Comunicării privind restructurarea, Comisia va lua în considerare toate măsurile enumerate în tabelul 10.

(212)

Măsurile FB1, FB2 și FB3 au fost acordate în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene. Măsurile din cadrul schemei au fost deja evaluate ca fiind compatibile cu piața internă în decizia Comisiei din 19 noiembrie 2008.

(213)

În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurilor FB4 și FB5, Comisia consideră că aceste măsuri sunt adecvate deoarece ele protejează deponenții FB Bank și, prin urmare, protejează stabilitatea financiară. Activitățile respective nu ar fi putut să continue fără ajutor din partea HFSF, întrucât FB Bank avea capital propriu negativ la data rezoluției sale și, în condițiile dificile de piață predominante la acel moment, nicio bancă nu ar fi achiziționat un portofoliu de active și pasive cu valoare negativă care i-ar fi înrăutățit rata sa de adecvare a capitalului. Prin urmare, măsurile au garantat menținerea stabilității financiare a Greciei. Pe această bază, Comisia constată că măsurile sunt adecvate ca ajutor de salvare.

(214)

Astfel cum prevede Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, prin cuantumul și forma sa, măsura de ajutor trebuie să fie necesară pentru îndeplinirea obiectivului măsurii. Această înseamnă că injecția de capital trebuie să fie în cuantumul minim necesar pentru atingerea obiectivului.

(215)

Așa cum a enunțat Banca Greciei în scrisoarea sa din 8 mai 2013, în ciuda dimensiunii mici a FB Bank, retragerea licenței acesteia fără aplicarea măsurilor de rezoluție ar fi putut să zdruncine încrederea deponenților în sistemul bancar elen și, deci, să aibă un impact asupra stabilității financiare. În plus, Banca Greciei a adăugat că, dintre diversele opțiuni de rezoluție, ea a preferat rezoluția FB Bank prin aplicarea procedurii de achiziție și absorbție în conformitate cu Memorandumul privind politica economică și financiară din decembrie 2012. A considerat că procedura oferă o soluție imediată și definitivă la problemele cu care se confrunta FB Bank. Comisia consideră că aceste elemente de stabilitate financiară sprijină necesitatea măsurilor FB4 și FB5.

(216)

În ceea ce privește valoarea intervenției, Banca Greciei a stabilit în decizia sa 10/1/10.5.2013 că ordinul de transfer pentru activele și pasivele selectate constituie soluția preferată întrucât reduce la minimum costul rezoluției. Această decizie este conformă și cu Memorandumul privind politica economică și financiară din martie 2012. În plus, Comisia observă că valoarea definitivă a deficitului de finanțare a fost evaluată cu atenție de către autoritățile elene, care au luat în considerare raportul de evaluare elaborat de un auditor statutar. Contribuția a acoperit exact diferența între valoarea justă a activelor transferate și valoarea pasivelor. În plus, HFSF s-a angajat să acopere nevoile de capital până la concurența a 9 % din activele transferate, așa cum s-au estimat de Banca Greciei. Faptul că numai Banca, dintre cei doi ofertanți, a fost de acord să își revizuiască oferta sprijină concluzia conform căreia contribuția nu a fost excesivă.

(217)

În plus, capitalul propriu al FB Bank nu a fost transferat și, prin urmare, a fost lăsat în entitatea lichidată, și anume în FB Bank. Prin urmare, acționarii vor suferi o pierdere totală, iar contribuția HFSF nu este majorată cu costul salvării lor.

(218)

În ceea ce privește remunerarea ajutorului, așa cum s-a arătat anterior în considerentul 195, cel mai probabil, HFSF nu va recupera valoarea integrală a sumei cu care a contribuit (119). Prin urmare, în mod evident nu primește nicio remunerație, iar contribuția sa este similară cu un grant. Astfel cum se menționează la punctul 44 din Comunicarea privind recapitalizarea, o recapitalizare insuficient remunerată poate fi acceptată numai în cazul băncilor aflate în dificultate care nu pot plăti nicio remunerare. Comisia consideră că aceasta este situația în cazul FB Bank. Lipsa remunerării determină necesitatea unei restructurări în profunzime, în conformitate cu Comunicarea privind recapitalizarea.

(219)

În concluzie, măsurile FB4 și FB5 sunt necesare ca ajutor de salvare, prin cuantumul și forma lor, pentru îndeplinirea obiectivului de limitare a perturbării sistemului bancar din Grecia și a economiei în ansamblu.

(220)

Comisia observă că FB Bank nu mai există așa cum a existat anterior. Faptul că ajutorul salvează activitățile transferate ar putea, teoretic, să creeze denaturări ale concurenței. Cu toate acestea, Comisia ia act în mod pozitiv de dimensiunea mică a FB Bank și de procesul de vânzare în care concurenții au avut ocazia să prezinte oferte pentru activele și pasivele selectate ale FB Bank. În plus, imediat după transferul acestora, activitățile economice ale FB Bank au fost pe deplin integrate în cadrul Băncii și au încetat să mai existe ca o activitate economică separată sau ca un concurent. Prin urmare, Comisia concluzionează că ajutorul nu creează o denaturare nejustificată a concurenței.

(221)

S-a concluzionat că măsurile FB4 și FB5 sunt adecvate și necesare și, în lumina dimensiunii mici a FB Bank și a dispariției sale în calitatea sa de concurent independent prin integrarea sa completă în Bancă, sunt proporționale cu obiectul urmărit, în conformitate cu Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar și cu Comunicarea privind recapitalizarea.

(222)

În ceea ce privește remunerația măsurii FB4, Comisia a observat în considerentul 218 că HFSF nu va recupera probabil în întregime suma de 456,97 milioane EUR injectată pentru rezoluția FB Bank (măsura FB4). Lipsa unei remunerări determină necesitatea unei restructurări în profunzime, atât în ceea ce privește măsurile de viabilitate, cât și în ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței.

(223)

Punctul 21 din Comunicarea privind restructurarea prevede că, atunci când instituția de credit aflată în dificultate nu poate, în mod credibil, să își restabilească viabilitatea pe termen lung, ar trebui să fie luată în considerare lichidarea ordonată sau vânzarea acesteia. Prin urmare, statele membre pot să încurajeze retragerea operatorilor neviabili, permițând în același timp ca procesul să se desfășoare într-un interval adecvat care să mențină stabilitatea financiară.

(224)

Cu toate acestea, FB Bank nu a fost viabilă pe o bază independentă și a intrat în lichidare. În această privință, punctul 17 din Comunicarea privind restructurarea clarifică faptul că „vânzarea unei bănci în dificultate către o altă instituție financiară poate contribui la restabilirea viabilității pe termen lung în cazul în care cumpărătorul este viabil și are capacitatea de a absorbi transferul băncii aflate în dificultate și poate contribui la refacerea încrederii pieței față de aceasta”.

(225)

Astfel cum s-a menționat la punctul 7.5.2, pe baza planului său de restructurare, Banca poate fi considerată o entitate viabilă. Prin urmare, faptul că activitățile FB Bank au fost transferate către Bancă permite restabilirea viabilității lor pe termen lung. În plus, faptul că activitățile FB Bank au fost pe deplin integrate (120) în cadrul Băncii și că aceasta a încetat să funcționeze ca un concurent de sine stătător constituie o restructurare în profunzime, necesară din cauza remunerației insuficiente a ajutorului de stat.

(226)

Așa cum s-a explicat în considerentul 216, metoda selectată pentru rezoluția FB Bank asigură limitarea costurilor de restructurare la minimum. În primul rând, deficitul de finanțare a fost evaluat cu atenție de autoritățile elene, luând în considerare un raport elaborat de auditori independenți. De asemenea, HFSF s-a angajat să acopere nevoile de capital ale cumpărătorului care provin din activitățile transferate numai până la concurența valorii minime dispuse prin lege. În plus, integrarea activităților economice ale FB Bank într-o entitate mai mare și realizarea concomitentă a sinergiilor, prin raționalizarea rețelei de sucursale ale FB Bank, consolidarea infrastructurii IT și reducerea costurilor de finanțare, ajută la limitarea costurilor de restructurare la o valoare minimă comparativ cu cele din scenariul în care statul ar încerca să restabilească viabilitatea FB Bank ca actor independent.

(227)

Capitalul propriu și datoria subordonată nu au fost transferate la Bancă, ci au rămas în FB Bank, entitatea în lichidare. În consecință, Comisia consideră că s-a realizat o împărțire suficientă a sarcinilor pe acționari întrucât aceștia au dreptul la venituri din lichidare numai dacă veniturile sunt suficiente pentru a acoperi mai întâi contribuția de la HFSF, care are o creanță prioritară față de ceilalți creditori. Prin urmare, dată fiind insuficiența activelor lichidate, este puțin probabil ca acționarii să își recupereze investițiile.

(228)

În ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței, punctul 30 din Comunicarea privind restructurarea prevede că„Comisia consideră drept punct de plecare pentru evaluarea necesității de a dispune de astfel de măsuri, dimensiunea, amploarea și sfera activităților pe care banca în cauză le desfășoară în momentul punerii în aplicare a unui plan credibil de restructurare[…]. Natura și forma unor astfel de măsuri depind de două criterii: în primul rând, de valoarea ajutorului și de condițiile și circumstanțele în care a fost acordat și, în al doilea rând, de caracteristicile pieței sau piețelor pe care banca beneficiară își va desfășura activitatea.”

(229)

Valoarea totală a ajutorului primit sub formă de capital se ridică la 606,97 milioane EUR (măsurile FB1, FB4 și FB5), în plus față de obligațiunile emise de guvernul elen în valoare de 60 de milioane EUR (măsura FB2) și garanțiile de stat în valoare de 50 de milioane EUR (măsura FB3). Măsura FB1 a corespuns cu 3,25 % din activele ponderate în funcție de risc ale FB Bank la 31 decembrie 2008. Măsura FB4, acoperirea deficitului de finanțare transferat de la FB Bank către Bancă, a corespuns cu aproximativ 33,44 % din activele ponderate în funcție de risc ale FB Bank la 31 martie 2013. Măsura FB5, prin definiție, a corespuns cu 9 % din activele ponderate în funcție de risc ale FB Bank transferate către Bancă. Cuantumurile ajutorului în combinație cu lipsa remunerării necesită o reducere substanțială a prezenței pe piață a beneficiarului.

(230)

În privința pieței pe care a funcționat FB Bank, Comisia observă că FB Bank a fost o bancă foarte mică (o cotă sub 0,5 % din totalul activelor băncilor elene și o cotă de piață sub 1 % în materie de împrumuturi și depozite în Grecia) și, în consecință, activele și pasivele FB Bank care au fost transferate în Bancă au fost mici în comparație cu dimensiunea sistemului bancar elen.

(231)

De asemenea, activitățile FB Bank au fost oferite concurenților prin intermediul unei licitații deschise. Ca urmare a vânzării sale, FB Bank a încetat să existe ca un concurent de sine stătător, întrucât activitățile transferate au fost integrate pe deplin în cadrul Băncii.

(232)

Se concluzionează că, date fiind dimensiunea mică a activităților transferate, procesul de vânzare deschis și integrarea deplină a activităților FB Bank în cadrul Băncii, nu există denaturări nejustificate ale concurenței, în pofida cuantumului foarte ridicat al ajutorului și a lipsei remunerării.

(233)

Pe baza analizei, se concluzionează că vânzarea activelor și pasivelor FB Bank selectate și integrarea lor în cadrul Băncii asigură redresarea viabilității pe termen lung a activităților FB Bank, că ajutorul este limitat la minimul necesar și că nu există denaturări nejustificate ale concurenței, în conformitate cu Comunicarea privind restructurarea.

(234)

Astfel, toate măsurile de ajutor enumerate în tabelul 10 sunt compatibile cu piața internă.

(235)

Comisia trebuie să stabilească mai întâi dacă măsurile constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(236)

HFSF este o entitate înființată și finanțată de Grecia pentru a sprijini băncile. Prin urmare, măsurile PB1 și PB2 implică resurse de stat. Măsurile PB1 și PB2 sunt de natură selectivă, întrucât ele sunt numai în beneficiul activităților Probank.

(237)

De asemenea, măsurile PB1 și PB2 oferă activităților Probank un avantaj clar prin menținerea lor. Ordinul de transfer în acest caz este o vânzare „în bloc” întrucât, deși capitalul propriu nu a fost transferat, activele bancare productive de bază (sucursale, depozite și împrumuturi) se transferă.

(238)

Măsurile PB1 și PB2 nu sunt compatibile cu principiul investitorului în economia de piață. Practic, HFSF nu are nicio perspectivă de a face profit de pe urma contribuției sale: în schimbul contribuției sale, acesta nu a primit nicio creanță în raport cu Banca, ci numai o creanță în raport cu entitatea aflată în lichidare, anume Probank (121). Ca atare, HFSF nu va recupera probabil în întregime suma cu care a contribuit.

(239)

Avantajul selectiv pe care îl oferă măsurile PB1 și PB2 denaturează concurența prin menținerea unei activități bancare, permițând băncii respective să opereze pe piață și să concureze cu celelalte bănci care sunt active în Grecia sau care sunt potențial interesate să intre pe piața elenă. În consecință, măsurile PB1 și PB2 au un efect asupra schimburilor comerciale dintre statele membre și pot denatura concurența.

(240)

Prin urmare, Comisia concluzionează că acoperirea de către HFSF a deficitului de finanțare de 562,73 milioane EUR aferent activelor transferate de la Probank către Bancă și angajamentul HFSF de a acoperi nevoile de capital legate de activele transferate, care se pot ridica la [180-280] de milioane EUR, constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(241)

Activitățile Probank sunt beneficiarul măsurilor PB1 și PB2, întrucât acestea au permis continuarea acestor activități în cadrul Băncii.

(242)

În ceea ce privește măsura în care vânzarea activităților Probank constituie ajutor de stat acordat Băncii, în conformitate cu punctul 49 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, Comisia trebuie să evalueze dacă sunt îndeplinite anumite cerințe. Comisia trebuie să examineze în special dacă (i) procesul de vânzare a fost un proces deschis și nediscriminatoriu; (ii) vânzarea s-a desfășurat în condițiile pieți; și (iii) instituția financiară sau guvernul au crescut la maximum prețul de vânzare al activelor și pasivelor implicate.

(243)

Banca a achiziționat pachetul de active și pasive ale Probank deoarece a prezentat o ofertă preferată în cadrul unei proceduri nediscriminatorii de licitație deschisă și celorlalte bănci. Banca Greciei a hotărât să contacteze numai cele mai mari patru bănci care operează în Grecia, dintre care numai Banca și o altă bancă au prezentat oferte. Banca a fost ofertantul preferat în materie de preț și sinergii așteptate.

(244)

Banca Greciei a contactat numai patru bănci. Grupul limitat de cumpărători contactați nu poate exclude faptul că licitația era una deschisă dată fiind absența altor bănci care funcționau în Grecia cu o dimensiune suficientă pentru a absorbi activitățile licitate și cu o rată de adecvare a capitalului corespunzătoare la data rezoluției. În plus, până la rezoluția Probank, nicio instituție financiară sau de creditare străină nu a depus o propunere de ofertă fermă valabilă pentru achiziționarea Probank, în pofida amânărilor repetate ale termenului-limită de depunere a ofertelor. La data rezoluției, interesul manifestat de instituțiile financiare și de creditare străine în a se angaja în activitățile bancare în Grecia a fost foarte limitat. De asemenea, Banca Greciei a stabilit în avans portofoliul de active și pasive care urmau să fie transferate și calendarul pe care trebuie să îl respecte ofertele pentru a fi valabile. Prin urmare, Comisia consideră că procesul de vânzare a fost deschis și nediscriminatoriu.

(245)

Prețul negativ (și anume, luarea în considerare a deficitului de finanțare și a acoperirii nevoilor de capital anterior menționate) al activelor și pasivelor băncii Probank nu exclude faptul că prețul de vânzare reflectă valoarea de piață a întreprinderii (122). Comisia nu are niciun motiv să considere că oferta făcută și prețul plătit nu reflectă prețul de piață al întreprinderii. Practic, valoarea justă a activelor a fost estimată de Banca Greciei și verificată de auditori externi. În consecință, Comisia consideră că vânzarea s-a desfășurat în condițiile pieței. Pe baza celor de mai sus, în conformitate cu punctul 49 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, cu punctul 20 din Comunicarea privind restructurarea și cu practica sa decizională (123), Comisia concluzionează că poate fi exclusă acordarea de ajutor de stat Băncii.

(246)

Pe baza considerentelor 236-240, Comisia consideră că măsurile PB1 și PB2 îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat și constituie ajutor de stat.

(247)

Prin urmare, se concluzionează că activitățile băncii Probank au primit ajutor de stat sub formă de capital în valoare de [742,7-842,7] milioane EUR (măsurile PB1 și PB2), așa cum sunt rezumate în tabelul 11.

Tabelul 11

Prezentare generală a măsurilor de ajutor în favoarea activităților Probank

(248)

Articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat autorizează Comisia să declare un ajutor ca fiind compatibil cu piața internă dacă acesta este destinat „remedierii unei perturbări grave a economiei unui stat membru”.

(249)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 206 și 207, temeiul juridic pentru aprecierea măsurilor de ajutor în favoarea băncilor elene ar trebui să fie articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(250)

Așa cum s-a explicat în considerentul 208, în conformitate cu punctul 15 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate: caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea.

(251)

Comunicarea privind recapitalizarea stabilește orientări suplimentare privind nivelul remunerației necesare pentru injecțiile de capital de stat.

(252)

În cele din urmă, Comisia a explicat în Comunicarea privind restructurarea modul în care va evalua planurile de restructurare. În evaluarea sa cu privire la planul de restructurare a Băncii în temeiul Comunicării privind restructurarea, Comisia va lua în considerare toate măsurile enumerate în tabelul 11.

(253)

În privința caracterului adecvat al măsurilor PB1 și PB2, Comisia consideră că acoperirea deficitului de finanțare și angajamentul de a acoperi nevoile de capital ale cumpătătorului legate de aceste active transferate sunt măsuri adecvate deoarece au permis o vânzare, au protejat deponenții Probank și, astfel, au protejat stabilitatea financiară. Activitățile respective nu ar fi putut să continue fără ajutor din partea HFSF, întrucât Probank avea capital propriu negativ la data rezoluției sale. În condițiile dificile de piață predominante la acel moment, nicio bancă nu ar fi achiziționat portofoliul de active și pasive cu valoare negativă care ar fi înrăutățit rata sa de adecvare a capitalului. La 10 mai 2013, Banca Greciei a numit un comisar în Probank, a cărui sarcină a fost să se asigure că se iau toate măsurile necesare în vederea executării majorării de capital social al Probank. Faptul că niciun investitor privat nu a prezentat o propunere de ofertă fermă de achiziționare a Probank până la data de rezoluție, în pofida eforturilor comisarului numit în Probank și a prelungirilor repetate ale termenului-limită privind majorarea capitalului social al Probank, susține constatarea conform căreia respectivele activități nu ar fi putut continua fără ajutorul primit din partea HFSF. Prin urmare, măsurile au garantat menținerea stabilității financiare a Greciei. Pe această bază, Comisia constată că măsurile sunt adecvate ca ajutor de salvare.

(254)

Astfel cum prevede Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, prin cuantumul și forma sa, măsura de ajutor trebuie să fie necesară pentru îndeplinirea obiectivului măsurii. Această înseamnă că injecția de capital trebuie să fie în cuantumul minim necesar pentru atingerea obiectivului.

(255)

Memorandumul privind politica economică și financiară din mai 2013 a prevăzut ca în cazul acestor bănci neesențiale (124), care nu și-au îndeplinit cerințele privind capitalul, Banca Greciei, în coordonare cu HFSF, să evalueze opțiunile de a reduce la minimum costurile pentru contribuabili, inclusiv proceduri de achiziție și absorbție, cu garantarea, în paralel, a siguranței deponenților.

(256)

Așa cum Banca Greciei a enunțat în decizia sa din 26 iulie 2013 (125), retragerea licenței Probank fără aplicarea măsurilor de rezoluție ar fi putut avea un impact asupra stabilității financiare.

(257)

Comisia consideră că aceste elemente de stabilitate financiară sprijină necesitatea măsurilor PB1 și PB2.

(258)

În privința valorii măsurii, deficitul de finanțare a fost evaluat cu atenție de autoritățile elene, luându-se în considerare raportul de evaluare întocmit de un auditor statutar. Contribuția a acoperit exact diferența între valoarea justă a activelor transferate și valoarea pasivelor. Banca Greciei a stabilit în Decizia sa nr. 12/1/26.7.2013 că ordinul de transfer pentru activele și pasivele selectate constituie soluția preferată întrucât reduce la minimum costul rezoluției. Această decizie este conformă și cu Al doilea program de ajustare economică pentru Grecia din iulie 2013. De asemenea, HFSF s-a angajat să acopere nevoile de capital numai până la concurența sumei de 9 % din activele transferate, așa cum era estimată de către Banca Greciei.

(259)

În plus, capitalul propriu nu a fost transferat Băncii și, prin urmare, acesta este lăsat în entitatea aflată în lichidare. Prin urmare, acționarii vor suferi o pierdere totală, iar contribuția HFSF nu este majorată cu costul salvării lor.

(260)

În ceea ce privește remunerarea ajutorului, așa cum s-a arătat anterior în considerentul 238, HFSF nu va recupera, cel mai probabil, valoarea integrală a sumei cu care a contribuit. Prin urmare, în mod evident nu primește nicio remunerație, iar contribuția sa este similară cu un grant. Astfel cum se menționează la punctul 44 din Comunicarea privind recapitalizarea, o recapitalizare insuficient remunerată poate fi acceptată numai în cazul băncilor aflate în dificultate care nu pot plăti nicio remunerare. Comisia apreciază că Probank s-a aflat în această situație. Lipsa remunerării determină necesitatea unei restructurări în profunzime, în conformitate cu Comunicarea privind recapitalizarea.

(261)

În concluzie, măsurile sunt necesare ca ajutor de salvare, prin cuantumul și forma sa, pentru îndeplinirea obiectivului de limitare a perturbării sistemului bancar din Grecia și a economiei în ansamblu.

(262)

Probank nu mai există sub forma în care exista anterior. Faptul că ajutorul salvează activitățile transferate Băncii ar putea, teoretic, să creeze denaturări ale concurenței. Cu toate acestea, Comisia observă dimensiunea mică a Probank și procesul de vânzare, în care concurenții au avut ocazia să liciteze pentru activele și pasivele Probank selectate. De asemenea, imediat după transferul acestora, activitățile economice ale Probank au fost pe deplin integrate în cadrul Băncii și au încetat să mai existe ca o activitate economică separată sau ca un concurent. Prin urmare, Comisia concluzionează că ajutorul nu creează o denaturare nejustificată a concurenței.

(263)

S-a concluzionat că măsurile PB1 și PB2 sunt adecvate și necesare și, în lumina restructurării profunde prevăzută în cazul Băncii în care s-au transferat activitățile economice ale Probank, sunt proporționale cu obiectivul urmărit, în conformitate Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar și Comunicarea privind recapitalizarea.

(264)

În considerentul 260, Comisia a observat cu privire la remunerația măsurii PB1 că HFSF nu își va recupera probabil pe deplin suma de 562,73 milioane EUR injectată în legătură cu rezoluția Probank (măsura PB1). Lipsa unei remunerări determină necesitatea unei restructurări în profunzime, atât în ceea ce privește măsurile de viabilitate, cât și în ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței.

(265)

Punctul 21 din Comunicarea privind restructurarea prevede că, atunci când instituția de credit aflată în dificultate nu poate, în mod credibil, să își restabilească viabilitatea pe termen lung, ar trebui să fie luată în considerare lichidarea ordonată sau vânzarea acesteia. Prin urmare, statele membre pot să încurajeze retragerea operatorilor neviabili, permițând în același timp ca procesul să se desfășoare într-un interval de timp adecvat care să mențină stabilitatea financiară.

(266)

Cu toate acestea, Probank nu a fost viabilă pe o bază independentă și a intrat în lichidare. În această privință, punctul 17 din Comunicarea privind restructurarea clarifică faptul că „vânzarea unei bănci în dificultate către o altă instituție financiară poate contribui la restabilirea viabilității pe termen lung în cazul în care cumpărătorul este viabil și are capacitatea de a absorbi transferul băncii aflate în dificultate și poate contribui la refacerea încrederii pieței față de aceasta”.

(267)

Astfel cum s-a menționat la punctul 7.5.2, pe baza planului său de restructurare, Banca poate fi considerată o entitate viabilă. Prin urmare, faptul că activitățile Probank au fost transferate către Bancă permite restabilirea viabilității lor pe termen lung. În plus, faptul că activitățile Probank au fost pe deplin integrate (126) în cadrul Băncii și că aceasta a încetat să funcționeze ca un concurent de sine stătător constituie o restructurare în profunzime, necesară din cauza remunerației insuficiente a ajutorului de stat.

(268)

Așa cum s-a explicat în considerentul 258, metoda selectată pentru rezoluția Probank asigură limitarea costurilor de restructurare la minimum. În primul rând, deficitul de finanțare a fost evaluat cu atenție de autoritățile elene, luând în considerare un raport elaborat de auditori independenți. De asemenea, HFSF s-a angajat să acopere nevoile de capital ale cumpărătorului care provin din activitățile transferate numai până la concurența valorii minime dispuse prin lege. În plus, integrarea activităților economice ale Probank într-o entitate mai mare și realizarea concomitentă a sinergiilor, în special prin raționalizarea rețelei de sucursale ale Probank, consolidarea infrastructurii IT și reducerea costurilor de finanțare, ajută la limitarea costurilor de restructurare la o valoare minimă comparativ cu cele din scenariul în care statul ar încerca să restabilească viabilitatea Probank ca actor independent.

(269)

Capitalul propriu și datoria subordonată nu au fost transferate către Bancă, ci au rămas în entitatea în lichidare. În consecință, Comisia consideră că s-a realizat o împărțire suficientă a sarcinilor pe acționari întrucât aceștia au dreptul la venituri din lichidare numai dacă veniturile sunt suficiente pentru a acoperi mai întâi contribuția de la HFSF, care are o creanță prioritară față de ceilalți creditori. Prin urmare, dată fiind insuficiența activelor lichidate, este puțin probabil ca acționarii să își recupereze investițiile.

(270)

În ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței, punctul 30 din Comunicarea privind restructurarea prevede că „Comisia consideră drept punct de plecare pentru evaluarea necesității de a dispune de astfel de măsuri, dimensiunea, amploarea și sfera activităților pe care banca în cauză le desfășoară în momentul punerii în aplicare a unui plan credibil de restructurare[…]. Natura și forma unor astfel de măsuri depind de două criterii: în primul rând, de valoarea ajutorului și de condițiile și circumstanțele în care a fost acordat și, în al doilea rând, de caracteristicile pieței sau piețelor pe care banca beneficiară își va desfășura activitatea.”

(271)

Cu privire la valoarea ajutorului primit, valoarea totală a ajutorului primit sub formă de capital s-a ridicat la [742,7-842,7] milioane EUR (măsurile PB1 și PB2). Măsura PB1 a corespuns cu aproximativ 21,15 % din activele ponderate în funcție de risc ale Probank la 30 iunie 2013. Măsura PB2, prin definiție, a corespuns cu […] % din activele transferate de la Probank. Cuantumurile ajutoarelor în combinație cu lipsa remunerării necesită o reducere substanțială a prezenței pe piață a beneficiarului.

(272)

În privința pieței pe care a funcționat Probank, Comisia observă că Probank a fost o bancă foarte mică (o cotă sub 1 % din totalul activelor băncilor elene și o cotă de piață de circa 1 % în materie de împrumuturi și de sub 2 % în materie de depozite în Grecia) și, în consecință, activele și pasivele Probank care au fost transferate în Bancă au fost mici în comparație cu dimensiunea sistemului bancar elen.

(273)

De asemenea, activitățile Probank au fost oferite concurenților prin intermediul unei licitații deschise. Ca urmare a vânzării sale, Probank a încetat să existe ca un concurent de sine stătător, întrucât activitățile transferate au fost integrate pe deplin în cadrul Băncii.

(274)

Se concluzionează că, date fiind dimensiunea mică a activităților transferate, procesul de vânzare deschis și integrarea deplină a activităților Probank în cadrul Băncii, nu există denaturări nejustificate ale concurenței, în pofida cuantumului foarte ridicat al ajutorului și a lipsei remunerării.

(275)

Pe baza analizei, Comisia concluzionează că vânzarea activelor și pasivelor Probank selectate și integrarea lor în cadrul Băncii asigură viabilitatea pe termen lung a activităților Probank, că ajutorul este limitat la minimul necesar și că nu există denaturări nejustificate ale concurenței, în conformitate cu Comunicarea privind restructurarea.

(276)

Astfel, toate măsurile de ajutor enumerate în tabelul 11 sunt compatibile cu piața internă.

(277)

Comisia trebuie să stabilească existența ajutorului de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(278)

Comisia a stabilit deja în deciziile de aprobare și de prelungire a schemei de sprijinire a băncilor elene (127) că sprijinul sub formă de lichidități acordat în temeiul schemei constituie ajutor de stat. Suma restantă a garanțiilor era de 12 873 de milioane EUR la 15 aprilie 2011 și a ajuns la 14 798 de milioane EUR la 30 noiembrie 2013. La datele respective, valoarea restantă a împrumuturilor prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat acordate Băncii era în valoare de 787 de milioane EUR, respectiv 847 de milioane EUR. Sprijinul sub formă de lichidități acordat în viitor în cadrul schemei respective va constitui, de asemenea, ajutor de stat.

(279)

Comisia a stabilit deja în decizia din 19 noiembrie 2008 privind schema de sprijinire a băncilor elene că recapitalizările care urmează să fie acordate în cadrul măsurii de recapitalizare incluse în schemă vor constitui ajutor de stat. Banca a primit 1 350 de milioane EUR sub formă de acțiuni preferențiale, reprezentând 2,1 % din activele ponderate în funcție de risc ale Băncii (128).

(280)

În 2010, Grecia a introdus mai multe modificări ale parametrilor tehnici ai acțiunilor preferențiale, în cazul în care acestea nu erau răscumpărate în termen de cinci ani, cuponul urmând să se majoreze cu 2 % pentru fiecare an. Întrucât modificările majorează remunerarea statului dacă acțiunile preferențiale nu sunt răscumpărate sau convertite după cinci ani, Comisia concluzionează că modificările parametrilor tehnici nu oferă niciun avantaj Băncii și, prin urmare, nu implică un ajutor de stat suplimentar.

(281)

Comisia a clarificat la punctul 51 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar că acordarea de fonduri de către băncile centrale instituțiilor financiare nu constituie ajutor de stat dacă sunt îndeplinite patru condiții cumulative privind solvabilitatea instituției financiare, constituirea de garanții în cadrul instrumentului, rata dobânzii percepută instituției financiare și absența unei contragaranții din partea statului. Întrucât injecția de capital de urgență garantată de stat în favoarea Băncii nu îndeplinește cele patru condiții cumulative, în special pentru că este garantată de stat și este acordată în asociere cu alte măsuri de sprijin, nu se poate concluziona că injecția de capital de urgență garantată de stat nu constituie ajutor de stat.

(282)

Injecția de capital de urgență garantată de stat îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat. În primul rând, întrucât măsura include o garanție de stat în favoarea Băncii Greciei, orice pierdere va fi suportată de stat. Prin urmare, măsura implică resurse de stat. Injecția de capital de urgență garantată de stat permite băncilor să primească finanțare într-un moment în care nu au acces la piața de finanțare interbancară și la operațiunile de refinanțare normale din Eurosistem. Prin urmare, injecția de capital de urgență garantată de stat acordată Băncii oferă un avantaj acesteia. Întrucât injecția de capital de urgență garantată de stat este limitată la sectorul bancar, măsura este selectivă. De asemenea, întrucât injecția de capital de urgență garantată de stat permite Băncii să își continue activitatea pe piață și evită intrarea sa în incapacitate de plată și ieșirea de pe piață, aceasta denaturează concurența. Întrucât Banca își desfășoară activitatea în alte state membre și deoarece instituții financiare din alte state membre sunt active sau ar putea fi interesate să activeze în Grecia, avantajul acordat Băncii afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(283)

Pe baza celor enunțate mai sus, Comisia consideră că injecția de capital de urgență garantată de stat (măsura L2) constituie ajutor de stat. Cuantumul injecției de capital de urgență garantate de stat a variat de-a lungul timpului. La 31 decembrie 2012, acesta a fost în valoare de aproximativ 30,9 miliarde EUR.

(284)

La punctul 5.1 din decizia de inițiere a procedurii privind BNG, Comisia a concluzionat deja că prima recapitalizare-punte constituie ajutor de stat. Capitalul primit s-a ridicat la 7 430 de milioane EUR.

(285)

Măsura B2 a fost pusă în aplicare cu resurse ale HFSF, ceea ce, astfel cum se explică în considerentul 49 din decizia de inițiere a procedurii privind BNG, implică resurse de stat.

(286)

În ceea ce privește existența unui avantaj, măsura B2 a crescut rata capitalului Băncii la un nivel care i-a permis acesteia să continue să funcționeze pe piață și să acceseze finanțare din Eurosistem. De asemenea, remunerarea măsurii B2 constă în dobânzi acumulate la notele FESF și o taxă suplimentară de 1 %. Întrucât remunerarea este în mod evident mai redusă decât remunerarea instrumentelor de capital similare de pe piață, cu siguranță Banca nu ar fi fost în măsură să majoreze capitalul în astfel de condiții ale pieței. Prin urmare, măsura B2 a acordat un avantaj Băncii din resurse de stat. Întrucât măsura a fost pusă doar la dispoziția Băncii, aceasta are un caracter selectiv.

(287)

Ca urmare a măsurii B2, poziția Băncii a fost consolidată deoarece i-au fost oferite resursele financiare necesare astfel încât să respecte în continuare cerințele de capital, ceea ce a cauzat, prin urmare, denaturări ale concurenței. Întrucât Banca este activă pe piețe bancare din alte state membre și întrucât instituții financiare din alte state membre operează în Grecia, în special pe piața asigurărilor, măsura B2 afectează și schimburile comerciale dintre statele membre.

(288)

Comisia consideră că măsura B2 constituie ajutor de stat. Măsura a fost notificată ca ajutor de către autoritățile naționale. Capitalul primit s-a ridicat la 2 326 de milioane EUR.

(289)

Participarea HFSF la recapitalizarea din primăvara anului 2013 (măsura B3) reprezintă conversia parțială a primei și celei de a doua recapitalizări-punte (măsurile B1 și B2) într-o recapitalizare permanentă de 8 677 de milioane EUR sub formă de acțiuni ordinare. Întrucât măsura B3 constă în conversia ajutoarelor deja acordate, aceasta implică în continuare resurse de stat, dar nu crește valoarea nominală a ajutorului. Cu toate acestea, pentru o valoare nominală dată a ajutorului, măsura sporește avantajul pentru Bancă (și, prin urmare, denaturările concurenței) deoarece reprezintă o recapitalizare permanentă, și nu o recapitalizare temporară precum în cazul măsurilor B1 și B2.

(290)

Un astfel de sprijin nu a fost acordat tuturor băncilor care operau în Grecia. În ceea ce privește denaturarea concurenței și efectul asupra schimburilor comerciale, Comisia remarcă, de exemplu, că ajutorul a permis Băncii să își continue operațiunile din alte state membre precum România sau Bulgaria. O lichidare a Băncii ar fi condus la încetarea activităților sale din străinătate, prin lichidarea activităților sau vânzarea întreprinderilor respective. De asemenea, activitățile în domeniul asigurărilor desfășurate de Banca Greciei concurează cu activitățile filialelor întreprinderilor de asigurări din alte state membre. În consecință, măsura denaturează concurența și afectează schimburile comerciale dintre statele membre. Comisia consideră, prin urmare, că măsura B3 constituie ajutor de stat.

(291)

Măsurile B1, B2 și B3 constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Valoarea ajutoarelor de stat incluse în măsurile B1, B2 și B3 este de 9 756 de milioane EUR. Așa cum s-a indicat la punctul 7.1.3.3, numai o parte din prima și a doua recapitalizare-punte (măsurile B1 și B2) a fost convertită într-o recapitalizare permanentă de 8 677 de milioane EUR (măsura B3), în timp ce soldul a fost rambursat către HFSF în termen de șase luni de la data acordării recapitalizării (129).

(292)

Punctul 31 din Comunicarea privind restructurarea prevede că, pe lângă cuantumul absolut al ajutoarelor, Comisia trebuie să ia în considerare ajutorul „în raport cu activele ponderate în funcție de risc ale băncii”. Măsurile B1, B2 și B3 au fost acordate pe parcursul unei perioade de un an, din aprilie 2012 (130) până în mai 2013. În această perioadă, activele ponderate în funcție de risc ale Băncii au suferit modificări. Prin urmare, se ridică problema nivelului la care ar trebui utilizate activele ponderate în funcție de risc și, în special, dacă ajutorul de stat ar trebui să fie evaluat în raport cu activele ponderate în funcție de risc care existau la începutul sau la sfârșitul perioadei. Măsurile B1, B2 și B3 vizează acoperirea unei nevoi de capital identificate de Banca Greciei în martie 2012 (simularea de criză din anul 2012). Cu alte cuvinte, nevoile de capital pe care respectivele măsuri privind sprijinul din partea statului își propun să le soluționeze existau deja în martie 2012. Prin urmare, Comisia consideră că suma ajutorului inclusă în măsurile B1, B2 și B3 ar trebui să fie comparată cu activele ponderate în funcție de risc ale Băncii la 31 martie 2012. Se reamintește, de asemenea, faptul că Banca Greciei, după luna martie 2012 și până la recapitalizarea din primăvara anului 2013, nu a luat în considerare achizițiile efectuate de băncile elene destinate adaptării ascendente sau descendente a nevoilor lor de capital. Această împrejurare demonstrează încă o dată că măsurile B1, B2 și B3 au fost măsuri de ajutor legate de sfera Băncii, așa cum exista la 31 martie 2012.

(293)

Prima și a doua recapitalizare-punte împreună au fost în valoare de 9 756 de milioane EUR. Sumele reprezintă 15,3 % din activele ponderate în funcție de risc ale Băncii la 31 martie 2012.

(294)

Întrucât Banca a reușit să atragă capital privat, suma reală injectată de HFSF în Bancă a avut valoarea de numai 8 677 de milioane EUR, care reprezintă 13,6 % din activele ponderate în funcție de risc ale Băncii la 31 martie 2012.

(295)

Măsurile A, B1, B2, B3, L1 și L2 constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Aceste măsuri sunt rezumate în tabelul 12.

Tabelul 12

Prezentare generală a sumei totale a ajutoarelor primite de Bancă

(296)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 207, temeiul juridic pentru evaluarea măsurilor de ajutor ar trebui să fie articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat (131).

(297)

În timpul crizei financiare, Comisia a elaborat criterii de compatibilitate pentru diferite tipuri de măsuri de ajutor. Principiile de evaluare a măsurilor de ajutor au fost inițial stabilite în Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar.

(298)

Orientări privind măsurile de recapitalizare se regăsesc în Comunicarea privind recapitalizarea și în Comunicarea din 2011 privind prelungirea.

(299)

Comunicarea privind restructurarea stabilește abordarea adoptată de Comisie în ceea ce privește evaluarea planurilor de restructurare, în special necesitatea de se restabili viabilitatea, de a se asigura o contribuție adecvată din partea beneficiarului și de a se limita denaturările concurenței.

(300)

Cadrul a fost completat de Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar, care se aplică măsurilor de ajutor notificate sau acordate fără aprobare prealabilă, după 31 iulie 2013.

(301)

Sprijinul sub formă de lichidități primit de către Bancă a fost aprobat definitiv prin decizii succesive de autorizare a măsurilor din cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene și a modificărilor și a prelungirilor schemei (132). Orice sprijin viitor sub formă de lichidități în favoarea Băncii va trebui să fie acordat în cadrul unei scheme aprobate în mod corespunzător de Comisie. Condițiile de acordare a unui astfel de ajutor trebuie să fie autorizate de către Comisie înainte de acordarea sa și, prin urmare, nu trebuie să fie evaluate în continuare în prezenta decizie.

(302)

Recapitalizarea din 2009 sub formă de acțiuni preferențiale (măsura A) a fost acordată în cadrul măsurii de recapitalizare aprobate în 2008 în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene în temeiul Comunicării din 2008 privind sectorul bancar. Prin urmare, aceasta nu trebuie să fie reevaluată în baza Comunicării din 2008 privind sectorul bancar, ci trebuie să fie evaluată doar în temeiul Comunicării privind restructurarea.

(303)

Compatibilitatea injecției de capital de urgență garantate de stat (măsura L2) ar trebui să fie evaluată mai întâi pe baza Comunicării din 2008 privind sectorul bancar, precum și a Comunicării din 2011 privind prelungirea. Orice injecție de capital de urgență garantată de stat, acordată după 31 iulie 2013, face obiectul Comunicării din 2013 privind sectorul bancar.

(304)

Compatibilitatea recapitalizărilor acordate de HFSF (măsurile B1, B2 și B3), în special în ceea ce privește remunerarea, ar trebui evaluată în primul rând pe baza Comunicării din 2008 privind sectorul bancar, a Comunicării privind recapitalizarea și a Comunicării din 2011 privind prelungirea. În decizia de inițiere a procedurii privind BNG, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la compatibilitatea măsurii B1 în baza comunicărilor respective. Întrucât au fost puse în aplicare înainte de 1 august 2013, măsurile nu se încadrează în dispozițiile Comunicării din 2013 privind sectorul bancar. Compatibilitatea recapitalizărilor acordate de HFSF (măsurile B1, B2 și B3) ar trebui să fie evaluată, de asemenea, pe baza Comunicării privind restructurarea.

(305)

Pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate: caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea.

(306)

Din cauza faptului că băncile elene au fost excluse de pe piețele interbancare și au devenit complet dependente de finanțarea din partea băncii centrale, astfel cum se menționează la considerentul 46, și întrucât Banca nu putea împrumuta fonduri cu o valoare suficientă prin operațiunile normale de refinanțare, Banca a avut nevoie de o injecție de capital de urgență garantată de stat pentru a obține un nivel suficient al lichidităților, evitând astfel să intre în incapacitate de plată. Comisia consideră că măsura L2 este un mecanism adecvat pentru a remedia o perturbare gravă, care ar fi fost cauzată de incapacitatea de plată a Băncii.

(307)

Întrucât injecția de capital de urgență garantată de stat implică un cost relativ ridicat de finanțare pentru Bancă, Banca are un stimulent suficient pentru a evita să recurgă la această sursă de finanțare destinată dezvoltării activităților. Banca trebuia să plătească o dobândă cu rata de […] puncte de bază mai mare decât în cazul operațiunilor normale de refinanțare din Eurosistem. De asemenea, Banca trebuia să plătească statului un comision de garantare de […] puncte de bază. În consecință, costul total al injecției de capital de urgență garantate de stat în favoarea Băncii este mult mai mare decât costurile normale de refinanțare ale BCE. În special, diferența dintre costul injecției de capital de urgență garantate de stat și costurile normale de refinanțare ale BCE este mai mare decât nivelul comisionului de garantare prevăzut în Comunicarea din 2011 privind prelungirea. Prin urmare, remunerarea totală percepută de stat poate fi considerată suficientă. În ceea ce privește suma injecției de capital de urgență garantate de stat, aceasta este revizuită periodic de Banca Greciei și de BCE în funcție de nevoile reale ale Băncii. Cele două instituții monitorizează îndeaproape utilizarea sa și se asigură că aceasta este limitată la minimul necesar. Prin urmare, măsura L2 nu furnizează Băncii un exces de lichidități care ar putea fi utilizate pentru a finanța activități care denaturează concurența. Lichiditățile sunt limitate la suma minimă necesară.

(308)

Monitorizarea atentă a utilizării injecției de capital de urgență garantată de stat și verificarea periodică în scopul asigurării că utilizarea acesteia este limitată la minimul necesar garantează, de asemenea, că lichiditățile sunt proporționale și nu conduc la denaturarea nejustificată a concurenței. Comisia observă, de asemenea, că Grecia și-a luat angajamentul că Banca va pune în aplicare un plan de restructurare care să reducă gradul în care aceasta se bazează pe finanțarea din partea băncii centrale și că Banca va respecta limitări de conduită, așa cum s-a analizat la punctul 7.6. Acest lucru asigură faptul că recurgerea la sprijinul sub formă de lichidități se va încheia cât mai curând posibil și că un astfel de ajutor este proporțional.

(309)

Prin urmare, măsura L2 respectă Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, precum și Comunicarea din 2011 privind prelungirea. Întrucât Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar nu a introdus noi cerințe în ceea ce privește garanțiile, măsura L2 respectă, de asemenea, Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar.

(310)

Astfel cum se menționează în considerentul 305, pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate (133): caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea.

(311)

Comunicarea privind recapitalizarea și Comunicarea din 2011 privind prelungirea conțin orientări suplimentare referitoare la nivelul remunerării necesar pentru injecțiile de capital de stat.

(312)

Comisia consideră că recapitalizările din partea HFSF (măsurile B1, B2 și B3) sunt adecvate, întrucât acestea împiedică falimentul Băncii. În absența lor, activitățile acesteia nu ar fi putut continua deoarece Banca avea un capital propriu negativ la sfârșitul anului 2012 (134).

(313)

În această privință, Comisia a observat în decizia de inițiere a procedurii privind BNG că Banca este una dintre cele mai mari instituții bancare din Grecia în ceea ce privește atât acordarea împrumuturilor, cât și atragerea de depozite. Ca atare, Banca este o bancă importantă din punct de vedere sistemic în Grecia. Prin urmare, o incapacitate de plată a Băncii ar fi creat o perturbare gravă în economia elenă. În condițiile de la momentul respectiv, instituțiile financiare din Grecia au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare. Lipsa de finanțare le-a limitat capacitatea de a acorda împrumuturi pentru economia elenă. În acest context, orice perturbare a economiei ar fi fost agravată de incapacitatea de plată a Băncii. De asemenea, măsurile B1, B2 și B3 au apărut în principal datorită programului de implicare a sectorului privat, un eveniment extraordinar și foarte imprevizibil, și nu ca urmare în primul rând a administrării defectuoase sau a asumării de riscuri excesive de către Bancă. Prin urmare, măsurile vizează în principal rezultatele programului de implicare a sectorului privat și contribuie la menținerea stabilității financiare în Grecia.

(314)

În decizia de inițiere a procedurii privind BNG, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la luarea imediată a tuturor măsurilor posibile pentru a se evita ca Banca să aibă nevoie din nou de ajutor în viitor. Astfel cum se menționează în considerentele 156, 157 și 158 din prezenta decizie, Grecia s-a angajat să pună în aplicare o serie de acțiuni legate de guvernanța corporativă și operațiunile comerciale ale Băncii. Așa cum s-a prezentat la punctul 2.4, Banca a început, de asemenea, să își restructureze activitățile, cu reduceri de costuri deja puse în aplicare. Prin urmare, îndoielile Comisiei au fost înlăturate.

(315)

În decizia de inițiere a procedurii privind BNG, Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoiala cu privire la faptul că există suficiente măsuri de protecție în cazul în care Banca intră sub controlul statului sau în cazul în care acționarii privați păstrează controlul, în timp ce cota majoritară de participație este deținută de stat. Comisia constată că angajamentele descrise la considerentele 156, 157 și 158 asigură că operațiunile de creditare ale Băncii vor fi gestionate pe baze comerciale, iar activitatea zilnică va fi protejată de intervenții din partea statului. Cadrul relației convenit între HFSF și Bancă asigură, de asemenea, faptul că interesele statului ca acționar principal sunt protejate împotriva asumării de riscuri excesive de către conducerea Băncii.

(316)

Prin urmare, măsurile B1, B2 și B3 asigură menținerea stabilității financiare în Grecia. Au fost luate măsuri importante pentru a se reduce la minimum pierderile viitoare și pentru a se garanta că activitățile Băncii nu sunt puse în pericol de o guvernanță necorespunzătoare. Pe această bază, Comisia constată că măsurile B1, B2 și B3 sunt adecvate.

(317)

Astfel cum prevede Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, prin cuantumul și forma sa, măsura de ajutor trebuie să fie necesară pentru îndeplinirea obiectivului propus. Această înseamnă că injecția de capital trebuie să fie în cuantumul minim necesar pentru atingerea obiectivului.

(318)

Cuantumul sprijinului sub formă de capital a fost calculat de Banca Greciei în cadrul unei simulări de criză din anul 2012 astfel încât să se asigure că rata capitalului de bază de rangul 1 rămâne peste un anumit nivel în perioada 2012-2014, astfel cum reiese din tabelul 3. Prin urmare, măsurile B1, B2 și B3 nu oferă Băncii un exces de capital. Astfel cum se explică în considerentul 314, au fost întreprinse acțiuni pentru a reduce riscul ca Banca să aibă nevoie de ajutor suplimentar în viitor.

(319)

În ceea ce privește remunerarea primei și celei de a doua recapitalizări-punte (măsurile B1 și B2), Comisia amintește că acestea au fost acordate în mai și decembrie 2012 și plătite în natură sub formă de bilete emise de FESF. HFSF a primit ca remunerare, de la data achitării biletelor emise de FESF până la data recapitalizării din primăvara anului 2013, dobânzile acumulate la biletele FESF, la care se adaugă o taxă de 1 % (135). Astfel cum se subliniază în decizia de inițiere a procedurii privind BNG, remunerarea este inferioară intervalului 7 %-9 % definit în Comunicarea privind recapitalizarea. Cu toate acestea, perioada de remunerare redusă a fost limitată la un an pentru măsura B1 și la cinci luni pentru măsura B2 (și anume, până la momentul conversiei recapitalizării-punte într-o recapitalizare standard în acțiuni ordinare, și anume măsura B3). În timp ce prima și a doua recapitalizare-punte nu au avut un efect de diluare asupra acționarilor existenți, recapitalizarea din primăvara anului 2013, care a constat în conversia parțială a primei și a celei de a doua recapitalizări-punte, a avut un efect de diluare semnificativ asupra acționarilor existenți anterior, întrucât participarea lor la capitalul propriu al Băncii a scăzut la 5,1 %. Situația neobișnuită care a predominat de la data primei recapitalizări-punte a luat sfârșit ulterior. Prin urmare, îndoielile exprimate în cadrul deciziei de inițiere a procedurii privind BNG au fost înlăturate.

(320)

De asemenea, având în vedere sursa atipică a dificultăților Băncii, în contextul în care pierderile provin în principal din cedarea datoriei în favoarea statului (programul de implicare a sectorului privat și răscumpărarea datoriei, care oferă un avantaj semnificativ pentru stat, constând în reducerea datoriilor) și din consecințele unei recesiuni prelungite a economiei interne în care operează Banca, Comisia poate accepta o astfel de derogare temporară de la cerințele privind remunerarea standard prevăzute în Comunicarea privind recapitalizarea (136).

(321)

În ceea ce privește măsura B3, în conformitate cu punctul 8 din Comunicarea din 2011 privind prelungirea, injecțiile de capital trebuie să fie subscrise luând în considerare o reducere suficientă a prețului acțiunii ajustată astfel încât efectul de diluare să ofere asigurări rezonabile cu privire la primirea unei remunerări adecvate de către stat. În timp ce măsura B3 nu a prevăzut o reducere semnificativă a prețului acțiunilor, ajustată pentru a ține seama de efectul de diluare, practic a fost imposibil să se atingă o reducere semnificativă a prețului teoretic, fără exercitarea de drepturi („theoretical ex-rights price”) (137). Înainte de recapitalizarea din primăvara anului 2013, capitalul Băncii era negativ și capitalizarea sa bursieră reprezenta numai o mică parte din valoarea majorării de capital care trebuie executată. În aceste circumstanțe, se ridică întrebarea dacă acționarii existenți ar fi trebuit să fie eliminați în întregime. Comisia observă că prețul de emisiune a fost fixat la o reducere de 50 % din prețul mediu al pieței pe durata celor 50 de zile înainte de stabilirea prețului de emisiune. De asemenea, Comisia ia act de faptul că efectul de diluare asupra acționarilor preexistenți a fost enorm, întrucât după recapitalizare aceștia dețineau doar 5,1 % din acționariatul Băncii. Prin urmare, aplicarea unei reduceri suplimentare la prețul de piață ar fi avut doar un impact limitat asupra remunerării HFSF. Având în vedere situația specifică a băncilor elene explicată în considerentul 320 și faptul că nevoia de ajutor provine din cedarea datoriei în favoarea statului, Comisia consideră că prețul de emisiune pentru acțiunile subscrise este suficient de scăzut.

(322)

HFSF a emis, de asemenea, garanții și a acordat o garanție pentru fiecare acțiune subscrisă de un investitor privat care participă la recapitalizarea din primăvara anului 2013. HFSF a acordat aceste garanții în mod gratuit. Așa cum s-a explicat la considerentul 112, fiecare garanție înglobează dreptul de a cumpăra 8,23 acțiuni ale HFSF, la intervale de timp specificate și la prețuri de exercitare. Prețul de exercitare este egal cu prețul de subscriere al HFSF majorat cu rata anuală cumulată a dobânzii (4 % pentru primul an, 5 % pentru al doilea an, 6 % pentru al treilea an, 7 % pentru al patrulea an și, apoi, 8 % anualizată pentru ultimele șase luni). Remunerația primită de HFSF cu privire la acțiunile pe care le deține de fapt era plafonată la aceste niveluri. Această remunerație este mai mică decât intervalul de 7 %-9 % definit în Comunicarea privind recapitalizarea. Cu toate acestea, deoarece garanțiile au fost un factor esențial pentru succesul emisiunii de drepturi și plasamente private lansată de Bancă înainte de recapitalizarea din primăvara anului 2013, Comisia consideră că aceste garanții au permis Băncii să reducă valoarea ajutorului cu 1 079 de milioane EUR. Într-adevăr, datorită ratei de capital redusă a Băncii anterior recapitalizării și gradului mare de incertitudine de la acel moment, simulările care erau disponibile atunci au arătat că, fără garanții, investitorii privați nu ar fi atins o rată de rentabilitate suficientă și nu ar fi participat. Din motivele explicate în considerentele 313 și 320, deoarece HFSF ar fi primit o remunerație pozitivă minimă dacă se exercitau garanțiile și pentru că un obiectiv al Memorandumului privind politica economică și financiară era acela de a atrage unii investitori privați pentru a menține unele bănci sub gestiune privată și a evita situațiile în care întregul sector bancar să fie controlat de HFSF, Comisia poate să accepte o astfel de abatere de la cerințele privind remunerația standard prevăzute în Comunicarea privind recapitalizarea. Acceptarea se bazează și pe faptul că legea de instituire a HFSF, cu modificările din martie 2014, nu prevede nicio ajustare a garanțiilor în situația unei majorări de capital social prin drepturi nepreferențiale și pe faptul că în cazul unei emisiuni de drepturi, numai prețul de exercitare al garanției poate fi ajustat, iar ajustarea poate să aibă loc numai ex-post și doar până la concurența valorii veniturilor realizate din vânzarea drepturilor preferențiale ale HFSF. De asemenea, angajamentul luat de Grecia că va căuta să obțină aprobarea Comisiei anterior oricărei răscumpărări de garanții emise de HFSF va permite Comisiei să se asigure că posibilele răscumpărări viitoare nu reduc în continuare remunerația HFSF și nu majorează remunerația titularilor de garanții.

(323)

În ceea ce privește faptul că acțiunile HFSF sunt fără drept de vot, Comisia reamintește că nevoia de ajutor nu provine în principal din asumarea de riscuri excesive. În plus, unul dintre obiectivele programului între guvernul elen, Uniune, FMI și BCE era acela de a menține unele bănci în administrare privată. De asemenea, cadrul relației și reintroducerea automată a drepturilor de vot în situația nepunerii în aplicare a planului de restructurare asigură protecție în raport cu asumarea în viitor a unor riscuri excesive de către administratorii privați. În sfârșit, programul de implicare a sectorului privat și răscumpărarea din decembrie 2012 reprezintă un tip de remunerație către stat, întrucât acesta din urmă a beneficiat de o reducere a datoriei sale către Bancă cu mai multe miliarde de euro. În baza tuturor acestor motive, Comisia poate să accepte primirea de către HFSF a unor acțiuni fără drept de vot. Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura B3 a fost necesară.

(324)

În concluzie, măsurile B1, B2 și B3 sunt necesare ca ajutor de salvare atât prin cuantumul, cât și prin forma lor.

(325)

Banca a primit ajutoare de stat cu o valoare foarte mare. Această situație poate conduce, prin urmare, la denaturarea gravă a concurenței. Cu toate acestea, Grecia și-a asumat angajamentul de a pune în aplicare o serie de măsuri care vizează reducerea efectelor colaterale negative. În special, angajamentele prevăd că operațiunile Băncii vor continua să fie gestionate pe baze comerciale, astfel cum se explică în considerentele 157 și 158. Grecia s-a angajat, de asemenea, să respecte o interdicție de achiziționare, precum și să efectueze o serie de dezinvestiții în străinătate și în activități nebancare în Grecia, astfel cum se prevede la considerentul 159. Limitele pentru denaturarea concurenței vor fi evaluate în continuare, la punctul 7.6.

(326)

Un mandatar însărcinat cu monitorizarea a fost numit în Bancă pentru a monitoriza punerea corectă în aplicare a angajamentelor în materie de guvernanță corporativă și operațiuni comerciale. Acesta va evita orice schimbare în detrimentul practicilor comerciale ale Băncii, reducându-se astfel potențialul apariției de efecte colaterale negative.

(327)

În final, un nou plan de restructurare cuprinzător a fost prezentat Comisiei la 25 iunie 2014. Planul de restructurare va fi evaluat la punctul 7.6.

(328)

În concluzie, îndoielile exprimate în cadrul deciziei de inițiere a procedurii privind BNG au fost înlăturate. Măsurile B1, B2 și B3 sunt proporționale în temeiul punctului 15 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar.

(329)

Prin urmare, se concluzionează că recapitalizările acordate de HFSF (măsurile B1, B2 și B3) sunt adecvate, necesare și proporționale, în temeiul punctului 15 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, al Comunicării privind recapitalizarea și al Comunicării din 2011 privind prelungirea. Măsurile B1, B2 și B3 sunt deci compatibile în baza Comunicării din 2008 privind sectorul bancar, a Comunicării privind recapitalizarea și a Comunicării din 2011 privind prelungirea.

(330)

Punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea explică faptul că achizițiile de întreprinderi de către bănci beneficiare de ajutoare nu pot fi finanțate prin intermediul ajutoarelor de stat, cu excepția cazului în care acest lucru este esențial pentru restabilirea viabilității întreprinderii. De asemenea, punctele 40 și 41 din Comunicarea privind restructurarea prevăd că băncile trebuie să nu utilizeze ajutoarele de stat pentru achiziționarea de întreprinderi concurente, cu excepția cazului în care achiziția este parte a unui proces de consolidare necesar pentru a restabili stabilitatea financiară sau a asigura o concurență efectivă. În plus, achizițiile pot să pună în pericol sau să complice restabilirea viabilității. Prin urmare, Comisia trebuie să evalueze dacă achizițiile efectuate de către Bancă pot fi reconciliate cu normele din Comunicarea privind restructurarea.

(331)

Achiziționarea activelor și pasivelor selectate ale celor trei bănci cooperatiste consolidează viabilitatea pe termen lung a Băncii.

(332)

Mai precis, la momentul achiziționării, băncile elene înregistraseră deja ieșiri importante din depozite între 2010 și jumătatea anului 2012 și fuseseră excluse de pe piețele de finanțare internaționale. Acesta este motivul pentru care patru dintre cele mai mari cinci bănci elene au prezentat oferte de achiziționare a depozitelor celor trei bănci cooperatiste. Integrarea depozitelor celor trei bănci cooperatiste în bilanțul Băncii a fost benefică pentru profilul său de lichidități. Dacă Banca nu ar fi achiziționat depozitele celor trei bănci cooperatiste, raportul împrumuturi nete/depozite ar fi fost mai mare.

(333)

De asemenea, Banca a integrat rapid depozitele achiziționate fără a prelua nicio infrastructură costisitoare și nicio rețea de sucursale costisitoare. În plus, Banca nu a preluat niciun împrumut, așa încât achiziția nu a majorat riscurile sale sau cerințele sale de capital.

(334)

În conformitate cu punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul pentru restructurare nu ar trebui să fie utilizat pentru achiziționarea altor întreprinderi, ci numai pentru acoperirea costurilor de restructurare care sunt necesare pentru a restabili viabilitatea Băncii. În acest caz, deși achiziția are implicații pozitive pentru viabilitatea Băncii, nu este esențială pentru viabilitatea sa în sensul punctului 23 din Comunicarea privind restructurarea.

(335)

Cu toate acestea, prețul de achiziție a fost foarte redus. Prețul plătit de Bancă pentru achiziția pasivelor transferate ale celor trei bănci cooperatiste a fost stabilit la […] % din valoarea depozitelor transferate și s-a ridicat la mai puțin de […] milioane EUR, echivalentul a circa [0-0,02] % din valoarea totală a activelor Băncii în decembrie 2011. Acest preț poate, prin urmare, să fie considerat foarte redus.

(336)

Se concluzionează că achiziția celor trei bănci cooperatiste nu a subminat limitarea costurilor de restructurare la minimul necesar.

(337)

În conformitate cu punctele 39 și 40 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul de stat nu trebuie să fie utilizat în detrimentul întreprinderilor care nu beneficiază de ajutoare pentru achiziționarea de întreprinderi concurente. Punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea prevede, de asemenea, că achizițiile pot fi autorizate în cazul în care fac parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare sau asigurării unei concurențe efective, că procesul de achiziționare trebuie să fie echitabil și că achiziția trebuie să asigure condiții de concurență efectivă pe piața relevantă.

(338)

Banca Greciei a considerat că cele trei bănci cooperatiste erau neviabile și că adoptarea măsurilor de rezoluție era necesară pentru a se menține stabilitatea financiară. Prin urmare, achiziționarea celor trei bănci cooperatiste poate fi considerată ca făcând parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare de tipul celor descrise la punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(339)

În plus, prețul de achiziție a fost foarte redus. Niciun ofertant care nu a beneficiat de ajutor nu a prezentat vreo ofertă valabilă pentru achiziționarea activelor și pasivelor celor trei bănci cooperatiste, iar procesul de vânzare a fost deschis și nediscriminatoriu. Achiziția activelor și pasivelor selectate ale Băncii Achaia de către Bancă a fost, de asemenea, autorizată (138) de Autoritatea elenă în domeniul concurenței (139). Se poate presupune, prin urmare, că rezultatul procesului de vânzare nu a pus în pericol concurența efectivă din Grecia.

(340)

Prin urmare, achiziția intră sub incidența scutirii de la punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(341)

Se concluzionează că, având în vedere situația unică a băncilor din Grecia (140) și particularitățile achiziționării celor trei bănci cooperatiste, achiziția este compatibilă cu cerințele prevăzute în Comunicarea privind restructurarea.

(342)

Prin prisma rentabilității operaționale, achiziția FB Bank va consolida restabilirea viabilității pe termen lung a Băncii întrucât fuzionarea a două bănci din aceeași piață geografică oferă șansa realizării de sinergii. În special, la data achiziției, Banca preconizase să realizeze sinergii prin raționalizarea rețelei de sucursale, alinierea ofertelor de produse la politicile de creditare, simplificarea și consolidarea platformei IT. În oferta sa definitivă, Banca a estimat că va elimina majoritatea costurilor operaționale ale FB Bank și, în același timp, a preconizat alinierea costului depozitelor transferate la politica privind rata dobânzii a Băncii, prin reducerea ratei dobânzii plătite pentru depozitele FB Bank la nivelurile plătite de Bancă pentru depozitele din cadrul său, în paralel cu reținerea clienților FB Bank existenți.

(343)

Prin prisma pierderilor din împrumuturi viitoare, Banca achiziționează împrumuturile FB Bank la valoare justă, și nu la valoare contabilă. Acest factor limitează riscul de deprecieri în viitor.

(344)

Prin prisma situației lichidităților, achiziția are un efect pozitiv asupra Băncii întrucât aceasta a achiziționat mai multe depozite decât împrumuturi nete.

(345)

Prin prisma cerințelor de capital, se reamintește că oferta Băncii a fost condiționată de acoperirea de către HFSF a nevoilor de capital create de achiziția activelor FB Bank. Banca nu a utilizat în cele din urmă această posibilitate întrucât a reușit să atragă capital privat în cuantum suficient de pe piață, în mai 2014.

(346)

Prin urmare, Comisia consideră că achiziția are un efect pozitiv asupra restabilirii viabilității pe termen lung a Băncii.

(347)

În conformitate cu punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul pentru restructurare nu ar trebui să fie utilizat pentru achiziționarea altor întreprinderi, ci numai pentru acoperirea costurilor de restructurare care sunt necesare pentru a restabili viabilitatea Băncii. În acest caz, deși achiziția are implicații pozitive pentru viabilitatea Băncii, nu este esențială pentru viabilitatea sa în sensul punctului 23 din Comunicarea privind restructurarea.

(348)

Banca nu a plătit niciun preț pentru a achiziționa activele și pasivele selectate ale FB Bank. De asemenea, oferta Băncii a fost condiționată de acoperirea de către HFSF a nevoilor de capital create de achiziția activelor FB Bank. Prin urmare, achiziția nu a avut ca rezultat necesitatea achizitorului de a obține ajutoare de stat suplimentare. În privința nevoilor potențiale de capital în viitor, create de achiziție, se observă că activele s-au achiziționat la valoare justă, ceea ce limitează riscul de pierderi suplimentare în viitor.

(349)

În concluzie, Banca nu a utilizat ajutorul pentru a finanța achiziția FB Bank, iar această achiziție nu contravine principiului conform căruia ajutorul trebuie limitat la minimul necesar.

(350)

În conformitate cu punctele 39 și 40 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul de stat nu trebuie să fie utilizat în detrimentul întreprinderilor care nu beneficiază de ajutoare pentru achiziționarea de întreprinderi concurente. Punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea prevede, de asemenea, că achizițiile pot fi autorizate în cazul în care fac parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare sau asigurării unei concurențe efective, că procesul de achiziționare trebuie să fie echitabil și că achiziția trebuie să asigure condiții de concurență efectivă pe piața relevantă.

(351)

Așa cum se menționează în considerentul 76, FB Bank nu era o bancă viabilă pe o bază de sine stătătoare. Memorandumul privind politica economică și financiară din decembrie 2012 prevedea rezoluția băncilor subcapitalizate prin procedura de achiziție și absorbție sau, ca o a doua opțiune optimă, prin crearea unei bănci-punte. Așa cum se prevede în considerentul 77 și în conformitate cu Memorandumul privind politica economică și financiară, Banca Greciei a observat că adoptarea măsurilor de rezoluție era esențială pentru a menține gradul de încredere al deponenților în sistemul bancar elen. Prin urmare, tranzacția poate fi considerată ca făcând parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare de tipul celor descrise la punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(352)

Niciun ofertant care nu beneficiază de ajutor nu a depus o ofertă valabilă de achiziționare a FB Bank, iar procesul de vânzare a fost deschis și nediscriminatoriu. În consecință, Banca nu a exclus niciun ofertant care nu beneficiază de ajutor. Achiziționarea FB Bank a fost autorizată de Autoritatea elenă în domeniul concurenței (141). Se poate presupune, prin urmare, că rezultatul procesului de vânzare nu a pus în pericol concurența efectivă din Grecia.

(353)

Având în vedere aceste elemente, se poate concluziona că achiziționarea FB Bank intră sub incidența scutirii prevăzute la punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(354)

Având în vedere particularitățile achiziționării FB Bank, se concluzionează că achiziția este în concordanță cu cerințele prevăzute în Comunicarea privind restructurarea.

(355)

Prin prisma rentabilității operaționale, achiziționarea Probank va consolida restabilirea viabilității pe termen lung a Băncii întrucât Banca va realiza sinergii semnificative. În special, la data achiziției, Banca a preconizat că sinergiile sale anuale vor atinge […] milioane EUR până la sfârșitul anului 2015 (142). Banca s-a așteptat să obțină aceste sinergii prin raționalizarea rețelei de sucursale și prin reducerea personalului entității combinate, prin fuzionarea funcțiilor corporative, prin consolidarea sistemelor IT și prin operațiuni centralizate. De asemenea, Banca a preconizat să realizeze o parte importantă a sinergiilor prin alinierea costului depozitelor transferate la politica privind rata dobânzii a Băncii, adică prin reducerea ratei dobânzilor plătite pentru depozitele Probank la nivelul ratei dobânzilor plătite pentru depozitele Băncii.

(356)

În privința pierderilor din împrumuturi viitoare, Banca a achiziționat împrumuturile Probank la valoare justă, și nu la valoare contabilă. Acest factor limitează riscul de deprecieri în viitor.

(357)

Prin prisma situației lichidităților, achiziția are un efect pozitiv asupra Băncii întrucât aceasta a achiziționat mai multe depozite decât împrumuturi nete. Achiziționarea, prin urmare, contribuie la îmbunătățirea raportului împrumuturi nete/depozite al Băncii.

(358)

Prin prisma cerințelor de capital, se reamintește că oferta Băncii a fost condiționată de acoperirea de către HFSF a nevoilor de capital create de achiziționarea activelor Probank. Banca nu a utilizat în cele din urmă această posibilitate întrucât a reușit să atragă capital privat în cuantum suficient de pe piață, în mai 2014.

(359)

Prin urmare, Comisia consideră că achiziția are un efect pozitiv asupra restabilirii viabilității pe termen lung a Băncii.

(360)

În conformitate cu punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul pentru restructurare nu ar trebui să fie utilizat pentru achiziționarea altor întreprinderi, ci numai pentru acoperirea costurilor de restructurare care sunt necesare pentru a restabili viabilitatea Băncii. În acest caz, deși achiziția are implicații pozitive pentru viabilitatea Băncii, nu este esențială pentru viabilitatea sa în sensul punctului 23 din Comunicarea privind restructurarea.

(361)

Banca nu a plătit niciun preț pentru a achiziționa activele și pasivele selectate ale Probank. De asemenea, oferta Băncii a fost condiționată de acoperirea de către HFSF a nevoilor de capital create de achiziționarea activelor Probank. Prin urmare, achiziția nu a avut ca rezultat necesitatea achizitorului de a obține ajutoare de stat suplimentare. În privința nevoilor potențiale de capital în viitor, create de achiziție, se observă că activele s-au achiziționat la valoare justă, ceea ce limitează riscul de pierderi suplimentare în viitor.

(362)

În concluzie, Banca nu a utilizat ajutorul pentru a finanța achiziționarea Probank, iar această achiziție nu contravine principiului conform căruia ajutorul trebuie limitat la minimul necesar.

(363)

În conformitate cu punctele 39 și 40 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul de stat nu trebuie să fie utilizat în detrimentul întreprinderilor care nu beneficiază de ajutoare pentru achiziționarea de întreprinderi concurente. Punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea prevede, de asemenea, că achizițiile pot fi autorizate în cazul în care fac parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare sau asigurării unei concurențe efective, că procesul de achiziționare trebuie să fie echitabil și că achiziția trebuie să asigure condiții de concurență efectivă pe piața relevantă.

(364)

Așa cum se menționează în considerentul 86, Probank nu era viabilă pe o bază de sine stătătoare. Memorandumul privind politica economică și financiară din mai 2013 prevedea rezoluția în cazul băncilor subcapitalizate prin intermediul procedurii de cumpărare și absorbție. Așa cum se prevede în considerentul 87, Banca Greciei a observat că adoptarea măsurilor de rezoluție era esențială pentru a menține gradul de încredere al deponenților în sistemul bancar elen. Prin urmare, achiziționarea poate fi considerată ca făcând parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare de tipul celor descrise la punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(365)

Niciun ofertant care nu beneficiază de ajutor nu a depus o ofertă valabilă de achiziționare a Probank, iar procesul de vânzare a fost deschis și nediscriminatoriu. În consecință, Banca nu a exclus niciun ofertant care nu beneficiază de ajutor. Achiziționarea Probank a fost autorizată, de asemenea, de Autoritatea elenă în domeniul concurenței. Se poate presupune, prin urmare, că rezultatul procesului de vânzare nu a pus în pericol concurența efectivă din Grecia.

(366)

Având în vedere aceste elemente, se poate concluziona că achiziționarea Probank intră sub incidența scutirii prevăzute la punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(367)

În lumina particularităților achiziționării Probank, se concluzionează că achiziția este în concordanță cu cerințele prevăzute în Comunicarea privind restructurarea.

(368)

Astfel cum se indică la punctele 2.1.1 și 2.1.2, dificultățile cu care se confruntă Banca sunt generate în principal de criza datoriei suverane elene și de recesiunea profundă din Grecia și din sudul Europei. În ceea ce privește primul factor, guvernul elen a pierdut accesul la piețele financiare și, în cele din urmă, a trebuit să negocieze un acord cu creditorii săi interni și internaționali – programul de implicare a sectorului privat –, care a condus la o reducere a creanțelor deținute față de stat cu 53,3 %. De asemenea, 31,5 % din creanțe au fost schimbate cu noi obligațiuni emise de statul elen, la rate mai scăzute ale dobânzii și cu scadențe mai lungi. Noile obligațiuni emise de statul elen au fost răscumpărate de către stat de la băncile elene în decembrie 2012 la un preț cuprins între 30,2 % și 40,1 % din valoarea lor nominală și, prin urmare, s-au materializat într-o nouă pierdere pentru băncile elene. Pe lângă impactul asupra poziției de capital al programului de implicare a sectorului privat și al răscumpărării datoriei, Banca a observat, de asemenea, fluxuri de ieșire din depozite importante între 2010 și jumătatea anului 2012, generate de riscul ca Grecia să părăsească zona euro ca o consecință a unei datorii publice nesustenabile și a recesiunii economice.

(369)

Măsurile B1, B2 și B3 se ridică la 9 756 de milioane EUR, valoare care este mai mică decât valoarea pierderilor înregistrate în urma programului de implicare a sectorului privat (11 735 de milioane EUR). Într-un astfel de caz și atunci când dificultățile nu provin în principal din comportamente care implică asumarea de riscuri excesive, astfel cum este prevăzut la punctul 14 din Comunicarea din 2011 privind prelungirea, Comisia trebuie să își simplifice cerințele.

(370)

Comisia recunoaște că o parte din nevoile de capital rezultă din expunerea regulată a unei instituții financiare la riscul suveran al țării sale. Acest fapt a fost subliniat, de asemenea, în considerentele 60 și 71 din decizia de inițiere a procedurii privind BNG. În consecință, necesitatea ca Banca să aibă în vedere aspecte de risc moral în planul său de restructurare este mai mică decât pentru alte instituții financiare care beneficiază de ajutor și care au acumulat riscuri excesive. Întrucât măsurile de ajutor au un efect de denaturare mai scăzut, măsurile luate pentru a limita denaturările concurenței ar trebui, prin urmare, să fie reduse în mod proporțional. Întrucât programul de implicare a sectorului privat și răscumpărarea datoriilor constituie o renunțare la datorie în favoarea statului, remunerarea statului la recapitalizarea Băncii poate fi mai scăzută. Comisia observă totuși că expunerea Băncii la riscul suveran al Greciei a fost mai mare decât cea a unora dintre celelalte bănci mari din Grecia. Prin urmare, nu toate pierderile aferente obligațiunilor emise de statul elen pot fi atribuite expunerii regulate a unei instituții financiare la riscul suveran al țării sale.

(371)

A doua sursă de pierderi pentru Bancă constă în pierderile din împrumuturile acordate persoanelor fizice și întreprinderilor elene. Comisia consideră că pierderile respective sunt cauzate, în principal, de scăderea profundă și prelungită, în mod excepțional, a PIB-ului cu aproximativ 25 % într-o perioadă de cinci ani și nu se datorează unor practici de creditare riscante ale Băncii. Prin urmare, ajutorul acordat pentru a acoperi pierderile nu creează un risc moral, lucru care se întâmplă atunci când un ajutor protejează o bancă de consecințele unor comportamente riscante din trecut. Prin urmare, ajutorul are un efect de denaturare mai scăzut (143).

(372)

Cu toate acestea, unele nevoi de capital și pierderi din împrumuturi ale Băncii provin de la unele filiale internaționale. De exemplu, în 2012, activitățile din România și Bulgaria au fost generatoare de pierderi. Activele străine au constituit, de asemenea, o sursă de drenare a lichidităților întrucât finanțarea intragrup a fost în valoare de circa […] miliarde EUR la 31 decembrie 2012.

(373)

În concluzie, o parte importantă a pierderilor și nevoia de ajutor intră sub incidența punctului 14 din Comunicarea din 2011 privind prelungirea, ceea ce permite Comisiei să își reducă cerințele. O parte din nevoia de ajutoare este generată de pierderile din împrumuturi din Grecia, din cauza recesiunii deosebit de îndelungate și profunde, și nu a creditării riscante. Ajutoarele acordate în astfel de circumstanțe nu creează riscuri morale și, prin urmare, denaturează mai puțin concurența.

(374)

În sfârșit, o parte limitată a nevoii de ajutoare provine din propria asumare de riscuri de către Bancă.

(375)

Cu toate acestea, întrucât economia Greciei a scăzut cu aproximativ 25 % din 2008 până în prezent, Banca trebuie să își adapteze organizarea, structura costurilor și rețeaua sa comercială la noul context, pentru a-și restabili o rată de rentabilitate suficientă. Prin urmare, fără a aduce atingere faptului că nevoia de ajutor nu provine în principal din asumarea de riscuri excesive, Banca trebuie să își restructureze operațiunile pentru a-și asigura viabilitatea pe termen lung.

(376)

Un plan de restructurare trebuie să asigure că instituția financiară este capabilă să își restabilească viabilitatea pe termen lung până la sfârșitul perioadei de restructurare (secțiunea 2 din Comunicarea privind restructurarea). În cazul de față, perioada de restructurare este definită ca perioada cuprinsă între data adoptării prezentei decizii și 31 decembrie 2018.

(377)

În conformitate cu dispozițiile de la punctele 9, 10 și 11 din Comunicarea privind restructurarea, Grecia a prezentat un plan de restructurare complex și detaliat care oferă informații complete cu privire la modelul economic al Băncii. Planul identifică, de asemenea, cauzele dificultăților cu care se confruntă Banca, precum și măsurile luate pentru a aborda toate problemele de viabilitate întâmpinate. În special, planul de restructurare descrie strategia aleasă pentru a menține eficiența operațională a Băncii și pentru a combate nivelul ridicat al creditelor neperformante, lichiditățile vulnerabile și situația capitalului, precum și întreprinderile străine, care au depins de întreprinderea-mamă în ceea ce privește finanțarea și capitalul.

(378)

În ceea ce privește lichiditățile și dependența Băncii de finanțarea din Eurosistem, planul de restructurare prevede o creștere limitată a bilanțului în Grecia, în timp ce baza de depozite ar trebui să crească din nou. Recurgerea la injecțiile de capital de urgență, care au scăzut deja, va continua să scadă (144), ceea ce va ajuta Banca, de asemenea, să își reducă costul său de finanțare.

(379)

Angajamentul privind raportul împrumuturi/depozite descris la considerentul 153 asigură că structura bilanțului Băncii va rămâne durabilă până la sfârșitul perioadei de restructurare. Vânzarea titlurilor de valoare și a altor activități conexe va consolida, de asemenea, situația lichidităților Băncii. Din cauza contextului încă fragil din sectorul bancar elen, Comisia poate accepta solicitarea autorităților elene de a fi autorizate să ofere lichidități Băncii în cadrul măsurilor de garantare și de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat din cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene.

(380)

Pentru a reduce costurile de finanțare, Grecia s-a angajat, de asemenea, că Banca va continua reducerea ratelor dobânzii pe care le plătește pentru depozite în Grecia, astfel cum este descris la considerentul 153. Realizarea unei astfel de reduceri a costului depozitelor va fi o contribuție esențială la îmbunătățirea rentabilității prealabile a Băncii.

(381)

De la începutul crizei, Banca a început să își raționalizeze rețeaua comercială din Grecia, printr-o reducere a numărului de sucursale și de angajați. Până la 31 decembrie 2017, costurile totale ale Băncii vor fi reduse în continuare. În acest scop, Grecia și-a luat angajamentul că Banca își va reduce numărul de sucursale și de angajați în Grecia la […] și, respectiv, la […] începând cu data de 31 decembrie 2017, cu un cost total maxim în Grecia în valoare de […] milioane EUR. Rata de eficiență a costurilor preconizată va fi mai mică de […] % la sfârșitul perioadei de restructurare. Comisia consideră că planul de restructurare va asigura eficiența Băncii în noul context al pieței.

(382)

Un alt aspect esențial este gestionarea creditelor neperformante. Banca intenționează să își întărească activitatea sa de gestionare pentru a reduce la minimum pierderile sale. În cadrul noului său model operațional, Banca va gestiona creditele neperformante prin intermediul unui departament specializat, a cărui prioritate va fi să crească la maximum sumele recuperate de Bancă și să reducă creditele neperformante printr-o restructurare durabilă. De asemenea, Grecia s-a angajat că Banca va respecta standarde înalte în ceea ce privește politica sa de creditare în vederea maximizării valorii Băncii în fiecare etapă a procesului de creditare, astfel cum se descrie la considerentul 157.

(383)

Un alt punct de interes este guvernanță Băncii, dat fiind că HFSF deținea majoritatea acțiunilor Băncii în urma majorării de capital din 2014, dar cu drepturi de vot limitate. În plus, unii dintre acționarii privați dețin și garanții și, astfel, ar beneficia pe de urma unei compensații integrale dacă prețul acțiunilor ar urma să crească în cursul perioadei de restructurare. Întrucât această situație ar putea să creeze un risc moral, s-a convenit asupra unui cadru de relații specific între Bancă și HFSF cu începere din 2013. Acordul protejează activitatea curentă a Băncii de interferența excesivă a principalului său acționar, garantând, în același timp, că HFSF poate să monitorizeze punerea în aplicare a planului de restructurare și să împiedice asumarea unor riscuri excesive de către conducerea Băncii prin proceduri de consultare corespunzătoare. Banca s-a angajat, de asemenea, să își monitorizeze îndeaproape expunerea față de debitori. Comisia ia act în mod pozitiv de faptul că HFSF își va restabili automat drepturile depline de vot în cazul în care Banca nu pune în aplicare planul de restructurare.

(384)

Unele dintre activitățile internaționale ale Băncii i-au consumat în trecut capitalul, lichiditățile și rentabilitatea, astfel cum se explică la considerentul 372.

(385)

Planul de restructurare prevede o schimbare către o axare mai mare pe piața sa din Grecia și Turcia. De asemenea, Banca a început deja să raționalizeze filialele străine, să consolideze procesul de subscriere a împrumuturilor și să reducă deficitul de finanțare al filialelor. Grecia s-a angajat că Banca va cesiona […] și filialele sale străine din […].

(386)

Valoarea totală a activelor din exteriorul Greciei și Turciei va scădea, prin urmare, între 31 decembrie 2012 și 31 decembrie 2017 cu […] %.

(387)

Grecia s-a angajat, de asemenea, că Banca va reduce participația sa în filiala sa Finansbank din Turcia prin […]. […] salută aceste măsuri întrucât ele vor consolida situația capitalului Băncii. În privința faptului că Banca preconizează să mențină o participație majoritară în Finansbank, Comisia observă că Finansbank a fost rentabilă în mod constant în ultimii ani. Comisia observă, de asemenea, că Banca preconizează să monitorizeze îndeaproape costurile Finansbank și riscurile asumate de această filială. Angajamentul că Banca nu va furniza […] băncii Finansbank garantează că Finansbank […]. Având în vedere aceste elemente, Comisia consideră că păstrarea unei participații majoritare în Finansbank nu pune în pericol restabilirea rentabilității.

(388)

Prin urmare, se concluzionează că Banca își va restructura operațiunile sale în străinătate în mod suficient și va reduce expunerea sa la cele mai puțin viabile.

(389)

Planul de restructurare arată că Banca este capabilă să suporte o criză rezonabilă având în vedere că, într-un scenariu negativ, Banca rămâne rentabilă la sfârșitul perioadei de restructurare și păstrează o rată a capitalului de bază de rangul 1 suficient de mare (145).

(390)

Valoarea capitalului suplimentar care a fost atras în 2014, și anume 2 500 de milioane EUR, este suficientă pentru a face față scenariului de referință aferent simulării de criză din anul 2013. În evaluarea nevoilor de capital conform scenariului de referință, Banca Greciei a introdus deja o serie de ajustări care au condus la creșterea nevoilor de capital estimate în comparație cu nevoile de capital estimate de Bancă în propriul scenariu de referință. Prin urmare, nevoile de capital de bază estimate de Banca Greciei iau în considerate un anumit nivel de criză. Pentru a concluziona că Banca este viabilă, Comisia nu solicită acesteia să aibă suficient capital inițial care să acopere nevoile de capital estimate în scenariul de criză de Banca Greciei, întrucât nivelul estimat de aceasta din urmă reprezintă un nivel ridicat de criză.

(391)

De asemenea, este pozitiv faptul că Banca nu va realiza investiții suplimentare în titluri fără grad investițional („non-investment grade”), ceea ce o va ajuta să își păstreze poziția de capital și lichiditate.

(392)

Prin urmare, Comisia este în măsură să concluzioneze că măsurile de restructurare preconizate în planul de restructurare sunt suficiente pentru a restabili viabilitatea Băncii.

(393)

Astfel cum se specifică la punctul 3 din Comunicarea privind restructurarea, băncile și acționarii acestora trebuie să contribuie într-o măsură cât mai mare posibil la restructurare pentru a se asigura limitarea ajutorului la minimul necesar. Astfel, băncile ar trebuie să își utilizeze propriile resurse pentru a finanța restructurarea, de exemplu prin vânzarea de active, în timp ce părțile interesate ar trebui să absoarbă pierderile băncii în situațiile în care absorbția este posibilă. Angajamentele asumate de Grecia trebuie să garanteze că sunt utilizate resurse proprii și că acționarii inițiali și investitorii privați care dețin capitalul hibrid al Băncii contribuie la restructurare.

(394)

Banca a cesionat deja mai multe întreprinderi mici precum activitățile de asigurări din Turcia și o participație majoritară în filiala sa în domeniul imobiliar.

(395)

Planul de restructurare prevede vânzarea altor participații minoritare în Finansbank, astfel cum s-a prezentat la considerentul 387, ceea ce va permite Băncii să genereze capital la nivel intern. Banca va vinde, de asemenea, […], precum și filiala sa cu capital privat și alte titluri de valoare. Având în vedere reducerea efectului de levier și dezinvestițiile care au fost deja puse în aplicare și ca urmare a aplicării angajamentelor privind reducerea efectului de levier și dezinvestiția întreprinderilor străine, Banca își va fi generat un cuantum de capital important. De asemenea, reducerea volumului activelor din străinătate ale Băncii va reduce în mod semnificativ riscul contingent de apariție a nevoii de ajutor în viitor. Măsura ajută, prin urmare, la reducerea cuantumului ajutorului la minimum.

(396)

Pentru a-și limita nevoile de capital, Banca nu va utiliza […], astfel cum s-a prezentat în considerentul 154. În plus, angajamentele luate de Grecia prevăd că Banca nu va efectua achiziții costisitoare.

(397)

De asemenea, Banca s-a angajat într-un program vast de reducere a costurilor, astfel cum se arată la punctul 2.4.2. Costurile sale vor continua să scadă până în 2017. Numărul său de angajați este în curs de reducere și majoritatea salariilor au fost ajustate descendent.

(398)

Emisiunile de drepturi executate în 2009 și 2010 (146) și, apoi, recapitalizarea de către HFSF (măsura B3) au avut un efect de diluare succesivă asupra acționarilor existenți ai Băncii. Pachetul de acțiuni deținută de către acționarii Băncii a fost redus de la 100 % înainte de recapitalizarea din primăvara anului 2013 la numai 5,1 % ulterior. În plus, nu s-au plătit dividende acționarilor ordinari începând din 2007 sau acționarilor preferențiali americani, începând din 2009. În afară de această repartizare a sarcinii între acționarii istorici, Banca a atras, cu începere de la sfârșitul anului 2008 când a început criza, un cuantum important de capital, și anume 1 247 de milioane EUR în 2009, 1 815 milioane EUR în 2010, 1 079 de milioane EUR în 2013 și 2 500 de milioane EUR în 2014. Capitalul atras a contribuit la reducerea valorii nevoilor de capital care trebuia satisfăcută prin ajutorul de stat.

(399)

Titularii de creanțe subordonate în raport cu Banca au contribuit la compensarea costurilor de restructurare a Băncii. Banca a pus în aplicare mai multe exerciții de gestionare a pasivelor pentru a genera capital, astfel cum s-a prezentat în considerentele 149 și 150.

(400)

Instrumentele rămase încă restante fac obiectul unei interdicții asupra cupoanelor, menționată în considerentul 159. Prin urmare, Comisia consideră că este asigurată o repartizare adecvată a sarcinilor între investitorii privați în instrumente hibride ai băncii și că sunt îndeplinite cerințele în acest sens din Comunicarea privind restructurarea.

(401)

Comisia arată că, în comparație cu recapitalizarea totală acordată de stat, contribuția proprie și repartizarea sarcinilor sub forma vânzării de active și a reducerii dimensiunii sunt mult mai reduse decât nivelurile pe care Comisia le-ar considera ca fiind, în general, suficiente. De exemplu, planul de restructurare nu preconizează nicio scădere a dimensiunii activităților bancare elene și prevede menținerea unui pachet majoritar de acțiuni în Finansbank. Cu toate acestea, având în vedere elementele prezentate la punctul 7.6.1, conform căruia Comisia poate accepta o contribuție proprie și o repartizare a sarcinilor mai mici, se poate considera că planul de restructurare prevede o contribuție proprie și măsuri de repartizare a sarcinilor suficiente.

(402)

Comunicarea privind restructurarea prevede ca planul de restructurare să propună măsuri de limitare a denaturării concurenței și de asigurare a competitivității sectorului bancar. De asemenea, măsurile trebuie să aibă în vedere aspecte de risc moral și să garanteze că ajutorul de stat nu este utilizat pentru finanțarea unui comportament anticoncurențial.

(403)

Punctul 31 din Comunicarea privind restructurarea prevede că, la momentul evaluării cuantumului ajutorului și a denaturării concurenței ce rezultă, Comisia trebuie să ia în considerare valoarea absolută și valoarea relativă a ajutorului de stat primit, precum și gradul de partajare a sarcinii și poziția instituției financiare pe piață ulterior restructurării. În această privință, Comisia reamintește că Banca a primit capital de la stat reprezentând echivalentul a 17,3 % din activele proprii ponderate în funcție de risc (147). În plus, Banca a obținut garanții de lichiditate care s-au ridicat la 12 900 de milioane EUR la 15 aprilie 2011 și la 14 798 de milioane EUR la 31 decembrie 2013. De asemenea, Banca a primit împrumuturi prin emisiuni de obligațiuni garantate de stat de 847 de milioane EUR la data respectivă, precum și injecții de capital de urgență garantate de stat în valoare de 30,9 miliarde EUR la 31 decembrie 2012. Având în vedere suma mare a ajutorului, necesitatea de a pune în aplicare măsuri pentru a limita posibilele denaturări ale concurenței este, prin urmare, justificată. De asemenea, cota de piață a Băncii în Grecia este mare, cu cote de piață de 22 % pentru împrumuturi și de 25 % pentru depozite la 31 decembrie 2013 (148).

(404)

Comisia reamintește că dificultățile Băncii provin în special din șocuri externe, cum ar fi criza datoriei suverane elene și recesiunea prelungită care au afectat economia elenă din 2008, astfel cum s-a arătat în considerentul 68 din decizia de inițiere a procedurii privind BNG. În consecință, necesitatea de a aborda problemele legate de riscul moral este redusă. Astfel cum s-a menționat la punctul 7.6.1, efectul de denaturare al măsurilor de ajutor este mai mic având în vedere aceste elemente, la fel ca și necesitatea unor măsuri care vizează limitarea denaturărilor concurenței. Din aceste motive, Comisia poate accepta, în mod excepțional, că, în pofida valorii mari a ajutorului, planul de restructurare nu prevede nicio reducere a bilanțului și a creditelor din Grecia.

(405)

Cu toate acestea, Comisia constată că recapitalizările de stat au permis Băncii să își continue activitățile bancare pe piețele străine.

(406)

În acest sens, Comisia ia act, în plus față de măsurile de reducere a efectului de levier și de restructurare deja puse în aplicare, de angajamentul de a se cesiona activele străine […] până la 30 iunie 2018 (149). Astfel, ajutorul nu va fi utilizat pentru a denatura concurența pe respectivele piețe internaționale.

(407)

De asemenea, Grecia s-a angajat să respecte o interdicție de achiziționare, asigurându-se că Banca nu va utiliza ajutorul de stat primit pentru a achiziționa o întreprindere nouă. Angajamentul respectiv contribuie la garantarea faptului că ajutorul este utilizat strict pentru a sprijini restabilirea viabilității activităților bancare din Grecia, și nu în vederea dezvoltării, de exemplu, pe piețele din străinătate.

(408)

Angajamentul de a reduce dobânzile plătite la depozitele elene de la niveluri ridicate nesustenabile garantează, de asemenea, că ajutorul nu va fi utilizat pentru a finanța strategiile de colectare de depozite nesustenabile care denaturează concurența pe piața elenă. În mod similar, angajamentul de a pune în aplicare orientări stricte în ceea ce privește stabilirea prețurilor la împrumuturi noi (150), bazate pe o evaluare corespunzătoare a riscului de credit, va împiedica Banca să denatureze concurența pe piața elenă prin strategii inadecvate de stabilire a prețurilor pentru împrumuturile acordate clienților.

(409)

Angajamentul de a cesiona […] garantează, de asemenea, că ajutorul nu va fi utilizat pentru a crește pe piața respectivă în detrimentul concurenților care nu au beneficiat de ajutoare.

(410)

Luând în considerare situația specifică descrisă la punctul 7.6.1 și măsurile prevăzute în planul de restructurare, Comisia consideră că există garanții suficiente pentru a limita denaturările concurenței.

(411)

În conformitate cu secțiunea 5 din Comunicarea privind restructurarea, pentru a permite Comisiei să verifice dacă planul de restructurare este pus în aplicare în mod corect, este necesară o raportare periodică. Astfel cum se precizează în angajamentele asumate (151), Grecia va garanta că mandatarul însărcinat cu monitorizarea, care a fost numit de Bancă cu aprobarea Comisiei, va monitoriza angajamentele asumate de Grecia în ceea ce privește restructurarea activităților din Grecia și din străinătate, precum și guvernanța corporativă și operațiunile comerciale până la sfârșitul perioadei de restructurare, adică 31 decembrie 2018. În consecință, Comisia consideră că se asigură o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a planului de restructurare.

(412)

Comisia constată că planul de restructurare, atunci când este luat în considerare împreună cu angajamentele prevăzute în anexa la prezenta decizie, asigură restabilirea viabilității pe termen lung a Băncii, este suficient în ceea ce privește repartizarea sarcinii și contribuția proprie și conține suficiente măsuri de limitare a denaturărilor concurenței. Planul de restructurare și angajamentele prezentate îndeplinesc criteriile Comunicării privind restructurarea.

(413)

Comisia regretă că Grecia a pus în aplicare în mod ilegal măsurile de ajutor B1, B2, B3, FB4, FB5, PB1 și PB2, încălcând articolul 108 alineatul (3) din tratat, întrucât măsurile au fost puse în aplicare înainte de notificarea lor oficială. Cu toate acestea, măsurile respective, precum și celelalte măsuri analizate în prezenta decizie pot fi considerate compatibile cu piața internă,