2.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/6

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 („Regulamentul INN”) instituie un sistem al Uniunii pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

(2)

Capitolul VI din Regulamentul INN definește procedura pentru identificarea țărilor terțe necooperante, demersurile cu privire la astfel de țări, stabilirea unei liste a acestor țări, eliminarea de pe această listă, publicarea listei și eventualele măsuri de urgență.

(3)

În conformitate cu articolul 32 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să trimită o notificare țărilor terțe cu privire la posibilitatea de a fi identificate ca țări terțe necooperante. Această notificare este de natură preliminară. Notificarea trebuie să se bazeze pe criteriile prevăzute la articolul 31 din Regulamentul INN. De asemenea, Comisia trebuie să întreprindă toate demersurile prevăzute la articolul 32 din regulamentul menționat în ceea ce privește țările terțe notificate. În special, Comisia trebuie să includă în notificare informații privind faptele și motivele esențiale care stau la baza respectivei identificări și să ofere țărilor în cauză posibilitatea de a răspunde și de a furniza elemente de probă care să infirme identificarea sau, după caz, un plan de acțiune destinat să amelioreze situația și măsurile adoptate pentru a o remedia. Comisia trebuie să acorde țărilor terțe notificate o perioadă de timp corespunzătoare pentru a răspunde la notificare și un termen rezonabil pentru a remedia situația.

(4)

În conformitate cu articolul 31 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să identifice țările terțe pe care le consideră necooperante în ceea ce privește combaterea pescuitului INN. O țară terță trebuie să fie identificată ca necooperantă în cazul în care nu se achită de sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitatea sa de stat de pavilion, de stat al portului, de stat costier sau de stat de comercializare și care presupun luarea de măsuri de prevenire, descurajare și eliminare a pescuitului INN.

(5)

Identificarea țărilor terțe necooperante trebuie să se bazeze pe revizuirea tuturor informațiilor prevăzute la articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul INN.

(6)

În conformitate cu articolul 33 din Regulamentul INN, Consiliul trebuie să stabilească o listă a țărilor terțe necooperante. Măsurile prevăzute, printre altele, la articolul 38 din Regulamentul INN se aplică acelor țări.

(7)

Conceptul de responsabilitate în calitate de stat de pavilion și cel de responsabilitate în calitate de stat costier au fost consolidate în mod constant în cadrul legislației internaționale în domeniul pescuitului și, în prezent, sunt considerate o obligație de „diligență”, care este o obligație de a depune toate eforturile și de a întreprinde toate măsurile posibile pentru a împiedica pescuitul INN. Aceasta include obligația de a adopta măsurile administrative și de executare necesare pentru a asigura faptul că navele de pescuit care arborează pavilionul său, resortisanții săi sau navele de pescuit angajate în operațiuni de pescuit în apele sale nu sunt implicate în activități care încalcă măsurile aplicabile de conservare și gestionare a resurselor biologice marine și, în caz de încălcare a acestora, obligația de a coopera, precum și de a se consulta, cu alte state pentru a investiga și, dacă este necesar, pentru a impune sancțiuni care sunt suficiente pentru a descuraja încălcarea legislației și pentru a îi priva pe contravenienți de beneficiile obținute din activitățile lor ilegale.

(8)

În temeiul articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul INN, acceptarea certificatelor de captură validate prezentate de țări terțe de pavilion face obiectul unei notificări către Comisie cu privire la mecanismele pentru punerea în aplicare, controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare pe care trebuie să le respecte navele de pescuit ale respectivelor țări terțe.

(9)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN, Comisia trebuie să coopereze pe plan administrativ cu țări terțe în domeniile legate de punerea în aplicare a regulamentului menționat anterior.

(10)

Uniunea Comorelor (denumită în continuare „Comore”) nu a prezentat Comisiei notificarea sa în calitate de stat de pavilion în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul INN.

(11)

În perioada 4-8 mai 2014, Comisia, cu sprijinul Delegației Uniunii Europene pentru Republica Mauritius, Uniunea Comorelor și Republica Seychelles, a efectuat o vizită în Comore, în contextul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN.

(12)

Vizita a urmărit verificarea informațiilor privind mecanismele Comorelor pentru punerea în aplicare, controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de navele de pescuit ale acestui stat, precum și privind măsurile adoptate de Comore pentru punerea în aplicare a obligațiilor asumate în cadrul luptei împotriva pescuitului INN.

(13)

Raportul final privind vizita a fost trimis Comorelor la 3 iunie 2015. Pe durata vizitei, Comisia a constatat că nu au fost înregistrate progrese sau că au fost înregistrate doar progrese nesemnificative în ceea ce privește remedierea deficiențelor grave pe care autoritățile din Comore s-au angajat să le abordeze în octombrie 2011 (2).

(14)

Comorele nu au prezentat observații referitoare la raportul final.

(15)

Uniunea Comorelor este membră a Comisiei Tonului din Oceanul Indian (IOTC) și a Comisiei pentru pescuitul din sud-vestul Oceanului Indian (SWIOFC). Uniunea Comorelor a ratificat Convenția Națiunilor Unite din 1982 asupra dreptului mării (UNCLOS).

(16)

Uniunea Europeană și Uniunea Comorelor au semnat un Acord de parteneriat în domeniul pescuitului care este în prezent în vigoare (3).

(17)

Pentru a evalua conformitatea Uniunii Comorelor cu obligațiile internaționale care îi revin în calitatea sa de stat de pavilion, stat al portului, stat costier sau stat de comercializare, obligații prevăzute în acordurile internaționale menționate la considerentul 15 și stabilite de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) relevante indicate în considerentul respectiv, Comisia a căutat, a colectat și a analizat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în scopul acestui exercițiu. Actualul cadru juridic intern pentru gestionarea pescuitului din Comore este alcătuit din Codul privind pescuitul și acvacultura stabilit prin Legea nr. 07-011/AU din 29 august 2007 și dintr-un ansamblu de acorduri ministeriale.

(18)

Comisia a utilizat, de asemenea, informațiile obținute din datele disponibile publicate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului relevante și informațiile aflate la dispoziția publicului.

(19)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Uniunii Comorelor în calitate de stat de pavilion, stat al portului, stat costier sau stat de comercializare. În scopul respectivei revizuiri, Comisia a ținut seama de criteriile enumerate la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(20)

Pe baza informațiilor disponibile publicului, precum și pe baza informațiilor culese de Comisie și a informațiilor furnizate de autoritățile din Comore, Comisia a stabilit că există dovezi care atestă că aproximativ 20 de nave comoriene au fost implicate în activități de pescuit INN în perioada 2010-2015.

(21)

Comisia a stabilit că există aproximativ 20 de nave comoriene care operează în afara zonei economice exclusive (ZEE) a Uniunii Comorelor fără o autorizație din partea autorităților comoriene. Acest lucru contravine recomandărilor stabilite la punctul 45 din Planul internațional de acțiune pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (IPOA INN (4)) și la articolul 8.2.2 din Codul de conduită al FAO, care prevăd că statele de pavilion trebuie să se asigure că fiecare dintre navele care au dreptul să arboreze pavilionul lor și care operează în afara apelor lor deține o autorizație valabilă. Acest lucru constituie, de asemenea, o nerespectare a recomandărilor de la punctele 29 și 30 din Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion (5).

(22)

Informații disponibile publicului indică, de asemenea, că două nave comoriene au efectuat o transbordare pe mare în largul coastelor Africii de Vest în 2014 (6). Aceste operațiuni au avut loc fără o autorizație din partea autorităților comoriene. Lipsa controlului din partea Comorelor contravine punctul 49 din IPOA INN, care prevede că statele de pavilion trebuie să se asigure că toate navele lor implicate în operațiuni de transbordare dețin o autorizație prealabilă emisă de statul de pavilion și raportează autorităților naționale.

(23)

Mai mult decât atât, autoritățile comoriene au recunoscut că navele comoriene care operează în afara ZEE a Comorelor nu sunt supuse niciunei măsuri de monitorizare, control sau supraveghere. Aceste nave nu raportează poziția lor geografică Centrului comorian de monitorizare a pescuitului și nici nu raportează alte informații, precum date privind capturile sau informații referitoare la debarcări sau transbordări, autorităților comoriene. Aceste încălcări comise de Comore contravin articolului 94 alineatele (1) și (2) din UNCLOS, care prevede că fiecare stat trebuie să asigure în mod efectiv jurisdicția și controlul asupra navelor care arborează pavilionul său. Încălcările menționate contravin, de asemenea, recomandării de la punctul 24 din IPOA INN, care prevede obligația de a efectua un control cuprinzător și eficace al activităților de pescuit, precum și recomandării de la punctul 35 din IPOA INN, care prevede că un stat de pavilion trebuie să se asigure, înainte de înregistrarea unei nave, că își poate îndeplini responsabilitatea de a garanta că nava nu se angajează în activități de pescuit INN. Încălcările menționate contravin, de asemenea, punctelor 31, 32 și 33 din Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion, care prevăd că statele de pavilion trebuie să pună în aplicare regimuri de control asupra navelor lor și trebuie să instituie regimuri de executare care să includă, printre altele, capacitatea de a detecta și de a lua măsuri de executare împotriva încălcării legilor, reglementărilor și măsurilor internaționale de conservare și gestionare aplicabile. În cele din urmă, din cauza încălcărilor menționate este probabil că navele vizate operează în mod ilegal, iar capturile lor nu sunt declarate.

(24)

Având în vedere declarațiile făcute de autoritățile comoriene, Comisia a stabilit că lista navelor care arborează pavilionul Comorelor nu este consolidată. În timp ce autoritatea responsabilă de pescuit nu dispune de informații specifice privind navele comoriene care operează în afara zonei economice exclusive a Comorelor, autoritatea responsabilă de înregistrarea navelor dispune doar de informații parțiale referitoare la statutul registrului comorian. Contrar recomandărilor de la punctul 40 din IPOA INN și de la punctul 19 din Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion, există o lipsă de cooperare și de schimb de informații între autoritățile responsabile de înregistrarea navelor și cele însărcinate cu activitățile de pescuit. De asemenea, prin nerespectarea acestor puncte, Comore contravine articolului 94 alineatul (2) litera (b) din UNCLOS. În plus, Comore nu respectă recomandarea de la punctul 42 din IPOA INN, care prevede că fiecare stat trebuie să țină un registru al navelor, care să conțină denumirile și caracteristicile navelor aflate sub pavilionul său.

(25)

Lipsa cooperării interne descrise la considerentul 24 contravine angajamentului asumat de autoritățile comoriene față de Uniunea Europeană în octombrie 2011, cu privire la stabilirea unei cooperări mai strânse între autoritățile responsabile de înregistrarea navelor și cele însărcinate cu activitățile de pescuit (7).

(26)

Lipsa cooperării dintre autoritățile responsabile de înregistrarea navelor și cele însărcinate cu activitățile de pescuit scade capacitatea Comorelor de a monitoriza dimensiunea și capacitatea propriei flote și permite operatorilor ilegali să opereze sub pavilionul Comorelor fără a fi detectați.

(27)

Comisia a stabilit că lipsa cooperării dintre autoritățile responsabile de înregistrarea navelor și cele însărcinate cu activitățile de pescuit este agravată de implicarea în procesul de înregistrare a societăților private offshore, care sunt responsabile pentru înscrierea navelor în registru și care pot atribui certificate de înregistrare temporare.

(28)

În plus, autoritatea responsabilă de înregistrare nu consultă listele de nave INN stabilite de ORGP înainte de înregistrarea unei nave care intenționează să opereze în afara zonei economice exclusive a Uniunii Comorelor. Acest lucru contravine punctului 36 din IPOA INN, care prevede că statele de pavilion ar trebui să evite înmatricularea navelor care au antecedente în materie de neconformități. Acest lucru sugerează, de asemenea, că este în continuare necesar să se dezvolte proceduri de înregistrare robuste și că există un risc ridicat de desfășurare a unor activități de pescuit INN în cadrul flotei comoriene.

(29)

Pe baza informațiilor culese în timpul vizitei efectuate în Comore în mai 2015, Comisia a constatat, de asemenea, că trei nave comoriene au fost autorizate să opereze în apele comoriene fără a fi echipate cu un sistem de monitorizare a navelor (VMS) și fără a avea un observator la bord. Această situație contravine, de asemenea, articolului 94 alineatele (1) și (2) din UNCLOS și dispozițiilor de la punctul 24 din IPOA INN. În plus, aceste nave nu au comunicat autorităților comoriene cantitățile de pește aflate la bord în termenul prevăzut, înainte de debarcarea în Comore. Acest lucru contravine punctului 55 din IPOA INN, care prevede că, înainte de a permite accesul unei nave în port, statele ar trebui să solicite navei respective, printre altele, să își anunțe cu suficient timp în avans intrarea în port și să furnizeze detalii cu privire la ieșirea la pescuit și cantitățile de pește de la bord, pentru a verifica dacă există posibilitatea ca nava în cauză să fi practicat sau să fi sprijinit pescuitul INN. Această situație implică faptul că nu se poate garanta că produsele provenite de la aceste nave nu au fost obținute din activități de pescuit INN.

(30)

În temeiul articolului 31 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul INN, Comisia a examinat, de asemenea, măsurile adoptate de Comore cu privire la accesul pe piața lor al produselor pescărești provenite din pescuitul INN.

(31)

Având în vedere situația descrisă la considerentele 22, 23 și 25, trasabilitatea peștelui și a produselor din pește este împiedicată de lipsa activităților de monitorizare, control și supraveghere, de statutul registrului comorian și de lipsa cooperării dintre autoritățile responsabile de înregistrarea navelor și cele însărcinate cu activitățile de pescuit.

(32)

Pe baza informațiilor colectate de la autoritățile comoriene, navele comoriene autorizate să opereze în ZEE a Comorelor au folosit jurnale de pescuit redactate de operatori economici în limbi vorbite în Sri Lanka. Aceste limbi nu sunt înțelese de către inspectorii comorieni din domeniul pescuitului. Potrivit informațiilor colectate în timpul vizitei în Comore din mai 2015, autoritățile comoriene nu au finalizat dezvoltarea modelului lor pentru jurnalul de pescuit. Trasabilitatea nu poate fi garantată prin utilizarea unor jurnale de pescuit redactate într-o limbă neînțeleasă de către inspectorii comorieni din domeniul pescuitului. Această situație împiedică, de asemenea, transparența și contravine punctului 24 din IPOA INN și punctului 33 din Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion, care prevăd obligația de a efectua un control cuprinzător și eficace al activităților de pescuit de la începutul acestora, prin punctul de debarcare și până la destinația finală. Acest lucru contravine, de asemenea, punctului 71 din IPOA INN, care prevede că statele trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăți transparența piețelor lor pentru a permite trasabilitatea peștelui sau a produselor din pește.

(33)

Se reamintește faptul că în considerentul 23 se demonstrează că navele comoriene care operează în afara ZEE a Comorelor nu sunt supuse niciunei forme de control de către autoritățile comoriene. Aceste nave nu dispun de jurnale de pescuit destinate autorităților comoriene și nu transmit autorităților comoriene nicio informație referitoare la activitățile lor de pescuit, la debarcările și transbordările lor. Acest lucru contravine articolului 94 din UNCLOS și încalcă recomandările de la punctele 24 și 35 din IPOA INN, precum și de la punctul 33 din Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion, întrucât situația această presupune că trasabilitatea peștelui sau a produselor din pește care provin de la aceste nave nu poate fi garantată.

(34)

Articolele 11.2 și 11.3 din Codul de conduită al FAO prevăd, de asemenea, că desfășurarea comerțului internațional cu pește și produse pescărești nu ar trebui să compromită dezvoltarea durabilă a pescuitului și ar trebui să se bazeze pe măsuri transparente, precum și pe legi, reglementări și proceduri administrative simple și cuprinzătoare. În plus, articolul 11.1.11 din Codul de conduită al FAO prevede că statele ar trebui să asigure faptul că comerțul intern și internațional de pește și produse pescărești respectă practicile solide de conservare și gestionare prin îmbunătățirea identificării originii peștelui și a produselor pescărești comercializate. IPOA INN oferă, de asemenea, orientări cu privire la măsurile convenite la nivel internațional referitoare la piață (punctele 65-76) care sprijină reducerea sau eliminarea comerțului cu pește și produse din pește provenite din pescuitul INN.

(35)

Pe baza informațiilor colectate de către Comisie, precum și a declarațiilor formulate de autoritățile comoriene, în timp ce instalații de prelucrare sunt în curs de dezvoltare în Comore, rămâne să fie instituite sisteme de trasabilitate și certificare robuste. Această situație crește, de asemenea, riscul ca produse provenite din activități de pescuit INN să fie prelucrate și comercializate prin Comore.

(36)

Având în vedere situația explicată în prezenta secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și declarațiile formulate de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și cu articolul 31 alineatul (4) literele (a) și (b) din Regulamentul INN, că Uniunea Comorelor nu s-a achitat de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion, de stat al portului, de stat costier și de stat de comercializare în ceea ce privește navele implicate în pescuitul INN și pescuitul INN desfășurat sau sprijinit de navele de pescuit care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi și nu a prevenit accesul pe propria piață al produselor pescărești provenind din pescuitul INN.

(37)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (a), Comisia a analizat colaborarea sa cu Uniunea Comorelor pentru a stabili dacă aceasta a cooperat în mod corespunzător răspunzând la întrebări, oferind feedback sau investigând aspectele legate de activitățile de pescuit INN și de activitățile conexe.

(38)

În timp ce autoritățile comoriene din domeniul pescuitului au fost în general de cooperante în timpul misiunii, ele nu au răspuns la cererile ulterioare de informații. Comisia a stabilit că această lipsă de cooperare este agravată de statutul registrului comorian și de lipsa de cooperare dintre autoritățile responsabile cu înregistrarea navelor și cele însărcinate cu activitățile de pescuit, astfel cum s-a stabilit în secțiunea 3.1.

(39)

În plus, astfel cum se reamintește în considerentul 25, lipsa de cooperare dintre autoritățile responsabile cu înregistrarea navelor și cele însărcinate cu activitățile de pescuit ar fi trebuit să fie abordată în conformitate cu un angajament al Comorelor din octombrie 2011 privind stabilirea unei cooperări mai strânse între aceste autorități (8). Astfel cum s-a stabilit în secțiunea 3.1, nu au fost înregistrate progrese sau au fost înregistrate doar progrese nesemnificative în ceea ce privește remedierea acestei deficiențe grave, Comorele nerespectându-și angajamentul.

(40)

Pe parcursul vizitei Comisiei din mai 2015, autoritățile comoriene au informat Comisia că nu pot prezenta Codul maritim, acesta fiind în curs de adoptare. De atunci, Comisia nu a fost informată cu privire la adoptarea textului și nici nu i s-a pus la dispoziție o copie a acestuia.

(41)

Mai mult decât atât, autoritățile comoriene au fost invitate să furnizeze Comisiei lista navelor de pescuit comoriene și a navelor comoriene care practică activități legate de pescuit. Comisia nu a primit o copie a acestei liste.

(42)

În contextul evaluării generale a îndeplinirii de către Uniunea Comorelor a sarcinilor sale legate de obligațiile care îi revin în calitate de stat de pavilion, Comisia a analizat, de asemenea, dacă Uniunea Comorelor cooperează cu alte state pentru combaterea pescuitului INN.

(43)

Comisia a stabilit că, deși Uniunea Comorelor cooperează cu țările din regiunea Oceanului Indian, ea nu cooperează cu țări terțe din afara regiunii în care operează navele comoriene. Astfel cum s-a explicat la considerentul 24, această lipsă a cooperării poate fi o consecință a faptului că autoritățile comoriene dispun de puține informații sau de nicio informație referitoare la navele vizate. Această situație, care evidențiază concluziile secțiunii 3.1, contravine recomandării de la punctul 28 din IPOA INN, care prevede că statele ar trebui să își coordoneze activitățile și să coopereze în lupta împotriva pescuitului INN. Acest lucru nu respectă nici punctul 31 din IPOA INN, care prevede că statele de pavilion ar trebui să ia în considerare încheierea de acorduri sau de înțelegeri cu alte state și să coopereze și în alte moduri în vederea asigurării respectării legilor și măsurilor de conservare și gestionare aplicabile sau a dispozițiilor adoptate la nivel național, regional sau global.

(44)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (b), Comisia a analizat măsurile de executare existente care vizează prevenirea, descurajarea și eliminarea activităților de pescuit INN în Comore.

(45)

Comisia a stabilit că autoritățile comoriene nu au raportat luarea de măsuri cu privire la navele menționate în considerentul 23, care au efectuat operațiuni care au inclus o transbordare pe mare în largul coastelor Africii de Vest în 2014.

(46)

În ceea ce privește informațiile prezentate în considerentele 21 și 23 și având în vedere declarațiile formulate de Comore, Comisia a stabilit că autoritățile comoriene au fost conștiente de faptul că nave aflate sub pavilionul Comorelor au operat în afara zonei economice exclusive a Uniunii Comorelor și au debarcat în Africa de Vest și Asia, încălcând astfel legile și cerințele comoriene. Cu toate acestea, Comisia a constatat că autoritățile comoriene nu au luat măsuri de executare în ceea ce privește aceste nave.

(47)

În plus, Comisia a stabilit în cursul vizitei sale din mai 2015 că cea mai mare parte a flotei comoriene nu transmite informații VMS autorităților comoriene. Această situație evidențiază incapacitatea autorităților de a monitoriza operațiunile navelor comoriene și subminează capacitatea autorităților de a asigura în mod eficace respectarea normelor aplicabile diferitelor zone vizate. Aceste elemente, în combinație cu lipsa cooperării interne și a cooperării cu țările terțe, creează un mediu ideal pentru dezvoltarea activităților de pescuit INN.

(48)

Situația descrisă în considerentele 45-47 contravine articolului 94 din UNCLOS. Ea contravine, de asemenea, recomandărilor referitoare la luarea de măsuri de executare în ceea ce privește activitățile de pescuit INN și la sancționarea acestor activități cu suficientă severitate pentru a preveni, a descuraja și a elimina în mod eficace pescuitul INN și pentru a-i priva pe contravenienți de avantajele rezultate din acest tip de pescuit, astfel cum se prevede la articolul 8.2.7 din Codul de conduită al FAO, la punctul 21 din IPOA INN și la punctele 31-33, 35 și 38 din Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion.

(49)

În ceea ce privește cadrul juridic comorian în domeniul pescuitului, autoritățile comoriene au recunoscut în cursul vizitei Comisiei din mai 2015 că este necesară elaborarea unor texte suplimentare de punere în aplicare a Codului privind pescuitul și acvacultura, pentru a asigura coerența dintre legislația națională și normele internaționale și regionale aplicabile.

(50)

În plus, Codul comorian privind pescuitul și acvacultura nu include în definiția navelor de pescuit și navele care desfășoară activități legate de pescuit. În plus, deși cadrul juridic comorian acoperă încălcări grave astfel cum sunt definite de dreptul internațional, el nu definește în mod explicit pescuitul INN și, contrar prevederilor de la punctul 18 din IPOA INN, nu prevede în mod expres măsuri de executare și sancțiuni pentru resortisanții care susțin sau sunt implicați în pescuitul INN. În ceea ce privește sistemul de sancționare, trebuie remarcat faptul că amenzile prevăzute în cadrul activităților de pescuit industrial se bazează pe valoarea taxelor pentru acordarea licențelor. Cu toate acestea, categoriile de licențe pentru pescuit definite în legea comoriană se limitează doar la speciile de ton. În consecință, în cazurile de încălcare de către flota industrială care vizează specii demersale sau pelagice nu există amenzi corespunzătoare, ținând cont de lipsa taxelor de acordare a licențelor corespunzătoare. Această situație reduce efectul disuasiv al sistemului de sancționare comorian.

(51)

În plus, Uniunea Comorelor nu dispune de un plan național de inspecție pentru a asigura o politică coerentă privind controlul operațiunilor flotei comoriene. Având în vedere dimensiunea flotei comoriene și perspectivele sale de dezvoltare (9), Comore nu are suficienți observatori.

(52)

Comorele au un indice de dezvoltare umană scăzut și au fost clasate pe locul 159 din 187 de țări în 2013 (10) potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (IDU al ONU). În anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (11), Comorele sunt incluse în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate, în conformitate cu lista beneficiarilor de asistență oficială pentru dezvoltare (AOD) de la 1 ianuarie 2015, elaborată de Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (12).

(53)

În pofida analizei de la considerentul 52, s-a remarcat de asemenea faptul că, pe baza informațiilor obținute în cadrul vizitei Comisiei din mai 2015, nu se poate considera că Uniunea Comorelor nu dispune de resurse financiare. Ceea ce îi lipsește este mai degrabă mediul administrativ necesar pentru a asigura o îndeplinire eficientă și eficace a sarcinilor care îi revin în calitate de stat de pavilion, de stat costier, de stat al portului și de stat comercial.

(54)

Având în vedere situația explicată în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și a tuturor declarațiilor transmise de Uniunea Comorelor, s-a putut stabili că, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (5) din Regulamentul INN, Uniunea Comorelor nu și-a îndeplinit sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește eforturile de cooperare și de asigurare a respectării legii.

(55)

Uniunea Comorelor a ratificat UNCLOS în 1994 și este parte contractantă la IOTC și la SWIOFC.

(56)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (6) litera (b), Comisia a analizat toate informațiile referitoare la statutul Comorelor în calitate de parte contractantă la IOTC și SWIOFC.

(57)

Potrivit informațiilor obținute din Raportul de conformitate al IOTC privind Comore, publicat la 23 martie 2015 (13), au fost constatate mai multe încălcări repetate în 2014. În special, Comorele nu au raportat capturile nominale de rechini, capturile și efortul de pescuit cu privire la rechini și nici frecvența dimensiunii exemplarelor de rechini (încălcând astfel Rezoluția 05/05 a IOTC), nu au raportat efortul de pescuit și capturile navelor străine cu plasă-pungă care operează în zona lor economică exclusivă (încălcând astfel Rezoluția 10/02 a IOTC) și nu au pus în aplicare regimul de observatori pentru eșantionarea în pescuitul artizanal (încălcând astfel Rezoluția 11/04 a IOTC).

(58)

De asemenea, au fost constatate și încălcări izolate. Uniunea Comorelor nu a raportat capturile nominale pentru pescuitul costier, capturile și efortul de pescuit în cadrul activităților de pescuit costier și nici frecvența dimensiunii în cadrul sectorului pescuitului costier (încălcând astfel Rezoluția 10/02 a IOTC).

(59)

Nerespectarea prevederilor IOTC de către Comore demonstrează faptul că această țară nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în calitate de stat de pavilion în temeiul articolului 94 din UNCLOS. Încălcările constatate indică, de asemenea, că Uniunea Comorelor nu respectă recomandările de la punctele 31-33, 35 și 38 din Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion și de la punctul 24 din IPOA INN.

(60)

Cu excepția IOTC și SWIOFC, Comorele nu sunt parte contractantă la alte ORGP. Având în vedere structura flotei comoriene, care nu operează numai în regiunea Oceanului Indian, această constatare subminează eforturile Comorelor de a îndeplini obligațiile prevăzute de UNCLOS, în special pe cele de la articolele 117 și 118.

(61)

Mai mult decât atât, cu excepția Convenției UNCLOS, Uniunea Comorelor nu a ratificat alte instrumente juridice internaționale legate de gestionarea pescuitului. Având în vedere importanța stocurilor speciilor de pești anadromi și de pești mari migratori pentru Comore, această constatare subminează eforturile Comorelor de a își îndeplini obligațiile care îi revin în calitate de stat de pavilion, de stat costier, de stat al portului și de stat de comercializare în conformitate cu UNCLOS, în special cu articolele 63 și 64.

(62)

În plus, deși în Comore se construiesc infrastructuri portuare dedicate activităților de pescuit, țara nu a ratificat Acordul FAO din 2009 privind măsurile de competența statului portului.

(63)

Performanța Uniunii Comorelor în ceea ce privește punerea în aplicare a instrumentelor internaționale nu este în conformitate cu recomandările de la punctul 11 din IPOA INN care încurajează statele, ca o chestiune de prioritate, să ratifice, să accepte sau să adere la Acordul Organizației Națiunilor Unite pentru aplicarea prevederilor UNCLOS în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pești anadromi și a stocurilor de pești mari migratori (UNFSA) și Acordul de conformitate al FAO. De asemenea, Comorele nu respectă punctul 14, care prevede că statele ar trebui să pună în aplicare pe deplin și efectiv Codul de conduită și planurile internaționale de acțiune conexe.

(64)

Contrar recomandărilor de la punctele 25-27 din IPOA INN, Comorele nu au elaborat un plan național de acțiune împotriva pescuitului INN.

(65)

În plus, astfel cum se menționează la considerentul 27, în cursul vizitei efectuate de Comisie s-a constatat că gestionarea registrului comorian este delegată parțial unei societăți private din afara Comorelor. Pe baza informațiilor colectate de Comisie, precum și pe baza declarațiilor făcute de Comore, s-a putut stabili că Uniunea Comorelor nu a garantat că navele care arborează pavilionul comorian au o legătură reală cu această țară. Acest lucru contravine articolului 91 din UNCLOS, care prevede că trebuie să existe o legătură reală între statul de pavilion și navele sale.

(66)

Având în vedere situația explicată în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Comore, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, că această țară nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la normele, reglementările și măsurile de conservare și gestionare internaționale.

(67)

Se reamintește că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (IDU al ONU), Uniunea Comorelor are un indice de dezvoltare umană scăzut și a fost clasată pe locul 159 din 187 de țări în 2013 (14). De asemenea, se reamintește faptul că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, Comore este inclusă în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate, în conformitate cu lista beneficiarilor de asistență oficială pentru dezvoltare (AOD) de la 1 ianuarie 2015, elaborată de Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (15).

(68)

Deși pot exista, în general, constrângeri specifice legate de capacitate din punctul de vedere al activităților de monitorizare, control și supraveghere, constrângerile specifice ale Comorelor derivate din nivelul său de dezvoltare nu pot justifica deficiențele identificate în secțiunile anterioare. Acest lucru vizează mai ales statutul registrului comorian și absența controlului, în special prin VMS, al unei părți a flotei comoriene, în timp ce Comorele dispun de un centru operațional de monitorizare a pescuitului și au capacitatea de a monitoriza activitățile întreprinse în zona lor economică exclusivă.

(69)

Reiese că deficiențele identificate sunt în primul rând o consecință a faptului că lipsește mediul administrativ necesar pentru a asigura îndeplinirea eficientă și efectivă a sarcinilor comoriene în calitate de stat de pavilion, de stat costier, de stat al portului și de stat de comercializare. Această situație este agravată de dezechilibrul dintre dimensiunea flotei comoriene și cea a zonei sale de operare.

(70)

De asemenea, este relevant să se remarce faptul că Uniunea Europeană și Uniunea Comorelor au semnat un Acord de parteneriat în domeniul pescuitului (16). În conformitate cu actualul protocol (17) la acest acord, o parte din contribuția financiară plătită Comorelor constă în sprijin financiar sectorial. Sprijinul financiar sectorial are ca scop promovarea dezvoltării pescuitului durabil prin consolidarea capacității administrative și științifice, acordând o atenție deosebită gestionării durabile a pescuitului și activităților de monitorizare, control și supraveghere. Acest lucru ar trebui să contribuie la a sprijini Uniunea Comorelor să îndeplinească obligațiile care îi revin în calitate de stat de pavilion, de stat al portului, de stat costier și de stat de comercializare în temeiul dreptului internațional și să combată pescuitul INN.

(71)

În plus, Comore beneficiază de sprijin și din partea inițiativelor regionale, precum proiectul SmartFish, care este finanțat de Uniunea Europeană și pus în aplicare de Comisia pentru Oceanul Indian (COI) și care vizează, printre altele, combaterea pescuitului INN prin intermediul resurselor partajate, al schimbului de informații, al formării și al dezvoltării de regimuri operaționale pentru activitățile de monitorizare, control și supraveghere.

(72)

Având în vedere situația explicată în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și a tuturor declarațiilor transmise de țară, s-a putut stabili că, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, stadiul de dezvoltare și performanța generală a Comorelor în ceea ce privește gestionarea activităților de pescuit pot fi afectate de nivelul său de dezvoltare. Cu toate acestea, ținând cont de natura deficiențelor constatate în Uniunea Comorelor, nivelul de dezvoltare al Uniunii Comorelor nu poate pe deplin scuza sau justifica performanța sa globală în ceea ce privește activitățile de pescuit în calitate de stat de pavilion, de stat al portului, de stat costier sau de stat de comercializare și insuficiența acțiunilor sale de prevenire, descurajare și eliminare a pescuitului INN.

(73)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la faptul că Uniunea Comorelor nu și-a îndeplinit sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, de stat al portului, de stat costier sau de stat de comercializare și nu a luat măsuri pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul INN, această țară ar trebui să fie notificată cu privire la posibilitatea de a fi identificată de către Comisie ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN.

(74)

În conformitate cu articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul INN, Comisia ar trebui să notifice Uniunea Comorelor cu privire la posibilitatea de a fi identificată ca țară terță necooperantă. De asemenea, Comisia ar trebui să întreprindă toate demersurile prevăzute la articolul 32 din Regulamentul INN în ceea ce privește Uniunea Comorelor. În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească un termen în care această țară să poată răspunde în scris la notificare și să rectifice situația.

(75)

În afară de aceasta, ar trebui să se precizeze faptul că notificarea Uniunii Comorelor cu privire la posibilitatea de a fi identificată ca țară necooperantă nu exclude și nici nu conduce automat la vreo acțiune ulterioară întreprinsă de Comisie sau de Consiliu în vederea identificării și stabilirii unei liste a țărilor necooperante.