(1)

Prin scrisoarea din 7 octombrie 2011, Comisia a informat autoritățile belgiene cu privire la inițierea unui exercițiu de examinare a schemei de ajutoare N 649/2005 – Măsuri de exonerare parțială de la plata impozitului pe salarii în favoarea activităților de cercetare și dezvoltare (denumită în continuare „schema de ajutoare”).

(2)

Prin scrisorile din 7 octombrie 2011, 2 februarie 2012 și 6 ianuarie 2013, Comisia a solicitat informații privind punerea în aplicare a schemei de ajutoare. În special, Comisia a invitat autoritățile belgiene să îi comunice lista întreprinderilor care au beneficiat de ajutoare în valoare de peste 200 000 EUR în anii 2009 și 2010. Autoritățile belgiene au răspuns prin scrisorile din 17 noiembrie 2011, 2 mai 2012, 4 iunie 2012 și 23 mai 2013.

(3)

De asemenea, la 13 iunie 2013 a avut loc o reuniune între serviciile Comisiei și autoritățile belgiene.

(4)

Prin scrisoarea din 4 decembrie 2013, Comisia a informat Belgia cu privire la decizia (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”) (3) de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE (denumită în continuare „procedura oficială de investigare”).

(5)

Autoritățile belgiene și-au prezentat observațiile și răspunsurile la întrebările cuprinse în decizia de inițiere a procedurii prin scrisorile din 3 martie, 1 aprilie, 4 iulie și 27 iulie 2014. Ulterior, acestea au transmis informații suplimentare prin mesajele electronice din 17 septembrie, 17 octombrie și 21 noiembrie 2014. La 21 noiembrie 2014, Comisia se afla în posesia tuturor informațiilor necesare pentru evaluarea compatibilității schemei de ajutoare cu piața internă.

(6)

Întreprinderea D39S SPRL a prezentat observații la 9 aprilie 2014. Prin scrisoarea din 16 mai 2014, Comisia a înaintat observațiile primite autorităților belgiene. Acestea nu au formulat observații.

(7)

Schema de ajutoare a fost aprobată prin Decizia C(2006) 2941 final a Comisiei din 4 iulie 2006 (4) (denumită în continuare „decizia”).

(8)

Aceasta prevedea următoarele trei măsuri:

(9)

Impozitul pe salarii este un impozit reținut la sursă, de către toți angajatorii, din salariile angajaților și plătit statului. Cele trei măsuri menționate în considerentul 8 scutesc întreprinderile respective de la plata unei părți din impozitul pe salariu reținut din remunerațiile cercetătorilor menționați în considerentul 8 literele (a) și (b) și ale personalului științific menționat în considerentul 8 litera (c).

(10)

În decizie, Comisia a considerat că măsurile 1 și 2 sunt măsuri de ordin general și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(11)

În schimb, măsura 3 a fost calificată drept ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE și, în urma examinării, a fost considerată compatibilă cu piața internă, având în vedere criteriile enunțate în Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei (8).

(12)

Articolul 5 bis din Regulamentul (CE) nr. 70/2001 prevede normele aplicabile ajutoarelor de stat pentru cercetare și dezvoltare. Măsura 3 a fost calificată drept ajutor pentru proiectele de cercetare și dezvoltare, costurile eligibile fiind cheltuielile legate de personalul angajat într-un proiect de cercetare (9). Limita intensității stabilite a ajutorului, și anume 35 %, este limita aplicabilă pentru proiectele de dezvoltare preconcurențială (10).

(13)

Ancheta a evidențiat nereguli în ceea ce privește dispozițiile legislației belgiene care stau la baza măsurii 3 și punerea în aplicare a acesteia. Prin urmare, Comisia a inițiat procedura oficială de investigare ținând seama de următoarele aspecte:

(14)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a pus sub semnul întrebării, de asemenea, temeiul juridic aplicabil pentru analiza compatibilității cu piața internă a ajutoarelor acordate ilegal în cadrul schemei. Comisia a concluzionat, în considerentul 40 din decizia de inițiere a procedurii, că ajutoarele în cauză trebuie examinate în temeiul Cadrului comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (denumit în continuare „Cadrul comunitar pentru cercetare, dezvoltare și inovare” (14)).

(15)

Se reamintește faptul că, în cursul exercițiului de monitorizare, autoritățile belgiene au recunoscut că nu au modificat legislația națională pentru a include o trimitere la categoriile de cercetare menționate în considerentul 13 litera (a), nu au notificat modificările aduse schemei (considerând că acestea au fost efectuate în spiritul deciziei), și nici nu au notificat prelungirea schemei de ajutoare după data de 4 iulie 2011.

(16)

Prin scrisorile din 3 martie și 1 aprilie 2014, autoritățile belgiene au furnizat lista întreprinderilor care au beneficiat de exonerarea de la plata impozitului pe salarii între 2006 și 2013 (ultimele date fiscale disponibile). Un număr de 231 de întreprinderi au beneficiat de schema de ajutoare pe parcursul întregii perioade.

(17)

Autoritățile belgiene au indicat, de asemenea, în scrisoarea din 3 martie 2014, că analizează conformitatea schemei de ajutoare cu Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (15) și, în special, cu dispozițiile articolului 25 privind ajutoarele pentru proiecte de cercetare și dezvoltare. Autoritățile belgiene nu au comunicat Comisiei rezultatele analizei efectuate.

(18)

Întreprinderea D39S, centru de cercetare și dezvoltare în electronică și telecomunicații, a declarat că exonerarea de la plata impozitului pe salarii reprezintă un sprijin important, care permite întreprinderilor tinere inovatoare să angajeze personal suplimentar. Exonerarea de care a beneficiat aceasta i-a permis să își consolideze activitatea de cercetare și dezvoltare, continuând, în același timp, să răspundă rapid la cererile pieței.

(19)

În temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, sunt „incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”.

(20)

Prin urmare, pentru a califica o măsură luată la nivel național drept ajutor de stat, este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții cumulative: (i) măsura în cauză conferă un avantaj economic beneficiarului său; (ii) avantajul respectiv provine de la stat; (iii) avantajul este selectiv; (iv) măsura în cauză denaturează sau amenință să denatureze concurența și poate afecta schimburile comerciale între statele membre.

(21)

În cazul de față, exonerarea noilor întreprinderi inovatoare („Young Innovative Companies”) de la plata impozitului pe salarii constituie o măsură fiscală finanțată din resurse de stat. Măsura vizează doar întreprinderile care intră în categoria „Young Innovative Companies”, prin urmare, aceasta este selectivă. Contribuind la finanțarea cheltuielilor legate de cercetare și dezvoltare ale întreprinderilor respective, măsura le oferă un avantaj economic. În final, având în vedere faptul că întreprinderile beneficiare operează pe piețe deschise comerțului intraeuropean, măsura poate afecta concurența și schimburile comerciale între statele membre.

(22)

Schema de ajutoare a fost calificată drept ajutor de stat în decizie (16). Această constatare nu a fost contestată de autoritățile belgiene în cadrul exercițiului de monitorizare.

(23)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a constatat că Belgia a pus în aplicare ajutoare ilegale, întrucât aceasta nu a notificat majorarea nivelului exonerării de la plata impozitului pe salarii (creștere de la 50 % la 75 % prin Legea din 27 martie 2009 privind redresarea economică și de la 75 % la 80 % prin Legea din 17 iunie 2013 de stabilire a unor dispoziții fiscale și financiare, precum și a unor dispoziții privind dezvoltarea durabilă), și nici prelungirea schemei începând cu data de 4 iulie 2011 (decizia prevedea o perioadă inițială de cinci ani). Belgia nu a contestat această evaluare și, pe parcursul procedurii oficiale de investigare, a furnizat date referitoare la ajutoarele primite de întreprinderile care au beneficiat de schema de ajutoare, datele respective fiind necesare Comisiei pentru a efectua analiza compatibilității.

(24)

În considerentul 40 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a concluzionat că analiza compatibilității schemei de ajutoare trebuie să fie efectuată prin raportare la Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare, fără a stabili însă articolul aplicabil: fie dispozițiile privind ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare (punctul 5.1 din Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare), fie dispozițiile privind ajutoarele pentru noile întreprinderi inovatoare (punctul 5.4 din Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare), întrucât schema de ajutoare pare să se adreseze acestei categorii specifice de întreprinderi.

(25)

Astfel cum s-a menționat anterior la considerentul 16, autoritățile belgiene au precizat că 231 de întreprinderi au beneficiat de schema în cauză în cursul perioadei luate în considerare. Analiza datelor a evidențiat următoarele aspecte:

(26)

Analiza acestor ultime date (partea aferentă măsurii 3 din cuantumul total al ajutorului primit) a permis reducerea domeniului de aplicare a analizei, întrucât valoarea ajutorului primit în temeiul măsurii 3 s-a dovedit a fi mai mică decât suma totală notificată de autoritățile belgiene (primită pentru întreaga schemă de ajutoare). Dintre cele 48 de întreprinderi menționate în considerentul 25 litera (b), 14 întreprinderi au primit, în cadrul măsurii 3, o sumă în valoare de peste 200 000 EUR pe parcursul întregii perioade luate în considerare.

(27)

Punctul 5.1 din Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare menționează criteriile care trebuie să fie respectate pentru ca ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare să poată fi declarate compatibile cu piața internă.

(28)

Având în vedere aspectele menționate anterior, Comisia concluzionează că ajutoarele acordate în cadrul măsurii 3 sunt conforme cu dispozițiile de la punctul 5.1 din Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare.

(29)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a arătat că, în ceea ce privește „schema de punere în aplicare a unor ajutoare pentru noile întreprinderi inovatoare, evaluarea compatibilității acesteia a fost abordată, de asemenea, în special în temeiul punctului 5.4 din Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare privind ajutoarele pentru noile întreprinderi inovatoare” (considerentul 46). Cu toate acestea, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la respectarea de către întreprinderile care au beneficiat de schema de ajutoare a condițiilor prevăzute la punctul 5.4 (calificarea ca întreprindere mică, vechimea, procentul cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, valoarea ajutorului).

(30)

Analiza informațiilor transmise de autoritățile belgiene a arătat că, la sfârșitul anului 2013, numai două întreprinderi respectau toate condițiile stabilite la punctul 5.4 din Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare (respectând, în același timp, condițiile menționate la punctul 5.1)

(31)

Prin urmare, Comisia concluzionează că punctul 5.1 din Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare referitor la ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare, constituie temeiul juridic aplicabil.

(32)

Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare, care a stat la baza analizei compatibilității schemei de ajutoare, a expirat la 30 iunie 2014.

(33)

Începând din data de 1 iulie 2014, în cazul în care se respectă condițiile prevăzute în capitolul 1 și cele stipulate la articolul 25 (ajutoare pentru cercetare, dezvoltare și inovare), schema de ajutoare ar putea intra sub incidența exceptării prevăzute de Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGEC). Autoritățile belgiene sunt invitate să informeze Comisia cu privire la rezultatul analizei lor și, dacă este necesar, să notifice prelungirea schemei de ajutoare.

(34)

Comisia constată că Belgia a pus în aplicare schema de ajutoare cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din TFUE. Cu toate acestea, având în vedere considerentele de mai sus, Comisia consideră că aplicarea în continuare a schemei de ajutoare de către autoritățile belgiene după data de 4 iulie 2011, precum și modificările aduse acesteia sunt compatibile cu piața internă până la data de 30 iunie 2014, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE,