(1)

La 26 iunie 2003, Belgia a notificat Comisiei Europene un regim de ajutor de stat vizând finanțarea și înființarea Stichting Duurzame Visserij Ontwikkeling (denumită în continuare SDVO), o organizație fără scop lucrativ, al cărei obiectiv urma să fie dezvoltarea durabilă a pescuitului în Belgia. Dispozițiile notificate se referă la finanțarea SDVO și includ statutul organizației. Ulterior, la 16 decembrie 2003, Comisia a aprobat regimul (2).

(2)

La 9 septembrie 2008, Comisia a primit o plângere (înregistrată cu nr. CP 241/2008), prin care se denunța utilizarea abuzivă de către SDVO a unei părți a ajutorului plătit în cadrul regimului.

(3)

Prin scrisoarea datată 17 noiembrie 2008, Comisia a solicitat autorităților belgiene clarificări. Prin scrisoarea datată 18 decembrie 2008, autoritățile belgiene au solicitat prelungirea cu o lună a termenului-limită, prelungire care le-a fost acordată. Prin scrisoarea datată 16 ianuarie 2009, autoritățile belgiene au furnizat informații Comisiei.

(4)

Prin scrisoarea datată 10 septembrie 2009, autoritățile belgiene au transmis Comisiei raportul anual (2008) al SDVO, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (3) (regulamentul de procedură).

(5)

Prin scrisoarea datată 19 ianuarie 2010, Comisia a solicitat clarificări suplimentare din partea autorităților belgiene. Prin scrisoarea datată 18 februarie 2010, autoritățile belgiene au solicitat o prelungire a termenului-limită, care le-a fost acordată, noul termen-limită devenind 9 aprilie 2010. Prin scrisoarea datată 12 aprilie 2010, autoritățile belgiene au furnizat informații Comisiei.

(6)

Prin scrisoarea datată 19 ianuarie 2010, Comisia a întrebat reclamantul dacă dorește să își mențină plângerea, dat fiind că cvba Schelpdier en vis, o filială creată de SDVO, își încetase activitatea.

(7)

Prin scrisoarea datată 18 februarie 2010, reclamantul a indicat motivele pentru care dorea să își mențină plângerea.

(8)

La 22 octombrie 2010, dosarul a fost înregistrat ca dosar NN.

(9)

Prin scrisoarea datată 23 martie 2011, Comisia a informat Belgia că a decis deschiderea procedurii prevăzute la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în ceea ce privește ajutorul de stat.

(10)

Decizia Comisiei de deschidere a procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la ajutorul de stat.

(11)

Prin scrisoarea datată 7 iunie 2011, autoritățile belgiene au transmis Comisiei observațiile formulate de beneficiarul regimului în legătură cu decizia de deschidere a procedurii oficiale de investigare. Comisia nu a primit niciun fel de observații suplimentare din partea reclamantului sau a oricărei alte părți interesate.

(12)

Regimul inițial a fost notificat prin scrisoarea datată 26 iunie 2003; el a fost înregistrat sub numărul N 274/03.

(13)

Regimul prevedea plata anuală către SDVO a unei sume de aproximativ 2 milioane EUR din resursele de stat, pentru a permite organizației să contribuie la dezvoltarea durabilă a pescuitului, prin diverse acțiuni sau proiecte, în conformitate cu statutul său.

(14)

Regimul este finanțat din resurse naționale, el constând dintr-o parte a impozitului pe salariu plătit în avans de angajatorii din sectorul pescuitului.

(15)

Comisia a considerat regimul compatibil cu piața internă, pe baza articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, în special datorită faptului că informațiile furnizate în notificare, precum și în statutul SDVO, arătau că organizația ar urma să se angajeze în proiecte pe termen scurt, de interes colectiv, care ar corespunde măsurilor prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 2792/1999 al Consiliului (5).

(16)

Potrivit reclamantului, SDVO și cvba Schelpdier en vis au utilizat ajutorul de stat, inițial destinat să ajute sectorul pescuitului în ansamblu, pentru a lansa un proiect de acvacultură comercială vizând midiile, denaturând astfel concurența pe piață.

(17)

Reclamantul a adăugat că, ținând cont de activitatea comercială desfășurată pe piață și de ulterioara înființare a unei filiale comerciale, SDVO a acționat contrar propriului statut și în contradicție cu statutul său juridic de asociație fără scop lucrativ.

(18)

În sprijinul cererii sale, reclamantul a subliniat faptul că SDVO dezvoltase o marcă comercială, lansase o amplă campanie publicitară și se angajase în vânzarea de midii. Toate aceste activități și măsuri au fost percepute ca fiind componente tipice ale unei activități comerciale.

(19)

În ceea ce privește denaturarea concurenței, reclamantul a indicat că experimentase cultivarea midiilor în largul mării de-a lungul coastei belgiene începând din 1994. Reclamantul își dezvoltase propria marcă (Belgica mussels). Recolta a fost comercializată pentru prima dată în 2008.

(20)

Ținând cont de faptul că SDVO perturbă concurența pe piață, reclamantul a concluzionat că această organizație nu poate fi considerată ca acționând în interesul colectiv al sectorului pescuitului și acvaculturii.

(21)

În ceea ce privește lichidarea cvba Schelpdier en vis, reclamantul a indicat că, în opinia sa, denaturarea concurenței nu încetase odată cu lichidarea filialei SDVO, deoarece SDVO a continuat să activeze în sectorul midiilor după lichidarea cvba Schelpdier en vis.

(22)

În decizia sa de deschidere a procedurii oficiale de investigare, Comisia își exprimă îndoiala privind conformitatea anumitor proiecte implementate de SVDO cu statutul notificat Comisiei și aprobat de aceasta. Prin urmare, Comisia suspectează faptul că SDVO a utilizat în mod abuziv ajutorul acordat în temeiul regimului.

(23)

Proiectele în cauză sunt următoarele:

(24)

În ceea ce privește proiectul privind midiile, Comisia a considerat că SDVO a acționat în contradicție cu propriul statut (și, deci, cu regimul), care menționează în mod explicit faptul că SDVO va consolida imaginea pescuitului maritim, fără a viza însă o anumită firmă și fără a face referire la originea geografică a produselor și care interzice măsurile de promovare bazate pe mărci comerciale și/sau făcând referire la originea geografică a produselor. În plus, Comisia și-a exprimat îndoiala în legătură cu faptul că, prin exploatarea a 87 de cuști suplimentare, SDVO ar fi acționat în conformitate cu propriul statut și cu Decizia N 274/03, întrucât acest fapt nu poate fi considerat o acțiune pe termen scurt, ci reprezintă mai degrabă o investiție pe termen lung, care este dificil de conciliat cu noțiunea de acțiune pe termen scurt.

(25)

În ceea ce privește proiectul privind descoperirea unor noi stocuri de crustacee, Comisia a precizat că el nu este listat în statutul SDVO, printre misiunile organizației. În particular, el nu pare să corespundă misiunilor descrise la litera (c) „Ameliorarea gestionării resurselor acvatice vii și controlul asupra pescuitului”. Într-adevăr, descoperirea unor noi stocuri de crustacee care pot fi exploatate comercial nu ține nici de monitorizarea permanentă a calității și cantității resurselor acvatice vii, nici de monitorizarea situației socio-economice din sectorul pescuitului sau de formularea unor recomandări în atenția guvernului cu privire la controlul exercitat asupra efortului de pescuit. Identificarea prezenței pe platoul continental belgian a unor stocuri de crustacee care pot fi exploatate comercial nu pare să vizeze conservarea acestor stocuri, ci mai degrabă exploatarea acestora.

(26)

În sfârșit, în ceea ce privește campania de promovare Dagverse vis , Comisia a observat că, lăudând proveniența belgiană a produselor (pește capturat de flota de coastă belgiană, spre deosebire de peștele capturat de navele străine), SDVO a făcut referință la originea geografică a produselor, acțiunile sale contravenind atât propriului statut, cât și Deciziei N 274/03. Cu toate acestea, Comisia a luat act de faptul că campania Dagverse vis a fost adaptată și că, deja la momentul adoptării deciziei de deschidere a procedurii, ea nu mai făcea referire la originea geografică a produselor.

(27)

În urma publicării în Jurnalul Oficial a deciziei din 2011 privind deschiderea procedurii oficiale de investigare, Comisia a primit observații din partea beneficiarului regimului, Stichting Duurzame Visserij Ontwikkeling (SDVO), transmise de autoritățile naționale.

(28)

Nu au fost primite observații suplimentare din partea reclamantului.

(29)

SDVO și-a reiterat poziția, după cum se arată în cele ce urmează.

(30)

Proiectul privind midiile a fost implementat în două etape. Într-o primă fază, au fost instalate 13 prototipuri de cuști pentru midii, concepute a satisface cerințele climatologice și nautice ale coastei belgiene. În cea de a doua fază, au fost instalate alte 87 de cuști suplimentare pentru midii.

(31)

Pentru a putea evalua viabilitatea economică a proiectului, a fost necesară parcurgerea întregului proces de producție și comercializare. Au trebuit urmate efectiv toate etapele procesului, inclusiv activitățile promoționale.

(32)

Campania publicitară s-a desfășurat în 2007, 2008 și 2009, având, contrar argumentelor Comisiei, o durată și o amploare limitate.

(33)

Această campanie publicitară poate fi considerată de interes general. Intenția reală a fost ca, după faza de cercetare, proiectul să fie transferat către o cooperativă deschisă tuturor, inclusiv reclamantului.

(34)

SDVO a dezvoltat cu bună-știință marca comercială Flanders Queen, pentru scopurile specifice ale proiectului. Marca comercială ar fi urmat să fie utilizată doar o singură dată. La sfârșitul proiectului, denumirea comercială ar fi urmat să dispară. Cu toate acestea, după transferul proiectului către VSVC, se pare că s-a luat decizia de a continua vânzările de midii sub respectiva denumire.

(35)

Dezvoltarea proiectului și campania promoțională nu ar trebui considerate cheltuieli suportate în cursul unui proces normal de producție. Proiectul a mers mai departe decât ar fi putut să meargă o întreprindere privată, ale cărei acțiuni ar fi fost limitate de costurile aferente foarte mari. O întreprindere privată nu ar putea pur și simplu să facă investițiile necesare doar pentru a testa cea mai bună metodă de aplicat sau doar pentru a identifica regiunile adecvate culturii de midii.

(36)

În opinia SDVO, descoperirea de noi stocuri de crustacee intră în domeniul de aplicare al propriului statut, întrucât această activitate trebuie considerată o măsură de conservare și control, conform definiției de la categoria (c) din respectivul statut.

(37)

În plus, proiectul face parte dintr-o convertire a flotei de pescuit, impusă, printre altele, de pierderea unor locuri de pescuit ca urmare a instalării de parcuri eoliene în zona de larg.

(38)

SDVO a subliniat că campania de promovare fusese revizuită și că trimiterea la originea geografică, utilizată inițial, fusese eliminată.

(39)

După cum s-a precizat mai sus, SDVO a lansat o vastă campanie publicitară pentru midiile sale. În loc să organizeze promovarea midiilor în general, materialul publicitar se bazează pe o anumită marcă comercială (Flanders Queen Mussel), vizând o anumită întreprindere (SDVO) și conținând mai multe referințe la originea geografică a produselor (și anume, Flandra).

(40)

În consecință, SDVO a acționat în contradicție cu propriul statut (și, implicit, cu regimul), întrucât, pe de o parte, acesta indică în mod explicit faptul că SDVO va consolida imaginea pescuitului maritim, fără însă a viza o anumită firmă și fără a face referire la originea geografică a produselor, iar pe de altă parte, interzice măsurile de promovare bazate pe mărci comerciale și/sau care fac referire la originea geografică a produselor. În plus, SDVO a acționat în contradicție cu Decizia N 274/03, care indică în mod explicit faptul că nu este permisă nicio referință geografică.

(41)

Autoritățile belgiene au declarat că marca comercială a fost dezvoltată doar pentru proiectul-pilot. Ea ar fi urmat să fie utilizată o singură dată, fiind apoi eliminată treptat, până la dispariția sa, odată cu încheierea proiectului.

(42)

Cu toate acestea, Comisia observă că marca comercială a continuat să fie utilizată și după încheierea proiectului-pilot. De fapt, după transferul proiectului privind midiile către VSVC, vânzarea de midii a continuat sub denumirea Flanders Queen Mussel. Mai mult, site-ul SDVO oferea informații cu privire la locul unde putea fi obținut produsul Flanders Queen Mussel.

(43)

Comisia remarcă totodată faptul că SDVO a organizat o serie de evenimente promoționale și publicitare pentru Flanders Queen Mussel, pe parcursul anilor 2007, 2008 și 2009. Deoarece aceste activități au avut loc în mod repetat, pe parcursul mai multor ani, ele nu pot fi considerate o campanie de scurtă durată sau temporară și, în consecință, nu pot fi considerate o promovare cu durată și domeniu de aplicare limitate. În plus, o parte a activităților publicitare (2008 și 2009) au avut de fapt loc după finalizarea studiilor comandate în cadrul proiectului-pilot. Într-adevăr, raportul final privind fezabilitatea economică a proiectului privind midiile a fost prezentat la 22 noiembrie 2007, iar rezultatele evaluării implementării planului de comercializare au fost prezentate la 21 februarie 2008.

(44)

În orice caz, Comisia observă că interdicția de a promova o anumită marcă comercială și de a face referire la originea geografică a produselor în operațiunile publicitare se aplică tuturor operațiunilor. În consecință, nici chiar proiectele pe termen scurt (finanțate din fonduri publice) nu sunt autorizate să vizeze promovarea anumitor mărci sau să facă referire la zone geografice. Regimul și Decizia N 274/03 nu prevăd nicio excepție de la această regulă și nu ar fi putut prevedea o astfel de excepție, deoarece ea ar fi fost contrară Orientărilor din 2001 privind pescuitul.

(45)

În plus, Comisia consideră puțin probabil faptul că o campanie publicitară atât de vastă poate fi considerată, în mod rezonabil, ca fiind o acțiune de interes colectiv, în special deoarece ea nu are un caracter general, ci vizează o anumită marcă comercială. Acest lucru este cu atât mai adevărat, cu cât exista o întreprindere concurentă, care își dezvolta propria marcă.

(46)

În cele din urmă, atât dezvoltarea unei denumiri comerciale pentru un produs care urmează să fie vândut pe piață, cât și lansarea unei campanii publicitare, corespund cheltuielilor suportate în cadrul unui proces normal de producție, ele nefiind prin urmare permise în cadrul regimului.

(47)

Din aceste motive, Comisia consideră că, prin dezvoltarea denumirii comerciale și lansarea campaniilor publicitare și de promovare pentru Flanders Queen Mussel, SDVO a acționat în afara domeniului de aplicare al propriului statut și al Deciziei N 274/03.

(48)

Din motivele menționate mai sus, Comisia consideră că, în ceea ce privește activitățile de publicitate și dezvoltarea unei denumiri comerciale, SDVO a utilizat în mod abuziv ajutorul autorizat în cadrul regimului.

(49)

Comisia este conștientă de faptul că proiectul privind midiile se compune din mai multe părți. Astfel, prima parte a proiectului nu este pusă sub semnul întrebării, preocupările sale referindu-se la investițiile efectuate după finalizarea proiectului-pilot. Comisia este de părere că, prin achiziționarea și exploatarea a 87 de cuști suplimentare pentru midii, SDVO nu a acționat în conformitate cu propriul statut și cu Decizia N 274/03.

(50)

Autoritățile belgiene sunt de părere că exploatarea celor 87 de cuști suplimentare a fost o operațiune pe termen scurt cu accent pe interesul colectiv. Mai mult, ele susțin că creșterea numărului de cuști a avut o sferă de aplicare mai largă decât cea a operațiunilor efectuate în mod normal de întreprinderile private, deoarece o întreprindere privată nu ar investi la o scară atât de mare, fără a ști dacă operațiunea poate fi profitabilă pe scară largă.

(51)

Cu toate acestea, Comisia se îndoiește că achiziționarea și exploatarea a 87 de cuști suplimentare poate fi privită ca o acțiune pe termen scurt.

(52)

În primul rând, Comisia constată că achiziționarea a 87 de cuști suplimentare corespunde unei investiții pe termen lung, care este dificil de conciliat cu noțiunea de acțiune pe termen scurt.

(53)

În al doilea rând, Comisia observă că SDVO nu pare să fi considerat achiziționarea a 87 de cuști suplimentare ca fiind o acțiune pe termen scurt, ce ar urma să servească exclusiv scopului de a face studiul posibil. SDVO a tratat achiziționarea cuștilor ca pe o investiție și a căutat modalități de a rentabiliza această investiție. Într-adevăr, deja în 2008 organizația avea intenția de a-și continua activitatea, prin intermediul unei filiale nou-înființate. De asemenea, în 2009, în ciuda faptului că SDVO încetase în mod oficial să vândă Flanders Queen Mussel, ea a continuat, de fapt, să exploateze cele 87 de cuști suplimentare. În fapt, SDVO și-a închiriat și dat în leasing infrastructura și serviciile de recoltare unei alte societăți, desfășurând astfel o activitate comercială. Crearea unei filiale comerciale pentru exploatarea midiilor pare să confirme faptul că, într-adevăr, nu exista nicio intenție reală din partea SDVO de a obține pur și simplu rezultatele în beneficiul sectorului.

(54)

În acest context, Comisia precizează că acordurile încheiate în 2009 între SDVO și VSVC conțineau dispoziții menite să protejeze interesele comerciale ale VSVC (de exemplu, o prevedere privind garanția, dispoziții pentru prevenirea oricărui conflict de interese între VSVC și alți producători). Aceste tipuri de prevederi și dispoziții par să confirme că exploatarea cuștilor suplimentare a fost o activitate comercială, care nu s-a desfășurat în interesul colectiv.

(55)

În opinia Comisiei, cele 87 de cuști suplimentare corespund unor cheltuieli suportate în cursul unui proces normal de producție. Într-adevăr, Comisia consideră că, după testarea și confirmarea fezabilității economice și biologice a unui produs, dobândirea și extinderea mijloacelor de producție fac parte din procesul de producție normală și cel de dezvoltare a afacerilor unei societăți.

(56)

Comisia nu este de acord cu argumentul autorităților belgiene, potrivit căruia nicio societate nu ar investi în mijloace de producție suplimentare fără a deține în prealabil garanții că producția pe scară mai largă va fi profitabilă. În fapt, societățile investesc cu adevărat în producția la o scară mai largă, chiar și în situațiile în care nicio altă societate nu a încercat încă să producă la aceeași scară. Ele se bazează atât pe experiența lor anterioară în producerea la o scară mai mică, cât și pe previziuni viitoare. Conform unui principiu al economiei generale, datorită economiilor de scară, ceea ce este posibil și rentabil la scară mică este, de asemenea, posibil și chiar mai rentabil la o scară mai mare, deoarece costurile fixe sunt repartizate pe o cantitate mai mare de produse.

(57)

În fine, Comisia nu consideră că, prin extinderea mijloacelor sale de producție, SDVO a întreprins o acțiune în interesul sectorului. Dat fiind faptul că exista deja un alt operator înființat în acest sector, care își dezvoltase o activitate comercială la o scară reală, achiziționarea și exploatarea a 87 de cuști suplimentare a avut, într-adevăr, un impact direct asupra pieței și asupra concurenței. Acest lucru este demonstrat și de faptul că SDVO a apărut mai degrabă ca un concurent, decât ca o entitate care realizează un experiment.

(58)

Din motivele menționate mai sus, Comisia consideră că, în ceea ce privește exploatarea celor 87 de cuști suplimentare, SVDO a utilizat în mod abuziv ajutorul autorizat în cadrul regimului.

(59)

Comisia observă că, lăudând proveniența belgiană a produselor (pește capturat de flota de coastă belgiană, spre deosebire de peștele capturat de navele străine), SDVO a făcut efectiv referință la originea geografică a produselor, acțiunile sale contravenind astfel atât propriului statut, cât și Deciziei N 274/03.

(60)

Cu toate acestea, Comisia ia act de faptul că campania Dagverse vis a fost adaptată și nu a mai făcut referire la originea geografică a produselor.

(61)

Din motivele menționate mai sus, Comisia consideră că, în ceea ce privește campania de promovare care face referire la originea geografică, SVDO a utilizat în mod abuziv ajutorul autorizat în cadrul regimului.

(62)

Comisia observă că descoperirea unor noi stocuri de crustacee nu este listată în statutul SDVO, printre misiunile organizației. În particular, această activitate nu pare să corespundă misiunilor descrise la litera (c) „Ameliorarea gestionării resurselor acvatice vii și controlul asupra pescuitului”. Într-adevăr, descoperirea unor noi stocuri de crustacee care pot fi exploatate comercial nu ține nici de monitorizarea permanentă a calității și cantității resurselor acvatice vii, nici de monitorizarea situației socio-economice din sectorul pescuitului sau de formularea unor recomandări în atenția guvernului cu privire la controlul exercitat asupra efortului de pescuit.

(63)

În consecință, Comisia consideră că aceste măsuri nu se încadrează în tipurile de măsuri aprobate prin Decizia N 274/03. Aceasta nu este nici o măsură de control, nici o măsură de conservare. Dimpotrivă, măsura are ca scop exploatarea comercială a stocurilor care urmează a fi descoperite și va avea, în cele din urmă, drept rezultat o creștere a efortului de pescuit.

(64)

Comisia observă, de asemenea, că descoperirea unor noi stocuri de crustacee care pot fi exploatate comercial nu ar fi putut face parte dintre măsurile aprobate prin Decizia N 274/03, deoarece, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 2792/1999, la care fac trimitere Orientările din 2001 privind pescuitul, IFOP (6) poate sprijini pescuitul experimental numai atunci când aceasta urmărește conservarea resurselor halieutice.

(65)

După cum s-a menționat deja, identificarea prezenței unor stocuri de crustacee care pot fi exploatate comercial pe platoul continental belgian nu pare să vizeze conservarea acestor stocuri, ci mai degrabă exploatarea lor.

(66)

În plus, căutarea de noi stocuri exploatabile corespunde unei operațiuni efectuate în mod normal de întreprinderile private, iar cheltuielile legate de o astfel de operațiune corespund unor cheltuieli suportate în cadrul unui proces normal de producție, ele neputând fi astfel finanțate în cadrul regimului.

(67)

Din motivele menționate mai sus, Comisia consideră că, în ceea ce privește inițiativa de descoperire a unor noi stocuri de crustacee, SVDO a utilizat în mod abuziv ajutorul autorizat în cadrul regimului.

(68)

Comisia constată că, prin implicarea în proiectele menționate la punctele 6.1-6.4 de mai sus, SDVO nu a acționat în conformitate cu statutul notificat Comisiei și aprobat de aceasta din urmă prin Decizia N 274/03 din 16 decembrie 2003. Prin urmare, Comisia consideră că SDVO a utilizat în mod abuziv o parte a ajutorului acordat în cadrul regimului.

(69)

În acest context, Comisia dorește să sublinieze faptul că, în conformitate cu articolul 107, practica încetățenită este solicitarea recuperării de la beneficiar a ajutoarelor utilizate în mod abuziv. Această practică este confirmată de articolul 14 din regulamentul de procedură.

(70)

Prin urmare, Belgia trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a recupera ajutorul utilizat în mod abuziv de la beneficiar. Belgia trebuie să recupereze întreaga sumă cheltuită pentru dezvoltarea proiectelor menționate la punctele 6.1-6.4. În acest scop, Belgia trebuie să solicite beneficiarului rambursarea ajutorului în termen de patru luni de la data notificării deciziei.

(71)

Conform articolului 14 alineatul (2) din regulamentul de procedură, ajutorul care urmează să fie recuperat în baza unei decizii de recuperare include o dobândă cu o rată adecvată, stabilită de Comisie. Dobânda este datorată de la data punerii la dispoziția beneficiarului a ajutorului utilizat în mod abuziv, până la data recuperării sale.

(72)

Dobânda trebuie calculată în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (7). Comisia cere Belgiei să solicite beneficiarului rambursarea ajutorului, inclusiv a dobânzii, în termen de patru luni de la data prezentei decizii, conform specificațiilor de mai jos.

(73)

Comisia cere Belgiei să furnizeze informațiile solicitate folosind chestionarul atașat în anexa I la prezenta decizie, indicând în mod clar măsurile planificate și măsurile luate deja în vederea recuperării efective și fără întârziere a ajutorului de stat utilizat în mod abuziv. În termen de două luni de la data deciziei, Comisia solicită Belgiei să prezinte toate documentele care atestă faptul că împotriva beneficiarilor ajutorului utilizat în mod abuziv au fost deschise procedurile de recuperare, precum și toate circularele, ordinele de recuperare etc.,