26.6.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 186/56

(1)

Regulamentul (CE) nr. 690/2008 al Comisiei (2) prevede că anumite state membre sau anumite zone ale statelor membre au fost recunoscute ca fiind zone protejate cu privire la anumite organisme dăunătoare. În anumite cazuri, recunoașterea a fost făcută pentru o perioadă limitată de timp, pentru a permite statului membru în cauză să furnizeze informațiile complete care să demonstreze că organismele dăunătoare în cauză nu sunt prezente în statul membru sau în regiunea respectivă sau pentru a finaliza eforturile de eradicare a organismului în cauză.

(2)

Anumite părți din teritoriul Portugaliei au fost identificate ca zone protejate cu privire la Bemisia tabaci Genn. (populații europene). Portugalia a transmis informații care indică faptul că organismul dăunător Bemisia tabaci este stabilit în prezent în Madeira. Măsurile luate în 2013 în vederea eradicării organismului dăunător respectiv s-au dovedit a fi ineficiente. Prin urmare, Madeira nu ar mai trebui să fie considerată parte a zonei protejate din Portugalia cu privire la Bemisia tabaci.

(3)

Din informațiile furnizate de Grecia, se pare că teritoriul Greciei continuă să fie indemn de Dendroctonus micans Kugelan. Este totuși necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, recunoașterea zonei protejate din Grecia în ceea ce privește Dendroctonus micans ar trebui să fie prelungită până la 30 aprilie 2016.

(4)

Irlanda a solicitat ca teritoriul său să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește organismul dăunător Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu. Pe baza anchetelor desfășurate în perioada 2006-2013, Irlanda a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriul său, în pofida condițiilor favorabile prezentate de această regiune pentru instalarea acestui organism. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Irlanda ar trebui să fie recunoscută ca zonă protejată cu privire la organismul dăunător Dryocosmus kuriphilus numai până la 30 aprilie 2016.

(5)

Portugalia a solicitat ca teritoriul său să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește organismul Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu. Pe baza anchetelor desfășurate în perioada 2010-2013, Portugalia a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriul său, în pofida condițiilor favorabile prezentate de această regiune pentru instalarea acestui organism. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Portugalia ar trebui să fie recunoscută ca zonă protejată cu privire la organismul Dryocosmus kuriphilus numai până la 30 aprilie 2016.

(6)

Regatul Unit a solicitat ca teritoriul său să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește organismul Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu. Pe baza anchetelor desfășurate în perioada 2006-2013, Regatul Unit a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriul său, în pofida condițiilor favorabile prezentate de această regiune pentru instalarea acestui organism. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Regatul Unit ar trebui să fie recunoscut ca zonă protejată cu privire la organismul Dryocosmus kuriphilus numai până la 30 aprilie 2016.

(7)

Din informațiile furnizate de Grecia, se pare că teritoriul Greciei continuă să fie indemn de Gilpinia hercyniae (Hartig). Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, recunoașterea zonei protejate din Grecia în ceea ce privește Gilpinia hercyniae ar trebui să fie prelungită până la 30 aprilie 2016.

(8)

Din informațiile furnizate de Grecia, se pare că teritoriul Greciei continuă să fie indemn de Gonipterus scutellatus Gyll. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, recunoașterea zonei protejate din Grecia în ceea ce privește Gonipterus scutellatus ar trebui să fie prelungită până la 30 aprilie 2016.

(9)

Teritoriul din Corsica (Franța) a fost recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Ips amitinus Eichhof. Franța a solicitat revocarea statutului său de zonă protejată în ceea ce privește Ips amitinus având în vedere absența speciilor gazdă principale în Corsica. Prin urmare, teritoriul din Corsica (Franța) nu ar mai trebui recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Ips amitinus Eichhof.

(10)

Din informațiile furnizate de Grecia, se pare că teritoriul Greciei continuă să fie indemn de Ips amitinus Eichhof. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, recunoașterea zonei protejate din Grecia în ceea ce privește Ips amitinus ar trebui să fie prelungită până la 30 aprilie 2016.

(11)

Din informațiile furnizate de Grecia, se pare că Ips cembrae Heer nu mai este prezent pe teritoriul său. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, recunoașterea zonei protejate din Grecia în ceea ce privește Ips cembrae ar trebui să fie prelungită până la 30 aprilie 2016.

(12)

Din informațiile furnizate de Grecia, se pare că teritoriul Greciei continuă să fie indemn de Ips duplicatus Sahlberg. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, recunoașterea zonei protejate din Grecia în ceea ce privește Ips duplicatus ar trebui să fie prelungită până la 30 aprilie 2016.

(13)

Irlanda a solicitat ca teritoriul său să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește organismul Thaumetopoea processionea L.. Pe baza anchetelor desfășurate în perioada 2011-2013, Irlanda a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriul său, în pofida condițiilor favorabile prezentate de această regiune pentru instalarea acestui organism. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Irlanda ar trebui să fie recunoscută ca zonă protejată cu privire la organismul Thaumetopoea processionea numai până la 30 aprilie 2016.

(14)

Regatul Unit a solicitat ca teritoriul său să fie recunoscut ca zonă protejată cu privire la Thaumetopoea processionea L., cu excepția entităților administrative locale Barnet, Brent, Bromley, Camden, City of London, City of Westminster, Croydon, Ealing, Elmbridge District, Epsom and Ewell District, Hackney, Hammersmith & Fulham, Haringey, Harrow, Hillingdon, Hounslow, Islington, Kensington & Chelsea, Kingston upon Thames, Lambeth, Lewisham, Merton, Reading, Richmond upon Thames, Runnymede District, Slough, South Oxfordshire, Southwark, Spelthorne District, Sutton, Tower Hamlets, Wandsworth și West Berkshire. Pe baza anchetelor desfășurate în perioada 2007-2013, Regatul Unit a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriul său, cu excepția entităților administrative locale menționate mai sus, în pofida condițiilor favorabile prezentate de această regiune pentru instalarea acestui organism. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Regatul Unit, cu excepția entităților administrative locale menționate mai sus, ar trebui să fie recunoscut ca zonă protejată cu privire la Thaumetopoea processionea numai până la 30 aprilie 2016.

(15)

Anumite părți din teritoriul Spaniei au fost identificate ca zone protejate cu privire la Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. et al.. Spania a transmis informații care indică faptul că organismul Erwinia amylovora este stabilit în prezent în comunitățile autonome Aragón, Castilla la Mancha, Murcia, Navarra și La Rioja, provincia Guipuzcoa (Țara Bascilor), Comarcas de L'Alt Vinalopó și El Vinalopó Mitjà din provincia Alicante și comunele Alborache și Turís din provincia Valencia (Comunidad Valenciana). Măsurile luate în 2013 în vederea eradicării organismului dăunător respectiv s-au dovedit a fi ineficiente. Prin urmare, comunitățile autonome Aragón, Castilla la Mancha, Murcia, Navarra și La Rioja, provincia Guipuzcoa (Țara Bascilor), Comarcas de L'Alt Vinalopó și El Vinalopó Mitjà din provincia Alicante și comunele Alborache și Turís din provincia Valencia (Comunidad Valenciana) nu ar trebui să mai fie recunoscute ca parte din zona protejată din Spania în ceea ce privește Erwinia amylovora.

(16)

Anumite părți din teritoriul Italiei au fost identificate ca zone protejate cu privire la Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. et al.. Italia a transmis informații care indică faptul că organismul Erwinia amylovora este stabilit în prezent în Friuli-Venezia Giulia, precum și în provincia Sondrio (Lombardia). Măsurile luate în 2013 în vederea eradicării organismului dăunător respectiv s-au dovedit a fi ineficiente. Prin urmare, Friuli-Venezia Giulia și provincia Sondrio (Lombardia) nu ar trebui să mai fie recunoscute ca parte din zona protejată din Italia în ceea ce privește Erwinia amylovora.

(17)

Întregul teritoriu al Irlandei a fost identificat ca zonă protejată în ceea ce privește Erwinia amylovora (Burr.). Winsl. et al.. Irlanda a transmis informații care indică faptul că Erwinia amylovora este stabilit în prezent în orașul Galway. Măsurile luate în perioada 2005-2013 în vederea eradicării organismului dăunător respectiv s-au dovedit a fi ineficiente. Prin urmare, orașul Galway nu ar trebui să mai fie recunoscut ca parte din zona protejată din Irlanda în ceea ce privește Erwinia amylovora.

(18)

Întregul teritoriu al Lituaniei a fost identificat ca zonă protejată în ceea ce privește Erwinia amylovora (Burr.). Winsl. et al.. Lituania a transmis informații care indică faptul că organismul Erwinia amylovora este stabilit în prezent în localitățile Kėdainiai și Babtai (regiunea Kaunas). Măsurile luate pentru o perioadă de doi ani consecutivi, 2012 și 2013, în vederea eradicării organismului dăunător respectiv, s-au dovedit a fi ineficiente. Prin urmare, localitățile Kėdainiai și Babtai (regiunea Kaunas) nu ar trebui să mai fie recunoscute ca parte din zona protejată din Lituania în ceea ce privește Erwinia amylovora.

(19)

Anumite părți din teritoriul Sloveniei au fost identificate ca zone protejate cu privire la Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. et al.. Slovenia a transmis informații care indică faptul că organismul Erwinia amylovora este stabilit în prezent în comunele Renče-Vogrsko (la sud de autostrada H 4) și Lendava. Măsurile luate pentru o perioadă de doi ani consecutivi, 2012 și 2013, în vederea eradicării organismului dăunător respectiv, s-au dovedit a fi ineficiente. Prin urmare, comunele Renče-Vogrsko (la sud de autostrada H 4) și Lendava nu ar trebui să mai fie recunoscute ca parte din zona protejată din Slovenia în ceea ce privește Erwinia amylovora.

(20)

Anumite părți din teritoriul Slovaciei au fost identificate ca zone protejate cu privire la Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. et al.. Slovacia a transmis informații care indică faptul că organismul Erwinia amylovora este stabilit în prezent în comunele Čenkovce, Topoľníky și Trhová Hradská (județul Dunajská Streda). Măsurile luate pentru o perioadă de doi ani consecutivi, 2012 și 2013, în vederea eradicării organismului dăunător respectiv, s-au dovedit a fi ineficiente. Prin urmare, comunele Čenkovce, Topoľníky and Trhová Hradská (județul Dunajská Streda) nu ar trebui să mai fie recunoscute ca parte din zona protejată din Slovacia în ceea ce privește Erwinia amylovora.

(21)

Regatul Unit a solicitat ca teritoriul său să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește organismul Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr.. Pe baza anchetelor desfășurate în perioada 2010-2013, Regatul Unit a furnizat elemente de probă care atestă că organismele dăunătoare în cauză nu sunt prezente pe teritoriul său, în pofida condițiilor favorabile prezentate de această regiune pentru instalarea acestora. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Regatul Unit ar trebui să fie recunoscut ca zonă protejată cu privire la organismul Ceratocystis platani numai până la 30 aprilie 2016.

(22)

Regatul Unit a solicitat ca întregul său teritoriu, inclusiv Insula Man, să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește organismul dăunător Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr. Pe baza anchetelor desfășurate în perioada 2006-2013, Regatul Unit a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriul Insulei Man, în pofida condițiilor favorabile prezentate de această regiune pentru instalarea acestui organism. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, zona protejată din Regatul Unit în ceea ce privește Cryphonectria parasitica ar trebui recunoscută cu privire la Insula Man numai până la 30 aprilie 2016.

(23)

Anumite părți din teritoriul Greciei au fost identificate ca zone protejate cu privire la virusul Citrus tristeza. Grecia a transmis informații care indică faptul că virusul Citrus tristeza este stabilit în prezent în unitatea regională Chania. Măsurile luate în 2013 în vederea eradicării organismului dăunător respectiv s-au dovedit a fi ineficiente. Prin urmare, unitatea regională Chania nu ar trebui să mai fie recunoscută ca parte din zona protejată din Grecia în ceea ce privește virusul Citrus tristeza.

(24)

Teritoriul din Corsica (Franța) a fost recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește virusul Citrus tristeza (sușe europene). Franța a transmis informații care indică faptul că virusul Citrus tristeza (sușe europene) este în prezent stabilit în Corsica și nu poate fi eradicat. Prin urmare, teritoriul din Corsica (Franța) nu ar mai trebui recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește virusul Citrus tristeza (sușe europene).

(25)

Franța a solicitat ca anumite părți din „vignoble Champenois”, și anume Picardie (departamentul Aisne) și Île de France (comunele Citry, Nanteuil-sur-Marne și Saâcy-sur-Marne), să fie recunoscute ca parte din zona protejată din Franța în ceea ce privește organismul dăunător Grapevine flavescence dorée MLO. Aceste părți au fost acoperite de anchetele din „vignoble Champenois” cu privire la Grapevine Flavescence dorée MLO, fără să fi fost menționate ca parte a zonei protejate, deoarece ele nu fac parte stricto sensu din teritoriul administrativ al departamentului Champagne. Prin urmare, zona protejată din Franța în ceea ce privește Grapevine flavescence dorée MLO ar trebui să fie recunoscută și cu privire la Picardie (departamentul Aisne) și Île de France (comunele Citry, Nanteuil-sur-Marne și Saâcy-sur-Marne).

(26)

Italia a solicitat ca regiunea Apúlia să fie recunoscută drept zonă protejată în ceea ce privește organismul dăunător Grapevine flavescence dorée MLO. Pe baza anchetelor desfășurate în 2013, Italia a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent în regiunea Apúlia, în pofida condițiilor favorabile prezentate de această regiune pentru instalarea acestui organism. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Apúlia ar trebui să fie recunoscută ca parte din zona protejată din Italia în ceea ce privește Grapevine flavescence dorée MLO doar până la 30 aprilie 2016.

(27)

Din informațiile furnizate de Italia, se pare că teritoriul Sardiniei continuă să fie indemn de Grapevine flavescence dorée MLO. Este, totuși, necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate de către experți sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, recunoașterea teritoriului Sardiniei ca parte din zona protejată din Italia în ceea ce privește Grapevine flavescence dorée MLO ar trebui să fie prelungită până la 30 aprilie 2016.

(28)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 690/2008 ar trebui modificat în consecință.

(29)

Pentru a asigura continuitatea în ceea ce privește zonele protejate recunoscute până la 31 martie 2014, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 aprilie 2014.

(30)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului fitosanitar permanent,

1.

Poziția (a) se modifică după cum urmează:

2.

La poziția (a), punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

3.

La poziția (c), punctul 0.1 se înlocuiește cu următorul text:

4.

La poziția (d), punctele 3 și 4 se înlocuiesc cu următorul text: