27.6.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 189/143

REGULAMENTUL (UE) NR. 661/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 15 mai 2014

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf și articolul 212 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)	Fondul de solidaritate al Uniunii Europene („fondul”) a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului (4).

(2)

Este important ca Uniunea să aibă la dispoziție un instrument viabil și flexibil care să îi permită să își demonstreze solidaritatea, să transmită un semnal politic fără echivoc și să acorde un sprijin real cetățenilor afectați de catastrofe naturale majore cu repercusiuni grave asupra dezvoltării economice și sociale.

(3)

Intenția declarată a Uniunii de a sprijini țările candidate în drumul acestora către stabilitate și către o dezvoltare economică și politică durabilă oferindu-le o perspectivă europeană clară nu ar trebui să fie afectată de efectele adverse ale catastrofelor naturale de proporții. Prin urmare, Uniunea ar trebui să continue să își demonstreze solidaritatea cu țările terțe care se află în negocieri de aderare cu aceasta și cu care a fost deschisă o conferință interguvernamentală de aderare. Includerea țărilor respective în domeniul de aplicare al prezentului regulament face necesară recurgerea la articolul 212 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ca temei juridic suplimentar.

(4)

Comisia ar trebui să poată lua o decizie rapidă în privința angajării de resurse financiare specifice și a mobilizării acestor resurse în cel mai scurt timp posibil. Procedurile administrative ar trebui adaptate în consecință și limitate la strictul necesar. În acest scop, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au încheiat Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (5).

(5)	Terminologia cuprinsă în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 și procedurile prevăzute în temeiul acestuia ar trebui aliniate la dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(6)	Definiția unei catastrofe naturale, care determină domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, ar trebui să fie lipsită de ambiguități.

(7)	Daunele provocate de alte tipuri de catastrofe care, printr-un efect de cascadă, sunt consecința directă a unei catastrofe naturale ar trebui, în sensul Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, să fie considerate parte a daunelor directe cauzate de respectiva catastrofă naturală.

(8)	Pentru a se codifica practica stabilită și pentru a se asigura tratamentul egal al cererilor, contribuțiile financiare din fond ar trebui să fie acordate doar pentru daunele directe.

(9)

O „catastrofă naturală majoră” în sensul Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 ar trebui definită în continuare ca o catastrofă care a provocat daune directe peste un prag exprimat în termeni financiari. Astfel de daune ar trebui să fie exprimate în prețurile unui an de referință sau ca procentaj din venitul național brut (VNB) al statului în cauză.

(10)

Pentru a se ține seama mai bine de caracterul specific al catastrofelor naturale care, deși au repercusiuni grave asupra dezvoltării economice și sociale a regiunilor afectate, nu ating nivelul minim necesar pentru a se justifica o contribuție financiară din fond, criteriile pentru catastrofele naturale regionale ar trebui determinate pe baza daunelor care pot fi calculate prin raportarea la produsul intern brut (PIB) regional astfel încât situația socială și economică structurală specifică din Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Réunion, Mayotte, Saint-Martin, Azore, Madeira și Insulele Canare, luată în considerare împreună cu particularitățile acestora ca regiuni ultraperiferice în sensul articolului 349 din TFUE, justifică stabilirea pentru acestea a unui prag special de 1 % din PIB, cu titlu de derogare. Aceste criterii ar trebui stabilite în mod simplu și clar pentru a se reduce posibilitatea depunerii unor cereri care nu îndeplinesc cerințele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002.

(11)	În scopul stabilirii daunelor directe, ar trebui utilizate date cu un format armonizat, furnizate de Eurostat, pentru a se permite tratarea cererilor în mod echitabil.

(12)

Fondul ar trebui să contribuie la repunerea în funcțiune a infrastructurilor, la curățarea zonelor afectate de catastrofe și la costurile aferente serviciilor de salvare și cazării temporare a populației în cauză, pe întreaga perioadă de punere în aplicare. Ar trebui definit termenul de repunere în funcțiune a infrastructurilor și ar trebui clarificat în ce măsură fondul va putea să contribuie la acoperirea costurilor aferente. De asemenea, ar trebui definită perioada în care poate fi considerată temporară cazarea persoanelor rămase fără adăpost din cauza unei catastrofe naturale.

(13)	Dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 ar trebui aliniate la politica generală a Uniunii în materie de finanțare în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată.

(14)	De asemenea, ar trebui să se precizeze în ce măsură este posibil ca operațiunile eligibile să includă cheltuieli aferente asistenței tehnice.

(15)	Pentru a exclude posibilitatea ca statele membre beneficiare să realizeze un profit net în urma unei intervenții prin intermediul fondului, ar trebui specificate condițiile în care operațiunile finanțate de fond sunt capabile de a genera venituri.

(16)	Anumite tipuri de catastrofe naturale, cum ar fi, printre altele, seceta, evoluează pe parcursul unei perioade extinse de timp înainte de a se face simțite efectele lor. Ar trebui să se stabilească dispoziții cu scopul de a se permite utilizarea fondului și în astfel de cazuri.

(17)

Este important să se garanteze că statele eligibile depun eforturile necesare pentru a preveni catastrofele naturale și pentru a atenua efectele acestora, inclusiv prin punerea în aplicare pe deplin a legislației relevante a Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscului de catastrofe și prin utilizarea finanțării disponibile din partea Uniunii pentru investiții relevante. Prin urmare, ar trebui să se stabilească dispoziții pentru ca nerespectarea, constatată printr-o hotărâre definitivă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, de către un stat membru a legislației relevante a Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscului de catastrofe, după primirea unei contribuții financiare din fond pentru o catastrofă naturală anterioară, să ducă la respingerea cererii sau la o reducere a cuantumului contribuției financiare în cazul unei cereri ulterioare în legătură cu o catastrofă naturală de aceeași natură.

(18)

În urma unei catastrofe naturale, este posibil ca statele membre să aibă nevoie de sprijin financiar mai repede decât este posibil prin intermediul procedurii obișnuite. În acest scop, este oportun să se prevadă posibilitatea efectuării unei plăți în avans la cererea statului membru în cauză la scurt timp după transmiterea către Comisie a unei cereri de contribuție financiară din fond. Avansul nu ar trebui să depășească un anumit cuantum și ar trebui luat în calcul atunci când se plătește suma finală a contribuției financiare. Avansurile plătite în mod necuvenit ar trebui să fie rambursate de către statul membru într-un termen scurt prestabilit. Plata unui avans nu ar trebui să aducă atingere rezultatului deciziei finale privind mobilizarea fondului.

(19)

Procedurile administrative pentru plata unei contribuții financiare ar trebui să fie cât mai simple și cât mai eficiente din punctul de vedere al timpului. Prin urmare, dispozițiile detaliate privind punerea în aplicare a contribuției financiare din fond ar trebui incluse, în cazul statelor membre, în actele de punere în aplicare prin care se acordă contribuția financiară respectivă. Totuși, în cazul statelor beneficiare care nu sunt încă state membre, ar trebui menținute, din motive juridice, acordurile separate de punere în aplicare.

(20)	Pentru a veni în sprijinul statelor membre, Comisia ar trebui să emită orientări privind modalitățile efective de accesare și de utilizare a fondului și privind cea mai simplă modalitate de a primi asistență din partea fondului.

(21)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 a introdus modificări în gestionarea partajată și indirectă, inclusiv cerințe specifice de raportare care trebuie luate în considerare. Obligațiile de raportare ar trebui să reflecte perioada scurtă de punere în aplicare a operațiunilor fondului. Procedurile de desemnare a organismelor responsabile cu gestionarea și controlul fondurilor Uniunii ar trebui să reflecte caracterul instrumentului și să nu întârzie plata contribuției financiare din fond. Prin urmare, este necesar să se prevadă o derogare de la Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(22)	Ar trebui stabilite dispoziții pentru a se evita dubla finanțare a operațiunilor finanțate din fond și prin alte instrumente financiare ale Uniunii sau prin instrumente juridice internaționale legate de compensarea unor daune specifice.

(23)	Declararea cheltuielilor efectuate de state dintr-o contribuție financiară din fond ar trebui să fie cât mai simplă posibil. Prin urmare, în cazul țărilor din afara zonei euro, ar trebui utilizat un singur curs de schimb pe parcursul execuției contribuției financiare.

(24)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, ar trebui să se confere competențe de executare Comisiei în ceea ce privește deciziile referitoare la contribuțiile financiare specifice din fond sau la orice plăți în avans acordate din fond statelor eligibile.

(25)

Dispozițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 care reglementează protejarea intereselor financiare ale Uniunii ar trebui să fie mai precise, astfel încât să identifice în mod clar măsurile de prevenire, detectare și investigare a neregulilor și de recuperare a fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect.

(26)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume acela de a asigura luarea de măsuri cu caracter solidar la nivelul întregii Uniuni pentru sprijinirea statelor afectate de catastrofe naturale, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre pe o bază ad hoc, dar poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii prin aplicarea unei metode sistematice, regulate și echitabile de acordare a sprijinului financiar, care implică toate statele membre în funcție de posibilitățile lor, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(27)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări

Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 se modifică după cum urmează:

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

(1) La cererea unui stat membru sau a unui stat aflat în negocieri de aderare cu Uniunea, denumit în continuare «stat eligibil», asistența din partea fondului poate fi mobilizată atunci când, în una sau mai multe regiuni ale statului eligibil respectiv, apar repercusiuni grave asupra condițiilor de viață, a mediului natural sau a economiei ca urmare a unei catastrofe naturale majore sau regionale care a avut loc pe teritoriul statului eligibil respectiv sau al unui stat eligibil învecinat. Daunele directe generate ca o consecință directă a unei catastrofe naturale sunt considerate parte a daunelor generate de respectiva catastrofă naturală.

(2) În sensul prezentului regulament, o «catastrofă naturală majoră» înseamnă orice catastrofă naturală care provoacă într-un stat eligibil daune directe estimate fie la peste 3 000 000 000 EUR la prețurile din 2011, fie la peste 0,6 % din VNB al statului respectiv.

(3) În sensul prezentului regulament, o «catastrofă naturală regională» înseamnă orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil pagube directe care depășesc 1,5 % din produsul intern brut (PIB) al regiunii respective.

Prin derogare de la primul paragraf, în cazul în care regiunea în cauză, în care s-a produs o catastrofă naturală, este o regiune ultraperiferică în înțelesul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, o «catastrofă naturală regională» înseamnă orice catastrofă naturală care provoacă daune directe care depășesc 1 % din PIB-ul regiunii respective.

În cazul în care catastrofa naturală afectează mai multe regiuni de nivel NUTS 2, pragul se aplică la PIB-ul mediu al regiunilor respective ponderat în funcție de proporția din totalul daunelor care afectează fiecare regiune în parte.

(4) De asemenea, asistența din partea fondului poate fi mobilizată pentru orice catastrofă naturală într-un stat eligibil care este de asemenea o catastrofă naturală majoră într-un stat eligibil învecinat.

(5) În scopul prezentului articol, se utilizează date statistice armonizate furnizate de Eurostat.”

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Asistența ia forma unei contribuții financiare din fond. Pentru fiecare catastrofă naturală, unui stat eligibil i se acordă o singură contribuție financiară.

(2) Obiectivul fondului este completarea eforturilor statelor în cauză și acoperirea unei părți a cheltuielilor publice ale acestora pentru a ajuta statul eligibil să desfășoare, în funcție de tipul catastrofei naturale, următoarele operațiuni de urgență și de recuperare esențiale:

(a)	repunerea în funcțiune a infrastructurilor și a instalațiilor în domeniile energiei, apelor și apelor uzate, telecomunicațiilor, transporturilor, sănătății și învățământului;

(b)	furnizarea de cazare temporară și finanțarea serviciilor de salvare pentru satisfacerea nevoilor populației afectate;

(c)	securizarea infrastructurilor de prevenție și măsurile de protejare a patrimoniului cultural;

(d)	curățarea zonelor afectate de catastrofă, inclusiv a zonelor naturale, în concordanță, după caz, cu abordările centrate pe ecosisteme, precum și refacerea imediată a zonelor naturale afectate, în scopul evitării efectelor imediate provocate de eroziunea solului.

În sensul literei (a), «repunerea în funcțiune» înseamnă readucerea infrastructurilor și a instalațiilor la starea de dinainte de producerea catastrofei naturale. În cazul în care readucerea la starea de dinainte de catastrofa naturală nu este posibilă din punct de vedere juridic ori nu este justificată sub aspect economic, precum și în cazul în care statul beneficiar decide fie reamplasarea infrastructurilor sau a instalațiilor afectate, fie îmbunătățirea funcționalității acestora, astfel încât să își consolideze capacitatea de a face față unor catastrofe naturale viitoare, fondul poate contribui la cheltuielile generate de lucrările de refacere numai în limita costurilor estimate a fi necesare pentru readucerea la starea inițială.

Costurile suplimentare nivelului de costuri menționate la paragraful al doilea sunt finanțate de statul beneficiar din fondurile proprii sau din alte fonduri ale Uniunii, acolo unde este posibil.

În sensul literei (b), «cazare temporară» înseamnă cazare care durează până când populația afectată se poate întoarce la locuințele inițiale după repararea sau reconstruirea acestora.

(3) Plățile din fond sunt limitate la finanțarea măsurilor destinate reparării daunelor care nu pot fi asigurate, sumele respective fiind recuperate în cazul în care costul reparării daunelor este acoperit ulterior de un terț în conformitate cu articolul 8 alineatul (4).”;

(b)

se adaugă următoarele alineate:

„(4) Taxa pe valoarea adăugată (TVA) nu constituie cheltuieli eligibile aferente unei operațiuni, cu excepția cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislației naționale referitoare la TVA.

(5) Asistența tehnică destinată gestionării, monitorizării, informării și comunicării, soluționării plângerilor, controlului și auditului nu este eligibilă pentru o contribuție financiară din fond.

Costurile aferente pregătirii și punerii în aplicare a operațiunilor menționate la alineatul (2), inclusiv costuri aferente consultanței tehnice cu caracter esențial, sunt eligibile ca făcând parte din costurile proiectului.

(6) În cazul în care operațiunile menționate la alineatul (2) susținute printr-o contribuție financiară din fond generează venituri, contribuția financiară totală din fond nu poate depăși costurile totale nete aferente operațiunilor de urgență și de recuperare suportate de către statul beneficiar. Statul beneficiar include o declarație în acest sens în raportul privind execuția contribuției financiare din fond, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3).

(7) La data de 1 octombrie a fiecărui an, cel puțin un sfert din suma anuală din fond ar trebui să rămână disponibilă pentru acoperirea nevoilor care apar până la sfârșitul anului.”

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Cât mai curând posibil și cel târziu la douăsprezece săptămâni de la prima apariție a daunelor generate de o catastrofă naturală, autoritățile naționale responsabile ale unui stat eligibil pot transmite Comisiei o cerere pentru o contribuție financiară din fond, furnizând cel puțin toate informațiile disponibile privind:

(a)	totalitatea daunelor directe provocate de catastrofa naturală și impactul acestora asupra populației, a economiei și a mediului în cauză;

(b)	costul estimat al operațiunilor menționate la articolul 3 alineatul (2);

(c)	orice alte surse de finanțare din partea Uniunii;

(d)	orice alte surse de finanțare naționale sau internaționale, inclusiv asigurările publice și private care ar putea contribui la costurile aferente reparării daunelor;

(e)	o scurtă descriere a punerii în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe legată de natura catastrofei naturale;”;

(b)

se introduc următoarele alineate:

„(1a) În cazuri justificate, autoritățile naționale responsabile pot transmite informații suplimentare după termenul menționat la alineatul (1), în scopul completării sau actualizării cererii acestora.

(1b) Comisia elaborează orientări privind modalitățile de accesare și de utilizare a fondului în mod eficace. Orientările se redactează până la 30 septembrie 2014 și furnizează informații detaliate referitoare la procedurile de urmat pentru întocmirea cererii, enunțând totodată și cerințele legate de informațiile care trebuie transmise Comisiei. Orientările sunt făcute publice pe site-urile internet ale direcțiilor generale relevante din cadrul Comisiei, iar Comisia va asigura difuzarea lor la scară mai largă către statele eligibile.

(1c) În cazul unei catastrofe naturale cu evoluție progresivă, termenul menționat la alineatul (1) începe la data la care autoritățile publice ale statului eligibil iau prima măsură oficială împotriva efectelor catastrofei naturale sau la data la care acestea declară starea de urgență.”;

(c)

alineatele (2)-(5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Pe baza informațiilor menționate la alineatul (1), precum și pe baza oricăror clarificări furnizate de statul eligibil, Comisia evaluează dacă sunt îndeplinite condițiile pentru mobilizarea fondului și determină cuantumul oricărei eventuale contribuții financiare din fond în cel mai scurt timp posibil și cel târziu în termen de șase săptămâni de la primirea cererii, calculate de la data primirii cererii complete excluzând timpul necesar traducerii, în limitele resurselor financiare disponibile.

În cazul în care Comisia decide acordarea unei contribuții financiare din fond pe baza unei cereri primite după 28 iunie 2014 pentru o catastrofă naturală care intră sub incidența prezentului regulament, Comisia poate respinge o nouă cerere pentru o contribuție financiară referitoare la o catastrofă naturală de aceeași natură sau poate reduce cuantumul care urmează a fi pus la dispoziție dacă statul membru face obiectul unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre definitivă conform căreia statul membru în cauză nu a pus în aplicare legislația Uniunii referitoare la prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, acest lucru având o legătură directă cu natura catastrofei naturale suferite.

Comisia tratează în mod echitabil toate cererile pentru o contribuție financiară din fond.

(3) Când Comisia ajunge la concluzia că sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare din fond, aceasta transmite fără întârziere Parlamentului European și Consiliului propunerile necesare pentru mobilizarea fondului și pentru autorizarea creditelor corespunzătoare. Aceste propuneri conțin:

(a)	toate informațiile disponibile menționate la alineatul (1);

(b)	orice alte informații pertinente de care dispune Comisia;

(c)	dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 2; și

(d)	o justificare a sumelor propuse.

Decizia de mobilizare a fondului este adoptată în comun de Parlamentul European și de Consiliu, cât mai curând posibil după ce Comisia a transmis propunerea.

Atât Comisia, pe de o parte, cât și Parlamentul European și Consiliul, pe de altă parte, depun toate eforturile pentru a reduce la minimum timpul necesar mobilizării fondului.

(4) De îndată ce creditele sunt puse la dispoziție de Parlamentul European și de Consiliu, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, privind acordarea contribuției financiare din fond și plătește contribuția financiară respectivă imediat și într-o singură tranșă statului beneficiar. În cazul în care s-a plătit un avans în temeiul articolului 4a, se plătește numai soldul.

(5) Perioada de eligibilitate a cheltuielilor începe la data apariției primei daune menționate la alineatul (1). În cazul unei catastrofe naturale cu evoluție progresivă, perioada de eligibilitate a cheltuielilor începe la data la care autoritățile publice ale statului eligibil iau prima măsură sau la data la care acestea declară starea de urgență, astfel cum se menționează la alineatul (1c).”

Se introduce următorul articol:

„Articolul 4a

(1) Atunci când transmite Comisiei o cerere pentru o contribuție financiară din fond, statul membru poate solicita plata unui avans. Comisia efectuează o evaluare preliminară pentru a constata dacă cererea îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și pentru a verifica disponibilitatea resurselor bugetare. În cazul în care condițiile respective sunt îndeplinite și sunt disponibile resurse suficiente, Comisia poate adopta o decizie de acordare a avansului prin intermediul unui act de punere în aplicare și poate plăti avansul fără întârziere, înaintea luării deciziei menționate la articolul 4 alineatul (4). Plata unui avans se efectuează fără a se aduce atingere deciziei finale privind mobilizarea fondului.

(2) Cuantumul avansului nu depășește 10 % din cuantumul contribuției financiare preconizate și nu depășește în niciun caz 30 000 000 EUR. După stabilirea cuantumului definitiv al contribuției financiare, Comisia ține cont de suma avansului înainte de a plăti soldul contribuției financiare. Comisia recuperează avansurile plătite în mod necuvenit.

(3) Orice sumă care urmează să fie restituită către bugetul general al Uniunii este plătită înainte de scadența indicată în ordinul de recuperare întocmit în conformitate cu articolul 78 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Data scadenței este ultima zi a celei de a doua luni următoare lunii în care a fost emis ordinul.

(4) În cazul în care este necesar pentru a asigura disponibilitatea la timp a resurselor bugetare, Comisia propune Parlamentului European și Consiliului, cu ocazia adoptării proiectului de buget general al Uniunii pentru un exercițiu financiar dat, mobilizarea fondului până la o sumă maximă de 50 000 000 EUR în vederea efectuării unor plăți în avans și propune înscrierea creditelor aferente în bugetul general al Uniunii.

Dispozițiile bugetare respectă plafoanele menționate la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (8).

(7) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1)."

(8) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).”"

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

(1) Un act de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (4) conține în anexa sa dispoziții detaliate privind execuția contribuției financiare din fond.

Dispozițiile respective descriu, în special, tipul operațiunilor care urmează a fi finanțate din fond în urma unei propuneri a statului membru eligibil și locul în care se desfășoară aceste operațiuni.

(2) Înainte de a plăti o contribuție financiară din fond unui stat eligibil care nu este un stat membru, Comisia încheie cu statul respectiv un acord de delegare prin care stabilește dispoziții detaliate pentru execuția contribuției financiare din fond menționate la alineatul (1), în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (9), precum și cu respectarea obligațiilor legate de prevenirea și gestionarea riscului de catastrofe naturale.

(3) Răspunderea pentru selectarea operațiunilor individuale și pentru execuția contribuției financiare din fond revine statului beneficiar, în conformitate cu prezentul regulament, în special cu articolul 3 alineatele (2) și (3), cu actul de punere în aplicare menționat la articolul 4 alineatul (4) și, dacă este cazul, cu acordul de delegare menționat la alineatul (2) din prezentul articol.

(4) Contribuția financiară din fond către un stat membru se execută în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Contribuția financiară din fond acordată unui stat care nu este un stat membru este executată în cadrul gestiunii indirecte, în conformitate cu regulamentul menționat.

(5) Fără a se aduce atingere responsabilității Comisiei în ceea ce privește execuția bugetului general al Uniunii, statele beneficiare își asumă răspunderea pentru gestionarea operațiunilor sprijinite din fond și pentru controlul financiar al acestor operațiuni. Măsurile pe care le iau includ:

(a)	verificarea instituirii unor modalități de gestionare și de control și a aplicării acestora astfel încât să se asigure o utilizare eficientă și corectă a fondurilor Uniunii, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

(b)	verificarea desfășurării în mod adecvat a acțiunilor finanțate;

(c)	garantarea faptului că cheltuielile finanțate se bazează pe documente justificative verificabile și sunt corecte și precise;

(d)	prevenirea, depistarea și corectarea neregulilor și recuperarea plăților necuvenite, împreună cu dobânzile de întârziere, după caz. Statele beneficiare notifică orice astfel de nereguli Comisiei și informează permanent Comisia cu privire la evoluția procedurilor administrative și judiciare.

(6) Statele beneficiare desemnează organisme responsabile cu gestiunea și controlul operațiunilor sprijinite din fond, în conformitate cu articolele 59 și 60 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. În acest sens, statele beneficiare țin cont de criteriile referitoare la mediul intern, la activitățile de control, la informare și comunicare, precum și la monitorizare. Statele membre pot desemna organismele desemnate deja în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

Atunci când transmit raportul și declarația menționate la articolul 8 alineatul (3) din prezentul regulament, aceste organisme desemnate furnizează Comisiei informațiile prevăzute la articolul 59 alineatul (5) sau la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, referitoare la întreaga perioadă de execuție.

(7) În cazul în care se constată o neregulă, statul beneficiar efectuează corecțiile financiare necesare. Corecțiile efectuate de statul beneficiar constau în anularea totală sau parțială a contribuției financiare din fond. Statul beneficiar recuperează orice sumă pierdută ca urmare a unei nereguli depistate.

(8) Fără a se aduce atingere competențelor Curții de Conturi sau controalelor efectuate de statul beneficiar în conformitate cu legislația, reglementările și dispozițiile administrative naționale, Comisia poate efectua inspecții la fața locului cu privire la operațiunile finanțate din fond. Comisia informează statul beneficiar în cauză, în vederea obținerii întregii asistențe necesare. La aceste controale pot participa funcționari sau alți angajați ai statului membru în cauză.

(9) Statul beneficiar se asigură că toate documentele justificative privind cheltuielile efectuate se află la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi timp de trei ani de la încheierea asistenței financiare din partea fondului.

(9) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1)."

(10) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).”"

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

(1) Statul beneficiar este responsabil de coordonarea contribuției financiare din fond la acțiunile menționate la articolul 3, pe de o parte, cu asistența din fondurile structurale și de investiții europene, cu asistența Băncii Europene de Investiții, precum și cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii, pe de altă parte.

(2) Statul beneficiar se asigură că cheltuielile rambursate în conformitate cu prezentul regulament nu sunt rambursate prin alte instrumente de finanțare ale Uniunii, în special prin instrumente aferente politicii de coeziune, politicii agricole și politicii de pescuit.

(3) Daunele reparate în cadrul instrumentelor internaționale sau ale Uniunii referitoare la despăgubirea pentru daune specifice nu sunt eligibile pentru asistență din partea fondului în același scop.”

Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

Operațiunile finanțate din fond sunt compatibile cu dispozițiile tratatului și ale instrumentelor adoptate în temeiul acestuia, cu politicile și măsurile Uniunii, în special în domeniul gestiunii financiare, al achizițiilor publice, al protecției mediului, al prevenirii și gestionării riscului de catastrofe naturale, al adaptării la schimbările climatice, inclusiv, unde este cazul, prin abordări centrate pe ecosisteme, precum și cu dispozițiile instrumentelor de asistență pentru preaderare. Operațiunile finanțate din fond contribuie la obiectivele Uniunii în domeniile respective, după caz.”

Articolele 8 și 9 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 8

(1) Contribuția financiară din fond se utilizează în termen de optsprezece luni de la data la care Comisia a plătit suma totală a asistenței. Orice parte a contribuției financiare care rămâne neutilizată la data respectivă sau despre care s-a constatat că este utilizată pentru operațiuni neeligibile se recuperează de către Comisie de la statul beneficiar.

(2) Statele beneficiare depun toate eforturile pentru a obține o compensație din partea terților.

(3) Nu mai târziu de șase luni de la expirarea perioadei de optsprezece luni menționate la alineatul (1), statul beneficiar prezintă un raport privind execuția contribuției financiare din fond, împreună cu o declarație care justifică cheltuielile, indicând orice altă sursă de finanțare primită pentru operațiunile în cauză, inclusiv rambursările din asigurări și despăgubirile obținute de la terți.

Raportul privind execuția prezintă în detaliu:

(a)	măsurile de prevenție luate sau propuse de statul beneficiar pentru limitarea daunelor viitore și pentru evitarea, pe cât posibil, a repetării unor catastrofe naturale similare, inclusiv utilizarea fondurilor structurale și de investiții ale Uniunii în acest scop;

(b)	stadiul punerii în aplicare a legislației relevante a Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscului de catastrofe;

(c)	experiența dobândită în urma catastrofei naturale și măsurile luate sau propuse pentru asigurarea protecției mediului și a rezilienței în ceea ce privește schimbările climatice și catastrofele naturale; și

(d)	orice alte informații relevante privind măsurile de prevenire și atenuare întreprinse, legate de natura catastrofei naturale.

Raportul privind execuția este însoțit de un aviz al unui organism de audit independent, elaborat în conformitate cu standarde de audit acceptate la nivel internațional, prin care se stabilește că declarația care justifică cheltuielile oferă o imagine adevărată și corectă, iar contribuția financiară din fond este legală și regulamentară, în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) și cu articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

La sfârșitul procedurii menționate la primul paragraf, Comisia efectuează o operațiune de încheiere a asistenței din partea fondului.

(4) În cazul în care costul reparării daunelor este acoperit ulterior de un terț, Comisia solicită statului beneficiar rambursarea cuantumului corespunzător din contribuția financiară din fond.

Articolul 9

Cererile pentru o contribuție financiară din fond și actele de punere în aplicare menționate la articolul 4 alineatul (4), precum și acordul de delegare, rapoartele și orice alte documente aferente indică toate sumele în euro.

Cuantumurile cheltuielilor suportate în moneda națională sunt convertite în euro la cursurile de schimb publicate în seria C din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data la care actul de punere în aplicare aferent este adoptat de către Comisie. În cazul în care în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu este publicat cursul de schimb pentru data la care actul de punere în aplicare aferent este adoptat de către Comisie, conversia se efectuează la media cursurilor de schimb contabile lunare stabilite de Comisie, determinată pentru perioada respectivă. Acest curs de schimb unic se utilizează pentru întreaga execuție a contribuției financiare din fond și ca bază pentru raportul final privind execuția și pentru declarația privind execuția contribuției financiare, precum și pentru elementele necesare în temeiul articolului 59 alineatul (5) sau al articolului 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 ale contribuției financiare.”

9.	La articolul 10, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) În cazul unei estimări net inferioare a daunelor suferite, situație demonstrată de elemente noi, statul beneficiar rambursează Comisiei suma corespunzătoare din contribuția financiară din fond.”

10.

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

(1) Comisia ia măsurile adecvate pentru a se asigura că, atunci când sunt puse în aplicare acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament, interesele financiare ale Uniunii Europene sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror alte activități ilegale, prin verificări eficace și, dacă se descoperă nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive.

(2) Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competența de a desfășura audituri, pe baza documentelor și inspecții la fața locului, cu privire la toți beneficiarii de finanțare, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament.

(3) Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv inspecții la fața locului și controale, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11) și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (12), pentru a stabili dacă au avut loc fraude, cazuri de corupție sau orice activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un contract care implică finanțare din partea Uniunii.

(4) Fără a se aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de delegare cu țări terțe, contractele și deciziile de acordare a unei contribuții financiare din fond care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament conțin dispoziții care abilitează în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, în conformitate cu competențele lor respective.

(11) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1)."

(12) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).”"

11.	Articolele 13 și 14 se elimină.

Articolul 2

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 mai 2014.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

D. KOURKOULAS

(1) Avizul din 10 decembrie 2013 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2) Avizul din 28 noiembrie 2013 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3) Poziția Parlamentului European din 16 aprilie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 6 mai 2014.

(4) Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3).

(5) Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (JO C 373, 20.12.2013, p. 1).

(6) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).