29.7.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/136

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă – Strategia Europa 2020 – bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se concentrează asupra domeniilor-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)

La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, precum și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4)

La 9 iulie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare (4) privind Programul național de reformă al Regatului Unit pentru 2013 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de convergență al Regatului Unit pentru perioada cuprinsă între 2012‐2013 și 2017‐2018.

(5)

La 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european 2014 pentru coordonarea politicilor economice. Tot la 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Regatul Unit ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(6)

La 20 decembrie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării bugetare și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a subliniat că este necesar să se continue consolidarea bugetară într-un mod diferențiat și favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(7)

La 5 martie 2014, Comisia a publicat rezultatele bilanțului aprofundat pe care l-a efectuat pentru Regatul Unit, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. Concluzia care se desprinde din analiza Comisiei este că Regatul Unit se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare și măsuri de politică. În special, trebuie să se acorde în continuare atenție evoluțiilor înregistrate în ceea ce privește îndatorarea gospodăriilor, determinate de nivelul ridicat al datoriilor ipotecare și de caracteristicile structurale ale pieței locuințelor, precum și evoluțiilor nefavorabile înregistrate în ceea ce privește cotele de piață ale exporturilor. Riscurile asociate sectorului imobiliar sunt generate de oferta imobiliară deficitară – o problemă structurală persistentă; constrângerile intrinseci în ceea ce privește oferta de locuințe, mai ales în Londra, și reacția relativ lentă a ofertei la nivelul ridicat de cerere determină în continuare creșterea prețurilor locuințelor, îndeosebi în Londra și în sud-estul Regatului Unit, determinându-i pe cumpărători să contracteze credite ipotecare mari. Este puțin probabil ca scăderea cotelor de piață ale exporturilor să inducă riscuri pe termen scurt, însă împreună cu deficitul de cont curent indică încă provocări structurale. Acestea din urmă sunt legate de lacunele în materie de competențe și de infrastructură. Sub aspectul finanțelor publice, nu se prevede ca Regatul Unit să respecte calendarul stabilit de Consiliu pentru corectarea deficitului excesiv, iar efortul bugetar anual mediu nu corespunde recomandării.

(8)

La 30 aprilie 2014, Regatul Unit și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2014 și Programul de convergență pentru 2014. Pentru a ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(9)

În temeiul punctului 4 din Protocolul nr. 15 privind anumite dispoziții referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, obligația de la articolul 126 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitoare la evitarea deficitelor publice excesive nu se aplică Regatului Unit. La punctul 5 din protocol se prevede că Regatul Unit va depune eforturi în vederea evitării unui deficit public excesiv. La 8 iulie 2008, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, că în Regatul Unit există un deficit excesiv.

(10)

Obiectivul strategiei bugetare prezentate în Programul de convergență pentru 2014 este acela de a echilibra actualul buget ajustat ciclic până la sfârșitul unei perioade de 5 ani, care se va încheia în 2018‐2019. Programul de convergență nu include un obiectiv bugetar pe termen mediu, astfel cum prevede Pactul de stabilitate și de creștere. Deficitul public este estimat la 5,0 % din PIB în perioada 2014‐2015, în scădere față de nivelul maxim de 11,4 % din PIB atins în perioada 2009‐2010. Nu s-a respectat termenul stabilit de Consiliu pentru corectarea deficitului excesiv. Conform Programului de convergență, deficitul excesiv va fi corectat în perioada 2016‐2017, când va atinge nivelul de 2,4 % din PIB, la doi ani după termenul stabilit de Consiliu. Programul de convergență implică faptul că deficitul public structural (recalculat) se va îmbunătăți cu 0,3 puncte procentuale, atingând un nivel de 4,4 % din PIB pe parcursul exercițiului 2014‐2015. Planurile bugetare nu sunt suficiente pentru a se atinge efortul bugetar mediu anual recomandat pentru corectarea deficitului excesiv. Prin urmare, Programul de convergență prevede o îmbunătățire anuală a soldului structural (recalculat) de 0,8 puncte procentuale în perioada 2015‐2016 și de 1,3 puncte procentuale în perioada 2016‐2017. În ansamblu, Programul de convergență se conformează doar parțial cerințelor Pactului de stabilitate și de creștere.

(11)

Până în prezent, consolidarea este, în cea mai mare parte, rezultatul reducerii cheltuielilor, așadar ar putea fi luate în considerare contribuțiile potențiale la venituri rezultate din lărgirea bazei de impozitare. Regatul Unit înregistrează un nivel ridicat de impozite neîncasate, în special în ceea ce privește impozitele indirecte. Conform Programului de convergență, se estimează că ponderea datoriei în PIB va crește la 93,1 % în perioada 2015‐2016, urmând să scadă la 86,6 % în perioada 2018‐2019. Scenariul macroeconomic al Regatului Unit pe care se bazează previziunile bugetare din Programul de convergență este plauzibil. Riscurile potențiale pentru proiecțiile bugetare rezultă dintr-o creștere economică mai redusă decât cea preconizată ca urmare a reducerii veniturilor salariale, care diminuează consumul privat, și a incertitudinii, care împiedică investițiile. Cu toate acestea, proiecțiile bugetare corespund previziunilor făcute de serviciile Comisiei în primăvara anului 2014, care nu anticipează, de asemenea, o corectare a deficitului excesiv până la termenul stabilit de Consiliu. În plus, pe baza previziunilor Comisiei, modificarea (recalculată) a soldului structural pentru perioada 2010-2014 este inferioară nivelului recomandat în medie cu 0,6 % din PIB pe an și se estimează că își va menține această tendință și în 2015. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, după ce a evaluat Programul de convergență și pe baza previziunilor Comisiei, Consiliul consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a se asigura respectarea recomandării în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

(12)

Regatul Unit a luat măsuri atât în ceea ce privește cererea, cât și oferta în sectorul locuințelor. Deși oferta de noi proprietăți a crescut, aceasta rămâne în continuare scăzută și mult insuficientă comparativ cu cererea. Acest deficit, alături de ratele scăzute ale dobânzii și de condițiile mai permisive pentru împrumuturile ipotecare (de exemplu, raporturi împrumut/venit mai ridicate), a determinat o creștere a prețurilor locuințelor în anumite părți din Regatul Unit, în special în Londra. Deficitul de ofertă în sectorul locuințelor reprezintă de multă vreme un fenomen structural și este probabil să se extindă pe termen mediu. Sunt necesare măsuri pentru a stimula în continuare oferta de locuințe, prin crearea de stimulente corespunzătoare în vederea creșterii ofertei la nivel local. Autoritățile ar trebui să monitorizeze în continuare prețurile locuințelor și gradul de îndatorare ipotecară și să fie pregătite să pună în aplicare măsuri corespunzătoare, inclusiv, dacă este cazul, ajustarea schemei de ajutoare pentru cumpărarea locuinței „Help to Buy 2” (garanție pentru împrumut). Este necesară creșterea gradului de transparență în ceea ce privește impactul și utilizarea instrumentelor de reglementare macroprudențială a sectorului locuințelor de către Comitetul privind politica financiară, care ar putea fi aplicate pentru a remedia creșterea excesivă a prețurilor locuințelor și a gradului de îndatorare ipotecară. Reformele în materie de impozitare a terenurilor și imobilelor ar trebui luate în considerare pentru a atenua denaturările de pe piața locuințelor.

(13)

Regatul Unit continuă să abordeze provocările legate de șomaj și de ocuparea scăzută a forței de muncă, precum și aspectele specifice legate de șomajul în rândul tinerilor. Regatul Unit se confruntă cu provocări importante în ceea ce privește dobândirea de către tineri a abilităților și a experienței solicitate de piața forței de muncă și creșterea ofertei de ucenicii. Acest lucru explică în parte de ce rata de utilizare a subvențiilor salariale puse la dispoziție de contractul privind tineretul („Youth Contract”) este în continuare mai scăzută decât s-a preconizat. Piața forței de muncă este afectată de necorelarea competențelor cu cerințele pieței, iar autoritățile încearcă să recalifice forța de muncă pentru a remedia atât șomajul, cât și deficitul de competențe profesionale și tehnice de înaltă calitate. Deși s-au depus eforturi de îmbunătățire a calității programelor de ucenicie, sunt necesare eforturi suplimentare în acest sens. În plus, sistemul de calificări este în continuare complex și trebuie raționalizat pentru a facilita recunoașterea universală și un nivel mai ridicat de implicare din partea angajatorilor.

(14)

Autoritățile remediază problema stimulentelor insuficiente pentru încadrarea în muncă, în special în cazul beneficiarilor de prestații sociale, prin introducerea creditului universal, care le va permite persoanelor să păstreze mai multe din prestațiile care le revin atunci când își găsesc un loc de muncă. Deși creditul universal ar putea avea un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă, acest fapt va depinde în mare măsură de punerea în aplicarea cu eficacitate a acestei măsuri și de serviciile de sprijin, inclusiv de interacțiunea cu alte prestații sociale. Atenția specială acordată reintegrării pe piața forței de muncă a șomerilor s-a reflectat și în limitarea ajustării anuale a unui număr mare de prestații acordate populației active și de credite fiscale la 1 % pe an până în 2016.

(15)

Regatul Unit abordează în continuare provocările în ceea ce privește creșterea ratei de ocupare a părinților prin îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire a copiilor accesibile și de înaltă calitate. Se introduc în continuare scheme menite să faciliteze accesul la servicii de îngrijire a copiilor atât pentru părinții care lucrează cu jumătate de normă, cât și pentru cei care lucrează cu normă întreagă, ținând cont de diferitele niveluri de venit. Cu toate acestea, costurile aferente serviciilor de îngrijire a copiilor rămân printre cele mai ridicate din Uniune și continuă să reprezinte o problemă în special pentru cea de a doua persoană care contribuie la venitul familiei și pentru părintele unic.

(16)

În ceea ce privește accesul la finanțare, deși condițiile de pe piețele de credit s-au îmbunătățit în 2013, ritmul de creștere a creditării este în continuare slab și este nevoie de mai mult timp pentru ca politicile existente să poată dovedi că dau rezultate. IMM-urile se confruntă în continuare cu o serie de provocări specifice referitoare la accesul la credite. În timp ce întreprinderile mari se pot finanța direct pe piețele creditelor interbancare și pot beneficia de oferta bine dezvoltată de servicii financiare din Regatul Unit, IMM-urile se bazează în mare parte pe bănci pentru a obține finanțare externă. S-au realizat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandării formulate anul trecut referitoare la concurența în domeniul serviciilor bancare prin crearea de noi bănci, denumite bănci concurente (un exemplu în acest sens este TSB, care, însă, nu este deocamdată pe deplin independentă).

(17)

În decembrie 2013, Regatul Unit a publicat un plan național actualizat privind infrastructura: o abordare strategică pe termen lung în ceea ce privește planificarea, finanțarea și realizarea proiectelor de infrastructură. Planul stabilește un program de investiții orientat spre viitor, până în 2020 și în perioada ulterioară, în valoare totală de 375 de miliarde GBP (aproximativ 460 de miliarde EUR). O mare parte din investițiile prevăzute în program (340 de miliarde GBP, adică aproximativ 420 de miliarde EUR) reprezintă investiții în sectoarele energiei și transporturilor. Se prevede că în jur de trei sferturi din finanțare vor proveni din surse private, în timp ce restul sumelor va proveni din surse publice. Deși planul este o inițiativă corespunzătoare, persistă îngrijorări în ceea ce privește componenta de finanțare furnizată de sectorul privat, de siguranța în materie de reglementare și de acordarea în timp util a autorizațiilor. Sunt necesare mecanisme stricte care să atenueze riscurile legate de finanțare și executare și să asigure totodată transparența privind cheltuielile preconizate și cele reale în materie de infrastructură.

(18)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Regatului Unit. Aceasta a evaluat Programul național de reformă și Programul de convergență. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Regatul Unit, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei formulate în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-6 de mai jos.

(19)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență al Regatului Unit, iar avizul (5) său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(20)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și prezenta evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de convergență. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 2, 3, 5 și 6 de mai jos,

1.

Să consolideze strategia bugetară, depunând eforturi pentru a corecta în mod durabil deficitul excesiv, conform recomandării Consiliului din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Să adopte o abordare diferențiată, favorabilă creșterii economice în ceea ce privește rigoarea fiscală, acordând prioritate cheltuielilor de capital. Pentru a susține consolidarea bugetară, ar trebui să se ia în considerare creșterea veniturilor prin lărgirea bazei de impozitare. Să remedieze blocajele structurale legate de infrastructură, necorelarea între competențe și cerințele pieței și accesul la finanțare pentru IMM-uri pentru a stimula creșterea exporturilor de bunuri și de servicii.

2.

Să sporească gradul de transparență în ceea ce privește impactul și utilizarea instrumentelor de reglementare macroprudențială a sectorului locuințelor de către Comitetul privind politica financiară al Băncii Angliei. Să pună în aplicare măsuri corespunzătoare pentru a face față creșterii rapide a prețurilor locuințelor în zonele care au avut o contribuție considerabilă la creșterea economică din Regatul Unit, mai ales în Londra, și să atenueze riscurile legate de gradul ridicat de îndatorare ipotecară. Să monitorizeze schema de ajutoare pentru cumpărarea locuinței „Help to Buy 2” și să o ajusteze, dacă este necesar. Să ia în considerare adoptarea unor reforme în materie de impozitare a terenurilor și imobilelor care să cuprindă și măsuri de reevaluare a proprietăților imobiliare, pentru a atenua denaturările de pe piața locuințelor. Să depună în continuare eforturi pentru a crește nivelul ofertei de locuințe.

3.

Să își mențină angajamentul asumat față de contractul privind tineretul („Youth Contract”), în special prin îmbunătățirea competențelor care răspund nevoilor angajatorilor. Să asigure implicarea angajatorilor, punând accentul pe remedierea necorelării între competențe și cerințele pieței prin furnizarea de competențe mai avansate și de un nivel mai înalt și prin lărgirea ofertei de ucenicii. Să reducă numărul de tineri cu un nivel scăzut de competențe de bază.

4.

Să depună în continuare eforturi pentru a reduce sărăcia în rândul copiilor în gospodăriile cu venituri mici prin asigurarea faptului că reforma creditului universal și alte reforme în domeniul protecției sociale au ca rezultat furnizarea de prestații corespunzătoare, cu stimulente clare pentru încadrarea în muncă și servicii de sprijin. Să îmbunătățească disponibilitatea serviciilor de calitate de îngrijire a copilului.

5.

Să depună în continuare eforturi pentru a îmbunătăți disponibilitatea finanțărilor bancare și nebancare pentru IMM-uri. Să asigure funcționarea eficace a Business Bank și să sprijine creșterea numărului de bănci concurente.

6.

Să întreprindă măsuri în urma planului național privind infrastructura, care să vizeze creșterea gradului de predictibilitate al proceselor de planificare și clarificarea angajamentelor de finanțare. Să asigure transparență și responsabilitate prin furnizarea în timp util de informații consistente privind punerea în aplicare a planului.