27.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 157/23


DECIZIA NR. 565/2014/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 15 mai 2014

de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoașterea unilaterală de către Bulgaria, Croația, Cipru și România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naționale ale acestora pentru tranzitul sau șederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile și de abrogare a Deciziilor nr. 895/2006/CE și nr. 582/2008/CE

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) literele (a) și (b),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011, Croația, care a aderat la Uniunea Europeană la data de 1 iulie 2013, trebuie, de la această dată, să supună obligației de a deține viză resortisanții țărilor terțe enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului (2).

(2)

În temeiul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011, dispozițiile acquis-ului Schengen privind condițiile și criteriile de eliberare a vizelor uniforme, precum și dispozițiile privind recunoașterea reciprocă a vizelor și echivalența dintre permisele de ședere/vizele de lungă ședere și vizele de scurtă ședere, se aplică în Croația numai după o decizie a Consiliului în acest sens. Cu toate acestea, dispozițiile sunt obligatorii pentru Croația începând cu data aderării.

(3)

Prin urmare, Croația are obligația de a elibera vize naționale, pentru intrarea sau tranzitul pe teritoriul său, resortisanților țărilor terțe care dețin o viză uniformă, o viză de lungă ședere sau un permis de ședere eliberat de un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen ori un document similar eliberat de Bulgaria, Cipru și România, care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen.

(4)

Titularii de documente eliberate de statele membre care aplică integral acquis-ul Schengen și de documente eliberate de Bulgaria, Cipru și România nu prezintă niciun risc pentru Croația, întrucât aceștia au fost supuși tuturor controalelor necesare de către statele membre respective. Pentru a evita impunerea unor sarcini administrative suplimentare nejustificate Croației, ar fi necesară adoptarea de norme comune prin care Croația să fie autorizată să recunoască în mod unilateral anumite documente eliberate de statele membre ca fiind echivalente cu vizele sale naționale și să instituie un regim simplificat de control al persoanelor la frontierele sale externe, bazat pe această echivalență unilaterală.

(5)

Normele comune introduse prin Decizia nr. 895/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) și prin Decizia nr. 582/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) ar trebui abrogate. În ceea ce privește Cipru, care pune în aplicare regimul comun instituit prin Decizia nr. 895/2006/CE începând cu data de 10 iulie 2006, și Bulgaria și România, care aplică regimul comun instituit prin Decizia nr. 582/2008/CE începând cu data de 18 iulie 2008, ar fi necesară adoptarea de norme comune prin care Bulgaria, Cipru și România să fie autorizate, precum Croația, să recunoască în mod unilateral anumite documente eliberate de statele membre care pun în aplicare în întregime acquis-ul Schengen, precum și documente similare eliberate de Croația, ca fiind echivalente cu vizele sale naționale și să instituie un regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe ale acestora, bazat pe această echivalență unilaterală. Prezenta decizie nu aduce atingere obiectivului Bulgariei și României de a deveni state membre Schengen fără întârziere.

(6)

Regimul simplificat stabilit prin prezenta decizie ar trebui să se aplice pe o perioadă de tranziție, până la data care urmează a fi stabilită printr-o decizie a Consiliului, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare din 2003 în ceea ce privește Ciprul, la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare din 2005 în ceea ce privește Bulgaria și România și la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare din 2011 în ceea ce privește Croația, sub rezerva unor eventuale dispoziții tranzitorii privind documentele eliberate înainte de data respectivă.

(7)

Participarea la sistemul simplificat ar trebui să fie facultativă, fără să impună statelor membre obligații suplimentare celor stabilite prin Actul de aderare din 2003, Actul de aderare din 2005 sau prin Actul de aderare din 2011.

(8)

Normele comune ar trebui să se aplice vizelor uniforme de scurtă ședere, vizelor de lungă ședere și permiselor de ședere eliberate de statele membre care pun în aplicare în întregime acquis-ul Schengen, vizelor cu valabilitate teritorială limitată eliberate unui solicitant care deține un document de călătorie care nu este recunoscut de unul sau mai multe, dar nu de toate statele membre, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (Codul de vize) și de țările asociate la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, precum și vizelor de scurtă ședere, vizelor de lungă ședere și permiselor de ședere eliberate de Bulgaria, Croația, Cipru și România. Recunoașterea unui document ar trebui limitată la perioada de valabilitate a acestuia.

(9)

Condițiile de intrare pentru resortisanții țărilor terțe pentru șederile preconizate pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (6) trebuie să fie îndeplinite, cu excepția cerinței de a fi în posesia unei vize valabile, în cazul în care aceasta este cerută în temeiul Regulamentului (CE) nr. 539/2001, în măsura în care prezenta decizie creează un regim de recunoaștere unilaterală de către Bulgaria, Croația, Cipru și România a anumitor documente eliberate de statele membre care pun în aplicare în întregime acquis-ul Schengen, precum și a documentelor similare eliberate de Bulgaria, Croația, Cipru și România pentru tranzitul sau șederea pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

(10)

Deoarece obiectivul prezentei decizii, și anume introducerea unui regim de recunoaștere unilaterală de către Bulgaria, Croația, Cipru și România a anumitor documente emise de alte state, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(11)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care se află sub incidența articolului 1 punctul (B) din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (8).

(12)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în înțelesul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care se află sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (10).

(13)

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (11), care se află sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (12).

(14)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(15)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (13); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea acesteia, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(16)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (14); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea acesteia, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prezenta decizie introduce un regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, prin care Bulgaria, Croația, Cipru și România pot recunoaște în mod unilateral, ca fiind echivalente cu vizele lor naționale de tranzit sau de ședere preconizată pe teritoriul lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, documentele menționate la articolul 2 alineatul (1) și la articolul 3 din prezenta decizie, eliberate resortisanților țărilor terțe care intră sub incidența obligației de a deține viză în temeiul Regulamentului (CE) nr. 539/2001.

Punerea în aplicare a prezentei decizii nu afectează controalele efectuate asupra persoanelor la frontierele externe, în conformitate cu articolele 5-13 și articolele 18 și 19 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006.

Articolul 2

(1)   Bulgaria, Croația, Cipru și România pot considera ca fiind echivalente cu vizele lor naționale, în scopul tranzitului sau al șederilor preconizate pe teritoriul lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, următoarele documente eliberate de statele membre care aplică integral acquis-ul Schengen, indiferent de naționalitatea titularilor:

(a)

o „viză uniformă”, definită la articolul 2 punctul 3 din Codul de vize, valabilă pentru două intrări sau pentru intrări multiple;

(b)

o „viză de lungă ședere”, menționată la articolul 18 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen (15);

(c)

un „permis de ședere”, definit la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006.

(2)   De asemenea, Bulgaria, Croația, Cipru și România pot considera ca fiind echivalente cu vizele lor naționale, în scopul tranzitului sau al șederilor preconizate pe teritoriul lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, vizele cu valabilitate teritorială limitată eliberate în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) prima teză din Codul de vize.

(3)   Dacă Bulgaria, Croația, Cipru sau România hotărăsc să aplice prezenta decizie, acestea recunosc toate documentele menționate la alineatele (1) și (2), indiferent de statul membru care a eliberat documentul, dacă nu sunt aplicate pe documente de călătorie pe care nu le recunosc sau pe documente de călătorie eliberate de o țară terță cu care nu au relații diplomatice.

Articolul 3

(1)   În cazul în care Bulgaria, Croația, Cipru sau România decid să aplice articolul 2, acestea pot, în plus față de documentele menționate la articolul respectiv, să recunoască următoarele documente ca fiind echivalente cu vizele lor naționale, în scopul tranzitului sau al șederilor preconizate pe teritoriul lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile:

(a)

vizele naționale de scurtă ședere și vizele naționale de lungă ședere eliberate de Bulgaria, Croația, Cipru, sau România în formatul uniform stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului (16);

(b)

permisele de ședere eliberate de Bulgaria, Croația, Cipru sau România în conformitate cu formatul uniform stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului (17),

dacă vizele și permisele de ședere nu sunt aplicate pe documente de călătorie pe care statele membre respective nu le recunosc sau pe documente de călătorie eliberate de o țară terță cu care nu au relații diplomatice.

(2)   Documentele eliberate de Bulgaria care pot fi recunoscute sunt enumerate în anexa I.

Documentele eliberate de Croația care pot fi recunoscute sunt enumerate în anexa II.

Documentele eliberate de Cipru care pot fi recunoscute sunt enumerate în anexa III.

Documentele eliberate de România care pot fi recunoscute sunt enumerate în anexa IV.

Articolul 4

Durata de valabilitate a documentelor menționate la articolele 2 și 3 trebuie să acopere durata tranzitului sau a șederii.

Articolul 5

Bulgaria, Croația, Cipru și România informează Comisia dacă decid să aplice prezenta decizie, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei decizii. Comisia publică informațiile comunicate de statele membre în cauză în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

După caz, notificarea respectivă specifică țările terțe cu privire la care Bulgaria, Croația, Cipru și România, în lipsa relațiilor diplomatice, nu aplică prezenta decizie în temeiul articolului 2 alineatul (3) și al articolului 3 alineatul (1).

Articolul 6

Deciziile nr. 895/2006/CE și nr. 582/2008/CE se abrogă.

Articolul 7

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică până la data stabilită printr-o decizie a Consiliului adoptată în temeiul articolului 3 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare din 2003 în ceea ce privește Cipru, în temeiul articolului 4 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare din 2005 în ceea ce privește Bulgaria și România și al articolului 4 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare din 2011 în ceea ce privește Croația, dată de la care se aplică statului membru în cauză toate dispozițiile acquis-ului Schengen privind politica comună în domeniul vizelor și al circulației resortisanților din țări terțe care își au reședința legală pe teritoriul statelor membre.

Articolul 8

Prezenta decizie se adresează Bulgariei, Croației, Ciprului și României.

Adoptată la Bruxelles, 15 mai 2014.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

D. KOURKOULAS


(1)  Poziția Parlamentului European din 27 februarie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 6 mai 2014.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1).

(3)  Decizia nr. 895/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoașterea unilaterală de către Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naționale ale acestora în scopul tranzitului pe teritoriile lor (JO L 167, 20.6.2006, p. 1).

(4)  Decizia nr. 582/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoașterea unilaterală de către Bulgaria, Cipru și România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naționale ale acestora în scopul tranzitului pe teritoriile lor (JO L 161, 20.6.2008, p. 30).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 105, 13.4.2006, p. 1).

(7)  JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(8)  Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(9)  JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(10)  Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(11)  JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(12)  Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

(13)  Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).

(14)  Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(15)  JO L 239, 22.9.2000, p. 19.

(16)  Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului din 29 mai 1995 de instituire a unui model uniform de viză (JO L 164, 14.7.1995, p. 1).

(17)  Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1).


ANEXA I

LISTA DOCUMENTELOR ELIBERATE DE BULGARIA

Vize

Bulgaria emite următoarele tipuri de viză, în conformitate cu Legea privind străinii din Republica Bulgaria:

Виза за летищен транзит (виза вид А) — Viză de tranzit aeroportuar (tip A);

Виза за краткосрочно пребиваване (виза вид С) — Viză de scurtă ședere (tip C);

Виза за дългосрочно пребиваване (виза вид D) — Viză de lungă ședere (tip D).

Permise de ședere

Bulgaria emite următoarele permise de ședere menționate la Articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006:

1.

Разрешение за пребиваване на продължително пребиваващ в Република България чужденец — Ședere prelungită;

2.

Разрешение за пребиваване на дългосрочно пребиваващ в ЕС чужденец — Rezident de lungă durată — CE;

3.

Разрешение за пребиваване на постоянно пребиваващ в Република България чужденец — Permis de ședere.

4.

Разрешение за пребиваване на продължително пребиваващ член на семейството на гражданин на ЕС, който не е упражнил правото си на свободно придвижване, с отбелязване „член на семейство” — Ședere prelungită — Membru de familie în sensul Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1);

5.

Разрешение за пребиваване на постоянно пребиваващ член на семейството на гражданин на ЕС, който не е упражнил правото си на свободно придвижване, с отбелязване „член на семейство” — Permis de ședere — Membru de familie în sensul Directivei 2004/38/CE;

6.

Разрешение за пребиваване на продължително пребиваващ с отбелязване „бенефициер съгласно член 3, параграф 2 от Директива 2004/38/ЕО” — Ședere prelungită — beneficiar în sensul articolului 3 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE;

7.

Разрешение за пребиваване на постоянно пребиваващ с отбелязване „бенефициер съгласно член 3, параграф 2 от Директива 2004/38/ЕО” — Permis de ședere — beneficiar în sensul articolului 3 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE;

8.

Разрешение за пребиваване тип „синя карта на ЕС” — Permis de ședere — Carte albastră a UE;

9.

Единно разрешение за пребиваване и работа — Permis unic;

10.

Временно разрешение за пребиваване на притежател на синя карта на ЕС, издадена от друга държава — членка на ЕС — Permis de ședere temporară;

11.

Разрешение за продължително пребиваване на член на семейството на бежанец или на чужденец с предоставено убежище — Ședere prelungită — Membru de familie al unui refugiat sau străin cu azil acordat;

12.

Разрешение за продължително пребиваване на член на семейството на чужденец с хуманитарен статут — Ședere prelungită — Membru de familie al unui beneficiar de protecție subsidiară;

13.

Разрешение за продължително пребиваване на член на семейството на чужденец с предоставена временна закрила — Ședere prelungită — Membru de familie al unui beneficiar de protecție temporară;

14.

Разрешение за продължително пребиваване на чужденец с отбелязване „научен работник” — Ședere prelungită — Cercetător;

15.

Удостоверение за завръщане в Република България на чужденец — Pașaport temporar al unui străin pentru întoarcerea în Republica Bulgaria;

16.

„Карта за пребиваване на член на семейството на гражданин на Съюза” на продължително пребиваващ член на семейство на гражданин на ЕС — Permis de ședere de membru de familie pentru un cetățean al Uniunii — Ședere de lungă durată;

17.

„Карта за пребиваване на член на семейството на гражданин на Съюза” на постоянно пребиваващ член на семейство на гражданин на ЕС — Permis de ședere pentru membrul de familie al unui cetățean al Uniunii — Permis de ședere.


(1)  Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).


ANEXA II

LISTA DOCUMENTELOR ELIBERATE DE CROAȘIA

Vize:

Kratkotrajna viza („C”) — viză de scurtă ședere (tip „C”).

Permise de ședere:

Odobrenje boravka — autorizație de ședere;

Osobna iskaznica za stranca — carte de identitate pentru resortisanții străini.


ANEXA III

LISTA DOCUMENTELOR ELIBERATE DE CIPRU

Θεωρήσεις (Vize):

Θεώρηση διέλευσης — Κατηγορία Β (viză de tranzit — tip B);

Θεώρηση για παραμονή βραχείας διάρκειας — Κατηγορία Γ (viză de scurtă ședere — tip C);

Ομαδική θεώρηση — Κατηγορίες Β και Γ (viză colectivă — tip B și C).

Άδειες παραμονής (Permise de ședere):

Προσωρινή άδεια παραμονής (απασχόληση, επισκέπτης, φοιτητής) — Permis de ședere temporară (muncă, vizită, student);

Άδεια εισόδου (απασχόληση, φοιτητής) — Permis de intrare (muncă, student);

Άδεια μετανάστευσης (μόνιμη άδεια) — Permis de imigrare (permis permanent).


ANEXA IV

LISTA DOCUMENTELOR ELIBERATE DE ROMÂNIA

Vize:

viză de tranzit, identificată prin simbolul B;

viză de scurtă ședere, identificată prin simbolul C;

viză de lungă ședere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare în România străinul căruia i-a fost acordată:

(i)

desfășurarea de activități economice, identificată prin simbolul D/AE;

(ii)

desfășurarea de activități profesionale, identificată prin simbolul D/AP;

(iii)

desfășurarea de activități comerciale, identificată prin simbolul D/AC;

(iv)

angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;

(v)

detașare, identificată prin simbolul D/DT;

(vi)

studii, identificată prin simbolul D/SD;

(vii)

reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;

(viii)

activități religioase, identificată prin simbolul D/AR;

(ix)

activități de cercetare științifică, identificată prin simbolul D/CS;

(x)

viză diplomatică și viză de serviciu, identificată prin simbolul DS;

(xi)

alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.

Permise de ședere:

permis de ședere;

carte albastră a UE;

permis de ședere pentru membrul de familie al unui cetățean al Uniunii;

permis de ședere pentru membrul de familie al unui cetățean al Confederației Elvețiene;

permis de ședere permanentă pentru membrul de familie al unui cetățean al Uniunii;

permis de ședere permanentă pentru membrul de familie al unui cetățean al Confederației Elvețiene.