—

După atingerea vârfului de 4,5 % din PIB în 2010, în 2011 deficitul public al Austriei scăzuse la 2,5 %, prin urmare sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Această îmbunătățire, comparativ cu rezultatele bugetare planificate inițial, a fost asociată parțial cu recunoașterea măsurilor de cheltuieli publice pentru recapitalizarea „băncii rele” KA Finanz (aproximativ 0,4 % din PIB) în conturile publice pentru 2012, când efectele rezultate au fost confirmate pe baza situațiilor financiare ale băncii. Într-o măsură mai mică, scăderea deficitului s-a datorat reducerii cheltuielilor publice planificate la toate nivelurile administrației, precum și condițiilor economice mai favorabile, care au dus la o creștere a veniturilor mai mare decât cea preconizată. În 2012, în contrast atât cu previziunile de la nivel național, cât și cu previziunile Comisiei, la 2,6 % din PIB, deficitul public a continuat să se situeze sub 3 % din PIB. Totuși, date fiind riscurile care persistau în legătură cu eventuale noi operațiuni de redresare a sectorului financiar, care ar fi condus la un deficit de peste 3 % din PIB în anii următori, Comisia nu a recomandat abrogarea timpurie a PDE. Respectivele riscuri s-au materializat însă doar parțial, iar pentru 2013 Austria a notificat un deficit de 1,5 % din PIB. Această nouă scădere a deficitului s-a datorat în mare măsură dimensiunii neașteptate a măsurilor cu caracter excepțional care au implicat vânzarea spectrului de frecvențe pentru telefonia mobilă, reprezentând aproape 0,6 % din PIB.

—

Programul de stabilitate pentru perioada 2014-2018, adoptat de guvernul austriac la 29 aprilie 2014, prevede o creștere a deficitului public până la 2,7 % din PIB în 2014, iar apoi o scădere până la 1,4 % din PIB în 2015. Previziunile serviciilor Comisiei din primăvara 2014 preconizează un deficit de 2,8 % din PIB în 2014 și de 1,5 % din PIB în 2015. Astfel, deficitul ar trebui să rămână sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat pe perioada analizată în previziuni. În plus, în cadrul Regulamentului (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), guvernul a anunțat și a confirmat, într-o scrisoare adresată Comisiei, o serie de economii suplimentare și venituri mai mari pe care Comisia le-a evaluat la 0,2 % din PIB având ca obiectiv evitarea unei devieri semnificative planificate de la traiectoria de ajustare impusă în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM).

—

Creșterea deficitului public în 2014 este cauzată de instituirea unui vehicul de gestionare a activelor (entitate însărcinată cu lichidarea, Abbaueinheit) în vederea lichidării activelor depreciate ale Hypo Alpe Adria. Impactul instituirii entității însărcinate cu lichidarea Hypo Alpe Adria este estimat de către un grup de experți alcătuit din consultanți externi numiți de guvern la o sumă de până la 4 miliarde EUR (1,2 % din PIB), care include efectul unei infuzii de capital în valoare de 750 de milioane de euro, realizată deja în 2014. Înregistrarea finală a acestui impact care crește deficitul va depinde de o evaluare independentă a calității activelor Hypo Alpe Adria, care va avea loc mai târziu, în cursul acestui an, pentru a permite evaluarea de către Eurostat a efectului statistic al acestei operațiuni. Evaluarea actuală realizată de grupul de experți pare să fie caracterizată de un grad rezonabil de prudență și, prin urmare, poate fi considerată plauzibilă. Totuși, nu se poate exclude ipoteza ca această operațiune să aibă un impact mai mare asupra deficitului. Aceasta reprezintă principalul risc de evoluție negativă a deficitului preconizat pentru 2014. În același timp, luând în considerare și măsurile discreționare suplimentare anunțate de guvern după publicarea previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara 2014, care ar trebui să ducă la o reducere și mai mare a deficitului global, riscurile pentru deficitul din 2014 par în general echilibrate.

—

Soldul structural, și anume soldul public ajustat în funcție de ciclul economic și fără măsuri cu caracter excepțional și alte măsuri temporare, s-a îmbunătățit, în medie, cu aproximativ 0,7 % din PIB în fiecare an între 2011 și 2013, în conformitate cu recomandările Consiliului. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara 2014, evaluarea versiunii actualizate a proiectului de plan bugetar prezentată la 29 aprilie 2014 și a măsurilor suplimentare anunțate de guvern la 12 mai 2014, se prevede ca soldul structural să se îmbunătățească ușor în 2014. În acest context, se pare că, în prezent, se înregistrează un decalaj de 0,5 % din PIB față de ajustarea necesară a soldului structural pentru atingerea OTM în 2014, ceea ce sugerează necesitatea de a consolida măsurile bugetare în vederea asigurării conformității depline cu componenta preventivă a Pactului de stabilitate și creștere, având în vedere riscul emergent al unei devieri importante de la traiectoria de ajustare impusă.

—

Ponderea datoriei în PIB a crescut de la 69,2 % la 74,5 % între 2009 și 2013. Se preconizează că datoria publică brută va crește până la aproximativ 80 % din PIB în 2014, în principal din cauza includerii în datoria publică a datoriilor suportate în legătură cu transferul activelor depreciate ale grupului Hypo Alpe Adria către entitatea însărcinată cu lichidarea.