(1)

La 25 martie 2009, Ungaria a acordat băncii FHB Jelzálogbank Nyrt (denumită în continuare „FHB” sau „banca”) un credit de stat pe termen mediu în valoare de 120 de miliarde de forinți (HUF) [aproximativ 410 (2) milioane EUR] în cadrul schemei de consolidare a lichidităților pentru băncile ungare, aprobată de Comisie la 14 ianuarie 2010 (3). La 31 martie 2009, autoritățile ungare au recapitalizat FHB cu suma de 30 de miliarde HUF (aproximativ 100 de milioane EUR) sub formă de acțiuni preferențiale nou-emise cu dividende speciale, plus o acțiune cu drept de vot, acordată la 31 martie 2009 în cadrul schemei de garantare și recapitalizare aprobate de Comisie (4).

(2)

Prin scrisorile din 3 aprilie, 13 mai, 14 iulie și 11 septembrie 2009, Comisia a solicitat informații de la autoritățile ungare cu privire la condițiile recapitalizării. Autoritățile ungare au răspuns prin scrisorile din 24 aprilie, 2 iunie, 12 august și 9 octombrie 2009.

(3)

Din cauza unor îndoieli cu privire la viabilitatea băncii la momentul recapitalizării, Comisia a solicitat Ungariei, la 19 octombrie 2009, să prezinte un plan de restructurare a FHB în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (5) (denumită în continuare „Comunicarea privind restructurarea”). Ungaria a furnizat informații suplimentare la 12 și 19 noiembrie 2009, precum și un proiect de plan de restructurare, la 26 ianuarie 2010.

(4)

La 19 februarie 2010, FHB a rambursat statului valoarea totală a recapitalizării.

(5)

Prin scrisorile din 24 și 25 martie 2010, Ungaria a prezentat Comisiei informații suplimentare. FHB a organizat o adunare generală a acționarilor la 21 aprilie 2010, în care a decis cu privire la plata către stat a remunerației pentru recapitalizare, după care Comisia a solicitat informații, prin scrisoarea din data de 22 aprilie 2010.

(6)

Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisorile din 2 iunie și, respectiv, 1 octombrie 2010. Autoritățile ungare au furnizat informații suplimentare prin scrisoarea din 11 iunie 2010.

(7)

La 15 iunie 2010, Ungaria a prezentat un plan actualizat de restructurare, care a fost completat cu date esențiale suplimentare, prezentate la 30 septembrie 2010.

(8)

Autoritățile ungare au transmis informații suplimentare prin scrisorile din 18 iunie, 28 iulie și 5 octombrie 2010 și au informat Comisia, prin scrisoarea din data de 29 octombrie 2010, cu privire la faptul că FHB plătise o remunerație pentru recapitalizare.

(9)

La 16 decembrie 2010, Comisia a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”) cu privire la măsurile de ajutor în favoarea FHB. Ulterior, autoritățile ungare au solicitat Comisiei să modifice decizia respectivă, întrucât unele părți din aceasta s-au dovedit a fi incorecte și neactualizate. Prin urmare, decizia a fost înlocuită cu o nouă decizie din 24 ianuarie 2011 (6) (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”). Prin scrisoarea din data de 24 ianuarie 2011, Comisia a informat autoritățile ungare că a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din tratat cu privire la măsura de ajutor în cauză. Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 18 iunie 2011. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsura în cauză.

(10)

Prin scrisoarea din data de 2 martie 2011, autoritățile ungare și-au trimis observațiile cu privire la decizia Comisiei din 24 ianuarie 2011 de inițiere a procedurii, demarând o procedură oficială de investigare cu privire la măsura acordată FHB. Observațiile respective au fost completate cu observațiile primite de la FHB prin scrisoarea din data de 11 iulie 2011.

(11)

Prin scrisoarea din data de 18 iulie 2011, o parte terță (Magyar Jelzálogbank Egyesület — Asociația Ungară a Băncilor Ipotecare) a prezentat Comisiei observațiile sale cu privire la decizia acesteia de a iniția procedura.

(12)

Prin scrisoarea din data de 3 octombrie 2011, autoritățile ungare au prezentat o nouă actualizare a planului de restructurare, precum și informații suplimentare privind rambursarea recapitalizării către statul ungar.

(13)

La 15 decembrie 2011, FHB și statul ungar au semnat un nou acord, prin care banca s-a angajat să plătească statului remunerația convenită inițial în acordul de recapitalizare.

(14)

FHB a fost înființată de către stat în 1997. Treptat, statul și-a vândut participația la FHB. În 2003, FHB a fost cotată la Bursa de Valori din Budapesta și, în august 2007, statul și-a redus participația majoritară în bancă la puțin peste 4 %.

(15)

FHB a fost creată inițial ca bancă de credit ipotecar, obiectivul fiind promovarea utilizării de obligațiuni ipotecare. Aceasta a fost supusă unor reguli stricte cu privire la o activitate restrânsă, la garanții și la supravegherea specifică, astfel încât să garanteze o maximă siguranță a obligațiunilor ipotecare. Inițial, FHB a avut exclusiv dreptul de a acorda credite ipotecare pe termen lung și garanțiile aferente, precum și de a efectua unele tipuri de tranzacții cu derivate pentru a se asigura împotriva riscurilor legate de activitatea de acordare de credite ipotecare. Obligațiunile ipotecare au constituit sursa principală utilizată de bancă pentru a-și finanța activitatea de creditare. De asemenea, banca a refinanțat împrumuturi ipotecare prelungite de alte bănci.

(16)

În 2006, FHB a introdus un nou plan strategic pentru a-și extinde activitatea bancară și rețeaua de sucursale, cu scopul de a-și lărgi baza de finanțare și operațională prin pătrunderea pe piața vânzărilor cu amănuntul prin intermediul Băncii Comerciale FHB. De-a lungul timpului, FHB a început să vândă diferite produse de creditare pentru persoane fizice și întreprinderi și, de asemenea, a oferit servicii în domeniul administrării de conturi, al acceptării de depozite și al cardurilor, extinzând astfel gama de produse către sfera pasivelor.

(17)

FHB este un grup alcătuit dintr-o societate-mamă, FHB Mortgage Bank Co. Plc., și din filialele pe care le deține integral: FHB Commercial Bank Ltd, FHB Service Ltd, FHB Real Estate Ltd și FHB Life Annuity Real Estate Investment Ltd. FHB este activă, în principal, pe piața obligațiunilor ipotecare. Pe această piață, FHB deține o cotă de piață de 23 % (2009) și ocupă locul doi printre cei mai mari actori de pe piața ungară (după OTP Bank cu o cotă de piață de 74 %). FHB deține o cotă de piață de 4,6 % pe piața creditelor ipotecare pentru persoane fizice și 0,6 % pe piața depozitelor pentru persoane fizice.

(18)

Atunci când banca a fost recapitalizată, în martie 2009, bilanțul său total s-a ridicat la 746,2 miliarde HUF. La aceeași dată, rata de adecvare a capitalului băncii (denumită în continuare „RACB”) s-a ridicat la 10,5 %. Injecția de capital de la stat a crescut rata de adecvare a capitalului băncii FHB la 16,1 % la sfârșitul anului 2009 (calculată conform normelor contabile ungare).

(19)

Ungaria este unul dintre statele membre cel mai grav afectate de criza financiară. Anii în care s-au efectuat în exces cheltuieli din bugetul de stat și explozia creditelor pentru construcții și pentru consum au dat naștere la dezechilibre grave în economie, chiar înainte de criză. Prevalența creditelor pentru locuințe exprimate în euro și în franci elvețieni, precum și menținerea dependenței de finanțarea externă, au vulnerabilizat puternic țara și sectorul bancar al acesteia față de fluctuațiile valorii forintului ungar, care s-a fragilizat semnificativ în timpul crizei.

(20)

Criza financiară a afectat în așa măsură Ungaria încât, în noiembrie 2008, Fondul Monetar Internațional (denumit în continuare „FMI”), Uniunea Europeană (denumită în continuare „UE”) și Banca Mondială au trebuit să acorde Ungariei împrumuturi de urgență pentru calmarea tensiunilor pe piețele financiare ale țării.

(21)

Ca răspuns la perturbările grave survenite în economia ungară cauzate de criză, guvernul ungar a introdus o serie de măsuri care vizează sprijinirea sectorului financiar, finanțate printr-un pachet comun acordat de UE/FMI/Banca Mondială. Măsurile au inclus o schemă de sprijin pentru consolidarea lichidității și o schemă de garantare și de recapitalizare.

(22)

Schema de sprijin pentru consolidarea lichidității (denumită în continuare „schema pentru lichidități”), prevăzută în Legea privind finanțele publice din Ungaria prevede lichidități sub formă de împrumuturi pentru instituțiile financiare. Aceasta a fost aprobată de Comisie la 14 ianuarie 2009 (7) și ulterior a fost prelungită de mai multe ori, cel mai recent până la 31 decembrie 2011 (8).

(23)

Prin decizia din 12 februarie 2009 (9), Comisia a aprobat schema de garantare și de recapitalizare prezentată de Ungaria. În conformitate cu schema, statul ungar putea subscrie acțiuni preferențiale, care sunt considerate capital de rangul 1 în bănci. Recapitalizarea, ca parte a schemei, a fost prelungită de mai multe ori, cel mai recent până la 31 decembrie 2011.

(24)

În conformitate cu schema de garantare și de recapitalizare, în cazul în care recapitalizarea depășește 2 % din activele ponderate în funcție de risc ale unei bănci (denumite în continuare „APR”), autoritățile ungare trebuie, în primul rând, să informeze Comisia și să prezinte o evaluare detaliată privind motivele pentru care consideră că o astfel de bancă ar trebui considerată în continuare drept o instituție fundamental solidă. În cazul în care Comisia nu acceptă evaluarea băncii, conform căreia aceasta este fundamental solidă, recapitalizarea mai poate avea loc, dar remunerarea trebuie să fie majorată, astfel încât să reflecte riscul mai ridicat, iar Comisiei trebuie să i se prezinte un plan de restructurare, în termen de șase luni de la recapitalizare.

(25)

Ungaria a fost grav afectată de criza financiară care, împreună cu alte probleme interne în sectorul bancar, a agravat situația băncilor ungare.

(26)

FHB a solicitat sprijin din partea statului, întrucât, spre deosebire de multe alte bănci ungare, nu avea o societate-mamă în zona euro și, prin urmare, nu a putut obține o finanțare ieftină de la Banca Centrală Europeană (denumită în continuare „BCE”). Facilitățile BCE, inclusiv diverse facilități de răscumpărare (repo), au fost disponibile în zona euro începând din toamna anului 2008. Banca Națională a Ungariei a creat o facilitate la începutul anului 2010, dar aceasta nu a făcut decât să crească accesul la finanțare în HUF și nu la finanțare în EUR care, în conformitate cu FHB, a fost esențială în perioada cea mai grea a crizei (10).

(27)

Potrivit autorităților ungare, recapitalizarea FHB a fost necesară pentru a se asigura solvabilitatea băncii și a se contracara dificultățile în materie de lichiditate cu care s-a confruntat întregul sector bancar din Ungaria.

(28)

Măsurile de ajutor acordate de Ungaria băncii FHB, descrise în decizia Comisiei din 24 ianuarie 2011 de inițiere a procedurii, constau:

(29)

Un acord de recapitalizare între Ungaria și FHB a stabilit formula pentru calcularea ratei de remunerare a statului pentru acțiuni la 10,49 %, care este conformă cu rata de remunerare pentru băncile fundamental solide stabilită în schema de garantare și de recapitalizare, care se va plăti sub formă de dividende. Recapitalizarea s-a ridicat la 9 % din activele ponderate în funcție de risc ale FHB, depășind pragul de 2 % stabilit în schema de garantare și de recapitalizare, conform căreia instituțiile beneficiare pot fi considerate fundamental solide. Dat fiind că măsura nu a fost notificată Comisiei înainte de punerea în aplicare, Comisia nu a avut posibilitatea să verifice dacă banca ar fi trebuit să fie considerată fundamental solidă, în baza schemei de garantare și de recapitalizare. În cazul în care beneficiarul nu este considerat viabil în baza schemei de garantare și de recapitalizare, este necesar un plan de restructurare, iar rata de remunerare trebuie să reflecte un nivel de risc mai ridicat al băncii și să fie mai mare decât rata de remunerare a unei bănci fundamental solide.

(30)

În ciuda dificultăților întâmpinate, banca a reușit să reziste în perioada analizată: aceasta a deținut o poziție puternică a capitalului (RACB de 10,5 % în martie 2009) și ratingul Baa3 acordat de Moody's Investors Service (denumită în continuare „Moody's”) a plasat-o în continuare în categoria băncilor de investiții. În februarie 2010, la mai puțin de nouă luni de la recapitalizare, banca a răscumpărat acțiunile preferențiale cu dividende speciale deținute de stat.

(31)

Banca a decis să ramburseze recapitalizarea pe baza unei RACB revizuite, consolidate, actuale și estimate, ținând seama de previziunile macroeconomice utilizate în planificarea din 2010, precum și de informațiile privind volumele, soldurile și riscurile preconizate, astfel cum rezultă din planul financiar din 2010 al băncii. Reexaminarea acestor elemente a dus la concluzia că, în pofida crizei financiare globale, situația băncii până la sfârșitul anului a fost în mod considerabil mai bună decât se aștepta la momentul acordului cu statul ungar privind recapitalizarea băncii la începutul anului 2009.

(32)

FHB a rambursat statului recapitalizarea promită de la stat și nu a plătit acestuia nicio remunerație, ceea ce a fost o încălcare a acordului de recapitalizare (11). Cu toate acestea, banca a considerat că acțiunile preferențiale cu dividende speciale deținute de stat nu se calificau în mod automat pentru plata dividendelor, iar caracterul lor preferențial însemna doar că banca trebuia să plătească statului dividendele declarate, înainte de a plăti dividende la acțiunile obișnuite. Dat fiind că acționarii, în ansamblu, nu au primit niciun fel de dividende pentru perioada în care statul a deținut acțiunile preferențiale cu dividende speciale, banca a considerat că nu avea nicio obligație de a plăti dividende preferențiale. În plus, FHB a susținut că, în orice caz, statul nu mai deținea acțiuni preferențiale cu dividende speciale atunci când dividendele au fost stabilite pentru exercițiul 2009, având în vedere faptul că banca răscumpărase deja acțiunile.

(33)

FHB a informat Comisia că participase la testul de rezistență organizat la nivelul UE în 2010, coordonat de Comitetul supraveghetorilor băncilor europene, în cooperare cu BCE și cu Autoritatea de supraveghere financiară a Ungariei. Testul de rezistență s-a axat pe rata de adecvare a capitalului, și mai puțin pe riscurile de lichiditate. Rezultatele testului, efectuat pe baza cifrelor consolidate la sfârșitul exercițiului 2009, au evidențiat o zonă tampon de [peste 50] (*1) de milioane EUR de capital de rangul 1 comparativ cu pragul de 6 % al ratei de adecvare a capitalului de rangul 1 pentru FHB.

(34)

Prin Legea CX din anul 2010 privind modificarea anumitor legi privind economia și finanțele (denumită în continuare „Legea CX din 2010”), care a intrat în vigoare la data de 21 august 2010, Ungaria a modificat legea CIV din 2008 privind stabilitatea sistemului financiar intermediar (denumită în continuare „Legea privind stabilizarea”). Legea CX din 2010 a instituit retroactiv un drept juridic pentru statul ungar de a solicita de la FHB remunerația legată de recapitalizare, chiar dacă statul ungar nu mai era acționar la momentul în care a avut loc adunarea acționarilor FHB în care s-a decis plata dividendelor.

(35)

La 28 octombrie 2010, statul ungar și FHB au semnat un acord, conform căruia FHB trebuia să plătească statului ungar o remunerație de 890 de milioane HUF aferentă recapitalizării, majorată cu dobânda de penalizare de 11 726 786 HUF.

(36)

Conform autorităților ungare, nivelul remunerației ar fi fost determinat pe baza condițiilor prevăzute în schema privind lichiditățile. Autoritățile ungare au susținut că recapitalizarea a fost acordată din aceeași sursă de finanțare ca și sprijinul de consolidare a lichidităților, acordat sub forma unui credit și, din aceste motive, remunerația datorată în legătură cu recapitalizarea și cu sprijinul pentru consolidarea lichidității ar fi trebuit să fie aceeași. Capitalul a fost pus la dispoziția FHB la 6 mai 2009, fiind rambursat la 19 februarie 2010. Rata dobânzii aplicate în cele din urmă a fost aceeași cu rata dobânzii plătite pentru împrumutul de aproximativ 400 de milioane EUR. Conform informațiilor furnizate de Ungaria, media lunară a ratei dobânzii rezultate se ridica la 3,79 %-4,08 %; valoarea reală a fost calculată pe o bază săptămânală. Conform informațiilor furnizate de autoritățile ungare, suma totală a remunerației, 890 de milioane HUF, a fost plătită la sfârșitul anului 2010.

(37)

Dobânzile de penalizare au fost percepute în conformitate cu rata de referință din Ungaria, de 5,97 %, astfel cum a fost publicată de Comisie (12), majorată cu 100 de puncte de bază. Dobânda de penalizare a fost calculată pentru perioada cuprinsă între 21 august 2010 atunci când a intrat în vigoare Legea privind stabilizarea modificată, până la 28 octombrie 2010, când a fost semnat acordul.

(38)

La 15 decembrie 2011, statul ungar și FHB au încheiat un nou acord prin care banca a acceptat să plătească statului o sumă totală de 10,49 % din totalul recapitalizării (și anume, suma totală de plată de 2 491 742 552 HUF). În temeiul acestui nou acord, FHB s-a angajat să plătească statului, până la 31 decembrie 2011, o sumă suplimentară în valoare de 1 601 742 552 HUF, calculată ca diferența dintre remunerația totală în valoare de 890 de milioane HUF, menționată la considerentul 36, și suma plătită la 28 octombrie 2010.

(39)

La 30 septembrie 2010, Ungaria a prezentat Comisiei un plan de restructurare actualizat pentru FHB. Prin scrisoarea din data de 3 octombrie 2011 au fost transmise Comisiei informații suplimentare cu privire la planul de restructurare. Aspectele principale ale planului de restructurare au fost descrise deja în decizia Comisiei de inițiere a procedurii. La 3 octombrie 2011 au fost prezentate elemente suplimentare, descrise în secțiunile 4.1-4.3.

(40)

În 2010, mediul economic internațional și național era foarte dificil, deși au existat semne de ameliorare. În 2010, rentabilitatea sectorului bancar din Ungaria a fost cu mult inferioară celei din anul precedent. În temeiul Legii XC din 2010, care a intrat în vigoare la 13 august 2010, guvernul ungar a introdus un impozit special, pe care trebuiau să îl plătească organizațiile financiare, în valoare totală de 187 miliarde HUF, suportat, în principal, de către instituțiile de credit.

(41)

Cererea de credite a clienților persoane fizice a scăzut drastic în 2010; în același timp, oferta a fost diminuată din cauza evoluției nefavorabile a mediului de reglementare și a condițiilor pieței. De asemenea, a avut de suferit creditarea pentru mediul de afaceri, în general, deși unele bănci — inclusiv FHB — și-au extins activitățile legate de întreprinderi.

(42)

Evenimentul cel mai important privind atât operațiunile, cât și rezultatele financiare ale FHB, a fost achiziționarea Allianz Commercial Bank Ltd (denumită în continuare „Allianz Bank”), precum și Acordul de cooperare strategică pe termen lung dintre Allianz Hungaria Insurance Co. Ltd. (denumită în continuare „Allianz Hungaria Insurance”) și FHB. Achiziția a fost încheiată la 30 septembrie 2010. În același timp, FHB a lansat un proiect de integrare care viza fuziunea Allianz Bank cu Banca Comercială FHB, raționalizarea și optimizarea operațiunilor întregului grup (rețeaua de sucursale, canalele de distribuție, gama de produse, operațiunile IT, structura de organizare și resursele umane etc.).

(43)

Achiziția a avut efecte pozitive asupra profitului net al grupului FHB în 2010. Veniturile excepționale legate de achiziție au compensat impactul negativ al impozitului bancar special, diminuarea portofoliului de credite și creșterea costului de finanțare. Profitul total obținut de FHB în anul 2010 s-a ridicat la 11,2 miliarde HUF, reprezentând o creștere de 58,9 % comparativ cu anul 2009.

(44)

Ca urmare a achiziționării Allianz Bank, numărul de conturi bancare pentru persoane fizice și juridice deschise la FHB a crescut în mod semnificativ, de la […] în decembrie 2009, la […] în decembrie 2010 (+ […] %). Cu toate acestea, din cauza numărului mare de conturi latente, valoarea depozitelor nu a crescut proporțional, dar a crescut de la […] miliarde HUF în decembrie 2009 la […] miliarde HUF în decembrie 2010 (+ […] %). Cota de piață a FHB pe piețele depozitelor pentru persoane fizice și pentru întreprinderi a crescut de la […] %, la […] % și de la […] % la […] %. Astfel, achiziționarea Allianz Bank a crescut ponderea depozitelor în diferitele surse de finanțare a FHB și a redus totalul obligațiunilor ipotecare de la […] miliarde HUF în 2010 la […] miliarde HUF în 2011.

(45)

Conform previziunilor FHB, întemeiate pe bilanțul consolidat estimat și pe contul de profit și pierdere din 2011, rata de adecvare a capitalului băncii trebuia să fie de aproximativ […] % în decembrie 2011. Această previziune ține seama de plata suplimentară care trebuia virată statului ungar în legătură cu recapitalizarea din martie 2009, efectuată la 15 decembrie 2011, de comun acord cu statul ungar.

(46)

În octombrie 2010, FHB a plătit, în schimbul recapitalizării de 30 de miliarde HUF, o remunerație în valoare de 890 de milioane HUF. Rata dobânzii aplicate inițial era aceeași cu cea aplicată împrumutului de 120 de miliarde HUF, adică o medie lunară situată între 3,79 % și 4,08 %.

(47)

În conformitate cu noul acord semnat la 15 decembrie 2011 între FHB și statul ungar, banca s-a angajat să plătească statului o remunerație totală de 2 491 742 552 HUF reprezentând 10,49 % din suma totală a recapitalizării, astfel cum se convenise inițial între bancă și stat în acordul de recapitalizare.

(48)

Informațiile suplimentare transmise în octombrie 2011 nu au abordat în mod expres denaturările concurenței. Cu toate acestea, ele subliniau faptul că, în pofida achiziționării Allianz Bank, cota de piață a FHB în ceea ce privește depozitele persoanelor fizice și depozitele persoanelor juridice rămânea la un nivel scăzut (la [0,7 %-1,3 %] și, respectiv, la [0,4 %-0,95 %] la 31 decembrie 2010 și [0,65 %-1,3 %] și, respectiv, la [1 %-1,35 %] la 30 iunie 2011).

(49)

Comisia a inițiat procedura oficială de investigare, întrucât a considerat că principalele ipoteze pe care se baza planul de restructurare și previziunile de afaceri ale FHB nu erau justificate suficient și nu țineau seama de achiziționarea recentă de către FHB a companiei Allianz Bank. În plus, Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoielile cu privire la viabilitatea pe termen lung a FHB, având în vedere expunerea puternică a acesteia la finanțarea interbancară și la piața imobiliară din Ungaria.

(50)

În plus, având în vedere nivelul scăzut al remunerației plătite statului în octombrie 2010 în legătură cu suma reprezentând recapitalizarea (corespunzătoare unei rate medii a dobânzii de 3,79 %-4,08 %, astfel cum se prevede în schema privind lichiditățile), Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoielile cu privire la faptul că era suficientă contribuția proprie a băncii la efortul său de restructurare. Achiziționarea de către FHB a companiei Allianz Bank și acordul cu Allianz Hungaria Insurance a dat naștere, de asemenea, la îndoieli cu privire la măsura în care ajutorul a fost limitat la suma minimă necesară.

(51)

În fine, Comisia a considerat, de asemenea, că autoritățile ungare nu au demonstrat că au fost luate măsuri suficiente pentru limitarea denaturării concurenței cauzate pieței de ajutorul de care a beneficiat FHB, în special din perspectiva strategiei sale de extindere, a achiziționării recente a Allianz Bank, precum și a nivelului scăzut al remunerației plătite statului în legătură cu recapitalizarea.

(52)

La 18 iulie 2011, Comisia a primit observații din partea Asociației Ungară a Băncilor Ipotecare (denumită în continuare „Asociația”). În observațiile sale, Asociația a reamintit amploarea crizei care a lovit economia și sectorul bancar din Ungaria în 20082009 și a subliniat faptul că recapitalizarea FHB a avut loc ca urmare a contextului macroeconomic, grav afectat de criză. Intervenția statului în favoarea FHB a avut rolul de a atenua unele riscuri grave care amenințau sectorul creditului ipotecar din Ungaria și piața obligațiunilor ipotecare. Într-adevăr, ca urmare a vulnerabilității la fluctuația cursului valutar, consolidarea francului elvețian față de forintul ungar, scăderea veniturilor consumatorilor și creșterea șomajului, s-a produs o degradare rapidă și severă a calității portofoliului de credite ipotecare, precum și o creștere a numărului de „credite neperformante” și, la nivelul băncilor, diminuarea posibilităților de finanțare. Acest lucru a fost valabil, în special, în cazul FHB, care se finanțează de pe piața de capital.

(53)

Comisia a primit observații din partea autorităților ungare la 2 martie 2011, la care s-au adăugat observațiile primite de la FHB prin scrisoarea din data de 11 iulie 2011.

(54)

Ca răspuns la îndoielile Comisiei cu privire la pertinența ipotezelor care stau la baza planului de restructurare a băncii, autoritățile ungare au precizat că previziunile financiare se bazau pe ipotezele experților independenți și erau conforme cu informațiile disponibile în acel moment. În ceea ce privește viabilitatea planului de restructurare, acesta nu se deosebea de orice alte planuri sau prognoze financiare realizate de FHB.

(55)

Conform autorităților ungare, viabilitatea FHB pe termen lung este asigurată, astfel cum rezultă din faptul că FHB a reușit să obțină fonduri atât de pe piețele monetare, cât și de pe piețele de capital: în 2009, FHB a emis titluri și obligațiuni ipotecare de peste 60 de miliarde HUF și, de asemenea, a obținut împrumuturi de la investitori privați, în valoare totală de […].

(56)

În plus, autoritățile ungare precizează că, în ceea ce privește conturile de depozit ale persoanelor fizice, datele arată că poziția FHB pe acest segment a crescut de la […] % la […] % în 2009; previziunea pentru sfârșitul anului 2010 este de […] %. În plus, numărul de conturi pentru persoane fizice, precum și dimensiunea portofoliului acestor conturi a crescut în mod constant și dinamic, în pofida previziunii de piață conform căreia se va înregistra o diminuare a portofoliului. Prin urmare, banca și autoritățile ungare nu consideră drept excesiv de optimiste proiecțiile privind depozitele și conturile persoanelor fizice.

(57)

În ceea ce privește poziția FHB la nivelul lichidităților, aceasta poate fi considerată stabilă în mod constant, datorită, printre altele, faptului că banca trebuie să se conformeze cerințelor de lichiditate impuse de către agențiile de rating. Situația lichidităților băncii a rămas stabilă, chiar și în cele mai dificile perioade de criză, fapt confirmat prin scrisoarea din 19 martie 2009 a guvernatorului Băncii Centrale a Ungariei trimisă Ministerului de Finanțe.

(58)

În fine, diminuarea calității activelor băncii în timpul crizei a fost cauzată, în principal, de situația macroeconomică a Ungariei, diminuarea veniturilor gospodăriilor, scăderea ratelor de ocupare a forței de muncă și creșterea ratei șomajului, mai degrabă decât de tendința ascendentă a francului elvețian față de forintul ungar. Cu toate că FHB a lansat mai multe programe care vizau abordarea problemelor privind debitorii aflați în dificultate, calitatea portofoliului de credite nu se va îmbunătăți în mod permanent, decât printr-o creștere economică și o îmbunătățire a indicatorilor economici. Proiecțiile economice ale Băncii Centrale a Ungariei și ale guvernului ungar pentru 2011 vizează o creștere a produsului intern brut (denumit în continuare "PIB"), o îmbunătățire treptată a ocupării forței de muncă și o rată a șomajului mai scăzută, ceea ar putea avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra portofoliului de credite al FHB.

(59)

Autoritățile ungare observă că acordurile FHB cu Allianz Bank și Allianz Hungaria Insurance au fost încheiate după ce FHB s-a achitat în totalitate de datoria față de stat, la 19 februarie 2010, pentru întreaga valoare a acțiunilor emise și a răscumpărat acțiunile emise în timpul recapitalizării. Acordurile FHB cu Allianz au fost încheiate în iunie și în iulie 2010, iar achiziția a avut loc în septembrie 2010. La acea dată, FHB nu deținea niciun fond de la stat. Prin urmare, FHB nu era în măsură să finanțeze achiziționarea din recapitalizarea rambursată în februarie 2010. Analizele preliminare și discuțiile dintre FHB și Allianz au început abia după ce s-a efectuat rambursarea creditului de la stat. Mai mult, prețul de achiziție plătit de FHB pentru Allianz Bank (ținând seama de valoarea acțiunilor de trezorerie) s-a ridicat la aproximativ 3,3 miliarde HUF, în timp ce capitalul propriu al Allianz Bank era de aproape 14 miliarde HUF la 30 septembrie 2010. Astfel, pentru a putea achiziționa Allianz Bank, FHB nu avea nevoie de capital, iar tranzacția nu a redus capitalul propriu al FHB.

(60)

În plus, faptul că ajutorul a fost limitat la un minim necesar se reflectă în faptul că rata de adecvare a capitalului băncii FHB, care se ridica la 11,3 % în 2008, a atins ținta RACB de 12 %, aprobată de Comisie în cadrul schemei de garantare și de capital, numai după recapitalizare.

(61)

Autoritățile ungare constată, de asemenea, că FHB nu a plătit dividende timp de mai mulți ani la rând și a răscumpărat numai o mică parte din acțiunile sale în raport cu valoarea totală a capitalului acționarului. În consecință, având în vedere că suma reprezentând fondurile restituite proprietarilor și acționarilor a fost redusă în ultimii ani, a fost asigurată o partajare adecvată a sarcinii.

(62)

În plus față de măsurile de limitare a denaturării concurenței menționate de Comisie în decizia sa, autoritățile ungare precizează măsurile suplimentare legate de schema de garantare și de recapitalizare, precum și de acordul de recapitalizare între FHB și statul ungar, astfel:

(63)

Autoritățile ungare constată că, în conformitate cu interpretarea pe care o dau normelor privind ajutoarele de stat, aceste măsuri de natură comportamentală și alte măsuri de limitare a denaturării concurenței sunt ori au fost obligatorii pentru FHB atât timp cât statul era acționar al băncii.

(64)

În plus față de măsurile menționate anterior, FHB și-a asumat angajamente noi la punctul 3.8 din acordul de recapitalizare, care stabilește că prin recapitalizare se urmărește atingerea următoarelor obiective:

(65)

Contrar îndoielilor exprimate de Comisie, recapitalizarea FHB nu viza denaturarea concurenței prin extinderea activităților Băncii Comerciale FHB. Majorarea capitalului FHB a fost un angajament asumat în cadrul acordului de recapitalizare. Banca FHB și-a păstrat activitatea principală, fiind sprijinită, de asemenea, printr-o majorare de capital de 25 de miliarde HUF, finanțată prin recapitalizare din fonduri de stat. Portofoliul de credite corporative a crescut în mod sistematic, dar a rămas în tendința de creștere pe care o înregistrase anterior.

(66)

În opinia autorităților ungare, din cele arătate mai sus rezultă ca nefondată constatarea sumară a Comisiei și afirmația acesteia cu privire la măsurile care vizau limitarea denaturării concurenței ca fiind „foarte limitate”. Prin urmare, autoritățile ungare susțin cu insistență că acordul de recapitalizare respectă criteriile prevăzute în Legea privind stabilizarea, precum și în comunicările în domeniu ale Comisiei.

(67)

Comisia a concluzionat deja, în decizia sa din 24 ianuarie 2011 de inițiere a procedurii, că atât recapitalizarea, cât și sprijinul prin aportul de lichidități sub forma unui credit acordat FHB constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat (15). Nici statul ungar, nici FHB nu au prezentat argumente care să infirme această concluzie.

(68)

Comisia a stabilit deja în decizia sa de inițiere a procedurii din 24 ianuarie 2011 că recapitalizarea în favoarea FHB nu a respectat condițiile prevăzute de schema de garantare și de recapitalizare. În special, FHB nu a respectat condițiile care trebuie respectate atunci când majorarea de capital depășește 2 % din activele ponderate în funcție de risc ale beneficiarului. Prin urmare, măsura ar fi trebuit să fie notificată separat Comisiei, în conformitate cu condițiile din schema de garantare și de recapitalizare și cu articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(69)

În consecință, Ungaria a pus în aplicare în mod ilegal ajutorul sub formă de recapitalizare în favoarea FHB, încălcând astfel dispozițiile articolului 108 alineatul (3) din tratat.

(70)

În contextul restructurării FHB, trebuie luate în considerare toate măsurile de ajutor acordate acesteia. Prin urmare, în evaluarea compatibilității trebuie să se ia în considerare atât recapitalizarea printr-o injecție de capital de 30 de miliarde HUF, cât și contribuția la consolidarea lichidităților, sub forma unui împrumut de 120 de miliarde HUF.

(71)

După cum s-a menționat deja în decizia Comisiei din 24 ianuarie 2011, având în vedere circumstanțele specifice de pe piețele financiare, Comisia consideră că măsurile pot fi examinate în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, care prevede că „pot fi considerate compatibile cu piața internă: […] ajutoarele destinate […] să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru”. Întrucât prezenta decizie are ca scop evaluarea ajutorului de care a beneficiat FHB și a planului său de restructurare, Comisia consideră că este necesar să își bazeze evaluarea pe comunicările referitoare la aplicarea normelor privind ajutorul de stat în favoarea sectorului financiar în timp de criză (16). În special, evaluarea planului de restructurare a băncii se va baza pe Comunicarea privind restructurarea (17).

(72)

În decizia de inițiere a procedurii (18), Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la fiabilitatea ipotezelor adoptate de FHB în proiecțiile sale financiare. Comisia a observat că planul de restructurare transmis de FHB în septembrie 2010 nu aducea niciun element care să demonstreze viabilitatea ipotezelor. În plus, având în vedere că proiecțiile financiare nu păreau să țină seama de consecințele achiziționării companiei Allianz Bank și de acordul cu Allianz Hungaria Insurance, Comisia nu putea considera că proiecțiile prezentate erau valabile. De asemenea, Comisia a pus sub semnul întrebării afirmația băncii, conform căreia aceasta se baza pe o creștere considerabilă a depozitelor.

(73)

În plus, Comisia și-a exprimat preocuparea și cu privire la viabilitatea pe termen lung a băncii, considerând că modelul de afaceri al FHB era vulnerabil la crizele de lichidități din cauza dependenței semnificative a băncii de finanțarea interbancară, precum și din cauza nivelului scăzut al depozitelor. Comisia a considerat că planul de restructurare a băncii, trimis în septembrie 2010, deși se concentra asupra perspectivelor de capital, nu oferea detalii suficiente privind mecanismele de finanțare sustenabilă pe termen lung a băncii.

(74)

Pe baza informațiilor suplimentare furnizate în octombrie 2011 cu privire la planul de restructurare a băncii, Comisia remarcă faptul că previziunile financiare cuprinse în planul de restructurare din septembrie 2010 se bazează pe ipoteze realiste și viabile. Noile informații actualizate, inclusiv cele referitoare la achiziționarea companiei Allianz Bank, arată o creștere a depozitelor persoanelor fizice și întreprinderilor ale băncii, provenite din conturile dobândite prin intermediul Allianz Bank. Această achiziție vine în sprijinul ipotezelor privind creșterea depozitelor.

(75)

De asemenea, Comisia apreciază drept pozitiv faptul că o creștere a depozitelor contribuie la diversificarea surselor de finanțare ale băncii, la reducerea ponderii relative a obligațiunilor ipotecare în sursele de finanțare și la limitarea dependenței băncii de finanțarea interbancară. Pe baza informațiilor furnizate, cota finanțării interbancare (adică totalul obligațiunilor emise, depozitele din bănci și partea din obligațiunile ipotecare neutilizată pentru refinanțarea împrumuturilor) a scăzut ca procent din pasivul total al băncii, de la [35 %-30 %] la 31 decembrie 2009 la [30 %-25 %] la 31 decembrie 2010. În urma acestei reechilibrări a surselor de finanțare ale băncii în direcția depozitelor, costurile medii ale finanțării (calculate drept cheltuieli cu dobânda raportată la totalul pasivelor) au scăzut de la [7-6,5] puncte de bază la 31 decembrie 2009, la [6-5,5] puncte de bază la 31 decembrie 2010. De asemenea, s-a îmbunătățit rentabilitatea activelor, crescând de la [0,90 %-1 %] în 2009, la [1,05 %-1,10 %] în 2010. Această tendință pozitivă este confirmată în previziunile băncii, conform cărora, în 2014, rentabilitatea activelor se va stabiliza la [1,05 %-1,2 %] în cadrul unui scenariu de bază și la [0,9 %-1,05 %] în cadrul unui scenariu de criză. În 2014, rentabilitatea capitalurilor proprii ar putea atinge [11 %-13 %] în cadrul unui scenariu de bază și [10 %-12 %] în cadrul unui scenariu de criză.

(76)

De asemenea, în decizia de inițiere Comisia și-a exprimat îndoiala că măsurile acordate de către autoritățile ungare la momentul respectiv ar fi fost suficiente pentru a se identifica o soluție la expunerea FHB la piața imobiliară din Ungaria, precum și la fluctuațiile negative ale cursului de schimb. Totuși, pe baza informațiilor prezentate de Ungaria la 9 decembrie 2011, Comisia consideră drept un element pozitiv faptul că FHB a luat măsurile necesare pentru a reduce semnificativ participarea sa la piața obligațiunilor ipotecare (19). De asemenea, banca și-a crescut considerabil cota de împrumuturi pentru persoane fizice, de la [3 %-5 %] în 2009, la [9 %-11 %] în 2011. Comisia constată, de asemenea, că tranzacția „Allianz Deal” (20) a contribuit în mod semnificativ la înregistrarea acestor tendințe pozitive. În ceea ce privește expunerea băncii la fluctuațiile negative ale cursului de schimb, angajamentul FHB de a dezvolta instrumentele necesare pentru a se proteja de impactul extrem al riscurilor aferente cursului de schimb asupra capitalului, Comisia l-a considerat de natură să risipească îndoielile acesteia (21), întrucât oferă băncii posibilitatea de a elimina sau, în orice caz, de a limita riscul aferent cursului de schimb cauzat de operațiunile în valută.

(77)

Prin urmare, Comisia consideră că noul plan de restructurare, care ia în calcul achiziționarea Allianz Bank, justifică obiectivele concrete stabilite în previziunile financiare ale FHB și contribuie la restabilirea viabilității pe termen lung a băncii.

(78)

Comisia apreciază drept pozitiv faptul că suma reprezentând recapitalizarea a fost rambursată integral statului, la 19 februarie 2010, prin urmare în mai puțin de un an, și faptul că banca a rambursat acest ajutor din resurse proprii. De asemenea, FHB a utilizat fondurile proprii pentru a plăti patru tranșe din împrumutul de stat pe termen mediu, cu scadențe la 11 februarie 2011, 11 mai 2011, 11 august 2011 și 11 noiembrie 2011.

(79)

Comisia apreciază faptul că suma aferentă recapitalizării a fost rambursată anticipat statului. În plus, achiziționarea Allianz Bank de către FHB îmbunătățește profilul de lichidități al băncii, sporind nivelul sumelor din depozitele persoanelor fizice și ale întreprinderilor. Prin urmare, această achiziție constituie un aspect important al planului de afaceri al băncii și contribuie la rentabilitatea acesteia pe termen lung. În consecință, nu se poate considera că ajutorul acordat băncii FHB a fost utilizat pentru ca aceasta să își dezvolte activitățile în noi domenii de afaceri, întrucât atât Allianz Bank, cât și FHB funcționează pe aceleași piețe bancare pentru persoane fizice și pentru întreprinderi. Prin urmare, Comisia consideră că achiziționarea Allianz Bank Ltd de către FHB este o măsură adecvată pentru menținerea viabilității pe termen lung a băncii.

(80)

În plus, Comisia constată că informațiile furnizate de către autoritățile ungare înlătură îndoielile exprimate de Comisie în decizia din 24 ianuarie 2011 de inițiere a procedurii, și anume dacă achiziționarea Allianz Bank s-a realizat într-o mare măsură din fonduri de stat. Achiziționarea Allianz Bank s-a realizat la 30 septembrie 2010, după rambursarea către stat, la 19 februarie 2010, a sumei reprezentând recapitalizarea. În ceea ce privește sumele restante din împrumutul datorat statului, Comisia constată cu satisfacție faptul că banca a achitat deja, începând din februarie 2011, patru tranșe din împrumut (22). Comisia nu și-a modificat evaluarea în contextul „absenței” remunerației aferente recapitalizării, și anume suma care nu a fost plătită inițial de FHB, întrucât se ridica la aproximativ 1,6 miliarde HUF (considerentul 40), în timp ce prețul plătit pentru Allianz Bank se ridica la 3,3 miliarde HUF (considerentul 60).

(81)

În ceea ce privește remunerarea ajutorului, Comisia ia act cu satisfacție de faptul că FHB și guvernul ungar au încheiat un acord la 15 decembrie 2011, prin care FHB a acceptat să plătească statului o remunerație suplimentară de 1,6 miliarde HUF. Adăugată la suma de 890 de milioane HUF plătită în octombrie 2010, suma totală plătită de FHB pentru a compensa recapitalizarea primită de la statul ungar corespunde unei rate de remunerare de 10,49 %, conformă cu condițiile stabilite în schema de garantare și de recapitalizare.

(82)

Comisia ia notă cu satisfacție de faptul că, în mai puțin de un an, banca a rambursat recapitalizarea acordată de stat (în fapt, banca a fost recapitalizată la 23 martie 2009 și rambursarea către stat s-a efectuat la 19 februarie 2010).

(83)

Împrumutul pe termen mediu contractat de către bancă în cadrul schemei privind consolidarea lichidităților prevede o remunerație care corespunde celei mai mari valori dintre (i) dreptul special de tragere al FMI (denumit în continuare „DST”) + 345 de puncte de bază și (ii) rata de referință interbancară pe 12 luni (denumită în continuare „IBOR”) + 100 puncte de bază + 123,5 puncte de bază (corespunzătoare unei medii lunare de 3,79 %-4,08 %), în conformitate cu condițiile stabilite în schema de lichidități.

(84)

Acordul privind împrumutul pe termen mediu de la stat prevede rambursarea împrumutului […] începând de la 11 februarie 2011. În conformitate cu informațiile prezentate de autoritățile ungare, FHB a plătit patru tranșe din împrumut, scadente la 11 februarie 2011, 11 mai 2011, 11 august 2011 și 11 noiembrie 2011. Comisia remarcă în mod favorabil faptul că, până în prezent, FHB și-a îndeplinit cu promptitudine obligațiile de plată care decurg din împrumutul pe termen mediu. Comisia nu are niciun motiv să se îndoiască de faptul că împrumutul va fi rambursat integral și la timp, până la data scadenței.

(85)

Această evaluare este confirmată de rezultatele bune obținute de FHB, în pofida dificultăților apărute în sectorul bancar din Ungaria, precum și de rata, relativ ridicată a băncii, a fondurilor proprii de rang 1 (12 % la sfârșitul anului 2008, care a crescut la 16,9 % după recapitalizarea din 2009, rămânând ridicată, la 10,5 %, după rambursarea capitalului de stat). Cerința de capital pentru băncile ungare era de 8 % la momentul respectiv. Spre deosebire de alte bănci similare, banca a reușit să își mențină o poziție solidă în ceea ce privește capitalul (cu o rată de adecvare a capitalului băncii de 10,5 % în martie 2009, după rambursarea către stat a recapitalizării). În plus, banca și-a păstrat ratingul Baa3 acordat de Moody's, calificativ care o situează încă în categoria băncilor de investiții.

(86)

În lumina acestor date, Comisia consideră că dificultățile întâmpinate de FHB sunt doar temporare, și nu structurale. Prin urmare, Comisia consideră că remunerația plătită statului de către bancă este adecvată și corespunde remunerației pe care trebuie să o plătească o bancă fundamental solidă.

(87)

Dat fiind că viabilitatea băncii nu era pusă în pericol de dificultățile cu care se confrunta Ungaria, Comisia nu va impune plata unei remunerații suplimentare către stat.

(88)

În plus, remunerația plătită statului de FHB în legătură cu împrumutul pe termen mediu (a se vedea considerentul 84) corespundea condițiilor stabilite în schema privind consolidarea lichidităților. Prin urmare, Comisia consideră că remunerația aferentă ambelor măsuri de ajutor este adecvată.

(89)

De asemenea, Comisia apreciază faptul că banca nu a plătit dividende la acțiunile sale ordinare pentru exercițiile 2009 și 2010. De asemenea, FHB a instituit unele restricții în ceea ce privește salarizarea, sporurile și indemnizațiile funcționarilor superiori ai băncii, până la încetarea datoriei față de statul ungar.

(90)

Prin urmare, Comisia consideră că planul de restructurare asigură o contribuție proprie corespunzătoare a băncii, a acționarilor și a organelor de conducere la costurile pentru restructurarea băncii.

(91)

Comisia observă că măsurile prevăzute în planul de restructurare a băncii menite să limiteze denaturarea concurenței sunt reduse. În primul rând, nu sunt prevăzute măsuri structurale. În al doilea rând, măsurile de natură comportamentală din planul de restructurare sunt aplicabile numai în perioada în care banca beneficiază de aportul de capital din partea statului. În al treilea rând,Comisia consideră drept pozitiv faptul că, până în prezent, FHB și-a îndeplinit cu promptitudine obligațiile de plată care decurg din împrumutul pe termen mediu. Comisia nu are niciun motiv să se îndoiască de capacitatea băncii de a rambursa integral și la timp împrumutul, până la data scadenței. În al patrulea rând, poziția FHB pe piață nu s-a schimbat în mod semnificativ de la data achiziționării Allianz Bank (cu cote de piață de [3 %-3,3 %] și [3,4 %-3,6 %] înainte și, respectiv, după achiziționare), ceea ce oferă o nouă garanție Comisiei că denaturarea concurenței produsă de această achiziție este limitată.

(92)

Măsurile de natură comportamentală se limitează la următoarele restricții:

(93)

Comisia nu consideră că celelalte măsuri de natură comportamentală conexe recapitalizării, menționate de către autoritățile ungare în răspunsul lor la decizia de inițiere din 27 ianuarie 2011, pot fi considerate drept măsuri susceptibile de a limita denaturarea concurenței cauzată de ajutor.

(94)

Cu toate acestea, având în vedere dimensiunea redusă a prezenței FHB pe piața serviciilor bancare pentru persoane fizice și pentru întreprinderi din Ungaria, cu o cotă de piață de [0,9 %-1,08 %] și, respectiv de [0,5 %-0,9 %] pe piețele depozitelor pentru persoane fizice și pentru întreprinderi) și având în vedere faptul că banca a rambursat, în mai puțin de un an, aportul de capital primit de la stat sub formă de recapitalizare, Comisia consideră că denaturarea concurenței este limitată. În plus, dat fiind că FHB a plătit deja patru tranșe din împrumutul pe termen mediu în cadrul schemei privind consolidarea lichidităților, Comisia nu are niciun motiv să se îndoiască de faptul că banca va rambursa împrumutul în întregime și la timp.

(95)

În plus, remunerația plătită statului este conformă cu schema de garantare și de recapitalizare și, prin urmare, este adecvată, conform dispozițiilor de la punctul 34 din Comunicarea privind restructurarea.

(96)

Pe baza informațiilor comunicate de autoritățile ungare și a noului plan de restructurare comunicat de FHB și prezentat în secțiunea IV din prezenta decizie, Comisia consideră că măsurile de sprijin acordate sub forma unui împrumut pentru consolidarea lichidităților și a unei recapitalizări sunt compatibile cu piața internă, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat și îndeplinesc cerințele din Comunicarea privind restructurarea în ceea ce privește viabilitatea, partajarea sarcinii și măsurile de limitare a denaturării concurenței.

(97)

Ungaria a acceptat, în mod excepțional, ca prezenta decizie să fie adoptată în limba engleză, ca singură versiune lingvistică autentică,