|
5.6.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 153/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) nr. 501/2013 AL CONSILIULUI
din 29 mai 2013
de extindere a taxei antidumping definitive impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză la importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 13,
având în vedere propunerea prezentată de Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) după consultarea Comitetului consultativ,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Măsuri existente
|
(1) |
Prin Regulamentul (CEE) nr. 2474/93 (2), Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă de 30,6 % asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză. În urma unei anchete privind eludarea măsurilor efectuată în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază, prin Regulamentul (CE) nr. 71/97 al Consiliului (3), această taxă a fost extinsă la importurile de anumite componente de biciclete originare din Republica Populară Chineză. În plus, s-a decis instituirea unui „regim de scutire” în temeiul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. Detalii privind acest regim au fost furnizate în Regulamentul (CE) nr. 88/97 al Comisiei (4). |
|
(2) |
În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (CE) nr. 1524/2000 (5), că măsurile menționate anterior trebuie să fie menținute. |
|
(3) |
În urma reexaminării intermediare efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (CE) nr. 1095/2005 (6), majorarea taxei antidumping în vigoare la 48,5 %. |
|
(4) |
În octombrie 2011, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 (7), a decis că măsurile menționate anterior trebuie să fie menținute („măsurile existente”). |
|
(5) |
În martie 2012, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8), deschiderea unei reexaminări intermediare a măsurilor antidumping privind importurile în Uniune de biciclete originare din RPC, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază antidumping. |
|
(6) |
În mai 2013, Consiliul, prin Regulamentul (UE) nr. 502/2013 (9), a modificat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări intermediare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009. |
|
(7) |
În aprilie 2012, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (10), deschiderea unei proceduri antisubvenție privind importurile în Uniune de biciclete originare din Republica Populară Chineză, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 (11). |
|
(8) |
În noiembrie 2012, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (12), că constatările anchetei actuale pot fi utilizate în ancheta antisubvenție menționată în considerentul 7 de mai sus. |
|
(9) |
În mai 2013, Comisia, prin Decizia 2013/227/UE (13), a închis procedura antisubvenție menționată în considerentul 7 de mai sus, fără a institui măsuri. |
1.2. Cerere
|
(10) |
La 14 august 2012, Comisia a primit, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, o cerere prin care i se solicită să efectueze o anchetă cu privire la o posibilă eludare a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză și să supună înregistrării importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia. |
|
(11) |
Cererea a fost depusă de Asociația Europeană a Producătorilor de Biciclete (denumită în continuare „EBMA”), în numele societăților In Cycles — Montagem e Comercio de Bicicletas, Lda, SC. EUROSPORT DHS S.A. și MAXCOM Ltd, trei producători de biciclete din Uniune. |
1.3. Deschiderea anchetei
|
(12) |
După ce a constatat, în urma consultării comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă prima facie pentru deschiderea unei anchete în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a decis să efectueze o anchetă cu privire la o posibilă eludare a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de biciclete originare din RPC și să supună înregistrării importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia. |
|
(13) |
Ancheta a fost deschisă la 25 septembrie 2012, prin Regulamentul (UE) nr. 875/2012 al Comisiei (14) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”). |
|
(14) |
Elementele de probă prima facie aflate la dispoziția Comisiei au indicat o modificare semnificativă a configurației schimburilor comerciale ce implică exporturi din RPC, Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia către Uniune în urma creșterii taxei antidumping la importurile de produse vizate de Regulamentul (CE) nr. 1095/2005 menționat în considerentul 3. Modificarea configurației schimburilor comerciale pare să fi avut loc fără o motivare sau justificare suficientă, alta decât creșterea taxei. |
|
(15) |
Această modificare a părut să fie generată de transbordarea către Uniune, prin Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, de biciclete originare din RPC, și de operațiunile de asamblare efectuate în Indonezia, Sri Lanka și Tunisia. |
|
(16) |
În plus, elementele de probă au indicat că efectele corective ale măsurilor antidumping existente asupra produsului în cauză sunt compromise, atât în ceea ce privește prețul, cât și în ceea ce privește cantitatea. Un volum semnificativ de importuri ale produsului care face obiectul anchetei a părut să fi înlocuit importurile produsului în cauză originar din RPC. În plus, suficiente elemente de probă au atestat faptul că importurile produsului care face obiectul anchetei s-au efectuat la prețuri inferioare prețului neprejudiciabil stabilit în cadrul anchetei care a condus la măsurile existente. |
|
(17) |
În fine, au existat dovezi că prețurile produsului vizat de anchetă a făcut obiectul unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru produsul în cauză. |
1.4. Ancheta
|
(18) |
Comisia a informat oficial autoritățile din RPC, Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, producătorii-exportatori din aceste țări și importatorii din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și industria din Uniune, cu privire la deschiderea anchetei. |
|
(19) |
Formularele de scutire au fost trimise producătorilor-exportatori din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia cunoscuți Comisiei sau prin intermediul misiunilor statelor Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia pe lângă Uniunea Europeană. S-au trimis chestionare producătorilor-exportatori din RPC cunoscuți Comisiei sau prin intermediul misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană. De asemenea, s-au trimis chestionare importatorilor neafiliați cunoscuți din Uniune. |
|
(20) |
Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul prevăzut în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate în legătură cu faptul că lipsa de cooperare ar putea conduce la aplicarea dispozițiilor articolului 18 din regulamentul de bază și la stabilirea de constatări pe baza faptelor disponibile. |
|
(21) |
Patru producători-exportatori din Indonezia, unul din Malaysia, șase din Sri Lanka și doi din Tunisia au trimis răspunsuri la formularele de scutire. Nu a existat cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi. Trei importatori neafiliați din Uniune au trimis răspunsuri la chestionar. |
|
(22) |
Comisia a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:
|
1.5. Perioada de raportare și perioada de anchetă
|
(23) |
Ancheta a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 și 31 august 2012 (denumită în continuare „PA”). În cursul PA, au fost colectate date pentru a studia, printre altele, presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale în urma creșterii taxei antidumping în 2005. Pentru perioada de raportare (denumită în continuare „PR”), cuprinsă între 1 septembrie 2011 și 31 august 2012, au fost colectate date mai detaliate, pentru a se examina posibila compromitere a efectului corectiv al măsurilor în vigoare, precum și existența dumpingului. |
2. REZULTATELE ANCHETEI
2.1. Considerații generale
|
(24) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, existența eludării a fost evaluată analizând, în mod succesiv, dacă configurația schimburilor comerciale dintre RPC, cele patru țări în cauză și Uniune a suferit o modificare; dacă aceasta era rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități care nu a avut la bază vreun alt motiv întemeiat sau justificare economică suficientă decât instituirea taxei, dacă existau elemente de probă pentru a dovedi existența unui prejudiciu sau compromiterea efectelor corective ale taxei în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile produsului care face obiectul anchetei și dacă au existat elemente de probă care să ateste existența dumpingului în raport cu valorile normale stabilite anterior, dacă este cazul în conformitate cu prevederile articolului 2 din regulamentul de bază. |
2.2. Produsul vizat și produsul care face obiectul anchetei
|
(25) |
Produsul în cauză este reprezentat de biciclete și similare (inclusiv tricicluri, însă exclusiv monocicluri), fără motor, originare din Republica Populară Chineză, încadrate în prezent la codurile NC 8712 00 30 și ex 8712 00 70 (denumit în continuare „produsul în cauză”). |
|
(26) |
Produsul care face obiectul anchetei este același cu cel descris mai sus, însă expediat din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă este sau nu declarat ca fiind originar din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, încadrat în prezent la aceleași coduri NC ca produsul în cauză (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”). |
|
(27) |
Ancheta a arătat că bicicletele, astfel cum sunt definite mai sus, exportate în Uniune din RPC și cele expediate către Uniune din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, sunt destinate acelorași utilizări și, prin urmare, ar trebui considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
2.3. Gradul de cooperare și determinarea volumului schimburilor comerciale
2.3.1. Indonezia
|
(28) |
Cele patru societăți indoneziene care au depus o cerere de scutire, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, au reprezentat, în cursul perioadei de raportare, 91 % din totalul importurilor din Indonezia în Uniune. Volumul global al importurilor din Indonezia a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Comext (15). |
|
(29) |
Datele prezentate de o societate nu au putut fi verificate, deoarece societatea a susținut că nu a păstrat fișele de lucru utilizate la completarea formularului de scutire. Prin urmare, compania nu a putut să explice și să demonstreze modul în care au fost obținute cifrele raportate. În plus, datele transmise de societate s-au dovedit a fi nefiabile, deoarece s-a constatat că cifrele raportate, care au fost testate și recalculate pe baza datelor contabile disponibile la sediul societății, sunt incorecte (de exemplu, cifrele pentru achiziții, volumul de producție). Ancheta a arătat, de asemenea, că directorul de vânzări al societății era, de fapt, în același timp, angajat al unui producător chinez de biciclete care era principalul furnizor de materii prime (componente de biciclete) al societății indoneziene. |
|
(30) |
Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, societatea a fost informată cu privire la intenția de a nu se ține cont de informațiile furnizate de aceasta și i s-a acordat un termen limită pentru a-și transmite observațiile. |
|
(31) |
Societatea a afirmat că a fost foarte cooperantă, furnizând toate documentele solicitate, în afară de fișele de lucru, despre care susține că nu ar fi fost solicitate înainte. Cu toate acestea, fișele de lucru au fost solicitate în scrisoarea prealabilă verificării transmisă societății înainte de verificarea la fața locului. În plus, societatea a susținut că modul de calculare a valorii producției și a valorii achizițiilor a fost afectat de explicațiile eronate ale unui lucrător și că verificarea operațiunilor de export este corectă. În această privință, trebuie subliniat faptul că, în ciuda explicațiilor obținute de la lucrători, în cele din urmă nu a fost posibil să se reconcilieze cifrele furnizate la fața locului cu cifrele din formularul de scutire transmis. În ceea ce privește valoarea vânzărilor la export, reconcilierea a fost într-adevăr exactă. În plus, în timpul vizitei de verificare, lucrătorii care au participat la verificare nu au fost în măsură să explice sursa cifrelor indicate în formularul de scutire și nici modul în care au fost calculate aceste cifre. În plus, societatea a confirmat că directorul de vânzări lucra în paralel pentru un producător chinez de biciclete. |
|
(32) |
Prin urmare, informațiile furnizate de societatea în cauză au trebuit să fie respinse. |
|
(33) |
Prin urmare, concluziile cu privire la această societate s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Celelalte trei societăți au fost considerate cooperante. |
2.3.2. Malaysia
|
(34) |
Singura societate malaysiană care a depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază reprezenta, în cursul perioadei de raportare, între 20 % și 30 % din totalul importurilor din Malaysia în Uniune. Totalul importurilor de biciclete din Malaysia în Uniune a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Comext. Societatea a fost considerată cooperantă. |
2.3.3. Sri Lanka
|
(35) |
Cele șase societăți din Sri Lanka care au depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază au reprezentat, în cursul perioadei de raportare, 69 % din totalul importurilor din Sri Lanka în Uniune. Volumul global al importurilor din Sri Lanka a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Comext. |
|
(36) |
Una dintre societăți și-a retras cererea de scutire în timpul anchetei, pe motiv că și-a încetat producția de biciclete în Sri Lanka. Prin urmare, datele privind această societate nu au fost luate în considerare. |
|
(37) |
Cooperarea celei de a doua societăți a fost considerată insuficientă. Datele furnizate nu au putut fi verificate, deoarece nu s-a reușit să se determine în mod fiabil valoarea și volumul componentelor de origine chineză achiziționate de societate. În plus, nu a fost posibil să se verifice valoarea și volumul componentelor utilizate în procesul de fabricație, deoarece acestea au fost achiziționate de un terț și expediate societății doar pentru asamblare. |
|
(38) |
Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, societatea a fost informată cu privire la intenția de a nu se ține cont de informațiile furnizate de aceasta și i s-a acordat un termen limită pentru a-și transmite observațiile. Societatea nu a transmis observații. |
|
(39) |
Cooperarea unei alte societăți a fost de asemenea considerată insuficientă. Informațiile furnizate nu au putut fi verificate la fața locului, deoarece societatea nu a oferit informații esențiale. Mai precis, aceasta nu a pregătit informații care i-au fost solicitate în mod expres înainte de verificarea la fața locului, cum ar fi fișele de lucru sau lista societăților cu care este afiliată, îngreunând astfel procesul de verificare. Pe de altă parte, valoarea de achiziție a componentelor de origine locală, astfel cum a fost raportată de societate, a fost considerată nefiabilă, ancheta evidențiind existența unor legături între societate și furnizorul său local de componente de biciclete care mergeau dincolo de o relație normală dintre client și vânzător și care nu au putut fi clarificate de către societate. |
|
(40) |
În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, societatea a fost informată cu privire la intenția de a nu se ține cont de informațiile furnizate de aceasta și i s-a acordat un termen limită pentru a-și transmite observațiile. Ca răspuns, societatea a contestat concluziile și a prezentat noi dovezi și explicații. Niciuna dintre noile dovezi prezentate nu a putut fi acceptată. Pe de o parte, acestea nu ar mai fi putut fi verificate, deoarece au fost furnizate după vizita la fața locului, iar pe de altă parte, în majoritatea cazurilor, noile dovezi transmise s-au dovedit a fi în contradicție cu explicațiile și dovezile colectate la fața locului. În ceea ce privește noile explicații transmise, acestea s-au dovedit a fi insuficiente, deoarece nu au abordat principalele probleme nerezolvate, în special lipsa clarificărilor privind societățile afiliate. |
|
(41) |
În consecință, informațiile furnizate de societatea în cauză nu au fost luate în considerare. |
|
(42) |
Prin urmare, concluziile cu privire la această societate s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. |
2.3.4. Tunisia
|
(43) |
Cele două societăți tunisiene care au depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază au reprezentat, în cursul perioadei de raportare, totalitatea importurilor din Tunisia în Uniune, conform raportărilor către Comext. Acestea au fost considerate cooperante. |
2.3.5. Republica Populară Chineză
|
(44) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 21 de mai sus, niciun producător/exportator din China nu a cooperat. Prin urmare, concluziile în ceea ce privește importurile în Uniune ale produsului în cauză, pe de o parte, și exporturile de biciclete din RPC către Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, pe de altă parte, s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. În ceea ce privește importurile în Uniune, s-au utilizat datele privind importurile înregistrate în Comext. Pentru stabilirea volumelor de export din RPC către Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, s-au utilizat statisticile naționale ale Chinei. |
2.4. Modificarea configurației schimburilor comerciale
2.4.1. Importurile în Uniune provenite din RPC, Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia
|
(45) |
Importurile produsului în cauză din RPC în Uniune au scăzut cu 38,2 % începând din 2005, și anume după majorarea taxei antidumping în iulie 2005, și au continuat să scadă în anii următori. În total, importurile din RPC au scăzut cu peste 80 % în perioada de anchetă. |
|
(46) |
În același timp, importurile produsului care face obiectul anchetei, din Indonezia în Uniune, au crescut începând cu anul 2005 și au crescut de peste două ori în 2006, comparativ cu 2004. Importurile au continuat să crească, cu excepția anului 2009, deși au rămas la niveluri cu mult peste cele din 2004. Începând din 2009, importurile au crescut din nou în mod continuu până la PR. În cursul PR, importurile din Indonezia au crescut cu 157 % comparativ cu 2004. |
|
(47) |
În ceea ce privește importurile produsului care face obiectul anchetei, din Malaysia în Uniune, acestea au fost neglijabile înainte de majorarea taxei antidumping în iulie 2005. În 2005, acestea au crescut semnificativ (de peste două sute de ori), dar au înregistrat în 2009 o scădere cu 46 %, urmată de o nouă creștere de 38 % în 2010. Deși importurile din Malaysia au scăzut din nou în 2011 și în cursul PR, nivelul importurilor din Malaysia în cursul PR încă depășea cu mult nivelul importurilor din 2004, înainte de majorarea taxei antidumping, și anume 185 158 de biciclete comparativ cu 10 749 de biciclete în 2004, adică o creștere de 1 623 %. |
|
(48) |
Importurile produsului care face obiectul anchetei, din Sri Lanka în Uniune, au crescut semnificativ după majorarea taxelor antidumping în 2005 și au continuat să crească în anii următori cu aproape 500 %, atingând nivelul maxim în 2010. În 2011 și în cursul PR, importurile din Sri Lanka ale produsului care face obiectul anchetei au scăzut, deși încă depășeau cu mult nivelul importurilor din 2004, înainte de majorarea taxelor antidumping, și anume importurile totale din Sri Lanka au crescut cu 282 % între 2004 și PR. |
|
(49) |
În sfârșit, importurile produsului în cauză din Tunisia în Uniune au crescut cu aproape 30 % în 2005, adică după majorarea taxelor antidumping, și cu peste 20 % în 2006. Acestea au crescut de peste două ori între 2006 și 2007, atingând nivelul maxim în 2007. În 2008 și 2010, importurile au scăzut, crescând din nou în 2011 și, în fine, au scăzut ușor în cursul PR. În cursul PA, importurile din Tunisia au crescut cu 200,3 %. |
|
(50) |
Tabelul 1 de mai jos prezintă cantitățile de biciclete originare din RPC, Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia importate în Uniune între 1 ianuarie 2004 și 31 august 2012, adică în cursul PA. Tabelul 1
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.2. Exporturi din RPC către Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia
|
(51) |
Exporturile de biciclete din RPC către Indonezia au început să crească în 2008 (cu 56,2 %). Între 2008 și PR, importurile au continuat să crească, cu excepția anului 2009. În cursul PA, exporturile din RPC către Indonezia au crescut în total cu 83,8 %. |
|
(52) |
Exporturile de biciclete din RPC către Malaysia au crescut cu aproape 30 % în 2005, după majorarea taxelor antidumping, și au continuat să crească, atingând nivelul maxim în 2011, adică o creștere de 110,8 % comparativ cu 2004. În cursul PR, exporturile din RPC către Malaysia au scăzut ușor, dar au rămas la niveluri care depășesc cu mult nivelurile din 2004. În total, exporturile din China către Malaysia au crescut cu 99,6 % în cursul PA. |
|
(53) |
Exporturile de biciclete din RPC către Sri Lanka au crescut, de asemenea, în urma majorării taxelor antidumping în iulie 2005. Acestea au scăzut ușor în 2007, dar au crescut de peste două ori în 2010 și 2011, comparativ cu 2004. În total, exporturile chineze către Sri Lanka au crescut cu 132,5 % în PA. |
|
(54) |
În fine, exporturile din RPC către Tunisia au fost neglijabile înainte de majorarea taxelor antidumping. Începând din 2005, exporturile către Tunisia au crescut semnificativ, atingând nivelul maxim în 2008 (de la 2 534 de unități în 2004 la 389 445 de unități în 2008). Deși exporturile din RPC către Tunisia au scăzut și au rămas la niveluri mai reduse după 2008, acestea s-au menținut totuși la niveluri mult mai ridicate decât în 2004. În total, exporturile chineze către Tunisia au crescut de la 2 534 de biciclete în 2004 la 170 772 de biciclete în cursul PR. |
|
(55) |
Tabelul 2 prezintă exporturile de biciclete din RPC către Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia din perioada 1 ianuarie 2004-31 august 2012, adică în cursul PA. Tabelul 2
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4.3. Volume de producție
|
(56) |
Între 2009 și PR, societățile din Indonezia și Tunisia și-au crescut producția cu 54 % și, respectiv, 24 %. Totuși, societățile din Sri Lanka și-au redus ușor producția în cursul aceleiași perioade. |
|
(57) |
În ceea ce privește Malaysia, singura societate malaysiană care a cooperat a început să producă și să exporte biciclete în 2010. Deoarece nicio altă societate nu a cooperat, nu s-au putut obține informații privind posibilele niveluri ale producției reale a produsului care face obiectul anchetei în această țară. Tabelul 3 Producția de biciclete a societăților cooperante din Indonezia, Sri Lanka și Tunisia
|
2.5. Concluzie privind modificarea configurației schimburilor comerciale
|
(58) |
Scăderea generală a exporturilor din RPC către Uniune și creșterea simultană a exporturilor din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia către Uniune și creșterea exporturilor din RPC către Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia după majorarea taxelor antidumping în iulie 2005 constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale între țările în cauză, pe de o parte, și Uniune, pe de altă parte, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
2.6. Natura practicilor de eludare
|
(59) |
Articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să fie rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități pentru care nu există alt motiv întemeiat sau justificare economică suficientă decât instituirea taxei. Practicile, procesele și activitățile cuprind, printre altele, expedierea produsului care face obiectul măsurilor în vigoare prin țări terțe și operațiunile de asamblare de componente desfășurate în Uniune sau într-o țară terță. Existența unor operațiuni de asamblare a fost stabilită în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
2.6.1. Indonezia
|
(60) |
Exporturile celor patru societăți indoneziene care au cooperat inițial au reprezentat 91 % din totalul exporturilor indoneziene către Uniune realizate în cursul PR. |
|
(61) |
Pentru trei dintre cele patru societăți care au cooperat inițial, ancheta nu a evidențiat niciun fel de practici de transbordare. |
|
(62) |
În ceea ce privește cea de a patra societate, astfel cum s-a menționat în considerentele 29-33 de mai sus, aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază a fost justificată. Ancheta a arătat că societatea nu deține suficiente echipamente pentru a justifica volumele de export către Uniune în cursul PR și, în absența oricărei alte justificări, se poate concluziona că societatea a fost implicată în practici de eludare prin transbordare. |
|
(63) |
După cum s-a indicat în considerentele 29-33 de mai sus, pentru celelalte exporturi către Uniune nu a existat cooperare. |
|
(64) |
Prin urmare, având în vedere considerentul 58 de mai sus, care concluzionează că s-a produs o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Indonezia și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările prezentate în considerentul 61 de mai sus în ceea ce privește o societate indoneziană și faptul că nu toți producătorii-exportatori indonezieni s-au prezentat și au cooperat, se confirmă existența transbordării produselor de origine chineză prin Indonezia. |
|
(65) |
Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, sursele de materii prime (componente de biciclete) și costul de producție pentru fiecare societate care a cooperat au fost analizate pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Indonezia eludează măsurile în vigoare. Pentru trei dintre cele patru societăți care au cooperat inițial, materiile prime de origine chineză (componente de biciclete) nu au reprezentat 60 % sau mai mult din valoarea totală a componentelor produsului asamblat. Prin urmare, nu a fost necesar să se examineze dacă valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a fost mai mare de 25 % din costul de producție. În consecință, nu s-a stabilit existența unor operațiuni de asamblare cu privire la aceste trei societăți. |
|
(66) |
Pentru a patra societate, s-a aplicat articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, după cum s-a menționat în considerentele 29-33 de mai sus. Întrucât societatea nu a putut furniza date fiabile, nu s-a putut stabili dacă aceasta a fost implicată în operațiuni de asamblare. |
|
(67) |
Prin urmare, nu s-a stabilit existența unor operațiuni de asamblare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
2.6.2. Malaysia
|
(68) |
Exporturile singurei societăți din Malaysia care a cooperat au reprezentat între 20 % și 30 % din totalul exporturilor din Malaysia către Uniune realizate în cursul PR. Această societate a început să producă și să exporte produsul în cauză către Uniune doar la sfârșitul anului 2011. Nu s-au constatat practici de transbordare cu privire la această societate. Pentru celelalte exporturi către Uniune, nu a existat cooperare, după cum s-a precizat în considerentul 34 de mai sus. |
|
(69) |
Prin urmare, având în vedere considerentul 58, care concluzionează că s-a produs o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Malaysia și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, și faptul că nu toți producătorii-exportatori malaysieni s-au prezentat și au cooperat, se poate concluziona că celelalte volume de export, care nu provin de la această societate, pot fi atribuite unor practici de transbordare. |
|
(70) |
Prin urmare, se confirmă existența transbordării produselor de origine chineză prin Malaysia. |
|
(71) |
În cazul Malaysiei, domeniul de aplicare al anchetei a fost extins pentru a acoperi alte practici de eludare care au fost identificate în cursul anchetei, și anume operațiuni de asamblare, după cum se prevede în considerentul 12 din regulamentul de deschidere. |
|
(72) |
Criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază au fost analizate pentru singura societate cooperantă pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Malaysia eludează măsurile în vigoare. Ancheta a condus la următoarele concluzii. |
|
(73) |
Societatea a început să funcționeze în 2010, adică după creșterea taxelor antidumping împotriva RPC. S-a constatat că societatea este axată pe exporturi, vizând în special piața Uniunii; vânzările pe piața internă sau către alte țări terțe au fost neglijabile. De asemenea, s-a constatat că componentele utilizate în producție provin în principal din RPC. În consecință, s-a considerat că criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază sunt îndeplinite. |
|
(74) |
În plus, această societate a achiziționat din RPC kituri de biciclete cu componente integral detașate, cu excepția a trei tipuri de componente. În acest caz, materiile prime de origine chineză (componente de biciclete) au reprezentat peste 60 % din valoarea totală a componentelor produsului final. În plus, s-a constatat că valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare nu reprezintă mai mult de 25 % din costul de producție al acestei societăți. Prin urmare, criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (b) au fost îndeplinite. |
|
(75) |
De asemenea, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, o comparație între valoarea normală stabilită anterior (a se vedea considerentul 98) și prețurile practicate de societate la exporturile către Uniune în cursul PR, exprimată ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a evidențiat un dumping semnificativ din partea societății în cauză în ceea ce privește importurile produsului care face obiectul anchetei. Comparația a fost efectuată pentru fiecare tip de produs care face obiectul anchetei, exportat către Uniune în cursul PR. În plus, s-a constatat că prețurile de export ale acestei societăți sunt mult inferioare nivelului de eliminare a prejudiciului stabilit pentru industria din Uniune în cadrul anchetei inițiale. Calculul a fost efectuat pentru categoriile principale de produse, pe baza informațiilor disponibile. Efectele corective ale taxei în vigoare se dovedesc astfel neutralizate din punctul de vedere al prețurilor. Pentru aceste motive, s-a concluzionat că criteriile articolului 13 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază au fost îndeplinite. |
|
(76) |
Pe această bază, s-a concluzionat că societatea era implicată într-o operațiune de asamblare. Prin urmare, se confirmă existența unor operațiuni de asamblare în Malaysia în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
2.6.3. Sri Lanka
|
(77) |
Exporturile societăților din Sri Lanka care au cooperat inițial au reprezentat 69 % din totalul exporturilor din Sri Lanka către Uniune realizate în cursul PR. Pentru trei dintre cele șase societăți care au cooperat inițial, ancheta nu a evidențiat niciun fel de practici de transbordare. După cum s-a indicat în considerentele 35-42, pentru celelalte exporturi nu a existat cooperare. |
|
(78) |
Prin urmare, având în vedere considerentul 58 de mai sus, care concluzionează că s-a produs o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Sri Lanka și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, și faptul că nu toți producătorii-exportatori din Sri Lanka s-au prezentat și/sau au cooperat, se poate concluziona că exporturile acestor producători/exportatori pot fi atribuite unor practici de transbordare. |
|
(79) |
Prin urmare, se confirmă existența transbordării produselor de origine chineză prin Sri Lanka. |
|
(80) |
Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, sursele de materii prime (componente de biciclete) și costul de producție pentru fiecare societate care a cooperat au fost analizate pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Sri Lanka eludează măsurile în vigoare. |
|
(81) |
Pentru trei dintre cele șase societăți care au cooperat inițial, materiile prime de origine chineză (componente de biciclete) nu au reprezentat 60 % sau mai mult din valoarea totală a componentelor produsului asamblat. Prin urmare, nu a fost necesar să se examineze dacă valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a fost mai mare de 25 % din costul de producție. În consecință, nu s-a stabilit existența unor operațiuni de asamblare cu privire la aceste trei societăți. |
|
(82) |
Articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază a fost aplicat altor două societăți, astfel cum s-a indicat în considerentele 37-42 de mai sus, în timp ce o altă societate și-a retras cooperarea în timpul verificării la fața locului, astfel cum s-a menționat în considerentul 36 de mai sus. Prin urmare, nu s-a stabilit existența unor operațiuni de asamblare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
2.6.4. Tunisia
|
(83) |
Exporturile societăților tunisiene care au cooperat au acoperit importurile totale din Tunisia către Uniune realizate în cursul PR. |
|
(84) |
Verificarea celor două societăți care au cooperat nu a evidențiat niciun fel de transbordare a produselor de origine chineză prin Tunisia. |
|
(85) |
Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, sursele de materii prime (componente de biciclete) și costul de producție pentru fiecare societate care a cooperat au fost analizate pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Tunisia eludează măsurile în vigoare. Pentru o societate care a cooperat, materiile prime de origine chineză (componente de biciclete) au reprezentat peste 60 % din valoarea totală a componentelor produsului asamblat. Cu toate acestea, ancheta a arătat că valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a depășit 25 % din costul de producție al acestei societăți. Pe această bază, s-a concluzionat că societatea nu a fost implicată într-o operațiune de asamblare. |
|
(86) |
Criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază au fost analizate pentru cealaltă societate tunisiană. Ancheta a condus la următoarele concluzii. |
|
(87) |
Societatea a început să funcționeze în 2006, adică după creșterea taxelor antidumping împotriva RPC. S-a constatat că societatea este axată pe exporturi, vizând în special piața Uniunii; vânzările pe piața internă sau către alte țări terțe au fost neglijabile. De asemenea, s-a constatat că componentele utilizate în producție provin în principal din RPC. Prin urmare, s-a considerat că criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază au fost îndeplinite. |
|
(88) |
De asemenea, s-a constatat că societatea în cauză are un producător chinez de biciclete ca acționar majoritar. |
|
(89) |
În plus, societatea a achiziționat toate componentele din RPC și, prin urmare, materiile prime de origine chineză (componente de biciclete) au reprezentat peste 60 % din valoarea totală a componentelor produsului final. Mai mult, ancheta a arătat că singurul furnizor de servicii și de componente chinezești avea legături cu acționarul majoritar chinez al societății în cauză. De asemenea, valoarea adăugată a componentelor încorporate în cursul operațiunilor de asamblare ale societății nu a depășit 25 % din costurile de producție ale acestei societăți. Pe această bază, criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază au fost astfel considerate ca fiind îndeplinite. |
|
(90) |
În plus, verificarea a evidențiat un număr mare de erori în lista exporturilor către Uniune în cursul PR; din acest motiv, a fost constituit un nou dosar, pe baza unui eșantion de facturi de vânzări care acopereau aproximativ 25 % din totalul exporturilor către piața Uniunii. În consecință, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, în absența unor informații detaliate privind exporturile societății în cauză către Uniune, comparația între valoarea normală și prețul de export a fost efectuată pe baza valorii normale medii ponderate stabilite anterior (a se vedea considerentul 98) și a unei medii ponderate a prețurilor la exporturile către Uniune ale acestei societăți. S-a constatat că marja de dumping exprimată ca procentaj din valoarea CIF la frontiera Uniunii este semnificativă. În plus, s-a constatat că prețurile de export ale acestei societăți sunt în medie mult inferioare nivelului de eliminare a prejudiciului stabilit pentru industria din Uniune în cadrul anchetei inițiale. Calculul a fost efectuat pe o bază medie ponderată. Efectele corective ale taxei în vigoare se dovedesc astfel neutralizate din punctul de vedere al prețurilor. Pentru aceste motive, s-a concluzionat că criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază au fost îndeplinite. Pe această bază, s-a concluzionat că societatea era implicată într-o operațiune de asamblare. |
|
(91) |
Prin urmare, se confirmă existența unor operațiuni de asamblare în Tunisia în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
2.7. Lipsa unui alt motiv întemeiat sau justificare economică suficientă decât instituirea taxei antidumping
|
(92) |
Ancheta nu a relevat niciun alt motiv întemeiat sau altă justificare economică pentru transbordare și operațiunile de asamblare, în afară de evitarea măsurilor în vigoare privind produsul în cauză. Cu excepția taxei, nu a fost identificat niciun alt element care ar fi putut fi considerat o compensație pentru costul transbordării și al operațiunilor de asamblare, în special în ceea ce privește transportul și transbordarea de biciclete originare din RPC prin Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia. |
2.8. Compromiterea efectului corectiv al taxei antidumping
|
(93) |
Pentru a evalua dacă produsele importate au compromis, în ceea ce privește cantitatea și prețurile, efectele corective ale măsurilor în vigoare asupra importurilor din RPC ale produsului în cauză, s-au utilizat datele Comext ca cele mai bune date disponibile în ceea ce privește cantitățile și prețurile exporturilor efectuate de producătorii-exportatori care au cooperat inițial, în cazul în care s-a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază, și de societățile care nu au cooperat. Unde a fost adecvat, pentru societățile cooperante în cazul cărora s-a constatat că au fost implicate în practici de eludare, s-au utilizat cantitățile și prețurile la export pe care le-au declarat. Prețurile de export astfel stabilite au fost comparate cu nivelul de eliminare a prejudiciului pentru producătorii din Uniune stabilit ultima dată, și anume în cadrul reexaminării intermediare încheiate în 2005, așa cum s-a menționat în considerentul 3. |
|
(94) |
Comparația dintre nivelul de eliminare a prejudiciului, stabilit în cadrul reexaminării intermediare din 2005, media ponderată a prețurilor la exporturile din cursul PR a anchetei în curs a indicat o subcotare semnificativă pentru fiecare dintre cele patru țări în cauză. |
|
(95) |
Creșterea importurilor din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia către Uniune a fost considerată semnificativă în ceea ce privește cantitățile, după cum s-a discutat la secțiunea 2.4.1 (considerentele 45-50). |
|
(96) |
Prin urmare, s-a concluzionat că măsurile în vigoare sunt compromise din punctul de vedere al cantităților și al prețurilor. |
2.9. Dovada existenței dumpingului
|
(97) |
În fine, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există elemente de probă care să ateste existența unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru produsul în cauză. |
|
(98) |
În reexaminarea intermediară încheiată în 2005, menționată în considerentul 3, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor din Mexic, țară cu economie de piață considerată analogă cu RPC în cadrul acestei anchete („valoarea normală stabilită anterior”). |
2.9.1. Indonezia
|
(99) |
S-a concluzionat că o parte considerabilă din exporturile indoneziene au fost constituite din produse indoneziene autentice exportate de trei societăți indoneziene neimplicate în practici de eludare, după cum s-a menționat în considerentele 61 și 65 de mai sus. Din acest motiv, în vederea stabilirii prețurilor exporturilor din Indonezia care sunt afectate de practici de eludare, s-au luat în considerare numai exporturile producătorilor-exportatori care nu au cooperat. În acest scop, s-a recurs la cele mai bune date disponibile, iar prețurile de export au fost stabilite pe baza prețului mediu al exporturilor de biciclete din Indonezia către Uniune efectuate în cursul PR, conform raportărilor către Comext. |
|
(100) |
În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, prin intermediul unor ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări pentru diferențele legate de costurile de transport, de asigurare și de ambalare comunicate de industria din Uniune în cererea sa de deschidere a prezentei anchete. |
|
(101) |
În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior cu prețul mediu ponderat corespunzător al exporturilor Indoneziei în cursul PR, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire. |
|
(102) |
Comparația între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența dumpingului. |
2.9.2. Malaysia
|
(103) |
Având în vedere nivelul slab de cooperare din partea producătorilor produsului care face obiectul anchetei, prețurile exporturilor din Malaysia au trebuit să fie stabilite pe baza datelor disponibile, și anume prețul mediu pentru exporturile de biciclete în cursul PR, conform raportărilor către Comext. |
|
(104) |
În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, prin intermediul unor ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări pentru diferențele de transport, asigurare și costuri de ambalare. Având în vedere că nivelul de cooperare a fost scăzut, ajustările relevante s-au bazat pe informațiile transmise de industria din Uniune în cererea sa de deschidere a prezentei anchete. |
|
(105) |
În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior și prețul mediu ponderat corespunzător exporturilor Malaysiei în cursul PR, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire. |
|
(106) |
Comparația între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența dumpingului. |
2.9.3. Sri Lanka
|
(107) |
Întrucât cooperarea din partea statului Sri Lanka a fost scăzută, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor disponibile, adică prețul mediu pentru exporturile de biciclete în cursul PR, conform raportărilor către Comext, care au fost supuse unei verificări încrucișate pe baza datelor disponibile privind exporturile, obținute de la societăți care nu sunt implicate în practici de eludare. |
|
(108) |
În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, prin intermediul unor ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință și având în vedere absența oricăror alte informații disponibile, s-au efectuat ajustări pentru diferențele de transport, asigurare și costurile de ambalare, pe baza informațiilor transmise de industria din Uniune în cererea sa de deschidere a prezentei anchete. |
|
(109) |
În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior cu prețul mediu corespunzător al exporturilor statului Sri Lanka în cursul PR, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire. |
|
(110) |
Comparația între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența dumpingului. |
2.9.4. Tunisia
|
(111) |
Prețul de export a fost stabilit pe baza prețului mediu al exporturilor de biciclete în cursul PR, conform raportărilor către Comext, care au fost supuse unei verificări încrucișate pe baza datelor privind exporturile, obținute de la societăți care nu sunt implicate în practici de eludare. |
|
(112) |
În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, prin intermediul unor ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări pentru diferențele legate de costurile de transport, de asigurare și de ambalare pe baza informațiilor comunicate de industria din Uniune în cererea sa de deschidere a prezentei anchete. |
|
(113) |
În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior cu prețul mediu corespunzător al exporturilor Tunisiei în cursul PR, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire. |
|
(114) |
Comparația între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența dumpingului. |
3. MĂSURI
|
(115) |
Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că taxa antidumping definitivă instituită la importurile de biciclete originare din RPC a fost eludată printr-o operațiune de transbordare prin Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și prin operațiuni de asamblare prin Malaysia și Tunisia, în sensul articolului 13 din regulamentul de bază. |
|
(116) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) prima teză din regulamentul de bază, măsurile în vigoare privind importurile produsului în cauză originare din RPC ar trebui, prin urmare, să fie extinse la importurile aceluiași produs expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia. |
|
(117) |
Măsurile care ar trebui extinse ar trebui să fie cele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011, adică o taxă antidumping definitivă de 48,5 % pentru prețul net franco frontieră a Uniunii, înainte de vămuire. |
|
(118) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevede că orice măsură extinsă ar trebui să se aplice importurilor care au fost înregistrate la intrarea în UE în conformitate cu regulamentul de deschidere, ar trebui să se perceapă taxe la importurile înregistrate de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia. |
4. CERERI DE SCUTIRE
4.1. Indonezia
|
(119) |
Cele patru societăți din Indonezia care au solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, au transmis un răspuns la formularul de scutire. |
|
(120) |
Așa cum s-a menționat în considerentele 29-33, aplicarea articolului 18 era justificată pentru una dintre societăți. Prin urmare, având în vedere concluziile privind modificarea configurației schimburilor comerciale și transbordarea, indicate în considerentul 58, scutirea nu poate fi acordată acestei societăți. |
|
(121) |
S-a stabilit că celelalte trei societăți cooperante din Indonezia care au solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, nu au fost implicate în practicile de eludare care fac obiectul prezentei anchete, astfel cum s-a menționat în considerentul 65. În plus, acești producători au putut demonstra că nu sunt afiliați cu niciunul dintre producătorii-exportatori implicați în practicile de eludare și cu niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi de biciclete. Prin urmare, acestor trei societăți li s-ar putea acorda o scutire de la măsurile extinse. |
4.2. Malaysia
|
(122) |
O societate din Malaysia care a solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, a transmis un răspuns la formularul de scutire. |
|
(123) |
Așa cum s-a menționat în considerentele 72-76, s-a constatat că societatea era implicată în practici de eludare. Prin urmare, având în vedere concluziile privind configurația schimburilor comerciale și transbordarea, indicate în considerentul 58, nu se poate acorda o scutire acestei societăți. |
4.3. Sri Lanka
|
(124) |
Cele șase societăți din Sri Lanka care au solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, au transmis un răspuns la formularul de scutire. |
|
(125) |
Așa cum s-a menționat în considerentul 36, una dintre societăți și-a retras cererea de scutire în cursul anchetei și, prin urmare, având în vedere concluziile privind modificarea configurației schimburilor comerciale și transbordarea, indicate în considerentul 58, nu se poate acorda o scutire acestei societăți. |
|
(126) |
Pentru alte două societăți, aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază era justificată, astfel cum s-a menționat în considerentele 36-42 și, prin urmare, având în vedere concluziile privind modificarea configurației schimburilor comerciale și transbordarea, indicate în considerentul 58, nu se poate acorda o scutire acestor societăți. |
|
(127) |
S-a stabilit că celelalte trei societăți cooperante din Sri Lanka care au solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, nu au fost implicate în practicile de eludare care fac obiectul prezentei anchete, astfel cum s-a menționat în considerentele 80 și 81. În plus, acești producători au putut demonstra că nu sunt afiliați cu niciuna dintre societățile implicate în practicile de eludare și cu niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi de biciclete. Prin urmare, acestor societăți li s-ar putea acorda o scutire de la măsurile extinse. |
4.4. Tunisia
|
(128) |
Cele două societăți din Tunisia care au solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, au transmis răspunsuri la formularul de scutire. |
|
(129) |
S-a stabilit că o societate nu era implicată în practicile de eludare care fac obiectul prezentei anchete. În plus, acest producător a putut demonstra că nu este afiliat cu niciuna dintre societățile implicate în practicile de eludare și cu niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi de biciclete. Prin urmare, acestei societăți i s-ar putea acorda o scutire de la măsurile extinse. |
|
(130) |
Așa cum s-a menționat în considerentul 89, s-a stabilit că a doua societate este implicată în practici de eludare. Prin urmare, având în vedere concluziile privind modificarea configurației schimburilor comerciale și transbordarea, indicate în considerentul 58, nu se poate acorda o scutire acestei societăți. |
4.5. Măsuri speciale
|
(131) |
Se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz, pentru a asigura aplicarea adecvată a acestor scutiri. Aceste măsuri speciale prevăd prezentarea în fața autorităților vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele stabilite în anexa la prezentul regulament. Importurile neînsoțite de o astfel de factură sunt supuse unei taxe antidumping extinse. |
4.6. Nou-veniți
|
(132) |
Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, alți producători-exportatori din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia care nu s-au manifestat în cursul acestei anchete și nu au exportat produsul care face obiectul anchetei către Uniune în cursul PR și care intenționează să depună o cerere de scutire de la taxa antidumping extinsă, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) și cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, vor trebui să completeze un chestionar pentru a permite Comisiei să decidă dacă poate acorda o scutire. O astfel de scutire poate fi acordată după o evaluare a situației pe piață a produsului care face obiectul anchetei, a capacității de producție și a ratei de utilizare a capacităților, a achizițiilor și a vânzărilor, a probabilității de continuare a unor practici pentru care nu există un motiv întemeiat sau o justificare economică suficientă și a dovezilor dumpingului. Comisia efectuează, în mod normal, și o vizită de verificare la fața locului. Cererea ar trebui adresată Comisiei în cel mai scurt timp și ar trebui să cuprindă toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților societății legate de producție și vânzări. |
|
(133) |
În cazul în care scutirea se justifică, măsurile extinse aflate în vigoare se modifică în consecință. În continuare, orice derogare acordată va fi monitorizată, pentru a asigura respectarea condițiilor pe care aceasta le conține. |
5. INFORMAREA PĂRȚILOR
|
(134) |
Faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus au fost aduse la cunoștința tuturor părților interesate, acestea fiind invitate să prezinte observații. |
|
(135) |
O societate indoneziană a reiterat argumentele sale menționate în considerentul 31, fără a aduce nicio probă nouă. În această privință, așa cum s-a menționat în considerentul 29, datele transmise de societate nu au putut fi verificate, deoarece societatea nu a păstrat dosare de lucru care să confirme cifrele furnizate în formularul de scutire. În plus, la verificarea și recalcularea cifrelor declarate, s-au constatat inexactități pe baza documentelor contabile disponibile la sediul societății, și anume, în ceea ce privește achizițiile și volumul producției. Prin urmare, aceste argumente sunt respinse. |
|
(136) |
O societate malaysiană a argumentat că ponderea componentelor de origine chineză în costul de producție al bicicletelor a fost doar puțin peste pragul de 60 % și a susținut că, din acest motiv, Comisia nu ar trebui să îi respingă cererea de scutire. În plus, societatea a transmis unele facturi pentru achiziționarea de componente, care, susține aceasta, ar fi fost declarate în mod greșit ca fiind originare din RPC, când de fapt proveneau din Indonezia. |
|
(137) |
În această privință, trebuie remarcat faptul că pragurile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază sunt foarte clare și, prin urmare, nu are importanță cu cât depășește ponderea componentelor de origine chineză în costul de producție al bicicletelor pragul de 60 %; componentele de origine chineză ar trebui să reprezinte mai puțin de 60 % din costul de producție al bicicletelor. Totodată, nu s-a putut stabili o corelație între facturile sus-menționate și lista de achiziții furnizată de societate, iar în plus valoarea facturilor prezentate nu era atât de semnificativă încât să poată schimba evaluarea inițială a Comisiei. Prin urmare, aceste argumente sunt respinse. |
|
(138) |
În plus, societatea în cauză a susținut că nu există un temei juridic suficient pentru refuzul cererii de scutire a societății, deoarece concluziile se bazează pe calcule care nu țin cont în mod corespunzător de situația individuală a societății în cauză. Ca răspuns la aceste afirmații, societatea a primit explicații suplimentare care reflectă analiza de în considerentele 72-75. |
|
(139) |
În plus, societatea a susținut că creșterea importurilor produsului care face obiectul anchetei coincide cu relaxarea sistemului generalizat de preferințe în favoarea Malaysiei și, prin urmare, justificarea economică a creșterii exporturilor societății către Uniune, înregistrată în 2010, nu are legătură cu creșterea taxelor antidumping instituite împotriva RPC. Ca răspuns la acest argument, s-a considerat că, deși relaxarea regulilor sistemului generalizat de preferințe ar fi putut contribui la motivația societății de a exporta către Uniune, acest fapt nu contrazice constatarea că societatea și-a început activitatea după ce taxele antidumping împotriva RPC au crescut și că societatea a achiziționat componentele în principal din RPC (a se vedea considerentul 73). Prin urmare, argumentul părții a fost respins. |
|
(140) |
Aceeași societate a susținut totodată că datele raportate cu privire la valorile componentelor de biciclete achiziționate și utilizate nu au fost verificate în mod corespunzător, deoarece nu s-a făcut nicio distincție între componentele achiziționate și cele utilizate. În această privință, se precizează că, pe baza cifrelor raportate de societate, s-a constatat că valorile componentelor achiziționate și valorile componentelor utilizate sunt identice. În plus, valoarea raportată a componentelor achiziționate în 2011 corespundea valorii componentelor raportată în raportul anual al societății pe 2011. Cifrele privind componentele achiziționate și utilizate, raportate pentru PR și anul 2010, au fost acceptate așa cum au fost declarate de societate. Prin urmare, argumentul a fost respins. |
|
(141) |
Societatea în cauză a prezentat noi defalcări ale costurilor per model de produs, demonstrând presupusa respectare a cerinței ca componentele achiziționate din RPC să nu depășească 60 % din valoarea totală a pieselor produsului asamblat. Aceste informații erau în contradicție cu defalcările costurilor per model, colectate și verificate la fața locului pentru modelele selectate, care au confirmat nerespectarea pragului de 60 % de către societate. Noile informații prezentate de societate cu privire la acest aspect nu au fost susținute de niciun fel de probe și, în esență, au contrazis informațiile verificate. Din acest motiv, informațiile nu au fost luate în considerare. |
|
(142) |
De asemenea, societatea a susținut că a acționat cu bună-credință, bazându-se pe presupusa respectare a Regulamentului (CE) nr. 1063/2010 al Comisiei (16) de stabilire a normelor de origine aplicabile. În acest context, se precizează că scopul anchetei privind eludarea măsurilor nu este să verifice respectarea normelor de origine aplicabile. Nu s-a efectuat o astfel de verificare în cadrul prezentei anchete privind eludarea măsurilor și, prin urmare, presupusa respectare a normelor de origine nu poate fi confirmată în acest caz. Din acest motiv, presupusa respectare a regulilor de origine în acest caz nu exclude în niciun fel posibilitatea de eludare, astfel cum este definită la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază (17). În acest context, argumentul este, prin urmare, respins. |
|
(143) |
În fine, societatea a susținut că calcularea marjei de dumping ar fi trebuit să fie efectuată pe baza datelor specifice ale societății. Această solicitare a fost acceptată, așa cum se indică în considerentul 75 de mai sus, iar societatea a fost informată în consecință. |
|
(144) |
O societate din Sri Lanka a contestat relevanța documentelor solicitate în timpul vizitei de verificare și, prin urmare, a susținut că cererea sa de scutire nu ar trebui să fie respinsă. În această privință, ar trebui precizat că documentele care atestă originea componentelor utilizate pentru asamblarea de biciclete exportate către Uniune prezintă o importanță deosebită pentru evaluarea respectării condițiilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (b). De asemenea, așa cum s-a menționat în considerentul 37, nu a fost posibil să se verifice datele furnizate de societate. În plus, în cursul vizitei la fața locului, societatea a recunoscut că componentele achiziționate din RPC nu erau, de fapt, înregistrate în evidențele sale și, prin urmare, respectarea criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază nu ar fi putut fi stabilită. Prin urmare, argumentele sunt respinse. |
|
(145) |
O altă societate din Sri Lanka a susținut că, dacă ar fi știut că exporturile din Sri Lanka către Uniune ar putea fi supuse taxei antidumping extinse la Sri Lanka de la deschiderea anchetei, nu și-ar fi retras cererea de scutire. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că, la momentul retragerii cererii sale de scutire, societatea este considerată informată cu privire la posibila aplicare a taxei antidumping extinse de la data înregistrării importurilor din Sri Lanka către Uniune, și anume de la deschiderea anchetei privind eludarea măsurilor. Societatea a fost informată cu privire la această consecință în trei rânduri, prin considerentul 20 din regulamentul de deschidere, în cursul unei audieri la începutul anchetei și în timpul vizitei la fața locului. Prin urmare, argumentul nu a putut fi acceptat. |
|
(146) |
O altă societate din Sri Lanka a transmis informații noi pe care ar fi trebuit să le transmită înainte de vizita de verificare și, din cauza stadiului avansat al anchetei, informațiile respective nu au mai putut fi verificate. În plus, societatea a susținut că a furnizat toate informațiile solicitate. |
|
(147) |
Așa cum s-a menționat în considerentele 39 și 40, societatea nu a furnizat toate informațiile solicitate în scopul verificării la fața locului. În special, valoarea de achiziție a componentelor de origine locală, așa cum a fost raportată de societate, a fost considerată nefiabilă. Ca urmare, nu s-a putut stabili respectarea criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
|
(148) |
În plus, societatea a reclamat nereguli privind vizita la fața locului legate de durata acesteia și probleme lingvistice. În această privință, trebuie remarcat faptul că societatea a fost înființată recent și, prin urmare, a fost programată doar o zi de verificare. Verificarea a fost efectuată în cursul unei zile de lucru complete. La finalul verificării, societatea nu a indicat că ar dori să comunice informații suplimentare pe care nu le-a putut prezenta în cursul verificării. |
|
(149) |
În plus, înainte de verificarea la fața locului, societatea a fost informată cu privire la faptul că verificarea se va desfășura în limba engleză, iar aceasta nu a ridicat niciun fel de obiecții. În plus, în cursul verificării la fața locului, Comisia a fost însoțită de un interpret având rolul de a facilita depășirea eventualelor probleme de comunicare. În plus, se subliniază faptul că majoritatea documentelor prezentate de societate în cursul vizitei de verificare au fost, de fapt, în limba engleză, inclusiv documentele legate de contabilitate. |
|
(150) |
Având în vedere cele de mai sus, sunt respinse toate argumentele societății, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Având în vedere scopul prezentului regulament, taxa antidumping definitivă aplicabilă pentru „toate celelalte societăți”, instituită prin articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 asupra importurilor de biciclete și similare (inclusiv tricicluri cu cutie de transport mărfuri, însă excluzând monociclurile), fără motor, originare din Republica Populară Chineză, este extinsă la importurile de biciclete și similare (inclusiv tricicluri cu cutie de transport mărfuri, însă exclusiv monocicluri), fără motor, expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, încadrate în prezent la codurile NC ex 8712 00 30 și ex 8712 00 70 (coduri TARIC 8712 00 30 10 și 8712 00 70 91), cu excepția celor produse de societățile enumerate mai jos:
|
Țară |
Societate |
Cod adițional TARIC |
|
Indonezia |
P.T. Insera Sena, 393 Jawa Street, Buduran, Sidoarjo 61252, Indonezia |
B765 |
|
|
PT Wijaya Indonesia Makmur Bicycle Industries (Wim Cycle), Raya Bambe KM. 20, Driyorejo, Gresik 61177, Jawa Timur, Indonezia |
B766 |
|
|
P.T. Terang Dunia Internusa (United Bike), Jl. Anggrek Neli Murni 114 Slipi, 11480, Jakarta Barat, Indonezia |
B767 |
|
Sri Lanka |
Asiabike Industrial Limited, No 114, Galle Road, Henamulla, Panadura, Sri Lanka |
B768 |
|
|
BSH Ventures (Private) Limited, No. 84, Campbell Place, Colombo-10, Sri Lanka |
B769 |
|
|
Samson Bikes (Pvt) Ltd., No 110, Kumaran Rathnam Road, Colombo 02, Sri Lanka |
B770 |
|
Tunisia |
Euro Cycles SA, Zone Industrielle Kelaa Kebira, 4060, Sousse, Tunisia |
B771 |
(2) Aplicarea scutirilor acordate societăților menționate în mod specific la alineatul (1) din prezentul articol sau autorizate de Comisie în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din prezentul regulament sunt condiționate de prezentarea în fața autorităților vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile care să fie conformă cu cerințele stabilite în anexa la prezentul regulament. În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa antidumping instituită de alineatul (1) din prezentul articol.
(3) Taxa extinsă prin dispozițiile alineatului (1) din prezentul articol se aplică importurilor expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, înregistrate în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 875/2012 și cu articolul 13 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, cu excepția celor produse de societățile enumerate la alineatul (1).
(4) În absența unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele vamale.
Articolul 2
(1) Cererile de scutire de taxa extinsă prin articolul 1 se formulează în scris într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și trebuie semnate de către o persoană autorizată să reprezinte entitatea care solicită scutirea. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:
|
European Commission |
|
Directorate-General for Trade |
|
Directorate H |
|
Office: N-105 08/20 |
|
1049 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
Fax +32 22956505 |
(2) În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, după consultarea Comitetului consultativ, Comisia poate autoriza, printr-o decizie, scutirea importurilor provenind de la societățile care nu eludează măsurile antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011, de taxa extinsă prevăzută la articolul 1 din prezentul regulament.
Articolul 3
Autoritățile vamale sunt invitate să întrerupă înregistrarea importurilor, instituită în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 875/2012.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 29 mai 2013.
Pentru Consiliu
Președintele
R. BRUTON
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.
(3) JO L 16, 18.1.1997, p. 55.
(4) JO L 17, 21.1.1997, p. 17.
(5) JO L 175, 14.7.2000, p. 39.
(6) JO L 183, 14.7.2005, p. 1.
(7) JO L 261, 6.10.2011, p. 2.
(9) A se vedea pagina 17 din prezentul Jurnal Oficial.
(10) JO C 122, 27.4.2012, p. 9.
(11) JO L 188, 18.7.2009, p. 93.
(12) JO C 346, 14.11.2012, p. 7.
(13) JO L 136, 23.5.2013, p. 15.
(14) JO L 258, 26.9.2012, p. 21.
(15) Comext este o bază de date privind statisticile din comerțul exterior gestionată de Eurostat.
(16) JO L 307, 23.11.2010, p. 1.
(17) A se vedea, de asemenea, cazurile anterioare, de exemplu, considerentul 48 din Regulamentul (CE) nr. 388/2008 al Consiliului (JO L 117, 1.5.2008, p. 1).
ANEXĂ
O declarație semnată de un reprezentant oficial al entității care emite factura comercială, în următorul format, trebuie să apară pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (2):
|
1. |
numele și funcția reprezentantului oficial al entității care emite factura comercială; |
|
2. |
următoarea declarație: „Subsemnatul, certific că (volumul) de (produsul în cauză) vândut pentru export în Uniunea Europeană vizat de prezenta factură, a fost produs de către (numele și adresa societății) (codul adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile înscrise în prezenta factură sunt complete și corecte.”; |
|
3. |
data și semnătura. |