15.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/16

(1)

La 22 februarie 2012, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), deschiderea unei proceduri antisubvenție privind importurile în Uniune de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Procedura antisubvenție a fost deschisă în urma unei plângeri introduse la 9 ianuarie 2012 de către EUROFER (denumit în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezentau, în acest caz, peste 70 % din producția totală a Uniunii de anumite produse din oțel cu acoperire organică. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau subvenționarea produsului în cauză și prejudiciile importante rezultând din aceasta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Înainte de deschiderea procedurii și în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a informat autoritățile publice ale RPC (denumite în continuare „autoritățile chineze”) că a primit o plângere documentată corespunzător, conform căreia importurile de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC care fac obiectul unor subvenții ar cauza un prejudiciu important industriei din Uniune. Autoritățile chineze au fost invitate să angajeze consultări pentru a clarifica situația în ceea ce privește conținutul plângerii și pentru a găsi o soluție reciproc agreată. Autoritățile chineze au acceptat invitația la consultări și acestea s-au desfășurat ulterior. În cadrul consultărilor nu s-a putut ajunge la nicio soluție reciproc acceptată. Cu toate acestea, au fost luate în considerare, în mod corespunzător, observațiile formulate de autoritățile chineze în legătură cu afirmațiile conținute în plângere în ceea ce privește neaplicabilitatea măsurilor compensatorii în legătură cu programele respective. În urma consultărilor, au fost primite observații din partea autorităților chineze.

(4)

La 21 decembrie 2011, Comisia Europeană a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Uniune de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC.

(5)

La 20 septembrie 2012, prin Regulamentul (UE) nr. 845/2012 (4), Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC.

(6)

Analizele prejudiciului efectuate în cadrul acestei anchete antisubvenție și al anchetei antidumping paralele sunt identice, deoarece definiția industriei din Uniune, producătorii reprezentativi din Uniune și perioada anchetei sunt aceleași în ambele cazuri. Din acest motiv, observațiile privind aspecte referitoare la prejudiciu formulate în cadrul oricăreia dintre aceste două proceduri au fost, în egală măsură, luate în considerare în cealaltă procedură.

(7)

Comisia a informat în mod oficial reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC, importatorii, comercianții, utilizatorii, furnizorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, precum și reprezentanții RPC cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere.

(8)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori, de producători din Uniune și de importatori neafiliați, toți producătorii-exportatori cunoscuți și importatorii neafiliați au fost invitați să se facă cunoscuți și să furnizeze Comisiei, astfel cum este specificat în avizul de deschidere, informații de bază cu privire la activitățile lor în legătură cu produsul în cauză în perioada dintre 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011. Aceste informații au fost solicitate în temeiul articolului 27 din regulamentul de bază pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea ar fi necesară și, în caz afirmativ, să selecteze eșantioane. De asemenea, au fost consultate autoritățile din RPC.

(9)

Inițial, 19 producători-exportatori/grupuri de producători din China au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite din partea producătorilor-exportatori și în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, Comisia a propus inițial un eșantion de 3 producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori. Cu toate acestea, unul dintre producătorii-exportatori incluși în acest eșantion și-a retras cooperarea. În consecință, acesta a fost înlocuit cu următorul producător-exportator cu cel mai mare volum de vânzări la export către Uniune. În urma notificării, acest producător-exportator și-a retras, de asemenea, cooperarea.

(10)

Pentru a nu provoca întârzierea suplimentară a procedurii, s-a decis ca eșantionul să se limiteze la două grupuri de producători-exportatori, care au înregistrat cel mai mare volum de exporturi către Uniune, și anume Zhangjiagang Panhua Steel Strip Co., Ltd și societățile sale afiliate și Zhejiang Huadong Light Steel Building Material Co., Ltd și societățile sale afiliate. Eșantionul format din aceste două grupuri de producători-exportatori servește drept bază pentru a stabili nivelul de subvenționare pentru aceste grupuri, precum și nivelul de subvenționare pentru toți producătorii-exportatori care au cooperat neincluși în eșantion, în conformitate cu articolul 15 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază.

(11)

În ceea ce privește producătorii din Uniune, Comisia a anunțat în avizul de deschidere că a selectat, în mod provizoriu, un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion este constituit din șase producători din Uniune, cunoscuți de către Comisie deoarece produc produsul similar, selectați în funcție de vânzări, de volumul producției, de mărimea lor și de localizarea geografică în Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 46 % din producția Uniunii și 38 % din totalul vânzărilor Uniunii. Părțile interesate au fost și ele invitate în avizul de deschidere să își facă cunoscute punctele de vedere în privința eșantionului provizoriu. Unul dintre producătorii din Uniune a precizat că nu dorește să fie inclus în eșantion, fiind înlocuit în eșantion de următorul cel mai mare producător.

(12)

Cinci importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Ținând cont de numărul limitat de importatori care au cooperat, s-a considerat că eșantionarea nu mai era necesară.

(13)

Comisia a trimis chestionare către reprezentanții RPC, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion din RPC, 14 alți producători-exportatori din RPC care au solicitat acest lucru, cei șase producători din Uniune incluși în eșantion, cei cinci importatori din Uniune care au cooperat și către utilizatorii cunoscuți.

(14)

Au fost primite răspunsuri de la reprezentanții RPC, de la nouă producători-exportatori și de la societăți afiliate din RPC, de la șase producători din Uniune incluși în eșantion, de la doi importatori neafiliați și de la zece utilizatori.

(15)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea subvenționării, a prejudiciului care rezultă din aceasta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor autorități de stat și societăți:

(16)

Ulterior, toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se recomande instituirea unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC („comunicarea finală”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare finală.

(17)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare după caz.

(18)

Ancheta privind subvenționarea și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(19)

În avizul de deschidere, produsul care face obiectul anchetei consta în anumite produse din oțel cu acoperire organică (denumite în continuare „OAO”), și anume produse laminate plate din oțeluri nealiate și aliate (cu excepția oțelului inoxidabil) care sunt vopsite, lăcuite sau acoperite cu materiale plastice, cel puțin pe o parte, cu excepția așa-numitelor panouri de tip sandwich precum cele utilizate pentru aplicații în construcții și alcătuite din două foi metalice exterioare cu un miez stabilizator din material izolant amplasat între acestea și excluzând produsele cu acoperire finală pe bază de praf de zinc (vopsea cu conținut ridicat de zinc care reprezintă 70 % sau mai mult din greutate)

(20)

Asociația „China Iron and Steel Association”, doi importatori și doi utilizatori au propus excluderea a cinci tipuri de produse. Aceste cereri au fost primite și au fost analizate după cum urmează:

(21)

Un utilizator de OAO a depus o cerere pentru a exclude OAO având substrat cu un înveliș metalic de crom sau staniu din domeniul de aplicare al produsului. Ancheta a stabilit că acoperirile metalice din crom sau staniu fac ca acest tip de produse să fie diferite din punct de vedere tehnic și fizic de OAO care fac obiectul anchetei. În plus, OAO având substrat cu un înveliș metalic din crom sau staniu este aproape exclusiv utilizat în ambalajele alimentare și în industriile producătoare de cabluri. În cele din urmă, industria din Uniune a explicat că nu intenționează ca tipul de produse menționate mai sus să fie inclus în prezenta anchetă. Având în vedere motivele menționate mai sus, OAO având substrat cu un înveliș metalic din crom sau staniu nu sunt incluse în domeniul de aplicare al produsului.

(22)

Această cerere a fost respinsă, întrucât aceste produse nu corespund codurilor NC care fac obiectul anchetei. Vopsirea sau acoperirea este destinată numai pentru protecția împotriva ruginii și, prin urmare, se încadrează la poziția NC 7208 și nu la poziția NC 7210. Plăcile laminate la cald cu amorsă de protecție, fie organică fie anorganică, nu sunt incluse în domeniul de aplicare al produsului și, în consecință, nu pot fi eliminate din acesta.

(23)

CISA și doi importatori au solicitat excluderea OAO cu grosimea substratului între 0,6 și 2,0 mm, reprezentând 5 – 10 % din importurile din China, invocând faptul că exista o concurență directă doar între exporturile chineze și producția industriei din Uniune de OAO cu grosimea substratului între 0,25 și 0,6 mm.

(24)

Această cerere a fost respinsă, întrucât atât exportatorii chinezi cât și industria din Uniune produc și comercializează OAO cu grosimea substratului între 0,6 și 2,0 mm și, prin urmare, aceste produse sunt, în mod clar, în concurență unele cu altele. Nu s-au furnizat dovezi care să arate că OAO cu grosimea substratului de peste 0,6 mm nu concurează cu OAO cu grosimea substratului mai mică de 0,6 mm și că, prin urmare, acesta ar constitui un alt tip de produs. OAO cu grosimea substratului sub și peste 0,6 mm au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări finale și sunt, prin urmare, același produs.

(25)

Cei doi importatori au susținut că numai patru producători din Uniune dețin licențe pentru producerea acestui tip de produs și că doar o singură societate îl produce în mod efectiv. Ei au afirmat, de asemenea, că acest produs este diferit de OAO acoperit cu zinc în ceea ce privește caracteristicile produsului.

(26)

Această cerere a fost respinsă, întrucât cele două tipuri de produse sunt interschimbabile cu utilizări care se suprapun și cel puțin doi producători cooperanți din Uniune au fabricat acest tip de produs în cursul perioadei de anchetă. Trebuie remarcat faptul că doar un producător-exportator chinez cooperant a exportat acest tip de produs către Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(27)

Această cerere a fost respinsă deoarece, contrar afirmației unui utilizator, acest produs este fabricat și vândut în cantități semnificative de către mai mulți producători din Uniune și are aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și aceleași utilizări finale ca și alte tipuri de OAO.

(28)

O asociație a solicitat ca OAO cu acoperire metalică din crom sau staniu, clasificate la codurile TARIC 7210122010 și 7210500010 să fie incluse în domeniul de aplicare al produsului. Această cerere a fost respinsă, deoarece aceste coduri nu au fost incluse în plângerea inițială și produsele acoperite de aceste coduri au caracteristici fizice și tehnice diferite de produsele care fac obiectul plângerii.

(29)

Având în vedere acceptarea excluderii OAO cu acoperire metalică de crom sau staniu, astfel cum se subliniază în considerentul (21), produsul în cauză este modificat prin această excludere.

(30)

Produsele în cauză sunt, prin urmare, anumite produse din oțel cu acoperire organică („OAO”), și anume produse laminate plate din oțeluri nealiate și aliate (cu excepția oțelului inoxidabil) care sunt vopsite, lăcuite sau acoperite cu materiale plastice, cel puțin pe o parte, cu excepția așa-numitelor panouri de tip sandwich precum cele utilizate pentru aplicații în construcții și alcătuite din două foi metalice exterioare cu un miez stabilizator din material izolant amplasat între acestea, excluzând produsele cu acoperire finală pe bază de praf de zinc (vopsea cu conținut ridicat de zinc care reprezintă 70 % sau mai mult din greutate), încadrate în prezent la codurile NC ex 7210 70 80, ex 7212 40 80, ex 7225 99 00, ex 7226 99 70, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(31)

Ancheta a arătat că OAO produse și vândute de către industria din Uniune în Uniune, OAO produse și vândute pe piața internă a RPC și OAO importate în Uniune din RPC, au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări finale de bază. Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare, în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(32)

Atât autoritățile chineze, cât și producătorii-exportatori chinezi care fac parte din eșantion au transmis răspunsuri la chestionar și au acceptat vizite la fața locului pentru verificarea răspunsurilor.

(33)

În ceea ce privește autoritățile chineze, după analiza răspunsului la chestionar, Comisia a trimis părții chineze o cerere de clarificare și două scrisori prealabile verificării. Comisia a acordat autorităților chineze suficient timp pentru pregătirea și transmiterea declarațiilor, de fiecare dată când acest lucru a fost necesar și justificat. Într-adevăr, au fost acordate autorităților chineze prelungiri de termen substanțiale, și anume o prelungire de 20 de zile pentru răspunsul la chestionar, ceea ce a avut ca rezultat o eventuală limită de 57 de zile pentru transmiterea răspunsului la chestionar, și de 25 de zile pentru răspunsul la cererea de clarificare.

(34)

În răspunsurile lor la chestionar, cererea de clarificare și diferite alte comunicări, autoritățile chineze au oferit răspunsuri numai cu privire la regimurile utilizate de producătorii-exportatori eșantionați și au susținut că nu ar trebui să se solicite răspunsuri la întrebări privind presupuse regimuri de subvenționare disponibile și pentru producătorii care nu fac parte din eșantion sau care nu s-au făcut cunoscuți.

(35)

Comisia și-a exprimat cu respect dezacordul față de această abordare și a explicat autorităților chineze că, pentru Comisie, scopul chestionarului adresat autorităților chineze este acela de a obține informații privind subvenționarea industriei producătoare de oțel cu acoperire organică în China și de a determina în ce măsură importul în Uniune al produselor vizate este subvenționat. Comisia a informat autoritățile chineze cu privire la necesitatea unor informații mai ample privind amploarea subvențiilor pentru a aborda eventualele deficiențe semnificative de cooperare din partea exportatorilor care se presupune că au beneficiat de avantaje în cadrul unor anumite sisteme de subvenționare care nu au fost utilizate de societățile cooperante eșantionate și eventualele cereri de examinare individuală din partea producătorilor-exportatori cooperanți. Cu toate acestea, autoritățile chineze nu și-au modificat modul de abordare și nu au furnizat informații privind cea mai mare parte a celorlalte sisteme de subvenționare presupuse în plângere, dar care nu au fost utilizate de societățile incluse în eșantion.

(36)

Înainte de vizita de verificare la fața locului, autoritățile chineze au cerut Comisiei să furnizeze informații suplimentare în scris, în special o listă a tuturor întrebărilor pe care intenționează să le pună în cursul vizitei de verificare, plus o listă a tuturor departamentelor guvernamentale a căror participare la vizita de verificare era preconizată. În absența acestora, s-a susținut că autoritățile chineze „nu au fost informate cu privire la ceea ce ar fi trebuit să fie pregătit sau ar fi de așteptat în timpul verificării” și că scrisoarea prealabilă verificării „nu oferă, desigur, niciun indiciu referitor la ceea ce Comisia intenționează să verifice efectiv …”.

(37)

Comisia nu a putut aproba cererea autorităților chineze. În această privință, se observă că Comisia a îndeplinit toate condițiile relevante de la articolul 26 din regulamentul de bază. A fost trimisă autorităților chineze o scrisoare detaliată prealabilă verificării care confirma calendarul (zilele și categoriile de sisteme de discutat în fiecare zi a verificării) și solicita prezența autorităților responsabile pentru sistemele relevante și a funcționarilor implicați în pregătirea declarațiilor autorităților chineze. De asemenea, înainte de vizita de verificare la fața locului, Comisia a explicat că numai autoritățile chineze pot identifica entitățile responsabile pentru sistemele care fac obiectul anchetei, precum și funcționarii care sunt cei mai în măsură să participe la anchetă și să răspundă la întrebări. În ceea ce privește lista întrebărilor specifice, Comisia a explicat că o astfel de listă nu este solicitată nici de legislația UE (nici de cerințele OMC) și că scopul acestei anchete este de a verifica răspunsul autorităților chineze la chestionar și declarațiile suplimentare relevante; prin urmare, verificarea ar respecta structura acestor documente. Comisia va încerca să obțină și să clarifice informațiile suplimentare necesare în cadrul procedurii în curs, dar întrebările precise în acest context vor depinde de informațiile furnizate de autoritățile chineze ca urmare a verificării inițiale a răspunsurilor acestora. Autorităților chineze li s-a explicat, de asemenea, în mod clar, înainte de vizita de verificare la fața locului, că refuzul de a furniza informațiile necesare pentru a sprijini autoritatea responsabilă cu ancheta la verificarea informațiilor și datelor considerate necesare în cadrul procedurii ar putea compromite în mod grav desfășurarea anchetei. S-au amintit, de asemenea, autorităților chineze consecințele dispozițiilor de la articolul 28 din regulamentul de bază.

(38)

În cursul vizitei de verificare la fața locului la Ministerul Comerțului din China, situat în Beijing, Comisia a încercat să verifice informațiile furnizate pe baza documentelor justificative utilizate pentru a pregăti răspunsul autorităților chineze, în conformitate cu dispozițiile de la articolele 11 și 26 din regulamentul de bază. În acest context, Comisia a ajuns mai întâi la concluzia că lipsa informațiilor și a documentelor justificative nu a permis verificarea adecvată a răspunsului la chestionar. În plus, anumite informații nu au fost transmise deloc, deși au fost solicitate în mod expres, iar la anumite întrebări nu s-a primit niciun răspuns. Prin urmare, autoritățile chineze au fost informate cu privire la consecințele lipsei de cooperare, în conformitate cu articolul 28 alineatele (1) și (6) din regulamentul de bază.

(39)

De asemenea, autoritățile chineze au afirmat că Comisia a impus o sarcină nejustificată asupra autorităților chineze și că a solicitat informații irelevante și inutile în chestionar și în cererea ulterioară de clarificări.

(40)

În ceea ce privește informațiile solicitate, se precizează faptul că Comisia a cerut numai informațiile referitoare la afirmațiile din plângere, considerate necesare pentru a ajunge la o concluzie reprezentativă și a menținut coerența cererilor sale, solicitând mereu aceleași date și informații în cursul anchetei și invitând autoritățile chineze să ofere explicații privind informațiile furnizate și implicațiile lor asupra sistemelor vizate de anchetă. Cu alte cuvinte, Comisia a solicitat numai informațiile necesare pentru evaluarea existenței subvenționării și a nivelului acesteia în favoarea produsului vizat în temeiul altor sisteme de subvenționare menționate în plângere. Astfel de informații ar fi permis determinarea corespunzătoare a volumului subvenționării acordate în temeiul celorlalte sisteme de subvenționare examinate în cadrul anchetei, aflate la dispoziția producătorilor-exportatori care nu au cooperat. Întrucât nici reprezentanții RPC, nici producătorii-exportatori care nu cooperează nu au furnizat informațiile necesare pentru a determina existența unor alte sisteme de subvenționare la dispoziția producătorilor-exportatori care nu cooperează, pe baza celor mai bune date disponibile, Comisia a concluzionat că celelalte sisteme de subvenționare pretinse erau, într-adevăr disponibile pentru ceilalți producători-exportatori care nu cooperează și a efectuat calculul beneficiilor acordate prin intermediul respectivelor sisteme, pe baza celor mai bune date disponibile.

(41)

Cererile de EI au fost prezentate de către doi producători-exportatori cooperanți în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din regulamentul de bază, și anume Union Steel China (Union Steel) și Shenzhen Sino Master Steel Co. Ltd. Nu a fost posibil să se acorde această EI ambelor societăți, deoarece, din cauza numărului ridicat de sisteme de subvenționare pretinse și a duratei importante a unei anchete antisubvenție, aceasta ar complica inutil și ar putea împiedica încheierea anchetei în timp util.

(42)

Cu toate acestea, societatea Union Steel fusese deja examinată individual în cadrul anchetei antidumping paralele și, prin urmare, a fost calculată o marjă de prejudiciu individuală pentru această societate.

(43)

Având în vedere că autoritățile chineze au furnizat numai un răspuns referitor la sistemele utilizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, astfel cum se explică în considerentul (34) de mai sus, era practic imposibil să se analizeze unele dintre sistemele de subvenționare utilizate, eventual, de Union Steel. Prin urmare, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, acestei societăți i s-a atribuit rata medie a subvenției aplicabile altor societăți care au cooperat.

(44)

Pe baza informațiilor cuprinse în reclamație, Comisia a căutat să obțină informații cu privire la următoarele sisteme, în cadrul cărora s-a presupus că au fost acordate subvenții de către autoritatea guvernamentală:

(45)

În plângere se susține că autoritățile chineze controlează anumite industrii și produse în amonte, în așa fel încât să ofere materii prime la prețuri favorabile producătorilor de OAO. Pe această bază producătorii de OAO beneficiază de subvenții compensatorii prin achiziționarea de OLC și OLR produse de stat de la întreprinderile de stat (IS) la prețuri inferioare prețului pieței și, astfel, la prețuri mai mici decât ar fi adecvat pentru întreprinderile de stat.

(46)

Comisia a solicitat din partea autorităților chineze informații detaliate privind IS care furnizează OLC și OLR producătorilor-exportatori chinezi de OAO, pentru a verifica afirmațiile din plângere și a stabili dacă aceste întreprinderi de stat sunt organisme publice. În special, Comisia a creat pentru autoritățile chineze apendicele B la chestionar destinat întreprinderilor de stat și a invitat autoritățile chineze să furnizeze informațiile solicitate în acesta. În cererea de clarificare, Comisia a solicitat din nou autorităților chineze să furnizeze informațiile solicitate în apendicele B și a încurajat autoritățile chineze să coordoneze răspunsurile cu întreprinderile de stat în cauză.

(47)

Cu toate acestea, autoritățile chineze nu au răspuns la niciuna dintre întrebările din apendicele B și nici nu au furnizat informațiile relevante solicitate în chestionarul principal (de exemplu, privind proprietatea și controlul guvernului chinez asupra întreprinderilor de stat în sectorul siderurgic și implicarea acestuia în activitatea de reorganizare a industriei siderurgice chineze). În loc să furnizeze informațiile solicitate, autoritățile chineze au declarat, în răspunsul lor la chestionar, că reclamanții nu au reușit să demonstreze că producătorii de OLC și OLR sunt organisme publice.

(48)

Din cauza lipsei de cooperare din partea autorităților chineze, Comisia a trebuit să analizeze alte informații disponibile, mai bune. Comisia a informat autoritățile chineze cu privire la această acțiune. Pentru a aprecia dacă întreprinderile de stat care furnizează OLC și OLR producătorilor-exportatori chinezi de OAO sunt organisme publice, Comisia a luat în considerare informațiile limitate furnizate de autoritățile chineze, informațiile din plângere, informații factuale care provin din proceduri similare efectuate de alte autorități, aflate la dispoziția publicului, precum și alte informații publice, și și-a bazat concluziile pe totalitatea informațiilor din dosar.

(49)

Reclamantul susține că întreprinderile de stat din China sunt organisme publice, în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază, care furnizează bunuri (OLC și OLR) producătorilor de OAO la prețuri inferioare prețurilor pieței și, astfel, le conferă un avantaj.

(50)

Organismul de apel (AB) al OMC, în raportul său din Statele Unite – „Taxele antidumping și compensatorii definitive asupra anumitor produse din China” (5) (raportul AB) a definit un organism public ca o entitate care „deține, exercită sau este învestită cu autoritate guvernamentală” (6). AB consideră, de asemenea, că organismele publice sunt, de asemenea, caracterizate prin „executarea de funcții guvernamentale” (7), care ar fi „în mod normal considerate parte a practicii guvernamentale în cadrul ordinii juridice a Membrului în cauză” (8).

(51)

În lumina concluziilor AB al OMC, există două întrebări pentru analiză, și anume (a) dacă întreprinderile de stat în cauză execută funcții care sunt, în mod normal, considerate ca făcând parte din practica guvernamentală din China și (b) în caz afirmativ, dacă acestea exercită autoritatea guvernamentală atunci când execută acest lucru?

(52)

În contextul autorităților chineze, există numeroase dovezi care atestă că guvernul este profund implicat în gestionarea economiei. Rolul principal al guvernului chinez în economie este garantat prin Constituția Republicii Populare Chineze. În conformitate cu articolul 7 din Constituție: „Economia statului este sectorul economiei socialiste aflat în proprietatea întregului popor; acesta este forța conducătoare a economiei naționale. Statul garantează consolidarea și creșterea economiei de stat”. În mod similar, în conformitate cu articolul 15 din Constituție: „Statul practică planificarea economică pe baza proprietății publice socialiste”. De asemenea, Constituția Partidului Comunist din China prevede rolul principal al proprietății publice, de exemplu, preambulul la Constituția PCC prevede: "Partidul trebuie să susțină și să îmbunătățească sistemul economic de bază, în care proprietatea publică joacă un rol dominant…”. De asemenea, diferitele planuri cincinale, promulgate de Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (CNDR) și adoptate de către cea mai mare autoritate juridică din China, care este Consiliul de Stat, indică dominația foarte puternică a guvernului chinez asupra economiei.

(53)

În ceea ce privește sectorul siderurgic, informațiile existente în dosar sugerează că întreprinderile de stat care produc OLC și OLR în China îndeplinesc adesea funcțiile publice descrise, printre altele, în planurile la nivel sectorial pentru industria metalurgică și siderurgică. Aceste planuri confirmă faptul că autoritățile chineze au ales să fie implicate îndeaproape în gestionarea și dezvoltarea industriei siderurgice în China și punerea în aplicare a acestora la nivelul întreprinderilor de stat poate, prin urmare, să fie considerată ca făcând parte din practicile guvernamentale. Planurile prezintă obiective pentru toți operatorii din industria metalurgică și siderurgică și orientează întregul sector pentru obținerea unor rezultate specifice. De fapt, autoritățile chineze utilizează întreprinderile de stat din domeniul metalurgiei și siderurgiei ca pe un braț prelungit al statului în vederea atingerii obiectivelor și țintelor stabilite în cadrul planurilor.

(54)

Ordinul nr. 35 din CNDR - Politici pentru dezvoltarea industriei siderurgice, între altele, definește o politică de reducere a numărului de întreprinderi de topire a fierului și oțelului și stabilește obiective pentru capacitatea de producție pe baza rezultatului acestor grupuri de întreprinderi siderurgice care fac parte din primele 10 de pe piața internă (articolul 3), interzice crearea de noi întreprinderi siderurgice asociate (articolul 10), prevede condițiile de acces la industria siderurgică la nivelul echipamentelor și prevede, de asemenea, indicii tehnici și economici pe care trebuie să-i urmeze întreprinderile siderurgic (articolul 12), stabilește norme pentru modificările în structura organizațională a întreprinderilor siderurgice (articolul 20), gestionează investiții (articolele 22, 23), condiționează accesul la fonduri financiare (articolele 25, 26), oferă statului dreptul de a interveni în achiziționarea materiilor prime (articolul 30).

(55)

Cel de-al 12-lea Plan cincinal de dezvoltare a industriei siderurgice rezumă realizarea obiectivelor stabilite în cadrul planului precedent, acoperă strategia de dezvoltare și stabilește obiective pentru întreaga industrie siderurgică. În mod similar cu Ordinul nr. 35, acesta stabilește obiective foarte specifice la nivel de grupare industrială [secțiunea III.(III).6], încurajează anumite proiecte și descurajează altele [secțiunea IV(IV)] și face distincție în sprijinul acordat industriei metalurgice și siderurgice în diferitele provincii [secțiunea IV(V)], prevede un sprijin pentru întreprinderile siderurgice mari și oferă un rol principal celor mai importanți producători de stat chinezi din domeniul siderurgiei, cum ar fi Bao Steel, Anshan Iron and Steel, Wuhan Iron and Steel etc (9). De asemenea, planul prevede consolidarea reglementării și gestionării instalațiilor de producție ale întreprinderilor siderurgice existente [secțiunea V(IV)].

(56)

Legea Republicii Populare Chineze privind activele întreprinderilor aflate în proprietatea statului impune, de asemenea, întreprinderilor de stat [sau întreprinderilor cu capital de stat (ICS) astfel cum sunt menționate în această lege] să se conformeze politicilor industriale naționale (10). În mod similar, propunerea de măsuri pentru supravegherea și administrarea investițiilor de către întreprinderile centrale impune întreprinderilor de stat și întreprinderilor cu capital de stat să urmeze planurile de dezvoltare și politicile industriale ale statului (11). Conform Măsurilor de gestionare a strategiilor de dezvoltare și a planurilor întreprinderilor centrale, toate întreprinderile cu capital de stat formulează un plan de dezvoltare și strategie care trebuie să fie examinat și aprobat de către Comisia de supraveghere și administrare a activelor din proprietatea statului din cadrul Consiliului de Stat (SASAC). Atunci când efectuează aceste examinări și înaintea de aprobare, SASAC trebuie să ia în considerare, între altele, dacă acest plan este sau nu în conformitate cu planificarea dezvoltării și cu politicile industriale naționale și dacă acest lucru este sau nu în conformitate cu ajustarea strategică a formatului și a structurii economiei de stat (12).

(57)

Exemple concrete de punere în aplicare a măsurilor descrise în planuri, cum ar fi relocalizarea societății Capital Steel Corporation (13) sau numeroase fuziuni de întreprinderi siderurgice (14) arată că planurile nu sunt doar documente indicative care servesc drept orientări, ci că acestea conduc la acțiuni concrete ale întreprinderilor siderurgice de stat, coordonate de către guvern (reprezentat de CNDR și Consiliul de stat).

(58)

Toate acțiunile specifice descrise la considerentele de mai sus trebuie să fie respectate și executate de întreprinderile vizate de planuri. Se concluzionează că, prin intermediul acestei implicări directe a guvernului în comportamentul comercial al întreprinderilor siderurgice, întreprinderile siderurgice de stat acționează ca un braț al guvernului care exercită funcții guvernamentale care duc, ulterior, la îndeplinirea obiectivelor și țintelor stabilite în planuri.

(59)

După stabilirea faptului că întreprinderile de stat exercită funcții publice, rămâne de văzut dacă, atunci când le îndeplinesc, ele exercită o autoritate guvernamentală. În această privință, o întrebare esențială este dacă ele sunt controlate în mod semnificativ de către guvern (15). În acest caz, este rezonabil să se determine, ținând cont de toate dovezile relevante, că întreprinderile de stat acționează ca un braț al guvernului și pun în aplicare în mod eficient politicile stabilite în planurile de mai sus.

(60)

Controlul guvernamental descris mai jos indică faptul că întreprinderile de stat dețin, exercită sau sunt învestite cu autoritate guvernamentală. Controlul poate fi exercitat, între altele, prin proprietatea de stat, prin dispoziții administrative și implicarea SASAC, prin consilii de administrație și planuri de stat.

(61)

Astfel cum s-a menționat deja în secțiunea de mai sus privind lipsa de cooperare (considerentele (46)-(48)), autoritățile chineze nu au furnizat informațiile solicitate cu privire la structura acționariatului producătorilor de OLC și OLR din China. Împreună cu răspunsul la chestionar, autoritățile chineze au prezentat o listă de 54 de societăți în care statul chinez este cel mai important acționar, însă în cursul vizitei de verificare, s-a susținut că lista nu este corectă și include, de asemenea, întreprinderi în proprietate privată. Autoritățile chineze nu au corectat lista și nici nu au specificat care dintre societăți se află în proprietate privată și care sunt deținute de către statul chinez. Din cauza lipsei de cooperare, Comisia a trebuit să analizeze alte probe la dosar și informații publice disponibile.

(62)

Reclamantul a furnizat dovezi că principalii producători de OLC și OLR sunt în proprietatea statului și a prezentat informații detaliate în acest sens în anexa 10 la plângere (16). Și alte informații publice disponibile (17) confirmă că statul chinez este acționar în multe dintre întreprinderile producătoare de OLC și OLR.

(63)

Luând în considerare toate informațiile din dosar, este rezonabil să se ajungă la concluzia că statul chinez are o participație semnificativă în multe întreprinderi producătoare de OLC și OLR din China.

(64)

SASAC exercită responsabilitățile statului ca investitor și gestionează activele deținute de stat aflate sub supravegherea sa. Este de remarcat că, deși în răspunsul lor la chestionar și în declarațiile ulterioare, autoritățile chineze au susținut că SASAC nu este implicată în operațiunile comerciale ale întreprinderilor de stat și au sprijinit această afirmație cu trimiterea la articolul 7 din Măsurile provizorii pentru supravegherea și administrarea activelor de stat ale întreprinderilor (18), alte articole din aceeași lege și, de asemenea, alte elemente de probă incluse în dosar (19) sugerează contrariul.

(65)

De fapt, răspunsul autorităților chineze la chestionarul antisubvenție arată că SASAC, autorizată de Consiliul de Stat, numește și destituie directorii întreprinderilor supravegheate și evaluează performanțele lor prin intermediul unor proceduri judiciare. Aceasta este, de asemenea, responsabilă de încurajarea întreprinderilor supravegheate să respecte principiile directoare și politicile, este responsabilă de gestionarea fundamentală a activelor deținute de stat în întreprinderi și conduce și supraveghează activitatea de gestionare a activelor locale deținute de stat, în conformitate cu legea.

(66)

SASAC este responsabilă, de asemenea, de remunerarea și evaluarea directorilor întreprinderilor de stat; mai mult, ea desemnează și decide cu privire la recompensele și penalizările directorilor de întreprinderi de stat (20). De fapt, potrivit tuturor dovezilor, carierele directorilor de întreprinderi de stat depind de SASAC. Aceste circumstanțe indică faptul că SASAC este în mod clar învestită cu autoritate guvernamentală.

(67)

Componența consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat demonstrează, de asemenea, nivelul ridicat de control al întreprinderilor de stat de către autoritățile chineze. Dovezile de la dosar (21) arată că mulți dintre membrii consiliilor de administrație și ai consiliilor de supraveghere dețin sau au deținut în trecut funcții în guvern și/sau partid și că selecția lor este puternic influențată de autorități guvernamentale precum SASAC sau Partidul Comunist din China (PCC).

(68)

Politicile, interesele și obiectivele autorităților chineze privind industria siderurgică sunt stabilite în diverse planuri de stat la nivel central și, de asemenea, la nivel regional și local. Întreprinderile de stat sunt încurajate să urmeze aceste politici (societățile care nu le urmează sunt chiar pasibile de sancțiuni) și, din acțiunile recente ale unor întreprinderilor de stat majore din domeniul siderurgiei din China, este evident că aceste politici sunt respectate și întreprinderile de stat din domeniul siderurgiei fac eforturi pentru atingerea obiectivelor și scopurilor stabilite în planuri.

(69)

În conformitate cu cel de-al 12-lea Plan cincinal de dezvoltare a industriei metalurgice și siderurgice doar „întreprinderile care respectă politicile naționale pentru industria metalurgică și siderurgică și standardele și condițiile de producție și de funcționare ale industriei metalurgice și siderurgice joacă un rol primordial în fuzionare și reorganizare (22).”

(70)

O serie de planuri la nivel provincial și local menționează, de asemenea, întreprinderi de stat specifice și stabilesc obiective și ținte pentru acestea. Reclamantul a furnizat extrase din aceste planuri (23). Toate aceste planuri au fost solicitate autorităților chineze în chestionar și în cererea de clarificare în scopul verificării și clarificării, dar autoritățile chineze au hotărât să nu le furnizeze. Cu toate acestea, se menționează că autoritățile chineze nu au contestat exactitatea acestor referiri în timpul procedurii. În plus, societățile menționate în planurile provinciale și locale admit cooperarea acestora cu autoritățile și descriu modul în care acționează sau au acționat în trecut în conformitate cu planurile (24).

(71)

Deși autoritățile chineze susțin că unele dintre planurile de mai sus sunt doar indicative, nu sunt obligatorii și ar trebui să servească doar ca un ghid, această afirmație nu este susținută de alte elemente de probă la dosar. Dimpotrivă, multe legi și regulamente care, cu siguranță, sunt obligatorii din punct de vedere juridic (25) stabilesc că planurile de dezvoltare și politicile industriale de stat sunt obligatorii pentru întreprinderile de stat.

(72)

Autoritățile chineze definesc obiectivele și țintele pentru industria siderurgică prin intermediul planurilor cincinale și al altor documente oficiale relevante și realizează aceste obiective prin intermediul funcțiilor și activităților descrise în acestea. Întrucât aceste planuri și documente sunt formulate de departamente ale guvernului chinez precum Consiliului Național sau CNDR, funcțiile și activitățile la care se referă acestea ar trebui să fie considerate guvernamentale. Întrucât, conform celor descrise mai sus, întreprinderile de stat din domeniul siderurgiei sunt obligate să respecte planurile și politicile care acționează ca un braț al guvernului și, întrucât guvernul exercită un control semnificativ asupra lor, acestea exercită, de fapt, autoritatea publică.

(73)

Având în vedere lipsa de cooperare a autorităților chineze, domeniul de aplicare al acestor entități care sunt considerate „organisme publice” nu a fost definit pe deplin. În orice caz, orice IS în care statul este majoritar sau este cel mai mare acționar este un organism public. Entitățile în care statul nu deține nicio participație sunt organisme private. Având în vedere cele menționate, nu este nevoie să se stabilească o linie clară între organismele publice și private în acest caz, deoarece în considerentele (85) - (98) de mai jos se demonstrează că toate organismele private din sectorul siderurgic sunt împuternicite și conduse de stat și, prin urmare, pentru toate scopurile relevante, s-au comportat în același mod ca organismele publice.

(74)

Pentru a evalua dacă există un avantaj în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, este necesar să se compare prețurile OLC și OLR plătite de către producătorii-exportatori în cauză la nivelul relevant de referință. Raportul AB a confirmat faptul că, în cazul în care piața țării furnizoare este denaturată prin rolul statului, a fost permisă utilizarea unor criterii de referință externe. Acesta a remarcat, de asemenea, că „în cazul în care statul este furnizorul predominant, este probabil că prețurile private vor fi denaturate, dar este încă necesară o analiză de la caz la caz” (26). Raportul AB a afirmat, de asemenea, că: „… nu sugerăm că există un prag deasupra căruia simplul fapt că statul este furnizorul predominant al pieței devine suficient pentru a stabili denaturarea prețurilor, dar în mod evident, cu cât este mai predominant rolul statului pe piață, cu atât este mai probabil că acest rol va duce la denaturarea prețurilor private”  (27). În continuare, raportul AB a afirmat că: „atunci când statul este un furnizor „semnificativ”, vor fi necesare elemente de probă referitoare la alți factori decât cota de piață a statului, întrucât rolul statului ca furnizor important nu poate, în sine, să dovedească denaturarea prețurilor private”. Prin urmare, prima întrebare la care trebuie să se răspundă este dacă cota statului din producția de OLC și OLR în China este predominantă sau doar semnificativă.

(75)

Comisia a solicitat autorităților chineze informații privind piața OLC și OLR în ceea ce privește proporția producției de OLC și OLR produse de întreprinderile de stat și de întreprinderile private, dar autoritățile chineze nu au prezentat nicio informație relevantă în acest sens (28).

(76)

Comisia a utilizat alte informații disponibile (29) privind acest subiect pe baza cărora s-a stabilit că cel puțin 63 % din OLC din China este produs de întreprinderile de stat din domeniul siderurgiei. Este important de menționat faptul că această cotă de 63 % de întreprinderi de stat a fost stabilită după o analiză foarte prudentă și reprezintă cifra minimă absolută. Faptul că mulți dintre furnizorii pretinși privați semnalați de către exportatori par să fie societăți comerciale (care pot foarte bine să fi cumpărat produsul de la întreprinderile de stat), lipsa de cooperare a autorităților chineze (a se vedea considerentele (46) - (48) de mai sus) și constatările altor autorități de investigație (a se vedea nota de subsol 32) duc la concluzia că cota reală a întreprinderilor de stat pe piața OLC și OLR este mult mai mare. De asemenea, implicarea importantă a autorităților chineze în acest sector al pieței OLC (a se vedea considerentele (85) – (94) de mai jos) limitează posibilitățile de manevră ale operatorilor privați.

(77)

Ținând cont de cele de mai sus, s-a stabilit că întreprinderile de stat sunt predominante pe piața OLC din China. Această predominanță a întreprinderilor de stat pe piața OLC este atât de semnificativă încât producătorii privați nu au altă alternativă decât să își alinieze prețurile cu cele ale întreprinderilor de stat, astfel cum se demonstrează mai jos.

(78)

Cu privire la OLR, cota întreprinderilor de stat înregistrată de producătorii-exportatori chinezi (18 %) a fost cu mult mai mică decât în cazul OLC, cu toate acestea, aceasta a fost contrazisă de alte informații (a se vedea considerentul (79) de mai jos). Ținând cont de lipsa de cooperare din partea autorităților chineze, de faptul că mulți furnizori privați semnalați de exportatori par să fie societăți comerciale (care pot foarte bine să fi cumpărat produsul de la stat) și de restricțiile impuse asupra activităților comerciale ale operatorilor privați din cauza implicării puternice a autorităților chineze în acest sector (a se vedea considerentele (85) - (94) de mai jos) se concluzionează [parțial pe baza datelor disponibile (a se vedea considerentul (79) de mai jos) în sensul articolului 28 din regulamentul de bază] că întreprinderile de stat sunt predominante, de asemenea, pe piața OLR din China.

(79)

Această concluzie este susținută de World Steel Capacity Book (Registrul capacităților siderurgice mondiale), care contrazice cota de 18 % raportată de exportatorii chinezi, și arată că peste 70 % din întreaga capacitate de producție de OLR din China este deținută de stat (30).

(80)

Comisia a solicitat autorităților chineze informații în legătură cu prețurile pentru OLC și OLR produse de întreprinderile de stat și de întreprinderile private vândute pe piața chineză. În răspunsul la chestionar autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație în acest sens. Ancheta realizată la exportatorii de OAO a stabilit că prețurile plătite de cei patru producători-exportatori/grupuri pe parcursul PA pentru OLC și OLR achiziționate de la producătorii privați de OLC și OLR sau de la comercianți au fost în mod constant foarte apropiate de prețurile întreprinderilor de stat (31). Astfel, datele observate, împreună cu predominanța întreprinderilor de stat în acest sector, demonstrează că prețul furnizorilor privați urmează efectiv liniile prețurilor plătite către întreprinderile de stat. În plus, în contractul prezentat de unul dintre producătorii-exportatori care face parte din eșantion pentru furnizarea de OLC de către un furnizor privat există chiar o condiție de corelare a prețului cu prețul de achiziție de la întreprinderile de stat.

(81)

Pe baza tuturor informațiilor din dosar s-a stabilit că prețurile practicate la vânzarea de OLC și OLR de cătreîntreprinderile de stat din China sunt denaturate, ca urmare a predominanței puternice a întreprinderilor de stat pe piața OLC și OLR din China. Prețurile furnizorilor privați de OLC și OLR sunt aliniate cu prețurile întreprinderilor de stat. Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că nu există prețuri de piață fiabile în China pentru OLC și OLR. Întrucât nu există „termeni și condiții de piață predominante” pe piața OLC și OLR din China, Comisia, în conformitate cu articolul 6 litera (d) din regulamentul de bază, a trebuit să caute o valoare de referință alternativă. Întrucât întreaga piață chineză este denaturată, se consideră că nu ar fi practic să se ajusteze în mod semnificativ costurile și prețurile din China și că prețurile de import ar fi denaturate în mod similar prin predominanța întreprinderilor de stat. Prin urmare, în conformitate cu articolul 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază, a fost căutată o valoare de referință externă.

(82)

Cea mai adecvată valoare de referință pare a fi o valoare construită pe baza prețurilor pentru OLC și OLR de pe piața mondială, publicate în mod regulat în diverse reviste specializate în domeniul siderurgiei, precum Steel Business Briefing, MEPS și CRU.

(83)

Compararea prețurilor practicate de întreprinderile de stat cu valoarea de referință din afara țării (construită astfel cum se explică în considerentul (103) de mai jos) a arătat că aceste prețuri au fost cu mult sub prețurile de referință și, în consecință, au dus la un avantaj pentru producătorii-exportatori chinezi de OAO în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(84)

Acest program de subvenționare este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât OLC și OLR sunt utilizate numai de către un număr limitat de sectoare și întreprinderi din China în producția lor.

(85)

Următoarea chestiune care trebuie abordată este dacă producătorii privați de OLC și OLR, care nu sunt organisme publice, sunt totuși împuterniciți și dirijați de autoritățile chineze să furnizeze OLC și OLR producătorilor de OAO, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(86)

La început, fusese deja stabilit că autoritățile chineze au o politică privind furnizarea de OLC și OLR sectorului producător de OAO, deoarece organismele publice, care aparțin statului, sunt implicate în această furnizare și dețin un loc predominant pe piață, ceea ce le permite să ofere prețuri inferioare prețurilor pieței. Și în orice caz, indiferent de caracterizarea respectivelor organisme ca fiind „publice” sau nu, aceleași probe indică existența unei politici de stat care intervine cu fermitate în acest sector. În prezent trebuie să se determine dacă această politică se extinde la furnizorii privați.

(87)

Într-o serie de planuri și documente strategice guvernamentale există indicii că producătorii de oțel din China (atât întreprinderile de stat cât și cele private) sunt încurajați și susținuți de către autoritățile chineze. Anumite secțiuni din aceste documente sugerează că există o legătură directă între guvern și conducerea întreprinderilor siderurgice private și într-o serie de ocazii se poate observa că această „orientare” a dus la acțiuni ale întreprinderilor siderurgice private conforme cu recomandările din planuri.

(88)

De exemplu, Ordinul nr. 35 al CNDR - Politici de dezvoltare a industriei siderurgice încurajează societățile siderurgice să acționeze într-un anumit mod (32), stabilește condițiile privind investițiile și condiționează investițiile de aprobarea lor de către autorități (33), influențează concurența în domeniul resurselor (34) și prevede chiar sancțiuni pentru întreprinderile care nu s-au conformat (35). De asemenea, cel de-al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică influențează deciziile de afaceri ale societăților siderurgice care, în consecință, pot avea un impact asupra structurii costurilor și prețurilor (36).

(89)

În plus față de aceasta, reclamantul a furnizat în anexa 24 la plângere un set de extrase din diverse documente politice ale unor organizații guvernamentale diferite care evidențiază sprijinul acordat de autoritățile chineze industriei siderurgice în general sau, în mod specific, industriei produselor acoperite cu substanțe organice (37).

(90)

În plus, există informații disponibile publicului care arată că societățile comerciale private acționează în conformitate cu diferitele planuri și documente strategice guvernamentale (38).

(91)

Autoritățile chineze au luat măsuri pentru a descuraja exportul de OLC și OLR cu ajutorul unor restricții la export impuse prin complexitatea sistemului de rambursare a TVA. Mai exact, OLC și OLR sunt supuse achitării unei TVA de 17 %. TVA pentru OAO produs din OLR (care este produs din OLC) și vândut pe piața internă este rambursabilă la 13 %, în timp ce în cazul în care întreprinderea alege să exporte OLC sau OLR, TVA nu este deloc rambursată. Acest sistem înseamnă că producătorii privați de OLC și OLR nu sunt în măsură să acționeze în condiții normale de libertate comercială și are ca efect creșterea ofertei interne de OLC și OLR și, în mod inevitabil, reducerea prețurilor lor pe piața chineză. Astfel, producătorii privați de OLC și OLR (în același mod ca și IS) nu sunt în măsură să acționeze în mod independent de politica autorităților chineze.

(92)

În secțiunea de mai sus privind avantajele organismelor publice, s-a stabilit că, datorită predominanței întreprinderilor de stat pe piața OLC și OLR, producătorii privați de OLC și OLR nu au altă alternativă decât să își alinieze prețurile cu prețurile întreprinderilor de stat. Cu alte cuvinte, aceștia nu fixează prețurile, ci, mai degrabă, le preiau. Acesta este un alt indiciu că producătorii privați de OLC și OLR nu pot acționa independent de acțiunile autorităților chineze și ale altor organisme publice.

(93)

Acest fapt este susținut, de asemenea, de informațiile oferite de producătorii-exportatori chinezi care au răspuns la chestionarele antisubvenții care arată că prețurile practicate de furnizorii privați de OLC și OLR sunt aproape aliniate cu cele ale întreprinderilor de stat. În plus, în contractul prezentat de unul dintre producătorii-exportatori care face parte din eșantion pentru furnizarea de OLC de către un furnizor privat există chiar o condiție de corelare a prețului cu prețul de achiziție de la întreprinderile de stat.

(94)

Având în vedere constatarea de mai sus, conform căreia prețurile practicate de întreprinderile de stat sunt inferioare prețurilor pieței, este evident că prețurile practicate de furnizorii privați, fiind aliniate cu cele ale întreprinderilor de stat, sunt, de asemenea, inferioare prețurilor pieței.

(95)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) – a doua liniuță – din regulamentul de bază, o contribuție financiară există atunci când un guvern: „însărcinează un organism privat să execute una sau mai multe funcții de tipul celor enumerate la punctele (i), (ii) și (iii), care incumbă în mod normal guvernului sau îi ordonă să facă acest lucru, practica urmată nefiind diferită realmente de practica normală a autorităților publice;” Organul de apel al OMC a interpretat termenul „ordonă” ca făcând referire la situațiile în care un guvern își exercită autoritatea, inclusiv un anumit grad de constrângere, asupra unui organism privat, și termenul „însărcinează”, ca făcând referire la situațiile în care guvernul oferă responsabilitate unui organism privat (39). În plus, grupul special al OMC privind restricțiile la export pentru USA (40) a stabilit un test bazat pe trei axe privind existența unui mandat și a unui ordin, (a) care necesită existența unei acțiuni guvernamentale, (b) care se adresează unei anumite părți și (c) al căror obiectiv este o sarcină sau o taxă specială (41).

(96)

Pe această bază, includerea furnizorilor privați în politica autorităților chineze privind furnizarea de OLC și OLR constituie un „mandat” și un „ordin” guvernamental adresat furnizorilor privați din următoarele motive:

(97)

Luând în considerare toți factorii de mai sus, se poate concluziona că restricțiile la export, planificarea de stat și predominanța întreprinderilor de stat instaurate de autoritățile chineze limitează libertatea furnizorilor privați de OLC și OLR, obligându-i să acționeze într-o manieră necomercială și să accepte prețuri iraționale (inferioare nivelului pieței) din punct de vedere economic, ceea ce aceștia nu ar face pe o piață liberă și deschisă. Aceasta confirmă faptul că politica guvernamentală de furnizare a OLC și OLR (inclusiv pentru sectorul OAO) se extinde la furnizorii privați.

(98)

Mai mult, având în vedere analiza de mai sus, elementele de probă depuse la dosar și alte informații publice au condus Comisia la concluzia că producătorii privați de OLC și OLR din China sunt sub mandatul și ordinul autorităților chineze să furnizeze mărfuri în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și punctul (iv) din regulamentul de bază și să acționeze în același mod ca și întreprinderile siderurgice de stat.

(99)

Comisia a stabilit că furnizorii privați de OLC și OLR acționează sub mandat și ordin din partea autorităților chineze și ancheta a arătat că prețurile furnizorilor privați de OLC și OLR sunt aliniate cu prețurile întreprinderilor de stat (a se vedea secțiunea de mai sus).

(100)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că constatările privind avantajul și specificitatea furnizării de OLC și OLR de ore la prețuri mai mici decât prețul de piață de către întreprinderile de stat se aplică, de asemenea, la furnizarea de OLC și OLR de către furnizorii privați.

(101)

Doi producători-exportatori incluși în eșantion au beneficiat de pe urma acestui program. Un producător-exportator (Panhua Steel Group) a beneficiat de furnizarea de OLC la prețuri mai mici decât ar fi adecvat și celălalt producător-exportator (Huadong Steel Group) a beneficiat de furnizarea de OLR la prețuri mai mici decât ar fi adecvat.

(102)

Valoarea subvenției compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarului, a cărui existență este constatată în cursul PA. Avantajul este calculat prin deducerea sumei diferențelor dintre valorile de achiziție reale și valorile de referință adecvate pentru achizițiile de OLC și OLR. Valoarea obținută a fost alocată pentru cifra totală de afaceri a producătorilor-exportatori cooperanți din cursul PA, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(103)

Deoarece piața chineză pentru OLC și OLR este denaturată, prețurile de pe piața mondială de OLC și OLR au fost considerate baze adecvate pentru a calcula prețurile de referință pentru OLC și OLR. Pe baza diverselor reviste din domeniul siderurgiei (SBB și MEPS) au fost selectate prețurile fără taxe de pe piața internă din cinci țări/regiuni (și anume Europa, SUA, Turcia, Japonia și Brazilia). Pentru a obține o referință reprezentativă, Comisia a selecționat cea mai mare piață pentru fiecare regiune geografică relevantă, și anume Europa (UE), America de Nord (SUA), America Latină (Brazilia), Asia (Japonia) și Orientul Mijlociu/Africa de Nord (Turcia). Prețurile medii lunare în cursul PA pentru fiecare din cele cinci țări/regiuni au fost formulate ca medii aritmetice, astfel încât să se ajungă la prețurile de referință lunare. Cele cinci țări/regiuni selecționate nu au prețurile cele mai ridicate în cursul PA, sunt toate membre ale OMC, sunt printre cele zece cele mai mari producătoare de oțel și sunt situate pe continente diferite. În consecință, prețurile de referință astfel stabilite sunt considerate rezonabile și adecvate.

(104)

Rata subvenției stabilită cu privire la acest sistem în cursul PA pentru producătorii-exportatori care fac parte din eșantion se ridică la 23,02 % pentru Huadong Group și 27,63 % pentru Panhua Group.

(105)

Rata subvenției medii ponderate pentru societățile care au cooperat, neincluse în eșantion, este de 25,37 %.

(106)

Dat fiind nivelul scăzut de cooperare, rata subvenției pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la nivelul celei mai mari rate de subvenție fixate pentru acest sistem pentru o entitate afiliată uneia dintre societățile cooperante incluse în eșantion, și anume 32,44 %.

(107)

Reclamantul afirmă că nu există o piață funcțională a terenurilor în China și că suma plătită de către societăți pentru utilizarea terenurilor este inferioară valorii normale de piață. În răspunsul lor la chestionarul antisubvenție, autoritățile chineze afirmă că „în conformitate cu Legea privind administrarea terenurilor din RPC, terenurile din zonele urbane sunt deținute de către stat; terenurile din zonele rurale și zonele suburbane, cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute de către stat, sunt considerate ca fiind în proprietatea colectivă a țăranilor”. Autoritățile chineze au susținut că există o piață funciară standardizată și ordonată din punct de vedere competitiv, că drepturile de utilizare a terenurilor trebuie să fie comercializate în mod public, în conformitate cu legislația pieței funciare. Autoritățile chineze au afirmat, de asemenea, că terenurile industriale și comerciale ar trebui să fie obținute pe piața publică prin ofertare, licitație și concurență și că utilizarea lor depinde de plata unei indemnizații. Autoritățile chineze nu au furnizat niciun fel de date privind prețurile efective ale drepturilor de folosire a terenurilor, prețurile funciare minime elaborate de guvern, care au fost menționate în răspunsul la chestionarul antisubvenție și în cursul vizitei de verificare.

(108)

În timpul verificării, Comisia a solicitat din partea autorităților chineze elemente de probă în sprijinul afirmației sale că toate terenurile industriale din China sunt alocate prin ofertare, cotații sau licitații. Autoritățile chineze nu au fost în măsură să prezinte aceste elemente de probă în timpul vizitei de verificare, dar au transmis unele informații în această privință după vizita de verificare. Cu toate acestea, toate aceste date arată că din treisprezece tranzacții privind drepturile de folosire a terenurilor care vizează șase producători-exportatori incluși în eșantion, numai șase au fost supuse procesului de ofertare sau de licitație. Nicio informație cu privire la participanții la procesul de licitație/ofertare nu a fost prezentată ca urmare a solicitării Comisiei și în fapt, în fiecare caz, prețul final achitat de către societate a fost același cu prețul stabilit, în mod arbitrar, de autoritățile locale.

(109)

De asemenea, în ipoteza că nu există un preț al pieței pentru terenuri în RPC, Comisia a solicitat punctul de vedere al autorităților chineze asupra unor posibile valori de referință. Cu toate că aceasta a fost doar o ipoteză și în niciun caz o constatare sau concluzie în momentul în care chestionarul a fost trimis autorităților chineze, acestea au exprimat opinia că această ipoteză este falsă și nu au furnizat nicio valoare de referință posibilă. Autoritățile chineze au subliniat presupusa deficiență a plângerii, potrivit căreia, pe de o parte, reclamantul susține că nu există o piață a terenurilor în China și că ar trebui să se utilizeze o valoare de referință „din afara țării”, însă, pe de altă parte, afirmă că întreprinderile de stat primesc teren din partea guvernului în condiții favorabile față de sectorul privat și sugerează că, în cazul în care ar trebui să fie utilizată o valoare de referință, aceasta ar trebui să fie prețurile plătite de întreprinderile chineze care „nu sunt favorizate”, dar nu a furnizat nicio informație cu privire la aceste prețuri. În acest context, ar trebui să se observe că reclamantul susține că piața drepturilor de utilizare a terenurilor în China de piață este distorsionată în ansamblu, și atât întreprinderile de stat, cât și întreprinderile private producătoare de OAO au primit drepturi de folosire a terenurilor pentru o sumă mai mică decât cea adecvată.

(110)

Dispozițiile privind dreptul de utilizare a terenurilor în China decurg din Legea privind administrarea terenurilor din Republica Populară Chineză și din Legea privind drepturile reale din Republica Populară Chineză.

(111)

Articolul 2 din Legea privind administrarea terenurilor prevede că toate terenurile sunt proprietate de stat deoarece, în temeiul Constituției chineze și al dispozițiilor legale relevante, terenurile aparțin în mod colectiv poporului chinez. Terenurile nu pot fi vândute, dar se pot acorda drepturi de folosire a terenurilor, conform legislației. Autoritățile de stat pot acorda aceste drepturi prin procedee de ofertare, cotații sau licitații publice.

(112)

Producătorii-exportatori cooperanți au comunicat informații privind terenurile care le-au fost acordate, precum și majoritatea contractelor/certificatelor relevante privind drepturile de folosire a terenurilor, dar autoritățile chineze nu au oferit decât informații foarte limitate privind stabilirea prețurilor pentru drepturile de utilizare a terenurilor.

(113)

Astfel cum se menționează mai sus, autoritățile chineze au susținut că drepturile de utilizare a terenurilor în China sunt atribuite prin ofertare, licitație și concurență. Acest lucru este, de asemenea, prevăzut în articolul 137 din Legea privind drepturile reale din Republica Populară Chineză (42).

(114)

Cu toate acestea, în cursul verificării producătorilor-exportatori cooperanți, s-a constatat că acest sistem, astfel cum este descris de autoritățile chineze, nu funcționează întotdeauna în acest mod în practică. De exemplu patru din șase drepturi de folosire a terenurilor cumpărate de Chongqing Wanda Steel Strip Co. Ltd. (făcând parte din Panhua Group Co. Ltd) au fost atribuite, astfel cum a fost confirmat de angajații societății, fără cerere de ofertă. Chongqing WANDA a fost singurul participant și prețul final al tranzacției achitat de către societate a fost de fapt identic cu prețul inițial stabilit, în mod arbitrar, de Biroul de Resurse Funciare local. În ceea ce privește celelalte două drepturi de folosire a terenurilor a existat o procedură de cerere de ofertă, dar nicio dovadă în acest sens nu a fost furnizată nici de către societate, nici de către autoritățile chineze. De fapt, din documentele prezentate de autoritățile chineze după vizita de verificare reiese, de asemenea, că aceste două drepturi de utilizare a terenurilor au fost achiziționate pentru un preț identic cu prețul stabilit de către Biroul de Resurse Funciare local. Zhangjiagang Panhua Steel Strip Co., Ltd (făcând parte, de asemenea, din Panhua Group Co. Ltd) a obținut trei drepturi de utilizare a terenurilor prin transfer de la societăți private în schimbul unei participații la Panhua Group Co. Ltd.

(115)

Zhejiang Huadong Light Steel Building Material Co., Ltd a obținut două din drepturile sale de utilizare a terenurilor de la Biroul de Resurse Funciare local din districtul Xiaoshan și unul de la compania privată. Niciun element de probă privind oferte sau licitații nu a putut fi furnizat, întrucât, conform autorităților chineze, pentru drepturile de utilizare a terenurilor achiziționate înainte de 1 septembrie 2006 nu au existat confirmări de vânzare pentru tranzacțiile în domeniul drepturilor de utilizare a terenurilor și, de fapt, autoritățile chineze nu au confirmat nici nu au infirmat că aceste tranzacții au făcut obiectul unor oferte sau licitații.

(116)

Constatările procedurii confirmă faptul că situația privind furnizarea și achiziționarea terenurilor în China este neclară și netransparentă și că prețurile sunt adesea stabilite în mod arbitrar de către autorități. Autoritățile fixează prețurile terenurilor în conformitate cu Sistemul de Evaluare a Terenurilor Urbane care le impune, printre alte criterii, să ia, de asemenea, în considerație politica industrială atunci când fixează prețurile terenurilor industriale. De asemenea, cel puțin în sectorul siderurgic, accesul la terenurile industriale este limitat prin lege numai la societățile care respectă politicile industriale stabilite de către stat (43).

(117)

De asemenea, informațiile independente prezentate de reclamant sugerează că terenurile în China sunt obținute la prețuri inferioare tarifelor normale de pe piață (44).

(118)

Ținând seama de cele de mai sus, acordarea drepturilor de utilizare a terenurilor ar trebui să fie considerată o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma acordării unor bunuri care determină un avantaj pentru societățile beneficiare. Astfel cum se explică în considerentele (114) - (115) de mai jos, în China nu există o piață funcțională a terenurilor, iar utilizarea unei valori de referință externe demonstrează că suma plătită pentru drepturile de utilizare a terenurilor de către exportatorii cooperanți este cu mult inferioară valorii normale de pe piață. Subvenția este specifică, în temeiul articolului 4 alineatul 2 literele (a) și (c) din regulamentul de bază, deoarece accesul la terenurile industriale este limitat prin lege numai la societățile care respectă politicile industriale stabilite de stat, doar anumite operațiuni au făcut obiectul unei proceduri de cerere de ofertă, prețurile fiind deseori stabilite de către autorități, iar practicile autorităților în acest domeniu sunt neclare și lipsite de transparență.

(119)

În consecință, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(120)

Întrucât s-a concluzionat că situația din China în ceea ce privește drepturile de folosire a terenurilor nu este condiționată de economia de piață, în China nu par să fie deloc disponibile valori de referință private. Prin urmare, orice ajustare a costurilor sau a prețurilor din China este imposibil de realizat. În aceste circumstanțe, se consideră că în China nu există o piață și, în conformitate cu articolul 6 alineatul (d) litera (ii) din regulamentul de bază, utilizarea unei valori de referință externe pentru măsurarea valorii avantajelor este întemeiată. Având în vedere că autoritățile chineze nu au cooperat sau nu au transmis nicio propunere privind o valoare de referință externă, Comisia a fost nevoită să recurgă la elementele disponibile pentru a stabili o valoare de referință externă adecvată. În acest sens, se consideră adecvat să se utilizeze drept valoare de referință adecvată informațiile provenind din teritoriul vamal separat al Taiwanului.

(121)

Comisia consideră că prețurile terenurilor din Taiwan oferă cel mai adecvat indicator pentru zonele din China în care își au sediul producătorii-exportatori cooperanți. Majoritatea producătorilor-exportatori își au sediul în partea de est a Chinei, în zone dezvoltate, cu un PIB ridicat din provincii cu densitate mare a populației.

(122)

Suma subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează raportat la avantajul acordat beneficiarilor, care a fost constatat ca fiind real în cursul PA. Avantajul acordat beneficiarilor se calculează luând în considerare diferența dintre suma achitată de fiecare societate pentru drepturile de utilizare a terenurilor și suma care ar fi trebuit să fie achitată în mod normal pe baza valorii de referință din Taiwan.

(123)

Pentru efectuarea acestui calcul, Comisia a utilizat prețul mediu pe metru pătrat de teren stabilit în Taiwan, ajustat în funcție de deprecierea monetară și evoluția PIB-ului începând cu datele contractelor respective privind drepturile de folosire a terenurilor. Informațiile privind prețurile terenurilor industriale au fost preluate de pe site-ul Biroului industrial al Ministerului Afacerilor Economice din Taiwan. Deprecierea monetară și evoluția PIB-ului pentru Taiwan au fost calculate pe baza ratelor inflației și evoluției PIB-ului pe cap de locuitor la prețurile curente în USD pentru Taiwan, astfel cum au fost publicate de FMI în documentul său din 2011 „Perspective economice mondiale”. În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (numărător) a fost raportată la PA utilizând durata de viață normală a dreptului de folosire a terenurilor în scopuri industriale acordat în China, și anume 50 de ani. Această valoare a fost apoi raportată la cifra totală de afaceri din PA a producătorilor-exportatori cooperanți, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(124)

Rata subvenției stabilite cu privire la acest sistem în cursul PA pentru producătorii-exportatori cooperanți se ridică la 0,34 % pentru Huadong Group și 1,12 % pentru Panhua Group.

(125)

Rata subvenției medii ponderate pentru societățile care au cooperat, neincluse în eșantion, este de 0,73 %.

(126)

Dat fiind nivelul scăzut de cooperare, rata subvenției pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la nivelul celei mai mari rate de subvenție fixate pentru acest sistem pentru o entitate afiliată uneia dintre societățile cooperante incluse în eșantion, și anume 1,36 %.

(127)

Plângerea a susținut că prețurile apei în China sunt determinate în mod exclusiv de către autoritățile publice și că structura de stabilire a prețurilor este fixată în funcție de macro-politicile industriale. Aceasta a raportat, de asemenea, că prețurile apei au fost diferite în diversele zone locale și că exista, de asemenea, o diferențiere a ratelor de la o societate la alta. Plângerea a susținut că, probabil, producătorii de OAO au beneficiat de prețuri pentru apă mai mici decât ar fi adecvat în conformitate cu politica de încurajare a produselor siderurgice cu valoare adăugată mare.

(128)

Alimentarea cu apă și piața apei în China este administrată de CNDR, Ministerul Resurselor Hidrologice și Ministerul Mediului. Piața de furnizare a apei este încă dominată în mare parte de societăți deținute de stat, deși intrarea societăților cu investiții străine în anumite proiecte de alimentare cu apă din anumite orașe a rupt monopolul furnizorilor de stat. Cu toate acestea, autoritățile chineze nu au fost în măsură să furnizeze o listă detaliată de furnizori de apă cu zona de servicii și volumele furnizate (a se vedea considerentul (129) de mai jos), ci și-au limitat răspunsul la o listă de furnizori de apă în zonele de activitate ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(129)

În ceea ce privește prețurile, CNDR formulează principala politică de prețuri și autoritățile locale stabilesc prețul apei locale, în urma unei proceduri de audiere, cu scopul de a continua o utilizare durabilă a resurselor de apă. Prețurile reflectă costurile împreună cu un profit rezonabil pentru furnizorii de apă locali. Autoritățile chineze au transmis listele de preț relevante aplicabile în localitățile unde erau situați producătorii-exportatori de OAO incluși în eșantion. S-a clarificat faptul că prețurile municipale diferite se aplică în mod uniform tuturor utilizatorilor industriali și nu variază în funcție de societate sau de utilizatori.

(130)

Ancheta a confirmat că CNDR stabilește prețul de bază al apei și autoritățile administrative municipale stabilesc prețul pentru fiecare municipalitate pe baza mai multor parametri (de exemplu, costurile de distribuție, profitul și excedentul rezonabil). Prețul apei este completat de o taxă de „tratare a apelor uzate”, stabilită, de asemenea, la nivel municipal.

(131)

În timp ce prețul de bază al apei, taxa de tratare a apelor uzate și alte posibile suprataxe locale sunt, de asemenea, aplicabile tuturor utilizatorilor care se încadrează în aceeași categorie, s-a constatat că unul dintre cei doi exportatori incluși în eșantion, Zhejiang Huadong Group, nu a achitat taxele de tratare a apelor uzate.

(132)

Exportatorul a susținut că a plătit această taxă sub formă de sumă forfetară la Biroul pentru protecția mediului. Cu toate acestea, nu se consideră că această plata a fost efectuată în locul taxei de tratare a apelor uzate, din următoarele trei motive: (1) documentul oficial prevede o taxă de „emisie de ape reziduale” și nu o taxă de „tratare a apelor uzate”; (2) plata nu este proporțională cu consumul real de apă; (3) suma totală plătită este destul de redusă, comparativ cu suma efectivă care ar fi trebuit să fie plătită dacă taxa de tratare a apelor uzate pe baza consumului real de apă ar fi fost datorată.

(133)

Zhejiang Huadong Group a primit o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din regulamentul de bază, în măsura în care au furnizat apa prin intermediul societății locale publice de furnizare a apei (și anume, Hangzhou Xiaoshan Water Supply Co. Ltd.). Aceasta constituie o contribuție financiară a statului sub forma furnizării de bunuri altele decât infrastructură generală, în sensul regulamentului de bază. În mod alternativ, această contribuție ar putea fi considerată drept venituri nepercepute de către stat deoarece un organism public nu colectează venituri exigibile în mod normal în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii).

(134)

Huadong Steel Group a primit un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază în măsura în care statul a furnizat apă la un preț mai mic decât ar fi adecvat. S-a stabilit că acest exportator nu a plătit prețul integral pentru alimentarea cu apă aplicabil în mod normal la categoria de utilizatori de care aparține, întrucât componenta prețului apei reprezentată de „taxa de tratare a apelor uzate” nu a fost achitată.

(135)

Subvenția sub forma furnizării de apă către unul dintre exportatorii cooperanți este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, deoarece taxa de tratare a apelor uzate nu este abandonată pentru toate întreprinderile. În pofida absenței unei legislații care să limiteze acedastă subvenție la anumite întreprinderi, posibilitatea pentru o anumită întreprindere care produce produsul în cauză să obțină aprovizionarea cu apă la un preț mai mic decât ar fi adecvat, împreună cu aparenta putere de discreționare conferită autorităților locale, de a renunța la o parte din taxa plătită în mod normal pentru apă, face ca subvenția să fie, de fapt, specifică. Comisia nu a putut colecta dovezi suplimentare privind baza pe care această taxă a fost abandonată întrucât producătorul-exportator nu a fost în măsură să le furnizeze.

(136)

Volumul subvenției care este pasibilă de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență este constatată în cursul PA. Avantajul este considerat a fi egal cu suma neplătită a taxei de tratare a apelor uzate pentru consumul de apă în cursul PA. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, acest volum al subvenției (numărător) a fost raportat la cifra de afaceri totală a producătorilor-exportatori cooperanți în cursul PA, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(137)

Zhejiang Huadong Group a beneficiat de pe urma neachitării taxei de tratare a apelor uzate. Rata subvenției stabilită pentru aceasta este de 0,01 %.

(138)

Rata subvenției medii ponderate pentru societățile care au cooperat, neincluse în eșantion, este de 0,01 %.

(139)

Dat fiind nivelul scăzut de cooperare, rata subvenției pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la nivelul celei mai mari rate de subvenție fixate pentru acest sistem pentru societățile cooperante incluse în eșantion, și anume la 0,01 %.

(140)

În plângere se susține că autoritățile chineze au furnizat energie electrică la prețuri mai mici decât ar fi adecvat cu ajutorul unor prețuri preferențiale. În special, plângerea a afirmat că prețurile pentru energie electrică au fost stabilite în mod diferit în diferite provincii și, de asemenea, că prețurile preferențiale au fost utilizate ca un instrument de politică industrială pentru a încuraja produsele siderurgice cu valoare adăugată mare și a descuraja capacitățile de producție învechite.

(141)

CNDR deține responsabilitatea reglementării pieței energiei electrice și stabilirea prețurilor în China. Rețelele trans-provinciale și provinciale sunt exploatate de doi furnizori de stat: State Grid Corporation of China și China Southern Power Grid Corporation. Furnizorii de energie electrică la nivel municipal sunt filiale ale acestor întreprinderi. Un mecanism de concurență este în curs de a fi introdus în China prin câteva proiecte pilot, dar impactul său este încă neglijabil în acest stadiu.

(142)

Prețurile energiei electrice sunt stabilite de CNDR pe baza unei proceduri care include examinarea costurilor, avize ale experților, audieri publice și determinarea și publicarea prețului final. CNDR publică prețurile aplicabile fiecărei provincii sub formă de avize, și apoi birourile locale pentru prețuri publică un aviz corespunzător la nivel local de punere în aplicare a prețurilor stabilite de CNDR la nivel central. Prețul final reflectă costurile de achiziție, cheltuielile de transport și pierderile, și suprataxele de stat. Prețurile sunt diferențiate pe provincii în funcție de situația locală și de obiectivele de politică urmărite în diferitele provincii. Ele sunt stabilite pentru diferitele categorii de utilizatori finali (de exemplu, utilizatori rezidențiali, utilizatori industriali). Există încă o diferență de preț pentru ca diferiții utilizatori industriali să urmeze politicile industriale stabilite de autoritățile chineze și reflectate în catalogul cuprins în Decizia nr. 40 (2005) a CNDR (a se vedea explicațiile suplimentare în considerentul (182)). Utilizatorii care se încadrează în categoria de întreprinderi „încurajate”, conform catalogului CNDR, plătesc prețul energiei electrice de bază, în timp ce utilizatorii care se încadrează în categoria de întreprinderi „învechite” sau „interzise” plătesc o taxă suplimentară pe lângă prețul de bază. Utilizatorii care nu se încadrează în niciuna din categoriile enumerate în catalog intră automat în categoria întreprinderilor „autorizate” și plătesc, de asemenea, prețul de bază fără suprataxe. Producătorii de OAO ar intra, în mod normal, în categoria de întreprinderi „încurajate”, în conformitate cu Decizia nr. 40 a CNDR.

(143)

Comisia a solicitat din partea autorităților chineze cadrul de reglementare a pieței energiei electrice și de stabilire a prețurilor și a rolului pe care trebuie să-l joace toate organismele sau entitățile relevante. Autoritățile chineze nu au transmis setul complet de decizii relevante privind stabilirea prețurilor emise de CNDR și birourile locale pentru prețuri, nu numai în ceea ce privește producătorii-exportatori neincluși în eșantion, ci și în ceea ce privește producătorii-exportatori incluși în eșantion. De asemenea, autoritățile chineze nu au descris cu precizie rolul CNDR și al birourilor locale pentru prețuri în stabilirea prețurilor. Comisia a informat autoritățile chineze în legătură cu aceste deficiențe cu privire la producătorii-exportatori incluși în eșantion în scrisoarea sa din 12 august 2012. După vizitele de verificare, s-a descoperit, de asemenea, că autoritățile chineze au declarat un preț eronat al energiei electrice aplicabil unuia dintre exportatorii cooperanți incluși în eșantion.

(144)

Ancheta a confirmat că CNDR deține responsabilitatea stabilirii prețurilor energiei electrice aplicabile în diferitele provincii. S-a verificat faptul că biroul local pentru prețuri acționează doar ca un braț executiv al deciziei luate la nivel central de CNDR. Acest lucru este confirmat, de asemenea, de faptul că CNDR publică avize în care stabilește prețurile efective pentru fiecare provincie și apoi aceste avize sunt transpuse în mod formal în avizele locale adoptate de către birourile locale pentru prețuri și sunt puse în aplicare la nivel local. Ancheta a stabilit, de asemenea, că prețurile diferențiate ale energiei electrice aplicabile anumitor sectoare și/sau la nivel provincial și local sunt stabilite în conformitate cu anumiți factori, printre care, în special, urmărirea obiectivelor politicii industriale stabilite de autoritățile centrale și locale în planurile lor cincinale și în planurile la nivel sectorial.

(145)

Ancheta cu privire la exportatorii cooperanți incluși în eșantion a arătat că unul dintre ei, adică Chongqing Wanda Steel Strip (denumit în continuare „CWSS”) a beneficiat de un preț mai mic decât prețul aplicabil, în general, marilor utilizatori industriali. S-a constatat că, în zona specifică în care era situat acest exportator, o subcategorie de anumiți utilizatori industriali, inclusiv cei care produc produsul în cauză, aveau dreptul la acest preț mai scăzut.

(146)

Unul dintre exportatorii cooperanți incluși în eșantion (CWSS) a primit o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din regulamentul de bază, și anume autoritățile publice i-au furnizat energie electrică prin intermediul întreprinderii de stat locale de distribuție a energiei electrice. Aceasta constituie o contribuție a statului sub forma furnizării de bunuri altele decât infrastructură generală, în sensul regulamentului de bază.

(147)

Huadong Steel Group a primit un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază în măsura în care statul i-a furnizat energie electrică la un preț mai mic decât ar fi adecvat. S-a stabilit că acest exportator a avut dreptul la un preț mai mic decât prețul în general aplicabil altor mari utilizatori industriali.

(148)

Subvenția sub forma furnizării de energie electrică către unul dintre exportatorii cooperanți este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și a articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cel mai mic preț al energiei electrice este stabilit în avizul relevant al CNDR și încorporat în avizul emis de biroul local pentru prețuri, adică este mandatat de o autoritate centrală și gestionat la nivel local. Acest preț mai scăzut este limitat la anumite întreprinderi în anumite sectoare specifice (în principal producători de feroaliaje în cuptoare electronice și întreprinderi producătoare de îngrășăminte) incluse într-o subcategorie de mari utilizatori industriali. Prin urmare, acest preț mai scăzut este limitat de jure numai la întreprinderile care se încadrează în aceste categorii în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(149)

Subvenția este, de asemenea, limitată la o anumită regiune întrucât se aplică doar la o zonă geografică desemnată limitată în care producătorul-exportator își are sediul. Această regiune este încurajată în conformitate cu legislația publicată de administrația centrală, și anume Circulara Consiliului de Stat privind mai multe politici de realizare a dezvoltării marilor regiuni din vestul Chinei (a se vedea mai multe detalii în considerentul (233) de mai jos). Această circulară menționează în mod explicit mecanismul prețurilor în transportul și furnizarea de energie electrică ca unul dintre instrumentele de realizare a dezvoltării anumitor sectoare. Întrucât prețurile energiei electrice aplicabile în această regiune sunt stabilite de o autoritate centrală, această subvenție este, de asemenea, specifică diferitelor regiuni în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(150)

Volumul subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează raportat la avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. Avantajul acordat producătorilor-exportatori a fost calculat luând în considerare diferența dintre prețul real al electricității per Kwh plătit și prețul care ar fi trebuit să fie plătit per Kwh de către marii utilizatori industriali, multiplicată cu volumul de electricitate consumat în cursul PA. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, acest volum (numărător) a fost raportat la cifra de afaceri totală a producătorilor-exportatori cooperanți în cursul PA, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatul la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(151)

Unul dintre producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion care aparține grupului de societăți Panhua Group (adică CWSS) a beneficiat de pe urma acestui preț mai scăzut al electricității. Rata subvenției stabilită pentru Panhua Group este de 0,14 %.

(152)

Rata subvenției medii ponderate pentru societățile care au cooperat, neincluse în eșantion, este de 0,07 %.

(153)

Dat fiind nivelul scăzut de cooperare, rata subvenției pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la nivelul celei mai mari rate de subvenție fixate pentru acest sistem pentru o entitate afiliată uneia dintre societățile cooperante incluse în eșantion, și anume 0,17 %.

(154)

Plângerea a făcut referire la un număr de alte bunuri furnizate de autoritățile chineze producătorilor de OAO prin intermediul întreprinderilor de stat. În special, plângerea a enumerat o serie de tranzacții specifice privind furnizarea mai multor produse din oțel fabricate de întreprinderile de stat, inclusiv minereu de fier concentrat, pelete, minereu sinterizat, resturi, țagle, aliaje și multe altele. Plângerea a arătat că prețul pentru furnizarea acestor bunuri a fost stabilit prin raportare la diferite elemente și/sau valori de referință, și că există plafoane de prețuri sau ajustări în funcție de diferitele bunuri și dacă tranzacția respectivă viza sau nu părți afiliate.

(155)

Autoritățile chineze au răspuns că nu aveau un astfel de program pentru producătorii de oțel în cursul PA. Dată fiind absența unor informații suplimentare din partea autorităților chineze cu privire la acest program, Comisia și-a bazat constatările pe informațiile disponibile din dosar, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(156)

În măsura în care prețurile pentru diferitele mărfuri menționate anterior nu reflectă o remunerație adecvată, acest program poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și articolul 6 litera (d) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, complexitatea diverselor tranzacții pentru furnizarea acestor bunuri și a contractelor subiacente care nu erau disponibile în procesul-verbal al procedurii nu a permis Comisiei să ajungă la o concluzie definitivă privind acest program. Prin urmare, Comisia a decis să nu continue evaluarea acestui program.

(157)

Reclamantul a afirmat că producătorii de OAO beneficiază de rate ale dobânzii scăzute (subvenționate) din partea băncilorcomerciale deținute de stat și a băncilor de stat, în conformitate cu politica autorităților chineze de a sprijini și dezvolta expansiunea industriei siderurgice chineze în temeiul planurilor cincinale.

(158)

Comisia a solicitat informații din partea autorităților chineze în ceea ce privește proporția împrumuturilor acordate în ansamblu, atât industriei în general, cât și sectorului vizat de prezenta procedură de către bănci în cadrul cărora statul chinez este cel mai mare acționar sau acționarul unic, de către băncile în care statul chinez are un interes participativ, dar nu este cel mai mare acționar, de către băncile în care statul chinez nu este acționar și băncile care aparțin investitorilor străini. Autoritățile chineze au răspuns că nu păstrează evidențe ale sumelor și procentelor din împrumuturile acordate de băncile deținute de stat, și că, de asemenea, nu păstrează evidența împrumuturilor acordate industriei siderurgice. Autoritățile chineze nu au sugerat nicio sursă alternativă pentru aceste informații.

(159)

Comisia a solicitat, de asemenea, informații cu privire la proprietatea statului asupra băncilor și instituțiilor financiare, dar autoritățile chineze nu au furnizat informațiile, afirmând faptul că nu păstrează aceste evidențe. Deși este puțin probabil ca autoritățile chineze să nu aibă cunoștință de activele pe care le dețin, se observă că, în conformitate cu informațiile publice disponibile (45)  (46), statul chinez este un acționar important în multe dintre marile bănci stabilite în China și, prin urmare, ca și în cazul întreprinderilor de stat care produc OLC și OLR, acesta are acces la „articolele de asociere” ale băncilor în care informațiile privind acționariatul ar trebui să fie descrise în detaliu. De asemenea, în această privință se observă că, în conformitate cu articolul 61 din Legea privind băncile comerciale [2003], băncile „raportează bilanțurile, declarațiile de profituri, precum și alte situații financiare și rapoarte și documente statistice organismului de reglementare a sectorului bancar din cadrul Consiliului de Stat și Băncii Populare Chineze”.

(160)

De asemenea, Comisia a solicitat informații (prin intermediul unui chestionar specific – Apendicele A) privind structura controlului de stat din cadrul băncilor chineze vizate și îndeplinirea politicilor sau intereselor statului cu privire la industria siderurgică (și anume, consiliul de administrație și consiliul acționarilor, minutele ședințelor acționarilor/membrilor consiliului de administrație, naționalitatea acționarilor/membrilor consiliului de administrație, politicile de împrumut și evaluarea riscului legat de împrumuturile acordate producătorilor-exportatori cooperanți). Cu toate acestea, în răspunsul la chestionar, autoritățile chineze au prezentat numai un singur apendice, Apendicele A care conținea câteva informații generale (în principal extrase din paginile de internet ale băncilor). Cea mai mare parte a informațiilor specifice solicitate în apendicele A nu a fost furnizată. La unele dintre întrebări, autoritățile chineze au răspuns că nu dispun de aceste informații în acest moment și la unele au furnizat doar informații privind anumite bănci (de exemplu, articolele de asociere au fost furnizate numai pentru opt bănci). În cererea de clarificare, Comisia și-a reiterat solicitarea și a invitat autoritățile chineze să furnizeze toate informațiile cerute în chestionarul inițial. În răspunsul lor la cererea de clarificare, autoritățile chineze au prezentat câteva informații suplimentare. Cu toate acestea, răspunsul a fost încă foarte incomplet și o mare parte din informațiile solicitate (de exemplu, procentajul proprietății de stat în băncile deținute de stat, articolele de asociere ale unor bănci enumerate în chestionar, răspunsuri complete la întrebările din apendicele A) nu au fost furnizate.

(161)

În chestionar, în cererea de clarificare și, din nou, în cursul vizitei de verificare la fața locului, Comisia a solicitat circularele corespunzătoare ale Băncii Populare Chineze (denumită în continuare „PBOC”) referitoare la expansiunea politicii instituțiilor financiare privind rata dobânzii împrumuturilor (YinFa [2003] nr. 250 și YinFa [2004] nr. 251). Comisia a aflat despre existența acestor circulare în cursul unei anchete precedente (47). Cu toate acestea, în loc să furnizeze aceste circulare, autoritățile chineze au indicat Comisiei să consulte site-ul internet al PBOC pentru a se informa cu privire la politica instituțiilor financiare privind rata dobânzii împrumuturilor. În cursul verificării au fost prezentate două documente în această privință, dar acestea erau doar materialele tipărite de pe site-ul internet. Este de observat faptul că nu a putut fi găsit pe site-ul internet al PBOC conținutul complet al acestor circulare.

(162)

Comisia a solicitat, de asemenea, ca Circulara PBOC privind modificările din 8 iunie 2012 să fie prezentată cu ocazia verificării la fața locului. Autoritățile chineze nu au prezentat circulara și, în schimb, au prezentat doar informații generale imprimate de pe site-ul internet al PBOC cu privire la adaptarea ratelor dobânzii de referință.

(163)

De asemenea, Comisia a cerut autorităților chineze să organizeze întrevederi cu bănci specifice pentru a verifica informațiile privind acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale pentru industria producătoare de OAO. Cu toate acestea, autoritățile chineze nu au organizat astfel de întrevederi și au afirmat că nu sunt în măsură să intervină în ceea ce privește băncile deținute de stat pentru a organiza astfel de întrevederi. De asemenea, se observă faptul că, în scrisoarea prealabilă verificării din 7 iunie 2012, Comisia a explicat că ar fi pregătită să înceapă verificarea cu o zi mai devreme și, de fapt, să acorde mai mult timp pentru verificare, în cazul în care autoritățile chineze consideră că băncile sunt cel mai bine plasate pentru a oferi clarificări și explicații privind acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale. Prin urmare, Comisia a cerut autorităților chineze să confirme prezența băncilor înainte de verificare, astfel încât echipa de verificare să poată lua dispozițiile necesare. În scrisoarea lor din 15 iunie 2012, autoritățile chineze au afirmat că vor continua să solicite cooperarea băncilor dar că nu le pot obliga să coopereze. În cele din urmă, echipa Comisiei a fost informată doar în prima zi a verificării că un reprezentant al băncii China Construction Bank le stătea la dispoziție pentru întrebări și explicații. Întrucât Comisia nu fusese informată cu privire la aceasta (deși făcuse o cerere în acest sens în mod explicit în scrisoarea prealabilă verificării) nu a fost posibil să se abordeze chestiuni specifice cu privire la contracte și condițiile împrumuturilor, ci numai chestiuni generale. În orice caz, nu au fost furnizate documente justificative pentru declarațiile făcute de reprezentantul băncii China Construction Bank, cu explicația că toate documentele pe care Comisia le solicitase ar fi confidențiale și de natură internă.

(164)

Autoritățile chineze au fost informate cu privire la consecințele lipsei de cooperare, în conformitate cu articolul 28 alineatele (1) și (6) din regulamentul de bază. Ca urmare a acestei lipse de cooperare, a fost necesar să se ia în considerare nu doar documentele relevante ale autorităților chineze furnizate de alte părți, ci și informațiile provenind din surse secundare, inclusiv plângerea și informații disponibile public pe internet.

(165)

Ancheta a stabilit că piața financiară chineză este caracterizată de intervenția autorităților publice întrucât majoritatea băncilor importante sunt deținute de stat. Autoritățile chineze nu au furnizat decât informații foarte limitate privind participarea/deținerea băncilor din China. Cu toate acestea, astfel cum se arată mai jos, Comisia a cules informațiile disponibile pentru a ajunge la o constatare reprezentativă. Pentru a analiza dacă băncile sunt entități mandatate sau care exercită autoritatea publică (organisme publice), Comisia a căutat informații privind nu numai deținerea de către stat a băncilor, ci și caracteristici precum prezența autorităților publice în consiliul de administrație, controlul exercitat de autoritățile publice asupra activităților acestora, îndeplinirea politicilor sau intereselor statului, sau dacă entitățile au fost instituite prin statut.

(166)

Pe baza informațiilor disponibile, se concluzionează că băncile deținute de stat din China dețin cea mai mare cotă de piață și sunt actorii predominanți pe piața financiară chineză. Potrivit cercetărilor efectuate în 2006 de Deutsche Bank privind sectorul bancar chinez (48), băncile deținute de stat ar putea reprezenta peste 2/3 din piața chineză. În legătură cu acest subiect, documentul Trade Policy Review of China (Examinarea politicii comerciale a Chinei) elaborat de OMC arată că „nivelul ridicat al deținerii de către stat este o altă trăsătură importantă a sectorului financiar din China” (49) și că „au existat puține modificări în structura pieței din sectorul bancar chinez, care este dominată de bănci deținute de stat”  (50). Se cuvine să se menționeze că cele cinci mari bănci comerciale deținute de stat (Agricultural Bank, Bank of China, Construction Bank of China, Bank of Communications și Industrial and Commercial Bank) par să reprezinte peste jumătate din sectorul bancar chinez (51).

(167)

De asemenea, Comisia a solicitat informații privind structura controlului exercitat de autoritățile publice în cadrul băncilor chineze menționate anterior și îndeplinirea politicilor sau intereselor statului în ceea ce privește industria siderurgică (și anume consiliul de administrație și consiliul acționarilor, minutele ședințelor acționarilor/membrilor consiliului de administrație, naționalitatea acționarilor/membrilor consiliului de administrație, politicile de împrumut și evaluarea riscului legat de împrumuturile acordate producătorilor-exportatori cooperanți). Cu toate acestea, astfel cum s-a precizat în considerentul (160) de mai sus, autoritățile chineze nu au furnizat decât informații foarte limitate în acest sens. Prin urmare, Comisia a trebuit să utilizeze informațiile disponibile. Aceasta a constatat pe baza datelor disponibile că băncile mai sus menționate sunt controlate de autoritățile publice și exercită autoritatea guvernamentală într-un astfel de mod încât acțiunile lor pot fi atribuite statului. Datele relevante utilizate pentru a ajunge la constatările menționate sunt obținute pe baza informațiilor transmise de autoritățile chineze, a rapoartelor anuale ale băncilor chineze care fie au fost transmise de autoritățile chineze, fie erau disponibile public, a informațiilor preluate din cercetările efectuate în 2006 de către Deutsche Bank privind sectorul bancar chinez, a examinării de către OMC a politicii comerciale a Chinei (2010 și 2011), a raportului Băncii Mondiale privind China 2030, a informațiilor transmise de producătorii-exportatori cooperanți și a informațiilor din plângere. În ceea ce privește băncile străine, surse independente afirmă că ele reprezintă o parte minoră a sectorului bancar chinez, astfel încât ele joacă un rol nesemnificativ în ceea ce privește politica împrumuturilor, informații relevante sugerând că ele ar putea reprezenta numai 1 % din piața chineză (52). Informațiile relevante public disponibile confirmă, de asemenea, că băncile chineze, în special marile bănci comerciale, continuă să se bazeze pe acționarii deținuți de stat și pe autoritățile publice pentru alimentarea cu capital în cazul neadecvării capitalului propriu ca urmare a expansiunii creditului (53).

(168)

În privința băncilor care au acordat împrumuturi producătorilor-exportatori cooperanți, acestea sunt în mare majoritate bănci deținute de stat. Într-adevăr, pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat că cel puțin 14 din cele 17 bănci raportate sunt bănci deținute de stat, inclusiv principalele bănci comerciale din China, cum ar fi Bank of China, China Construction Bank și Industrial and Commercial Bank of China. În privința celorlalte bănci deținute de stat, Comisia a solicitat din nou informațiile menționate mai sus privind controlul exercitat de autoritățile publice și îndeplinirea politicilor sau intereselor statului în ceea ce privește industria siderurgică. Nu s-au primit astfel de informații detaliate. Prin urmare, se concluzionează că băncile sunt controlate de autoritățile publice și exercită autoritatea publică într-un astfel de mod încât acțiunile lor pot fi atribuite statului. Din acest motiv, băncile comerciale deținute de stat din China ar trebui considerate organisme publice.

(169)

Un alt indiciu privind implicarea autorităților chineze pe piața financiară din China este rolul jucat de PBOC în stabilirea limitelor specifice privind modul în care ratele dobânzii sunt stabilite și fluctuează. Într-adevăr, ancheta a stabilit că PBOC are reguli speciale privind modul în care ratele dobânzii fluctuează în China. Conform informațiilor disponibile, aceste reguli sunt stabilite în Circulara PBOC privind aspectele referitoare la ajustarea ratelor dobânzii pentru depuneri și împrumuturi – Yinfa (2004) nr. 251 (denumită în continuare „Circulara 251”). Instituțiilor financiare li se cere să practice rate pentru împrumuturi care să se încadreze într-un anumit interval în raport cu rata de referință a dobânzii PBOC. Pentru împrumuturile acordate de băncile comerciale și împrumuturile acordate de băncile de susținere a politicilor administrate în mod comercial, nu există o limită maximă pentru acest interval, ci numai o limită minimă. Pentru cooperativele de credit urban și cele de credit rural, există atât limite maxime, cât și limite minime. Pentru împrumuturile acordate în condiții preferențiale și împrumuturile pentru care Consiliul de Stat impune norme specifice, ratele dobânzii nu fluctuează în sens crescător. Comisia a solicitat clarificări din partea autorităților chineze în legătură cu definiția și formularea utilizate în Circulara 251, precum și în legislația precedentă (Circulara PBOC privind expansiunea intervalului de fluctuație a ratei dobânzii instituțiilor financiare - YinFa [2003] nr. 250). Totuși, astfel cum se menționează în considerentele (161) și (162) de mai sus, autoritățile chineze au refuzat să prezinte respectivele circulare, ceea ce nu a permis Comisiei să verifice conținutul lor și să caute explicații. Întrucât autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație relevantă în acest sens, care să sugereze că situația s-a schimbat din mai 2011, când Comisia și-a finalizat ancheta antisubvenție privind hârtia cretată de calitate superioară (54), se stabilește că PBOC este implicată și influențează stabilirea ratelor dobânzii împrumuturilor de către băncile comerciale deținute de stat.

Autoritățile chineze nu au furnizat niciun element de probă că situația, așa cum era stabilită în ancheta privind hârtia cretată de calitate superioară, s-a schimbat, prin urmare, pe baza datelor disponibile și a celelaltor dovezi citate mai sus, s-a ajuns la concluzia că situația privind metodologia utilizată pentru a determina ratele dobânzii ar trebui să rămână aceeași în cursul întregii perioade de anchetă.

(170)

De asemenea, Comisia a încercat să analizeze dacă băncile comerciale private din China sunt mandatate sau dirijate de autoritățile chineze să furnizeze împrumuturi preferențiale (subvenționate) producătorilor de oțel cu acoperire organică, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(171)

Din secțiunea de mai sus privind implicarea statului în sectorul bancar (considerentele (165) - (169)), este clar că autoritățile chineze au o politică de furnizare de împrumuturi în condiții preferențiale pentru sectorul oțelului cu acoperire organică, deoarece organismele publice (băncile comerciale de stat) (55) sunt angajate în astfel de furnizări și dețin un loc predominant pe piață, care le permite să ofere o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață. În prezent trebuie să se determine dacă această politică se extinde la furnizorii privați.

(172)

Legea privind activitățile bancare comerciale [2003] se aplică în același fel și băncilor comerciale de stat și băncilor comerciale private. De exemplu, articolul 38 din această lege autorizează toate băncile comerciale (și anume, și cele care se află în proprietate privată) să „determine rata împrumuturilor în conformitate cu limita inferioară și superioară a ratei împrumuturilor prevăzută de PBOC”, articolul 34 din Legea privind activitățile bancare comerciale dă instrucțiuni băncilor comerciale să „își desfășoare activitatea de împrumut în funcție de necesitățile economiei naționale și dezvoltării sociale și în spiritul politicilor industriale de stat”.

(173)

De asemenea, Ordinul nr. 35 - Politicile de dezvoltare a Industriei Siderurgice, în special articolele 24 și 25, care limitează acordarea de împrumuturi doar întreprinderilor care sunt în conformitate cu politicile naționale de dezvoltare a industriei siderurgice, nu fac nicio distincție între băncile comerciale de stat și băncile comerciale private.

(174)

În plus față de cele menționate mai sus, dispozițiile de la considerentele (161) și (162) din circularele PBOC sunt, de asemenea, obligatorii pentru băncile comerciale private.

(175)

Citatele de mai sus din legile și regulamentele relevante pentru sectorul bancar arată că politica autorităților chineze de a furniza împrumuturi preferențiale producătorilor de oțel cu acoperire organică se extinde și la băncile comerciale private și, de fapt, autoritățile chineze le instruiesc să „își desfășoare activitatea de împrumut în funcție de necesitățile economiei naționale și ale dezvoltării sociale și în spiritul politicilor industriale de stat” (56).

(176)

Comisia a solicitat informații relevante din partea autorităților chineze pentru a evalua modul în care băncile din China efectuează evaluarea riscului de credit al întreprinderilor producătoare de OAO înainte de a hotărî dacă să le acorde sau nu împrumuturi și de a decide cu privire la condițiile împrumuturilor care sunt acordate. În apendicele A la chestionar, Comisia a solicitat informații cu privire la modul în care băncile țin seama de risc în momentul acordării de împrumuturi, modul în care este evaluat gradul de solvabilitate al împrumutatului, care sunt primele de risc percepute pentru diferite întreprinderi/industrii în China de către bancă, care sunt factorii luați în considerare de către bancă atunci când evaluează cererea de împrumut, descrierea procesului de solicitare și de aprobare a împrumutului, etc. Cu toate acestea, nici autoritățile chineze, nici băncile individuale identificate în chestionar nu au furnizat niciun element de probă în acest sens. Autoritățile chineze au furnizat numai răspunsuri de natură generală care nu sunt sprijinite prin nicio dovadă că vreun tip de evaluare a riscului de credit are loc efectiv.

(177)

Comisia a solicitat, de asemenea, informații similare de la producătorii-exportatori care au cooperat și a încercat să le verifice în timpul vizitelor de verificare la fața locului la producătorii-exportatori incluși în eșantion. Ambele grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion au răspuns că băncile solicită anumite documente și efectuează anumite tipuri de analize de risc de credit înainte ca împrumuturile să fie acordate. Cu toate acestea, ele nu au putut sprijini afirmațiile lor cu niciun element de probă. În timpul verificării la fața locului, Comisia a cerut dovezi că băncile au solicitat astfel de documente sau că aceste documente au fost furnizate băncilor de către societăți sau orice tip de rapoarte emise de către bănci care să demonstreze faptul că astfel de analize de risc de credit au fost efectuate. Cu toate acestea, grupurile de producători-exportatori incluși în eșantion nu au fost în măsură să furnizeze astfel de dovezi, nici nu au fost în măsură să furnizeze orice alt element de probă în sprijinul afirmațiilor lor. De asemenea, este de remarcat faptul că niciunul dintre grupurile de producători-exportatori incluși în eșantion sau niciuna dintre societățile individuale din cadrul acestor grupuri nu are un rating de credit alocat.

(178)

Informațiile privind evaluarea riscului de credit au fost solicitate în mod repetat de la părțile interesate întrucât sunt considerate cruciale, ținând seama, printre altele, (i) de constatările Raportului FMI din 2006 care a sugerat că liberalizarea bancară în China este incompletă și că riscul de credit nu se reflectă în mod adecvat (57), (ii) de Raportul FMI din 2009 care a subliniat absența liberalizării ratei dobânzilor în China (58), (iii) de Raportul de țară al FMI din 2010 care a afirmat că costul capitalului în China este relativ scăzut, alocarea de credite este determinată, uneori, de mijloace altele decât prețul și că economiile importante din domeniul bancar sunt legate, parțial, de costurile reduse ale diferitelor inputuri (inclusiv capitaluri și terenuri) (59), și (iv) de Ancheta economică privind China din 2010 a OCDE (60) și de Documentul de lucru nr. 747 al serviciului economic al OCDE (61) privind reformele sectorului financiar din China, care afirmau că proprietatea instituțiilor financiare rămâne dominată de stat, punând în discuție măsura în care deciziile bancare de acordare a împrumuturilor se bazează pe considerații pur comerciale, în timp ce rolul tradițional al băncilor pare să fie cel de agenții guvernamentale având legături cu autoritățile.

(179)

Având în vedere ansamblul elementelor de probă, se concluzionează că marea majoritate a împrumuturilor acordate celor 2 grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion sunt furnizate de bănci deținute de stat care sunt considerate organisme publice, deoarece sunt învestite cu autoritate guvernamentală și exercită funcții publice. Există dovezi suplimentare că aceste bănci exercită în mod efectiv autoritatea publică, deoarece, astfel cum se explică în considerentul (169), este în mod evident vorba de intervenție din partea statului (și anume, PBOC) în modul în care băncile comerciale adoptă decizii privind ratele dobânzii pentru împrumuturile acordate societăților chineze. În aceste circumstanțe, practicile de acordare a împrumuturilor ale acestor entități pot fi atribuite direct autorităților publice. Faptul că băncile exercită autoritatea publică este confirmat de modul în care Ordinul nr. 35 al CNDR - Politicile de dezvoltare a Industriei Siderurgice  (62), Decizia nr. 40 și articolul 34 din Legea privind băncile comerciale acționează în ceea ce privește îndeplinirea politicilor industriale ale guvernului. Există, de asemenea, un număr mare de dovezi circumstanțiale, sprijinite de studii și rapoarte obiective, conform cărora continuă să existe o intervenție majoră a autorităților publice asupra sistemului financiar chinez astfel cum a fost deja explicat în considerentul (178) de mai sus. În final, autoritățile chineze nu au furnizat informații care să permită o înțelegere mai bună a relației dintre băncile deținute de stat și autoritățile publice, astfel cum s-a explicat în considerentele (159) – (164).

Prin urmare, în cazul împrumuturilor acordate de băncile deținute de stat în China, Comisia concluzionează că există o contribuție financiară acordată producătorilor de oțel cu acoperire organică sub forma unui transfer direct de fonduri de la autoritățile publice, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază. În plus, aceleași dovezi arată că băncile chineze deținute de stat (precum și băncile private) sunt mandatate sau dirijate de autorități, ceea ce înseamnă, în consecință, că există o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(180)

Având în vedere analiza din considerentele (170) - (175) de mai sus, se stabilește, de asemenea, că băncile private sunt mandatate și dirijate de autoritățile chineze să ofere împrumuturi producătorilor de OAO și că există o contribuție financiară, în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(181)

Există un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) și al articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, în măsura în care împrumuturile acordate de stat prevăd condiții mai favorabile decât cele pe care beneficiarul le-ar putea obține în mod normal pe piață. Deoarece s-a stabilit că împrumuturile neguvernamentale din China nu reprezintă o valoare de referință a pieței adecvată (băncile private fiind mandatate și dirijate de autoritățile chineze), aceasta a fost construită utilizându-se metoda descrisă la considerentele (191) – (192) de mai jos.

(182)

Industria siderurgică aparține categoriei de industrii încurajate în conformitate cu Decizia nr. 40. Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat, care este cel mai înalt organism administrativ din RPC și, în acest sens, decizia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru alte organisme publice și pentru operatorii economici. Decizia clasifică sectoarele industriale în „proiecte încurajate, restrictive sau eliminate”. Decizia respectivă constituie un document de orientare a politicii industriale care, împreună cu registrul, arată modul în care autoritățile chineze aplică o politică de încurajare și de sprijin pentru anumite grupuri de întreprinderi sau industrii, precum industria siderurgică/producătoare de OAO, clasificate în registru ca „industrii încurajate”. În privința numărului de industrii clasificate ca „încurajate”, se observă că acestea reprezintă doar o parte a economiei chineze. În plus, doar anumitor activități din cadrul acestor sectoare încurajate li se acordă statutul de „încurajate”. Decizia nr. 40 prevede, de asemenea, la articolul 17, că „proiectele de investiții încurajate” beneficiază de avantaje și stimulente specifice, printre care, de sprijin financiar. Pe de altă parte, în privința „proiectelor restrictive și eliminate”, Decizia nr. 40 împuternicește autoritățile de stat să intervină direct pentru a reglementa piața. În fapt, la articolele 18 și 19 se prevede ca autoritatea relevantă să împiedice acordarea de împrumuturi de către instituțiile financiare către astfel de „proiecte restrictive și eliminate”. Ținând cont de cele de mai sus, este evident că Decizia nr. 40 conține prevederi obligatorii pentru toate instituțiile economice, sub forma unor directive privind promovarea și sprijinul industriilor încurajate, una dintre acestea fiind industria producătoare de OAO.

(183)

În plus, Ordinul nr. 35 al CNDR - Politicile de dezvoltare a industriei siderurgice, în special articolele 24 și 25, limitează acordarea de împrumuturi doar întreprinderilor siderurgice care respectă pe deplin politicile de dezvoltare pentru industria siderurgică.

(184)

Reclamantul a furnizat, de asemenea, dovezi că anumite alte planuri și documente guvernamentale sunt încurajatoare și conțin prevederi privind acordarea de sprijin financiar industriei siderurgice în general și, de asemenea, în anumite regiuni geografice din China (63)  (64).

(185)

Luând în considerare toate cele de mai sus, este clar că autoritățile permit instituțiilor financiare să ofere împrumuturi preferențiale numai unui număr limitat de sectoare industriale/întreprinderi care respectă politicile de dezvoltare ale autorităților chineze. Pe baza elementelor de probă din dosar și în absența cooperării din partea autorităților chineze în legătură cu acest aspect, se concluzionează că subvențiile sub formă de împrumuturi preferențiale nu sunt disponibile în mod general, și prin urmare, sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Mai mult, nu a fost adusă nicio dovadă de către oricare dintre părțile interesate care să sugereze că subvențiile se bazează pe un criteriu obiectiv sau pe condițiile de la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(186)

Ancheta a arătat că cele două grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion au beneficiat de împrumuturi preferențiale în perioada de anchetă.

(187)

În consecință, finanțarea industriei producătoare de oțel cu acoperire organică ar trebui considerată o subvenție.

(188)

Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj pentru producătorii-exportatori și a specificității, se consideră că subvenția ar trebui considerată pasibilă de măsuri compensatorii.

(189)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul pentru beneficiari a cărui existență se constată în cursul PA. Conform articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul pentru beneficiari este considerat a fi diferența dintre suma plătită de societate pentru împrumutul acordat de autoritățile publice și suma pe care societatea ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil obținut pe piață.

(190)

Astfel cum se explică mai sus (în considerentele (165) – (178)), dat fiind că împrumuturile furnizate de băncile chineze reflectă intervenția substanțială a autorităților publice în sectorul bancar și nu reflectă ratele disponibile pe o piață funcțională, a fost construită o valoare de referință de piață adecvată utilizând metoda descrisă mai jos. În plus, ca urmare a lipsei de cooperare a autorităților chineze, Comisia a recurs la elementele disponibile pentru a construi o rată de referință a dobânzii adecvată.

(191)

Atunci când se construiește valoarea de referință adecvată, se consideră că este rezonabil să se aplice ratele chineze ale dobânzii, ajustate pentru a reflecta riscul de piață normal. Astfel, într-un context în care situația financiară actuală a exportatorilor a fost stabilită pe o piață distorsionată și nu există informații fiabile furnizate de băncile chineze în legătură cu măsurarea riscului și cu evaluarea creditelor, se consideră necesar să nu se accepte ca atare solvabilitatea exportatorilor chinezi, ci să se aplice un adaos pentru a reflecta impactul potențial al distorsiunilor pieței din China asupra situației lor financiare.

(192)

În privința celor de mai sus, astfel cum se explică în considerentele (160), (163) și (164), atât autorităților chineze, cât și producătorilor-exportatori cooperanți li s-a cerut să furnizeze informații privind politicile de împrumut ale băncilor chineze și modul în care împrumuturile se acordă producătorilor-exportatori. Părțile nu au furnizat astfel de informații, deși au fost solicitate în mod repetat și au refuzat accesul la băncile deținute de stat. Ca urmare a acestei lipse de cooperare și ținând cont de ansamblul elementelor disponibile, în conformitate cu dispozițiile de la articolul 28 alineatul (6) din regulamentul de bază, se consideră adecvat ca tuturor societăților din China să li se acorde doar cel mai înalt calificativ din categoria împrumuturilor speculative („non-investment grade”) (BB conform Bloomberg) și să se aplice prima adecvată estimată pentru obligațiunile emise de societățile cu acest rating la rata de standard de împrumut a Băncii Populare a Chinei. Avantajul producătorilor-exportatori a fost calculat ținând cont de diferențialul ratei dobânzii, exprimat ca procent, înmulțit cu valoarea restantă a împrumutului, și anume dobânda neplătită în cursul PA. Această sumă a fost apoi raportată la cifra de afaceri totală a producătorilor-exportatori cooperanți.

(193)

Rata subvenției stabilită cu privire la acest sistem în cursul PA pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion se ridică la 0,25 % pentru grupul de societăți Huadong Group și la 0,89 % pentru grupul de societăți Panhua Group.

(194)

Rata subvenției medii ponderate pentru societățile cooperante neincluse în eșantion este de 0,58 %.

(195)

Dat fiind nivelul scăzut de cooperare, rata subvenției pentru toate societăților care nu au cooperat se stabilește la nivelul celei mai mari rate de subvenție fixate pentru acest sistem pentru o entitate afiliată uneia dintre societățile cooperante incluse în eșantion, și anume 0,97 %.

(196)

O serie de presupuse programe de subvenții privind capitaluri proprii au fost detaliate în plângere în legătură cu producătorii-exportatori neincluși în eșantion și/sau care nu au cooperat la anchetă. Comisia a cerut autorităților chineze să prezinte informații cu privire la aceste programe în chestionarul inițial și în cele suplimentare și, ulterior, a oferit autorităților chineze numeroase ocazii să furnizeze răspunsuri privind aceste programe. Autoritățile chineze au decis că își vor limita răspunsurile privind presupuse programe de subvenții numai la cei doi producători-exportatori incluși în eșantion și, pe tot parcursul procedurilor, au confirmat acest punct de vedere.

(197)

Nivelul semnificativ al lipsei de cooperare în această procedură nu a oferit Comisiei posibilitatea să obțină informații și elemente de probă cu privire la aceste programe menționate în plângere. Comisia a verificat că producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au făcut uz de aceste programe. Prin urmare, Comisia a trebuit să determine existența programelor de subvenții și să stabilească taxa reziduală în ceea ce privește toate celelalte programe pentru care autoritățile chineze nu au prezentat informații și care nu erau disponibile sau nu erau folosite de către producătorii-exportatori incluși în eșantion pe baza dovezilor disponibile în dosar, în conformitate cu dispozițiile articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(198)

Plângerea conținea dovezi că mai mulți producători de oțel au fost implicați în conversii de creanțe contra acțiuni în anul 2000 pentru o sumă totală combinată de 62,5 miliarde de renminbi (RMB) de datorii. Se presupune că datoria restantă a întreprinderilor siderurgice de stat către băncile comerciale deținute de stat („SOCB-uri”) a fost anulată în schimbul capitalurilor proprii prin implicarea a patru societăți chineze de gestionare a activelor („AMC-uri”), ceea ce nu s-a desfășurat pe baza unor considerente de piață. Plângerea a susținut în continuare că AMC-urile au fost create în mod specific pentru a dispune de împrumuturi neperformante masive în industriile-cheie, inclusiv în sectorul siderurgic și a restructura datoriile întreprinderilor de stat, printre altele, prin conversii ale creanțelor în acțiuni. Având în vedere că autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație cu privire la acest program, Comisia își trage concluziile pe baza informațiilor disponibile la dosar, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază (a se vedea considerentele (33) - (35) de mai sus). Din același motiv, articolul 28 din regulamentul de bază a fost aplicat având în vedere aportul de capital și programele privind dividendele neplătite descrise la considerentele (204) – (215) de mai jos.

(199)

Constatările referitoare la acest program se bazează pe informațiile conținute în plângere. Conversiile creanțelor în acțiuni constituie o contribuție financiară sub formă de aport de capital și/sau împrumut, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sau sub formă de venituri nepercepute care rezultă din anularea datoriei sau care nu au fost rambursate în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Această contribuție financiară a fost furnizată de stat prin intermediul organismelor publice implicate în aceste tranzacții, și anume cele patru AMC-uri și diverse SOCB-uri (a se vedea considerentul (168) de mai sus). În absența oricărei cooperări din partea autorităților chineze, elementele de probă de la dosar demonstrează că a AMC-urile sunt organisme publice, deoarece acestea au fost special create de autoritățile chineze pentru a se debarasa de împrumuturile neperformante masive din industriile-cheie, inclusiv sectorul siderurgic și a restructura datoriile întreprinderilor de stat. Prin urmare, se consideră că acestea exercită autoritatea guvernamentală.

(200)

Mai mult, reclamantul a înaintat dovezi prima facie care demonstrează că volumul semnificativ de datorii șterse nu a făcut obiectul unor considerații comerciale normale, întrucât autoritățile chineze nu au efectuat o evaluare pe care un investitor privat obișnuit ar efectua-o cu privire la ratele rezonabile de recuperare preconizate pe care aceste conversii ale creanțelor în acțiuni le-ar genera în timp. În schimb, plângerea susține că autoritățile chineze au schimbat un volum imens de creanțe cu capital, cu obiectivul de a reduce raportul dintre pasive și active ale producătorilor de oțel pentru sporirea competitivității acestora, în afara considerentelor comerciale pe care le-ar avea în vedere un investitor privat. Comisia, în urma unor analize atente ale informațiilor furnizate în plângere și în absența oricăror alte informații privind dosarul, a concluzionat că măsurile conferă un avantaj în sensul articolului 6 litera (a) din regulamentul de bază.

(201)

Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază, întrucât este limitată doar la entități selecționate având participații de stat, acordarea acestei finanțări este discreționară și nu există criterii obiective. Prin urmare, se concluzionează că acest program constituie o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii pentru producătorii-exportatori ai produsului în cauză.

(202)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul conferit beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. Avantajul conferit beneficiarilor este un avantaj nerecurent și este considerat a fi suma integrală a conversiilor de creanțe în acțiuni, și anume valoarea creanțelor nepercepute. În absența altor informații pentru evaluarea acestui avantaj, comunicate de autoritățile chineze, Comisia și-a bazat concluziile pe informațiile conținute în plângere. În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției astfel calculate a fost repartizată pentru perioada de anchetă pe baza perioadei normale de amortizare a activelor societăților beneficiare. Suma a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să indice evoluția în timp a valorii avantajului acordat și să stabilească, astfel, valoarea totală a avantajului acordat beneficiarilor. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export pentru produsul în cauză în PA, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(203)

Rata subvenției astfel obținute pentru toate societățile care nu au cooperat se ridică la 0,05 %. Nu a fost necesar să se calculeze rata subvenției pentru producătorii incluși în eșantion și alți producători cooperanți, din motivele descrise în considerentele (196) și (197).

(204)

Plângerea susține că autoritățile chineze au furnizat de-a lungul anilor sume importante de numerar producătorilor de oțel prin aporturi de capital. Conform plângerii, statul chinez (prin intermediul diferitelor entități deținute de stat) a achiziționat acțiuni ale societăților în care acesta era deja principalul acționar fără să dobândească drepturi de acționar suplimentare. De asemenea, plângerea descrie tranzacții specifice care implică entități controlate de stat, inclusiv China International Capital Corporation (denumită în continuare „CICC”) și SASAC.

(205)

Întrucât autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație cu privire la acest program (a se vedea considerentele (196) și (197) de mai sus), constatările referitoare la acest program se bazează pe informațiile conținute în plângere, astfel cum sunt sprijinite de sursele adecvate. Aporturile de capital reprezintă un transfer direct de fonduri, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază. Aceste contribuții financiare au fost furnizate de stat prin intermediul organismelor publice implicate în aceste tranzacții, inclusiv CICC și SASAC. Plângerea conține dovezi specifice de aporturi de capital privind o întreprindere de stat producătoare de oțel care arată că CICC a acționat în calitate de principal subscriitor și administrator al emisiunii de acțiuni. Conform informațiilor din plângere, CICC este în proporție de 51 % în proprietatea statului și este controlată în ultimă instanță de SASAC, care în tranzacții specifice documentate în plângere au acționat, de asemenea, ca o entitate a autorităților chineze care controlează IS producătoare de oțel (pentru analiza funcțiilor SASAC a se vedea considerentele (64) - (66) de mai sus). Prin urmare, aceste tranzacții au fost efectuate de autoritățile chineze prin intermediul organismelor publice, în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază și a jurisprudenței relevante a OMC.

(206)

Aceste aporturi de capital sunt considerate a conferi un avantaj pentru companiile beneficiare în înțelesul articolului 6 litera (a) din regulamentul de bază, deoarece ele nu sunt consecvente cu practica obișnuită privind investițiile a investitorilor privați. Neconcordanța dintre aceste aporturi de capital cu practicile investitorilor privați este dovedită în detaliu în plângere. În ceea ce privește aceste tranzacții specifice, plângerea arată în primul rând că întreprinderea de stat producătoare de oțel plătește un preț supraevaluat pentru partea ce îi revine din noua emisiune de acțiuni, nefiind conformă unor condiții de piață echitabile, și, în al doilea rând, că a utilizat fondurile obținute pentru achiziționarea de active publice și investițiile în capitaluri proprii la prețuri inferioare prețurilor pieței. Plângerea arată, de asemenea, că autoritățile chineze au plătit același preț ca și alți investitori în ciuda faptului că acțiunile lor aveau o valoare mai mică, deoarece aveau drepturi și perspective diferite de acțiunile vândute altor acționari.

(207)

Aceste subvenții sunt specifice, în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, deoarece au fost acordate unui număr limitat de entități selectate în care statul a avut o participație. Prin urmare, se concluzionează că acest program constituie o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii pentru producătorii-exportatori ai produsului în cauză.

(208)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. Avantajul acordat beneficiarilor este considerat a fi valoarea aporturilor de capital. În absența altor informații pentru evaluarea acestui avantaj, comunicate de autoritățile chineze, Comisia și-a bazat concluziile pe informațiile conținute în plângere. În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției astfel calculate a fost repartizată pentru perioada de anchetă pe baza perioadei normale de amortizare a activelor societăților beneficiare. Suma a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să indice evoluția în timp a valorii avantajului acordat și să stabilească, astfel, valoarea totală a avantajului acordat beneficiarilor. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export pentru produsul în cauză în PA, ca numitor corespunzător, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(209)

Rata subvenției astfel obținute pentru toate societățile care nu au cooperat se ridică la 0,08 %. Nu a fost necesar să se calculeze rata subvenției pentru producătorii incluși în eșantion și alți producători cooperanți, din motivele descrise în considerentele (196) și (197).

(210)

Plângerea a susținut că, în conformitate cu politica autorităților chineze, întreprinderile de stat, inclusiv societățile siderurgice care produc OAO nu trebuie să plătească dividende statului în calitate de proprietar, chiar și atunci când obțin profituri. Ca urmare, întreprinderile de stat producătoare de oțel sunt în măsură să finanțeze investiții masive prin profiturile reținute, nedistribuite sub formă de dividende, în conformitate cu acest program.

(211)

Întrucât autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație cu privire la distribuirea dividendelor de către IS producătoare de oțel (a se vedea considerentele (196) și (197) de mai sus), constatările referitoare la acest program se bazează pe informațiile conținute în plângere, astfel cum sunt sprijinite de sursele adecvate. Dividendele neplătite trebuie să fie considerate drept o subvenție deghizată în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sau ca venituri nepercepute în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază în sensul că autoritățile chineze nu colectează dividendele care sunt plătite în mod normal investitorilor privați pe baza acțiunilor deținute de aceștia. Aceste subvenții disimulate au fost furnizate de stat prin intermediul entității direct deținătoare a acțiunilor în IS producătoare de oțel, în principiu SASAC. Analiza privind SASAC demonstrează că aceasta îndeplinește funcții guvernamentale (pentru detalii, a se vedea considerentele (64) - (66) de mai sus).

(212)

Se consideră că suma totală a dividendelor neplătite conferă un avantaj IS producătoare de oțel beneficiare, în sensul articolul 6 litera (a) din regulamentul de bază, dat fiind că aceasta este incompatibilă cu practica obișnuită privind investițiile a investitorilor privați care impune, în mod normal, distribuirea dividendelor aferente acțiunilor lor. Pentru întreprinderile de stat parțial deținute de investitori privați, valoarea avantajelor este egală cu valoarea dividendelor neplătite distribuite acestora pe o bază proporțională.

(213)

Aceste subvenții sunt specifice, în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, deoarece au fost acordate unui număr limitat de entități selecționate în care statul deține participații. Prin urmare, se concluzionează că acest program constituie o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii pentru producătorii-exportatori ai produsului în cauză.

(214)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. Avantajul acordat beneficiarilor este considerat a fi valoarea dividendelor neplătite. În absența altor informații pentru evaluarea acestui avantaj, comunicate de autoritățile chineze, Comisia și-a bazat concluziile pe informațiile financiare public disponibile cu privire la beneficiari. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată de beneficiari pentru produsul în cauză în PA, ca numitor corespunzător, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(215)

Rata subvenției astfel obținute pentru toate societățile care nu au cooperat se ridică la 1,36 %. Nu a fost necesar să se calculeze rata subvenției pentru producătorii incluși în eșantion și alți producători cooperanți, din motivele descrise la considerentele (196) și (197).

(216)

Acest sistem oferă un avantaj societăților care introduc noi tehnologii, noi produse sau noi tehnici în producția lor. Societățile eligibile pot scădea plata impozitului lor pe profit cu 50 % din cheltuielile efective pentru proiectele aprobate.

(217)

Este de remarcat că, deși autoritățile chineze și-au limitat răspunsul la chestionar și la cererea de clarificare la sistemele utilizate de societățile incluse în eșantion, ele nu au furnizat informații privind acest sistem, în ciuda faptului că una dintre societățile incluse în eșantion a raportat avantajele acordate în cadrul acestui sistem în răspunsul său la chestionar. Atunci când li s-a cerut din nou să furnizeze informațiile necesare în cursul vizitei la fața locului, autoritățile chineze au transmis un răspuns suplimentar parțial privind programul respectiv. În ciuda furnizării tardive a acestei informații, echipa de verificare a solicitat clarificări cu privire la mai multe aspecte (a se vedea considerentul (219) de mai jos), cu toate acestea, ele nu au fost furnizate. În consecință, Comisia a trebuit să își bazeze concluziile pe cele mai bune elemente disponibile.

(218)

Acest sistem este prevăzut ca un tratament fiscal preferențial la articolul 30 alineatul (1) din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor din RPC (Ordinul nr. 63 al Președintelui Republicii Populare Chineze, cu efect de la 1 ianuarie 2008), la articolul 95 din regulamentele privind punerea în aplicare a legii privind impozitul pe profit al întreprinderilor din RPC (Decretul nr. 512 al Consiliului de Stat din RPC) și în Ghidul privind sectoarele-cheie (Notificarea nr. 6, 2007). Autoritățile chineze nu au furnizat Decretul nr. 512 și Notificarea nr. 6 în această procedură.

(219)

După cum se menționează mai sus, autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație relevantă privind acest sistem în răspunsurile la chestionar și la cererea de clarificare. În documentul transmis în timpul verificării la fața locului, autoritățile chineze au afirmat că numai „taxele pentru cercetare și dezvoltare suportate de întreprinderi în cadrul dezvoltării de noi tehnologii, noi produse și noi competențe” pot fi calculate în veniturile impozabile pentru a fi deduse. Cu toate acestea, autoritățile chineze nu au făcut precizări cu privire la sensul termenilor „noi tehnologii”, „noi produse” și „noi competențe”. De asemenea, Comisia a încercat să găsească semnificația exactă a acestor termeni în cursul verificării societății Zhejiang Huadong, însă societatea nu a putut să ofere o explicație concretă și a răspuns că aceștia sunt doar termeni generali.

(220)

Cu toate acestea, în cadrul anchetei privind hârtia cretată de calitate superioară, s-a stabilit că numai proiectele de C&D ale societăților cu tehnologie nouă și înaltă care primesc sprijin de bază din partea statului și proiectele enumerate în Ghidul privind sectoarele-cheie ale industrializării de înaltă tehnologie în cadrul priorităților actuale de dezvoltare, emis de CNDR, sunt eligibile în cadrul acestui sistem (65). Dat fiind faptul că nu au fost furnizate noi informații relevante care să infirme această concluzie în cadrul acestei proceduri, este stabilit că sistemul nu este disponibil, în general, întrucât numai industrii/societăți/proiecte selecționate sunt eligibile.

(221)

În conformitate cu răspunsul autorităților chineze, societățile care intenționează să depună o cerere pentru obținerea acestui avantaj fiscal trebuie să prezinte declarația de venituri și „alte documente relevante” autorităților fiscale fără a specifica care sunt aceste alte documente relevante. În cadrul anchetei privind hârtia cretată de calitate superioară, s-a stabilit că orice societate care intenționează să depună o cerere pentru a beneficia de acest sistem trebuie să prezinte informații detaliate privind proiectele de C&D Biroului de știință și tehnologie local și că numai după examinarea acestora biroul fiscal va emite un aviz de aprobare. În urma aprobării, suma care face obiectul impozitului pe profit este redusă cu 50 % din cheltuielile efective pentru proiectele aprobate (66).

(222)

Acest sistem a fost utilizat în cursul PA de unul dintre producătorii-exportatori cooperanți, Zhejiang Huadong Light Steel Building Material Co. Ltd. Din cauza lipsei de cooperare a autorităților chineze și din cauza răspunsului lor tardiv și incomplet cu privire la acest sistem, nu a fost posibil să se determine procedura de cerere și de aprobare care trebuie să fie aplicată de societățile care beneficiază de acest sistem. După cum s-a menționat anterior, Comisia a trebuit să se bazeze parțial pe elementele stabilite în ancheta privind hârtia cretată de calitate superioară.

(223)

Acest sistem ar trebui să fie considerat o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(224)

Autorităților chineze li s-a cerut să furnizeze informații privind criteriile de eligibilitate pentru a beneficia de acest sistem și privind utilizarea subvenției, pentru a se stabili în ce măsură accesul la subvenții este limitat la anumite întreprinderi și dacă acesta este specific în conformitate cu articolul 4 din regulamentul de bază. Autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație în acest sens în răspunsul lor la chestionar și la cererea de clarificare. În plus, informațiile prezentate în această privință în cursul vizitei de verificare la fața locului, par a fi incomplete, având în vedere constatările privind același sistem dovedite a fi utilizate de către societățile din cadrul anchetei privind hârtia cretată de calitate superioară. Comisia, ținând cont de cerința de la articolul 4 alineatul (5) din regulamentul de bază, conform căreia orice determinare a specificității trebuie „întemeiată în mod clar” pe elemente de probă pozitive, a trebuit, prin urmare, să-și întemeieze constatările pe elementele disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază. Cele mai bune elemente disponibile au inclus constatările anchetei privind hârtia cretată de calitate superioară.

(225)

Acest sistem de subvenționare este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația în baza căreia acționează autoritatea care acordă autorizația a limitat accesul la acest sistem numai la anumite întreprinderi și industrii clasificate ca încurajate, precum cele care aparțin industriei producătoare de OAO. În plus, nu par să existe criterii obiective pentru a limita eligibilitatea și nicio probă de netăgăduit pe baza căreia să se poată concluziona cu certitudine că eligibilitatea se acordă în mod automat, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Se remarcă faptul că lipsa de cooperare a autorităților chineze nu permite Comisiei să evalueze existența unor astfel de criterii obiective.

(226)

Ținând seama de cele de mai sus, această subvenție ar trebui considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(227)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul pentru beneficiari a cărui existență se constată în cursul PA. Avantajul pentru beneficiari este considerat a fi suma impozitelor totale de plătit în conformitate cu rata normală de impozitare, după scăderea sumelor plătite conform deducerii suplimentare de 50 % din cheltuielile efective pentru proiectele de C&D aprobate. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (numărător) a fost raportată la cifra totală de afaceri a producătorilor-exportatori cooperanți în cursul PA, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(228)

Unul dintre producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, și anume grupul de societăți Huadong Group, a beneficiat de acest sistem. Rata subvenției stabilite pentru Huadong Group este de 0,19 %.

(229)

Rata subvenției medii ponderate pentru societățile cooperante neincluse în eșantion este de 0,09 %.

(230)

Dat fiind nivelul scăzut de cooperare, rata subvenției pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la nivelul celei mai mari rate de subvenție fixate pentru acest sistem pentru societățile cooperante incluse în eșantion, și anume la 0,19 %.

(231)

Acest sistem oferă un avantaj societăților situate în regiunile Centrală și de Vest. Societățile eligibile sunt supuse unei rate preferențiale a impozitului pe profit de 15 % în locul ratei normale a impozitului pe profit de 25 % aplicabile în China.

(232)

Autorităților chineze li s-a cerut să furnizeze informații privind acest sistem în chestionar, în cererea de clarificări și din nou în cursul vizitei de verificare la fața locului. În răspunsul lor la chestionar și la cererea de clarificări, autoritățile chineze nu au răspuns la nicio întrebare și au susținut că acest program nu mai este în vigoare întrucât a expirat la 31 decembrie 2010 și au afirmat, de asemenea, că nicio societate inclusă în eșantion nu a beneficiat de acest sistem în cursul PA. Totuși, acest fapt este în contradicție cu răspunsurile unuia dintre producătorii-exportatori (Chongqing Wanda Steel Strip Co., Ltd) și cu probele colectate în timpul vizitei de verificare la fața locului la sediul acestei societăți.

(233)

Acest sistem este prevăzut ca un tratament fiscal preferențial prin „Avizul privind politicile fiscale favorabile pentru dezvoltarea regiunii de vest” (emis de Ministerul de Finanțe, Biroul Fiscal General și Biroul Vamal General, cu efect de la 1 ianuarie 2001) care a fost actualizat prin Avizul privind aplicarea în continuare a politicilor fiscale pentru strategia de dezvoltare a regiunii de vest” (emis de Ministerul de Finanțe, Biroul Fiscal General și Biroul Vamal General, cu efect de la 1 ianuarie 2011) care extinde perioada de valabilitate a acestui program până la 31 decembrie 2020.

(234)

Se precizează că autoritățile chineze nu au furnizat răspunsuri la niciuna dintre întrebările privind acest sistem în răspunsul său la chestionar, la cererea de clarificare sau în timpul vizitei de verificare la fața locului. Cu toate acestea, în conformitate cu „Avizul privind politicile fiscale favorabile pentru dezvoltarea regiunii de vest”, acest tratament fiscal preferențial este disponibil pentru tipul de întreprinderi încurajate din regiunea de vest (termenul „încurajate” se referă la acele întreprinderi cu cifre de afaceri importante, reprezentând 70 % sau mai mult din venitul total, astfel cum sunt descrise în registrul industriei, produselor și tehnologiilor încurajate de stat). În timpul verificării la fața locului a societății Chongqing Wanda, aceasta a confirmat că motivul pentru care beneficiază de o rată fiscal preferențială este acela că aparține categoriei industriilor încurajate din regiunea de vest și regiunea centrală.

(235)

Nici autoritățile chineze, nici societatea Chongqing Wanda Steel Strip Co., Ltd nu a furnizat informații privind operarea și administrarea acestui program. Conform Circularei Consiliului de Stat cu privire la mai multe politici privind dezvoltarea marilor regiuni de vest din China, o aprobare a guvernelor populare de la nivel provincial este necesară pentru a reduce rata normală de impozitare de la 25 % la rata preferențială de 15 %. În formularul anual de declarație de impozit pe profit al întreprinderii, suma dedusă (scutită) de impozitul pe profit este menționată la punctul 28 – taxe deduse.

(236)

Acest sistem a fost utilizat de unul dintre producătorii-exportatori cooperanți, Chongqing Wanda Steel Strip Co., Ltd în cursul PA. Din cauza lipsei de cooperare din partea autorităților chineze, este dificil să se determine procedura de cerere și de aprobare care trebuie să fie adoptată de către societățile care beneficiază de acest sistem. Comisia a trebuit să tragă propriile concluzii din documentele prezentate, care constituie temeiul juridic pentru acest sistem, fără a fi în măsură să solicite explicații din partea autorităților chineze.

(237)

Acest sistem ar trebui să fie considerat o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(238)

Autorităților chineze li s-a cerut să furnizeze informații privind criteriile de eligibilitate pentru a beneficia de acest sistem și privind utilizarea subvenției, pentru a se stabili în ce măsură accesul la subvenții este limitat la anumite întreprinderi și dacă acesta este specific, în conformitate cu articolul 4 din regulamentul de bază. Autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație în acest sens. Comisia, ținând cont de cerința de la articolul 4 alineatul (5) din regulamentul de bază, conform căreia orice determinare a specificității trebuie „întemeiată în mod clar” pe elemente de probă pozitive, a trebuit, prin urmare, să-și întemeieze constatările pe elementele disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(239)

Acest sistem de subvenționare este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și a articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația în baza căreia acționează autoritatea care acordă autorizația a limitat accesul la acest sistem numai la anumite întreprinderi și industrii clasificate ca încurajate, precum cele care aparțin industriei producătoare de OAO și, în plus, situate în anumite regiuni din China. În plus, nu par să existe criterii obiective pentru a limita eligibilitatea și nicio probă de netăgăduit pe baza căreia să se poată determina că eligibilitatea se acordă în mod automat, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Se remarcă faptul că lipsa de cooperare a autorităților chineze nu permite Comisiei să evalueze existența unor astfel de criterii obiective.

(240)

Ținând seama de cele de mai sus, această subvenție ar trebui considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(241)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul pentru beneficiari a cărui existență se constată în cursul PA. Avantajul pentru beneficiari este considerat a fi suma impozitelor totale care trebuie achitate în conformitate cu rata normală a impozitului pe profit, după deducerea taxelor plătite conform ratei preferențiale a impozitului pe profit. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (numărător) a fost raportată la cifra totală de afaceri a producătorilor-exportatori cooperanți în cursul PA, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(242)

Rata subvenției stabilită pentru Panhua Group este de 0,03 %.

(243)

Rata subvenției medii ponderate pentru societățile cooperante neincluse în eșantion este de 0,02 %.

(244)

Dat fiind nivelul scăzut de cooperare, rata subvenției pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la nivelul celei mai mari rate de subvenție fixate pentru acest sistem pentru o entitate afiliată uneia dintre societățile cooperante incluse în eșantion, și anume 0,04 %.

(245)

O serie de presupuse programe de subvenționare au fost detaliate în plângere în legătură cu producătorii-exportatori neincluși în eșantion și/sau care nu au cooperat la anchetă. Comisia a cerut autorităților chineze să prezinte informații cu privire la aceste programe în chestionarul inițial și în cele suplimentare și, ulterior, a oferit autorităților chineze numeroase ocazii să furnizeze răspunsuri privind aceste programe. Autoritățile chineze au decis că își vor limita răspunsurile privind presupuse programe de subvenții numai la cei doi producători-exportatori incluși în eșantion și, pe tot parcursul procedurilor, au confirmat acest punct de vedere. Cu toate acestea, pentru unele din aceste programe, autoritățile chineze au furnizat informații și dovezi indicând că au fost finalizate și nu mai erau în vigoare în cursul PA. În constatările sale, Comisia a luat în considerare aceste dovezi prezentate de autoritățile chineze.

(246)

Pentru toate celelalte programe, autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație sau niciun element de probă. Nivelul semnificativ al lipsei de cooperare în această procedură nu a oferit Comisiei posibilitatea să obțină informații și elemente de probă cu privire la aceste programe menționate de către producătorii-exportatori în cadrul plângerii. Comisia a verificat că producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au fost eligibili sau nu au făcut uz de aceste programe (în special datorită faptului că acestea erau private, sau fiindcă aceștia se aflau în afara domeniului de aplicare al programului, sau din cauza mărimii lor relativ limitate). Prin urmare, Comisia a trebuit să determine existența acestui program și să stabilească taxa reziduală în ceea ce privește toate celelalte programe pentru care autoritățile chineze nu au prezentat informații și care nu erau disponibile sau nu erau utilizate de către producătorii-exportatori incluși în eșantion pe baza dovezilor disponibile în dosar, în conformitate cu dispozițiile articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(247)

Acest program permite unei societăți să solicite credite fiscale privind achiziționarea de echipamente de pe piața internă în cazul în care un proiect este conform cu politicile industriale ale autorităților chineze. Un credit fiscal de până la 40 % din prețul de achiziție al echipamentelor de pe piața internă poate fi aplicat creșterii elementare a datoriei fiscale din anul precedent.

(248)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt „Măsurile provizorii privind creditul pentru impozitul pe profit al întreprinderilor pentru investiții în echipamente produse la nivel național pentru proiectele de renovare a tehnologiei din 1 iulie 1999” și „Avizul Administrației Fiscale de Stat privind oprirea politicii de aplicare a deducerii și scutirii de impozitul pe profit al întreprinderilor privind investițiile unei întreprinderi în achiziționarea de echipamente artizanale”, nr. 52 [2008] al Administrației Fiscale, cu efect de la 1 ianuarie 2008.

(249)

Autoritățile chineze au răspuns că acest program a fost terminat din ianuarie 2008 în conformitate cu Avizul nr. 52 menționat și că, după cunoștințele lor, niciun program nu a înlocuit acest program. Comisia a cerut autorităților chineze să furnizeze informații suplimentare relevante, și anume detalii privind calendarul eliminării treptate a beneficiilor. Autoritățile chineze nu au furnizat aceste informații și și-au limitat răspunsul privind avantajele efective dobândite ale tuturor producătorilor de OAO prin simpla referire la răspunsurile la chestionar ale producătorilor incluși în eșantion. Comisia a explicat deja motivul pentru care autoritățile chineze au fost solicitate să furnizeze informații cu privire la toți producătorii de PAO și nu numai la producătorii incluși în eșantion (a se vedea considerentele (34) și (35) de mai sus). În plus, autoritățile chineze nu a furnizat nici informații cu privire la producătorii incluși în eșantion, ci au făcut doar referire la răspunsurile lor. Comisia consideră că nu este suficient să se furnizeze dovezi de încheiere a unui program fără a furniza dovezi suplimentare privind eliminarea treptată a beneficiilor efective din cadrul programului și eventualele programe de substituire. În ceea ce privește acest program, un beneficiu fiscal (și anume un credit fiscal) dobândit în cursul unui anumit an poate fi utilizat, de fapt, într-un an fiscal diferit și, astfel, avantajele se poate extinde dincolo de perioada de valabilitate a acestuia, chiar dacă programul a fost încheiat între timp. Alte programe fiscale „încheiate” s-au dovedit a continua să confere avantaje pentru câțiva ani după data expirării lor oficiale. De asemenea, acesta poate fi cazul în care cantități neobișnuit de mari de avantaje pot fi alocate de-a lungul timpului. În lipsa unor informații din partea autorităților chineze în această privință, Comisia își bazează concluziile pe informațiile din dosar (în acest caz, plângerea), în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(250)

Acest program constituie o subvenție, deoarece oferă o contribuție financiară sub formă de venituri nepercepute de autoritățile chineze în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acest program oferă beneficiarilor un avantaj reprezentând o sumă egală cu economia fiscală în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Această subvenție este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază, întrucât economia fiscală este condiționată de utilizarea de produse naționale în defavoarea celor importate.

(251)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. Întrucât acest program nu a fost examinat deocamdată de către instituțiile din Uniune în cadrul unei proceduri antisubvenție și în absența unei cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informație pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost o decizie comparabilă a autorităților SUA. Atunci când valorile subvențiilor se bazează pe constatările din cadrul altor anchete, în cadrul acestui regulament se ia în considerare, printre altele, dacă au existat modificări semnificative ale sistemului în cauză și dacă valoarea subvenției ar fi putut să diminueze în timp. Se remarcă faptul că, în mod normal, valoarea subvențiilor recurente nu va diminua în acest mod. În absența oricăror astfel de modificări sau diminuări ale valorii subvenției, rata inițială din cadrul investigației în discuție este utilizată ca valoare a subvenției în cazul de față.

(252)

Astfel, rata subvenției stabilită cu privire la acest sistem în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la 0,38 %, care este rata dobânzii pentru acest sistem, astfel cum a fost stabilită în memorandum-ul Deciziei SUA din 17 noiembrie 2008 privind tuburile și țevile sudate circulare din oțel cu carbon (pagina nr. 26) (Registrul Federal/Vol. 73, nr. 227, pagina 70961/24 noiembrie 2008). În ceea ce privește investigațiile efectuate de către autoritățile americane, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii beneficiului din programe fiscale este în mod substanțial aceeași cu cea utilizată de Uniune (67).

(253)

Acest program permite ca o întreprindere care solicită și primește certificatul de întreprindere cu tehnologie înaltă și nouă să beneficieze de o rată redusă a impozitului pe profit, și anume 15 %, față de rata normală de 25 %.S-a constatat că acest program poate face obiectul unor măsuri compensatorii din partea Uniunii în cadrul anchetei privind hârtia cretată de calitate superioară și, de asemenea, din partea autorităților SUA (68).

(254)

Temeiul juridic al acestui program este articolul 28 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor din RPC (nr. 63, publicată la 16 martie 2007), împreună cu Măsurile administrative pentru determinarea întreprinderilor cu tehnologie înaltă și nouă și Avizul Administrației Fiscale de Stat privind aspectele legate de plata impozitului pe profit al întreprinderilor cu tehnologie înaltă și nouă [Guo Shui Han (2008) nr. 985].

(255)

Autoritățile chineze au răspuns că niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu a recurs la acest program în cursul PA și au făcut referire la răspunsurile producătorilor incluși în eșantion pentru informații privind orice beneficii care ar fi putut fi primite în cadrul acestui program. Comisia se referă la argumentele dezvoltate mai sus cu privire la cererea adresată autorităților chineze de a furniza răspunsuri complete care nu se limitează la exportatorii incluși în eșantion (considerentele (34) - (35) de mai sus). Prin urmare, Comisia își întemeiază constatările privind acest program pe informațiile disponibile la dosar (constatările anchetei privind hârtia cretată de calitate superioară și plângerea referitoare la acest caz), în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(256)

Acest program constituie o subvenție, deoarece oferă o contribuție financiară sub formă de venituri nepercepute de autoritățile chineze în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Avantajul pentru beneficiar este egal cu economia fiscală de care se bucură prin intermediul acestui program, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece este limitată la anumite întreprinderi și industrii clasificate ca încurajate, cum ar fi cele care operează în sectorul siderurgic. În plus, nu există criterii obiective stabilite în legislație sau de către autoritatea care acordă ajutorul privind eligibilitatea sistemului și aceasta nu este automată în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(257)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. Avantajul acordat beneficiarilor este considerat a fi suma impozitelor totale care trebuie plătite în conformitate cu rata normală de impozitare, după deducerea sumelor plătite conform ratei de impozitare cu reduceri preferențiale. În absența unor informații pentru evaluarea acestui avantaj și întrucât acest program a fost examinat deja în cadrul unei proceduri antisubvenții anterioare de către instituțiile Uniunii, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost evaluarea efectuată pentru acest program în cadrul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 452/2011 din 6 mai 2011 de instituire a unei taxe antisubvenție definitive asupra importurilor de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză (69), ajustate corespunzător, dacă este cazul, astfel cum se menționează în considerentul (252) de mai sus.

(258)

Rata subvenției astfel stabilită pentru toate societățile care nu au cooperat se fixează la 0,9 %, care este media aritmetică a ratelor stabilite pentru acest program în regulamentul menționat în considerentul anterior.

(259)

Acest program de impozitare permite întreprinderilor care utilizează oricare din materialele enumerate în Catalogul facilităților fiscale privind impozitul pe profit pentru întreprinderile implicate în utilizarea totală a resurselor ca materie primă esențială și care fabrică produsele enumerate în același catalog în condiții care respectă standardele industriale naționale și internaționale relevante să includă profitul obținut în acest mod de acestea în profitul total, la o rată redusă de 90 %. Prin urmare, 10 % din profit poate fi dedus atunci când societățile își calculează impozitul pe profit. Această scutire se acordă pentru o perioadă de 5 ani.

(260)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt: Articolul 33 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor din RPC, articolul 99 din Regulamentele privind punerea în aplicare a Legii privind impozitul pe profit al întreprinderilor din RPC de către Consiliul de stat și Catalogul facilităților fiscale privind impozitul pe profit pentru întreprinderile implicate în utilizarea totală a resurselor.

(261)

Autoritățile chineze au afirmat că niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu a recurs la acest program în cursul PA și au făcut referire la răspunsurile producătorilor incluși în eșantion pentru informații privind eventuale avantaje care ar fi putut fi primite în conformitate cu acest program. Comisia se referă la argumentele dezvoltate mai sus cu privire la cererea adresată autorităților chineze de a furniza răspunsuri complete care nu se limitează la exportatorii incluși în eșantion (considerentele (34) - (35) de mai sus). Astfel, Comisia își întemeiază constatările privind acest program pe informațiile disponibile la dosar (în acest caz, plângerea), în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(262)

Acest program constituie o subvenție, deoarece oferă o contribuție financiară sub formă de venituri nepercepute de către autoritățile chineze, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Sistemul oferă un avantaj pentru beneficiar egală cu cantitatea de economii fiscale în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât se limitează numai la anumite întreprinderi utilizând ca materii prime principale, resursele enumerate în „Catalogul facilităților fiscale” menționat anterior pentru fabricarea produselor înscrise în acest catalog.

(263)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. Avantajul acordat beneficiarilor este considerat a fi suma impozitelor totale care trebuie plătite în conformitate cu rata normală de impozitare, după deducerea sumelor plătite conform ratei de impozitare cu reduceri preferențiale. În absența altor informații pentru evaluarea acestui avantaj, Comisia și-a bazat concluziile pe informațiile conținute în plângere. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției calculată în acest mod a fost raportată la cifra de afaceri realizată de beneficiari în cursul PA, ca numitor corespunzător, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(264)

Rata subvenției astfel obținute pentru toate societățile care nu au cooperat se ridică la 0,01 %.

(265)

Acest program permite întreprinderilor să deducă 10 % din costurile de achiziționare a echipamentelor speciale utilizate pentru protecția mediului, pentru economisirea energiei și a apei și siguranța producției din impozitul pe profit care trebuie plătit în anul achiziționării. Partea rămasă din 10 % din suma investită poate fi reportată pentru următorii 5 ani.

(266)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt: Articolul 34 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor din RPC, articolul 100 din Regulamentele privind punerea în aplicare a Legii privind impozitul pe profit al întreprinderilor din RPC de către Consiliul de stat.

(267)

Autoritățile chineze au răspuns că niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu a recurs la acest program în cursul PA și au făcut referire la răspunsurile producătorilor incluși în eșantion pentru informații privind orice beneficii care ar fi putut fi primite în cadrul acestui program. Comisia se referă la argumentele dezvoltate mai sus cu privire la cererea adresată autorităților chineze de a furniza răspunsuri complete care nu se limitează la exportatorii incluși în eșantion (considerentele (34) - (35) de mai sus). Astfel, Comisia își întemeiază constatările privind acest program pe informațiile disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(268)

Acest program acordă o subvenție, deoarece oferă o contribuție financiară sub formă de venituri nepercepute de către autoritățile chineze, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Sistemul oferă beneficiarului un avantaj egal cu cantitatea de economii fiscale în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(269)

În ceea ce privește specificitatea acestui program, se consideră că nu există suficiente informații înregistrate pentru ca Comisia să facă noi constatări și ulterior să ajungă la o concluzie definitivă privind specificitatea programului. Prin urmare, Comisia nu a putut aprofunda evaluarea acestui program.

(270)

Acest program permite societăților situate în regiunea Nord-Est (inclusiv provinciile Liaoning, Jilin și Heilongjiang și municipiul Dalian), în primul rând, să reducă durata de amortizare a activelor fixe cu până la 40 % în scopuri fiscale, sporind astfel valoarea anuală a amortizării deductibile din impozitul pe profit și, în al doilea rând, să scurteze perioada de amortizare a imobilizărilor necorporale cu până la 40 % în scopuri fiscale, ceea ce duce la o deducere anuală mai mare. În temeiul unui document eliberat de Ministerul Finanțelor și al Administrației de Stat a Impozitării, societățile supuse impozitării în anumite sectoare specificate, inclusiv sectorul metalurgic pot, de asemenea, beneficia de alte avantajele fiscale privind TVA, impozitul pe resurse, impozitul pe profit și anume în legătură cu achiziționarea de active imobilizate.

(271)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt politicile preferențiale privind impozitul pe profit al întreprinderilor pentru revitalizarea unor întreprinderi ale bazei industriale vechi din regiunea Nord-Est (Caishui, nr. 153, 20 septembrie 2004), Avizul Ministerului de Finanțe și al Administrației de Stat a Impozitării privind deprecierea activelor și punerea în aplicare a politicii de amortizare în baza industrială veche din regiunea Nord-Est (Caishui, nr. 17, 2 februarie 2005). Autoritățile chineze au prezentat temeiul juridic care arată încheierea acestui program la 1 ianuarie 2008, și anume avizul Ministerului de Finanțe și al Administrației de Stat a Impozitării privind mai multe politici preferențiale în ceea ce privește impozitul pe profit al întreprinderilor [nr. 1(2008)].

(272)

În afara prezentării temeiului legal mai sus menționat care arată încheierea programului, autoritățile chineze au făcut referire, pur și simplu, la răspunsurile producătorilor incluși în eșantion la cererea de informații privind orice avantaje de care au putut să beneficieze în temeiul acestui program. Comisia se referă la argumentele dezvoltate mai sus cu privire la cererea adresată autorităților chineze de a furniza răspunsuri complete care nu se limitează la exportatorii incluși în eșantion (considerentele (34) - (35) de mai sus). Mai mult, Comisia precizează că, întrucât acest program acordă subvenții legate de achiziționarea de active imobile care ar putea fi amortizate de-a lungul mai multor ani, și că autoritățile chineze nu au furnizat detalii cu privire la eliminarea treptată a avantajelor în temeiul programului sau cu privire la avantajele excepționale care încă nu au fost pe deplin amortizate, Comisia a hotărât să-și bazeze constatările cu privire la acest program pe informațiile disponibile în dosar (în acest caz, plângerea și constatările relevante ale SUA), în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(273)

Acest program acordă o subvenție sub formă de venituri nepercepute de către autoritățile chineze în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Avantajul, în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază este egal cu cantitatea de economii fiscale generate pentru societățile eligibile prin deducerea deprecierii accelerate și a cheltuielilor de amortizare legate de achiziționarea de active imobilizate. Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, deoarece este limitată la întreprinderile situate într-o zonă geografică desemnată, și anume regiunea Nord-Est.

(274)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. Avantajul conferit beneficiarilor este considerat a fi diferența dintre volumul taxei care ar fi fost achitată în cursul PA în condiții de depreciere normale pentru activele în cauză și volumul taxei plătite efectiv în condiții de depreciere accelerată. Întrucât acest program nu a fost încă examinat de către instituțiile Uniunii în cadrul unei proceduri antisubvenție și în absența unei cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost o decizie comparabilă (pe baza similarității în natura programului (70)) a autorităților SUA. Astfel cum s-a menționat la considerentul (252) de mai sus, atunci când volumul subvențiilor se bazează pe constatări efectuate în cadrul unei alte anchete, în cadrul regulamentului de față se ia în considerație, printre altele, dacă au existat schimbări semnificative în sistemul în chestiune și dacă volumul subvenției a putut să scadă în timp. Se remarcă faptul că, în mod normal, valoarea subvențiilor recurente nu va diminua în acest mod. În absența unor astfel de schimbări sau scăderi ale volumului subvenției, se folosește rata inițială din ancheta în chestiune ca valoare a subvenției în cazul de față.

(275)

Rata subvenției stabilită astfel cu privire la acest sistem în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat, este fixată la 0,08 %, ceea ce reprezintă rata pentru „Scutirea de impozit pe profit pentru investitorii în regiuni geografice desemnate din cadrul sistemului Liaoning” astfel cum a fost stabilită în memorandum-ul Deciziei SUA din 3 iunie 2010 privind pardoselile din sârmă (pagina nr. 25) (Registrul Federal / Vol. 75, nr. 111, pag. 32902 / 10 iunie 2010) În ceea ce privește investigațiile efectuate de către autoritățile americane, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii beneficiului din programe fiscale este în mod substanțial aceeași cu cea utilizată de Uniune (71).

(276)

Temeiurile juridice pentru acest program sunt Auditul fiscal al impozitului pe profit al întreprinderilor privind gestionarea creditului de investiții în transformarea tehnologică a echipamentelor interne, nr. 13 din 17 ianuarie 2000, adoptat de Administrația Fiscală de Stat și Avizul privind promulgarea și diseminarea măsurilor privind administrarea proiectelor naționale cheie de reînnoire tehnologică.

(277)

Autoritățile chineze au afirmat că acest program era încheiat de la 1 ianuarie 2008 prin Avizul Administrației de Stat a Impozitării privind oprirea aplicării politicii de deducere și scutire de taxe pe profit a întreprinderilor pentru investițiile efectuate de întreprinderi în achiziționarea de echipamente artizanale nr. 52 (2008) al Administrației de Stat a Impozitării. Întrucât acest program acordă avantaje fiscale recurente care au fost încheiate din 2008 și că nu există nicio probă privind continuarea amortizării unor avantaje excepționale în cursul PA, Comisia concluzionează că acest program nu este pasibil de măsuri compensatorii.

(278)

Plângerea enumeră o serie de reduceri fiscale disponibile în mai multe provincii (și anume, Shandong, municipiul Chongqing, Zhuang regiunea Guangxi, regiunile Centrală și de Vest) sub forma unei rate reduse cu 15 % a impozitului asupra întreprinderilor față de rata de 25 % a impozitului, aplicată în mod general.

(279)

Plângerea semnalează temeiul juridic al reducerii taxei în Shandong, și anume Scutirea de impozit pe profit pe baza localizării geografice (provinciile Zheijang și Shandong): Impozitul pe venit din RPC pentru întreprinderile cu investiții străine și întreprinderi străine, articolul 7, adoptat la 9 aprilie 1991, nr. 45.

(280)

Autoritățile chineze au afirmat pur și simplu că niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu a utilizat acest program în cursul PA și au făcut referire la răspunsurile societăților incluse în eșantion la cererea de informații privind avantajele de care ar fi putut beneficia. În completarea argumentelor privind obligația care revine autorităților chineze de a furniza răspunsuri complete (a se vedea considerentele (34) - (35) de mai sus), Comisia observă că cel puțin una dintre ratele fiscale reduse enumerate în această secțiune a conferit un avantaj unuia dintre exportatorii cooperanți (a se vedea considerentul (231) și următoarele de mai sus). Prin urmare, pentru evaluarea acestui program, Comisia recurge la informațiile disponibile din dosar (în acest caz, plângerea și constatările SUA relevante), în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(281)

Acest program acordă o subvenție sub forma unui venit neperceput de autoritățile chineze în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acest avantaj recurent este egal cu valoarea economiilor fiscale generate de rata redusă a impozitului pe întreprindere, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Programul este specific deoarece este limitat la societățile situate în zonele geografice desemnate în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(282)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. Avantajul acordat beneficiarilor este considerat a fi valoarea totală a impozitului care trebuie plătit în conformitate cu rata normală de impozitare redusă cu valoarea plătită în temeiul ratei preferențiale de impozitare. Întrucât acest program nu a fost încă examinat de către instituțiile Uniunii în cadrul unei proceduri antisubvenție și în absența unei cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost o decizie comparabilă (bazată pe similaritatea din natura programului) adoptată de autoritățile SUA. Astfel cum a fost menționat în prealabil, atunci când valorile subvențiilor sunt bazate pe constatări din cadrul altor anchete, de-a lungul prezentului regulament se ține se ia în considerație, printre altele, dacă au existat schimbări semnificative ale sistemului în chestiune și dacă valoarea subvenției a putut să scadă în timp. Se remarcă faptul că, în mod normal, valoarea subvențiilor recurente nu va diminua în acest mod. În absența oricăror astfel de modificări sau diminuări ale valorii subvenției, rata inițială din cadrul investigației în discuție este utilizată ca valoare a subvenției în cazul de față.

(283)

Rata subvenției stabilită astfel cu privire la acest sistem în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat este fixată la 0,66 %, ceea ce reprezintă rata pentru sistemul de „reducere a impozitului pe profit pe baza localizării geografice” astfel cum a fost stabilit în memorandum-ul Deciziei SUA din 12 iunie 2009 privind anumite mașini de tuns iarba cu remorcă și anumite piese ale acestora (pag. Nr. 11) (Registrul Federal / Vol. 74, nr. 117, pag. 29180 / 19 iunie 2009). În ceea ce privește anchetele efectuate de către autoritățile americane, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii avantajului din programele fiscale este în mod substanțial aceeași cu cea utilizată de Uniune (72).

(284)

Acest program constă dintr-un tratament fiscal preferențial pentru întreprinderile rezidente în China care sunt acționare ale altor întreprinderi rezidente în China sub formă de scutire de impozit pe profitul generat de anumite dividende, prime și alte investiții în capital propriu pentru întreprinderile rezidente afiliate. Acest program a făcut obiectul unor măsuri compensatorii din partea Uniunii în cadrul procedurii antisubvenție privind hârtia cretată de calitate superioară (73)

(285)

Temeiul juridic este reprezentat de articolul 26 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor din RPC, articolul 83 din Regulamentele privind aplicarea impozitului pe profit al întreprinderilor ale RPC, Decretul nr. 512 al Consiliului de Stat promulgat la 6 decembrie 2007.

(286)

Autoritățile chineze au afirmat că niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu a utilizat acest program în cursul PA și au făcut referire la răspunsurile producătorilor incluși în eșantion la cererea de informații privind avantajele eventuale de care ar fi putut beneficia ca urmare a acestui program. Comisia argumentează cu privire la cererea adresată autorităților chineze de a furniza răspunsuri complete (considerentele (34) - (35) de mai sus) Prin urmare, ea a hotărât să-și bazeze constatările pe informațiile disponibile în dosar în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, și anume constatările astfel cum sunt incluse în decizia privind hârtia cretată de calitate superioară.

(287)

Acest program acordă o subvenție sub formă de venituri nepercepute în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acest avantaj este egal cu valoarea economiilor fiscale reprezentate de scutirea de impozit pe dividende, prime și alte investiții în capital propriu pentru întreprinderile rezidente în China, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Programul este specific de jure specific în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază, dat fiind că legislația în temeiul căreia autoritatea care acordă scutirile are o acțiune limitată numai la întreprinderile rezidente în China care beneficiază de venituri din dividende de la alte întreprinderi rezidente, prin opoziție cu întreprinderile care investesc în întreprinderi nerezidente. De asemenea, programul este specific în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că acest program este rezervat în mod exclusiv industriilor și programelor importante încurajate de stat, precum industria siderurgică [a se vedea considerentul (182) de mai sus] și, de asemenea, că nu există criterii obiective de limitare a eligibilității pentru acest program și nicio probă de netăgăduit pentru a concluziona că eligibilitatea este automată.

(288)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul pentru beneficiari a cărui existență se constată în cursul PA. Avantajul pentru beneficiari este considerat a fi suma impozitelor totale de plătit incluzând venitul din dividende provenite de la alte întreprinderi rezidente în China, după deducerea sumelor efectiv plătite conform scutirii de impozit pe dividende. În absența de informații pentru evaluarea acestui avantaj și întrucât acest program a fost deja examinat de instituțiile Uniunii în cadrul unei proceduri antisubvenție anterioare, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost evaluarea realizată pentru acest program în cadrul procedurii privind hârtia cretată de calitate superioară, adaptată în mod corespunzător, după caz, astfel cum a fost menționată în considerentul (252) de mai sus.

(289)

Rata subvenției stabilită astfel pentru toate societățile care nu au cooperat este fixată la 0.77 %, ceea ce constituie media aritmetică a ratelor stabilite pentru acest program în cadrul procedurii privind hârtia cretată de calitate superioară.

(290)

Plângerea enumeră următoarele sisteme fiscale preferențiale favorabile EIS-urilor:

(291)

Autoritățile chineze au prezentat temeiurile juridice relevante pentru a arăta că programele privind EIS-urile au fost încheiate odată cu adoptarea, la 16 martie 2007, a Legii privind impozitul pe profit al întreprinderilor din 2008 cu ocazia celei de-a 5-a Sesiuni a celui de-al 10-lea Congres Național al Poporului al Republicii Populare Chineze, și anume:

(292)

Aceste dispoziții arată că avantajele privind impozitul pe profit acordate EIS-urilor au fost eliminate treptat până la sfârșitul anului 2011. Autoritățile chineze au afirmat, de asemenea, că nu există niciun program de substituție pentru EIS-uri și că tratamentul fiscal actual al EIS-urilor este același ca și cel al altor întreprinderi contribuabile. Comisia observă că aceste programe preferențiale de impozit pe profit privind EIS-urile sunt încă pasibile de măsuri compensatorii, întrucât producătorii de OAO încă mai pot beneficia de avantaje excepționale, cel puțin în cursul unei părți din PA, până la sfârșitul anului 2011 și nu se poate exclude faptul că există un program de substituție pentru EIS-uri începând din 2012. Cu toate acestea, Comisia a hotărât să nu continue evaluarea acestora, având în vedere necesitate de a reduce sarcina administrativă pentru toate părțile interesate și având în vedere, de asemenea, apropierea de perioada finală de eliminare progresivă și absența de indicii privind un eventual program de substituție.

(293)

Acest program acordă o scutire de TVA și scutiri tarifare la import pentru EIS-uri sau întreprinderi naționale pentru importurile de echipamente esențiale utilizate în procesul lor de producție. Pentru a beneficia de scutire, echipamentele nu trebuie să fie incluse într-o listă de echipamente ineligibile și întreprinderea solicitantă trebuie să obțină un certificat de apartenență la un proiect încurajat emis de autoritățile chineze sau de CNDR în conformitate cu legislația relevantă privind investițiile, fiscalitatea și regimul vamal. Acest program a făcut obiectul unor măsuri compensatorii din partea UE în cadrul procedurii antisubvenție privind hârtia cretată de calitate superioară (74)

(294)

Temeiurile juridice ale acestui proiect sunt Circulara Consiliului de Stat privind adaptarea politicilor fiscale referitoare la echipamentele importate, Guo Fa Nr. 37/1997, Comunicarea Ministerului de Finanțe, a Administrației Generale a Vămilor și a Administrației de Stat pentru Impozitare nr. 43 (2008) Avizul CNDR privind aspectele relevante referitoare la întocmirea certificatului de confirmare privind proiectele cu finanțare internă sau străină a căror dezvoltare este încurajată de Stat, nr. 316 2006 din 22 februarie 2006 și Catalogul articolelor de import ineligibile pentru scutire de taxe destinate fie EIS-urilor fie întreprinderilor naționale, 2008.

(295)

Autoritățile chineze au susținut că niciuna din societățile incluse în eșantion nu a beneficiat de acest program în cursul PA și au făcut referire la răspunsurile producătorilor incluși în eșantion la cererea de informații referitoare la eventuale avantaje de care ar fi putut beneficia ca urmare a acestui program. Comisia face referire la argumentele sale privind solicitare adresată autorităților chineze de a furniza răspunsuri complete (considerentul (34) și următoarele de mai sus) și prin urmare, își va baza constatările referitoare la acest program pe informațiile disponibile în dosar, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, și anume constatările sale din cadrul procedurii privind hârtia cretată de calitate superioară.

(296)

Acest program este considerat ca fiind o subvenție sub formă de venituri nepercepute de către autoritățile chineze în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) întrucât EIS-urile și alte întreprinderi naționale eligibile sunt excluse de la plata TVA-ului și/sau a tarifelor datorate pe de altă parte în cazul în care nu obțin certificatul CNDR relevant de apartenență la un proiect încurajat de stat. Prin urmare, el acordă un avantaj societăților recipiente în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază deoarece legislația în temeiul căreia funcționează autoritatea care acordă scutirile are o acțiune limitată numai la întreprinderile care investesc în anumite categorii specifice de întreprinderi definite în mod exhaustiv prin lege și care obțin certificatul de proiect încurajat de stat. În plus, nu există criterii obiective de limitare a eligibilității pentru acest program și nicio probă de netăgăduit pentru a concluziona că eligibilitatea este automată în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(297)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență este constatată în cursul PA. Avantajul acordat beneficiarilor este considerat a fi valoarea scutirii de TVA și de taxe pentru echipamentele importate. În absența unor informații pentru evaluarea acestui avantaj și întrucât programul a fost deja examinat de Uniune în cadrul unei proceduri antisubvenție anterioare, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost evaluarea realizată pentru acest program în cadrul anchetei privind hârtia cretată de calitate superioară, adaptată în mod corespunzător, după caz, astfel cum s-a menționat în considerentul (252) de mai sus.

(298)

Rata subvenției stabilită astfel pentru toate societățile care nu au cooperat este fixată la 0,89 %, care este media aritmetică a ratelor stabilite pentru acest program în cadrul anchetei privind hârtia cretată de calitate superioară.

(299)

Acest program acordă avantaje sub formă de restituiri de TVA pentru achiziționarea de echipamente produse la nivel național de către EIS-uri. Echipamentele nu trebuie să facă parte din catalogul produselor ineligibile iar valoarea echipamentelor nu trebuie să depășească limita totală a investițiilor într-o EIS în conformitate cu „măsurile administrative provizorii privind achiziționarea de echipamente produse la nivel național”. Acest program a făcut obiectul unor măsuri compensatorii din partea Uniune în cadrul procedurii antisubvenție privind hârtia cretată de calitate superioară (75) și din partea autorităților SUA în cadrul unor proceduri de compensări de taxe privind tabla galvanizată originară din RPC (76).

(300)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt Circulara Administrației de Stat pentru Impozitare nr. 171, 199 din 20.9.1999 privind punerea la dispoziție a măsurilor provizorii pentru administrarea unor rambursări de impozite pentru întreprinderile cu investiții străine care achiziționează echipamente produse la nivel național; Avizul nr. 176 (2008) al Ministerului de Finanțe și al Administrației de Stat pentru Impozitare privind oprirea punerii în aplicare a politicii de rambursare de impozite pentru întreprinderile cu investiții străine care achiziționează echipamente artizanale.

(301)

Autoritățile chineze au susținut că acest program a fost încheiat prin Avizul nr. 176 (2008]) menționate mai sus, începând de la 1 ianuarie 2009. Comisia a solicitat autorităților chineze să furnizeze informații cu privire la expirarea efectivă a avantajelor care ar trebui să fie acordate pe o perioadă mai lungă de timp, deoarece acest program este legat de achiziționarea de active produse la nivel național. Autoritățile chineze au făcut referire pur și simplu la răspunsurile producătorilor incluși în eșantion la cererea de informații cu privire la orice avantaje de care ar fi putut beneficia în cadrul acestui program. Comisia argumentează cu privire la cererea adresată autorităților chineze de a furniza răspunsuri complete (considerentul (34) și următoarele de mai sus). De asemenea, Comisia remarcă faptul că Avizul nr. 176 prevede o perioadă de tranziție pentru achiziționarea de active imobilizate eligibile și depunerea cererii pentru obținerea avantajelor până la 30 iunie 2009. Întrucât autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație cu privire la eliminarea treptată a avantajelor și având în vedere faptul că astfel de avantaje, fiind legate de activele imobilizate, pot fi alocate în timp și vor continua în cursul PA, Comisia comunică constatările sale privind acest program, pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, și anume constatările din cadrul procedurii privind hârtia cretată de calitate superioară.

(302)

Acest program este considerat o subvenție sub formă de venituri nepercepute de autoritățile chineze, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și, astfel, conferă un avantaj societăților beneficiare în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, dat fiind că însăși legislația în temeiul căreia acționează autoritatea competentă își limitează accesul la anumite întreprinderi (întreprinderile cu investiții străine) pentru achiziționarea de echipamente care nu se încadrează în catalogul de echipamente ineligibile pentru scutiri. Nu există nici un indiciu de nespecificitate în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, deoarece nu există criterii obiective pentru a limita eligibilitatea pentru acest program și probe de netăgăduit care să concluzioneze că eligibilitatea este automată. În plus, programul este, de asemenea, specific în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că subvenția este condiționată de utilizarea produselor naționale în mod preferențial față de cele importate.

(303)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în funcție de avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență se constată în cursul PA. Avantajul acordat beneficiarilor se calculează pe baza valorii TVA rambursate pentru achiziționarea de echipamente produse la nivel național. În absența unor informații pentru evaluarea acestui avantaj și întrucât programul a fost deja examinat de Uniune în cadrul unei proceduri antisubvenție anterioare, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost evaluarea realizată pentru acest program în cadrul procedurii privind hârtia cretată de calitate superioară, adaptată în mod corespunzător, după caz, astfel cum s-a menționat în considerentul (252) de mai sus.

(304)

Rata subvenției stabilită astfel pentru toate societățile care nu au cooperat este fixată la 0,04 %, ceea ce constituie media aritmetică a ratelor stabilite pentru acest program în cadrul procedurii privind hârtia cretată de calitate superioară.

(305)

Acest program vizează TVA achitată de contribuabilii activi, în principal, din anumite sectoare enumerate, inclusiv în industria metalurgică. Programul prevede faptul că contribuabilii supuși plății de TVA eligibili, situați în 26 de orașe din perimetrul bazelor industriale vechi din regiunea centrală care fac investiții în anumite active imobilizate pot deduce TVA-ul plătit asupra activelor fixe din TVA totală care trebuie să fie plătită.

(306)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt Avizul Ministerul Finanțelor și al Administrației de Stat pentru Impozitare privind adoptarea de măsuri provizorii pentru extinderea domeniului de aplicare a compensării pentru taxa pe valoarea adăugată în regiunea centrală, nr. 75, 2007, Avizul Ministerului de Finanțe și al Administrației de Stat pentru Impozitare cu privire la mai multe aspecte referitoare la punerea în aplicare la nivel național a reformei privind taxa pe valoarea adăugată nr. 170 (2008).

(307)

Autoritățile chineze au susținut că acest program a fost încheiat prin Avizul nr. 170 (2008) de la 1 ianuarie 2009 și s-au referit la răspunsurile producătorilor incluși în eșantion la cererea de informații privind orice avantaje de care ar fi putut beneficia în cadrul acestui program. Comisia argumentează cu privire la cererea adresată autorităților chineze de a furniza răspunsuri complete (considerentul (34) și următoarele de mai sus). Comisia remarcă faptul că Avizul nr. 170 precizează că avantajele privind TVA acordate societăților situate în regiunea centrală se încheie la sfârșitul anului 2008 și nu pot fi reportate până în ianuarie 2009. Cu toate acestea, aceste avantaje, fiind legate de activele imobilizate, pot fi alocate în timp și pot continua în cursul PA; în plus, avizul pare să conțină, de asemenea, un alt sistem preferențial privind TVA pentru aceste întreprinderi situate în regiunea centrală începând din ianuarie 2009, care constă din jumătate din cotele de TVA aplicabile. În absența unor clarificări ale autorităților chineze cu privire la eliminarea treptată a avantajelor din cadrul acestui program sau cu privire la detaliile legate de orice program de substituție, Comisiei își bazează constatările privind acest pe probele disponibile din dosar, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(308)

Acest program este considerat ca fiind o subvenție sub formă de venituri nepercepute de autoritățile chineze, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și, astfel, conferă un avantaj societăților beneficiare în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, egal cu valoarea economiilor de TVA generate de deducerea aferentă achiziționării de active imobilizate. Programul este specific în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, dat fiind că legislația limitează accesul la anumite întreprinderi, adică la întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele enumerate. De asemenea, acest program este specific, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, având în vedere faptul că este limitat la anumite regiuni desemnate, și anume marile orașe din perimetrul bazelor industriale vechi din regiunea centrală.

(309)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în funcție de avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență se constată în cursul PA. Avantajul acordat beneficiarilor este considerat a fi valoarea economiilor de TVA generate prin deducerea aferentă achiziționării de active imobilizate. În absența unor informații pentru evaluarea acestui avantaj și întrucât un program de TVA comparabil a fost deja examinat în această procedură, cele mai adecvate surse de informații pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost evaluarea efectuată în considerentele (297) și (298).

(310)

Rata subvenției astfel obținute pentru toate societățile care nu au cooperat este stabilită la 0,89 %.

(311)

Plângerea a enumerat diverse privilegii fiscale din 2008 până în 2010 de care au beneficiat întreprinderile producătoare de OAO situate în Ma 'anshan și Wuhan, inclusiv scutiri de la taxa pentru întreținerea orașelor, taxa de construcție și suprataxa pentru educație. Comisia a cerut autorităților chineze să furnizeze informații privind aceste avantaje fiscale. Autoritățile chineze au răspuns că informațiile solicitate erau irelevante pentru anchetă, deoarece niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion nu era situat în Ma 'anshan. Comisia se referă la explicația sa că autorităților chineze li s-a cerut, de asemenea, să prezinte informații cu privire la acuzații de subvenții acordate societăților neincluse în eșantion (considerentele (34) - (35) de mai sus).

(312)

În absența unor informații din partea autorităților chineze, Comisia concluzionează că privilegiile fiscale disponibile în Ma 'anshan și Wuhan trebuie să fie considerate ca o subvenție sub formă de venituri nepercepute de autoritățile chineze, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii). Ele conferă un avantaj pentru societățile beneficiare în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume furnizează o economie fiscală egală cu diferența între impozitul plătit și valoarea taxei care trebuie plătită, în mod normal, în absența acestui program. Programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, dat fiind că este limitat la întreprinderile stabilite în anumite regiuni sau municipalități desemnate din Ma 'anshan.

(313)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. În absența altor informații pentru evaluarea acestui avantaj, Comisia și-a bazat constatările pe informațiile conținute în plângere. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată de beneficiari pentru produsul în cauză în PA, ca numitor corespunzător, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(314)

Rata subvenției astfel obținute pentru toate societățile care nu au cooperat se ridică la 0,08 %.

(315)

În plângere se susține că, începând cu anul 2005 până recent (inclusiv anul 2009) societățile care produc produsul în cauză au beneficiat de avantaje în cadrul mai multor programe și subprograme de finanțare. Nu se poate exclude faptul că plățile în temeiul acestui program sunt, fie încă în curs de desfășurare, fie au fost efectuate pe o bază ne recurentă în legătură cu investițiile de capital și astfel, constituie încă avantaje care nu sunt complet amortizate pe durata perioadei de amortizare alese de 15 ani. Autorităților chineze li s-a cerut să furnizeze informații privind aceste programe, dar acestea nu au furnizat un răspuns valabil pentru niciunul din aceste programe. Prin urmare, în absența unor răspunsuri din partea autorităților chineze în legătură cu toate aceste aspecte, Comisia și-a întemeiat constatările pe cele mai bune informații disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază

(316)

Temeiurile juridice ale acestui program, astfel cum au fost raportate în plângere sunt următoarele:

(317)

Numai producătorii care beneficiază de marca „China World Top Brand” au dreptul de a beneficia de avantajele acestui program. Plângerea raportează o serie de produse din oțel produse de societățile siderurgice care fac obiectul prezentei anchete cărora le-a fost acordată această marcă.

(318)

Dată fiind lipsa de cooperare a autorităților chineze, concluziile se bazează pe informațiile disponibile la dosar, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(319)

Acest program prevede contribuții financiare sub formă de granturi, împrumuturi și alte stimulente inferioare nivelului pieței, constituind un transfer direct de fonduri care conferă un avantaj beneficiarilor, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(320)

Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece legislația limitează accesul numai la anumite întreprinderi, și anume întreprinderile cărora le-a fost atribuită marca „China World Top Brand" pentru produsele lor. În plus, nu există criterii obiective stabilite de către autoritatea competentă privind eligibilitatea sistemului care nu este automat, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(321)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. În absența unor cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea acestui avantaj acordat producătorilor-exportatori au fost deciziile comparabile adoptate de autoritățile SUA. Astfel cum a fost menționat în prealabil, atunci când valorile subvențiilor sunt bazate pe constatări din cadrul altor anchete, de-a lungul prezentului regulament se ia în considerație, printre altele, dacă au existat schimbări semnificative ale sistemului în chestiune și dacă valoarea subvenției a putut să scadă cu timpul. Se remarcă faptul că, în mod normal, valoarea subvențiilor recurente nu va diminua în acest mod. În absența oricăror astfel de modificări sau diminuări ale valorii subvenției, rata inițială din cadrul investigației în discuție este utilizată ca valoare a subvenției în cazul de față.

(322)

Rata subvenției astfel stabilită cu privire la acest sistem în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la 0,13 %, care este rata medie aritmetică pentru programe similare, astfel cum s-a stabilit în memorandum-ul Deciziei SUA din 6 aprilie 2009 privind acidul citric și anumite săruri ale acidului citric (pagina nr. 6) (Registrul Federal Vol. 74, nr. 69, pagina 16836 / 13 aprilie 2009), memorandum-ul Deciziei SUA din 14 mai 2010 privind toroane din sârmă de oțel de ranforsare pretensionate (pagina nr. 29) (Registrul Federal Vol. 75, nr. 98, pagina 28557 / 21 mai 2010), memorandum-ul Deciziei SUA din 28 mai 2010 privind anumite grile din oțel (pagina nr. 18) (Registrul Federal Vol. 75, nr. 109, pagina 32362 / 8 iunie 2010), memorandum-ul Deciziei SUA din 28 martie 2011 privind profile din aluminiu (pagina nr. 19) (Registrul Federal Vol. 76, nr. 64, pagina 18521 / 4 aprilie 2011) și memorandum-ul Deciziei SUA din 11 octombrie 2011 privind pardoselile din lemn stratificat (pagina nr. 17) (Registrul Federal Vol. 76, nr. 201, pagina 64313 / 18 octombrie 2011). În ceea ce privește anchetele efectuate de către autoritățile americane, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii avantajului din programele de subvenții este în mod substanțial aceeași cu cea utilizată de Uniune (77).

(323)

Temeiurile juridice ale acestui program, astfel cum au fost raportate în plângere în ceea ce privește subprogramul din Shandong sunt următoarele:

(324)

Acest program acordă avantaje fabricanților de produse desemnate ca „Mărci celebre” și destinate piețelor de export. Plângerea se referă la un număr de producători ai produsului în cauză care au beneficiat de acest program, cel puțin până în 2009.

(325)

Plângerea afirmă că acest program a fost conceput pentru a promova industriile avansate de pe piața internă și a încuraja exporturile produselor acestora pe piețele mondiale. Principalul cadru al acestui program este stabilit în programul central, iar administrațiile regionale și locale își dezvolte propriile lor programe de mărci celebre în conformitate cu programul central pentru promovarea exportului de produse locale. SUA au readus în discuție acest program de subvenții la OMC (DS 387). În plus, acest program a făcut obiectul unor măsuri compensatorii din partea autorităților SUA în cadrul mai multor proceduri menționate în plângere. Comisia a adoptat. de asemenea, măsuri compensatorii privind avantajele acordate în cadrul acestui program în cazul referitor la hârtia cretată de calitate superioară (78).

(326)

Programul „Mărci celebre” prevede contribuții financiare sub formă de împrumuturi cu dobândă subvenționate, finanțare pentru C&D și subvenții sub formă de recompense în numerar pentru export. Aceste stimulente constituie un transfer direct de fonduri care conferă un avantaj beneficiarilor, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(327)

Această subvenție este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece legislația limitează accesul numai la acele întreprinderi recunoscute pentru exportul de produse desemnate ca „mărci celebre”. În plus, ținând seama de lipsa aparentă de criterii și condiții obiective pentru punerea în aplicare a prezentului program de autoritatea competentă, specificitatea se regăsește, de asemenea, în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Tratamentul preferențial din cadrul acestui program este specific în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază deoarece avantajele sale sunt condiționate de rezultatele la export ale produselor cu „mărci celebre” relevante.

(328)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. În absența unor cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea acestui avantaj acordat producătorilor-exportatori au fost deciziile comparabile (bazate pe natura similară a programului) adoptate de autoritățile SUA. Astfel cum a fost menționat în prealabil, atunci când valorile subvențiilor sunt bazate pe constatări din cadrul altor anchete, de-a lungul prezentului regulament se ia în considerație, printre altele, dacă au existat schimbări semnificative ale sistemului în chestiune și dacă valoarea subvenției a putut să scadă cu timpul. Se remarcă faptul că, în mod normal, valoarea subvențiilor recurente nu va diminua în acest mod. În absența oricăror astfel de modificări sau diminuări ale valorii subvenției, rata inițială din cadrul investigației în discuție este utilizată ca valoare a subvenției în cazul de față.

(329)

Rata subvenției astfel stabilită cu privire la acest sistem în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la 0,13 %, care este rata medie aritmetică pentru programe similare, astfel cum s-a stabilit în memorandum-ul Deciziei SUA din 6 aprilie 2009 privind acidul citric și anumite săruri ale acidului citric (pagina nr. 6) (Registrul Federal Vol. 74, nr. 69, pagina 16836 / 13 aprilie 2009), memorandum-ul Deciziei SUA din 14 mai 2010 privind toroane din sârmă de oțel de ranforsare pretensionate (pagina nr. 29) (Registrul Federal Vol. 75, nr. 98, pagina 28557 / 21 mai 2010), memorandum-ul Deciziei SUA din 28 mai 2010 privind anumite grile din oțel (pagina nr. 18) (Registrul Federal Vol. 75, nr. 109, pagina 32362 / 8 iunie 2010), memorandum-ul Deciziei SUA din 28 martie 2011 privind profile din aluminiu (pagina nr. 19) (Registrul Federal Vol. 76, nr. 64, pagina 18521 / 4 aprilie 2011) și memorandum-ul Deciziei SUA din 11 octombrie 2011 privind pardoselile din lemn stratificat (pagina nr. 17) (Registrul Federal Vol. 76, nr. 201, pagina 64313 / 18 octombrie 2011). În ceea ce privește anchetele efectuate de către autoritățile americane, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii avantajului din programele de subvenții este în mod substanțial aceeași cu cea utilizată de Uniune (79).

(330)

În răspunsul lor la chestionar, autoritățile chineze au declarat doar că acest program a fost încheiat în 2003 și că niciunul dintre exportatorii incluși în eșantion nu a beneficiat de pe urma acestuia. Întrucât autoritățile chineze nu au completat acest răspuns cu niciun element justificativ sau clarificare suplimentară, Comisia analizează acest program pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(331)

Temeiurile juridice ale acestui program, astfel cum au fost menționate în plângere sunt următoarele:

(332)

În conformitate cu citatele din principala bază juridică inclusă în reclamație, întreprinderile care beneficiază de sprijin în cadrul acestui program „sunt selectate, în principal, din rândul celor 512 grupuri de întreprinderi de stat esențiale, 120 de grupuri de întreprinderi pilot și din rândul întreprinderilor industriale de vârf.” De asemenea, există o preferință geografică pentru întreprinderile situate în perimetrul vechilor baze industriale din regiunile de Nord-Est, Centrală și de Vest.

(333)

Dată fiind lipsa de cooperare a autorităților chineze, Comisia se bazează pe elementele incluse în plângere și/sau pe celelalte surse menționate în plângere (80).

(334)

Plângerea raportează că acest program a urmărit să ofere sprijin financiar pentru întreprinderile eligibile pentru a promova: reînnoirea tehnologică în industriile, întreprinderile și între produsele-cheie; facilitarea modernizărilor tehnologice; îmbunătățirea structurii de produs; ameliorarea calității; sporirea ofertei; extinderea cererii interne; dezvoltarea continuă și sănătoasă a economiei de stat. Conform plângerii, fondul a sprijinit 47 de întreprinderi siderurgice în ceea ce privește investițiile în valoare totală de 75 de miliarde RMB. Autoritățile SUA au aplicat măsuri compensatorii pentru acest program în cel puțin două proceduri.

(335)

Programul constituie o subvenție, întrucât prevede contribuții financiare sub formă de subvenții pentru achiziționarea de active imobilizate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, ceea ce conferă un avantaj pentru beneficiar. Întrucât subvenția este legată de active imobilizate și este alocată în timp, s-a concluzionat, pe baza informațiilor disponibile, că acest avantaj continuă în cursul PA.

(336)

Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece sprijinul este limitat la anumite întreprinderile de stat de mari dimensiuni dintre cele 512 întreprinderi-cheie și 120 de grupuri de întreprinderi pilot. În măsura în care proiectul se concentrează pe societățile situate în regiuni geografice desemnate în mod specific din cadrul bazei industriale vechi din regiunile de Nord-Est, Centrală și de Vest, el este, de asemenea, specific în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(337)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în funcție de avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență este constatată în cursul PA. În absența unei cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost o decizie similară a autorităților SUA, și anume memorandumul Deciziei SUA din 10 septembrie 2010 privind anumite țevi pentru conducte de transport și canalizări fără sudură din oțel aliat și din oțel cu carbon (pagina nr. 19) (Registrul Federal Vol. 75, nr. 182, pagina 57444 / 21 septembrie 2010).

(338)

Rata subvenției astfel stabilite cu privire la acest sistem în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat este fixată la 0,01 %, care este rata pentru un sistem similar, astfel cum s-a stabilit în decizia SUA menționată în considerentul anterior.

(339)

Plângerea s-a referit la mai multe anchete efectuate de către autoritățile SUA (81) și Comisie (procedura privind hârtie cretată de calitate superioară) care au considerat că sunt pasibile de măsuri compensatorii mai multe programe provinciale, în temeiul cărora 40 % din cheltuielile juridice pentru participarea unei societăți la procedurile antidumping au fost rambursate de biroul financiar local. Întrucât autoritățile chineze au decis să nu răspundă la întrebări privind acest program, mulțumindu-se să afirme că exportatorii incluși în eșantion nu au beneficiat de acesta, Comisiei își bazează constatările pe probele disponibile la dosar în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(340)

Potrivit plângerii și deciziei Comisiei privind hârtia cretată de calitate superioară (considerentul (193)), temeiul juridic al acestui program este următorul:

(341)

Acest program este disponibil pentru societățile implicate în anchetele antidumping și funcționează în conformitate cu instrucțiunile Ministerului Comerțului și ale autorităților provinciale.

(342)

Acest program constituie o subvenție, deoarece oferă o contribuție financiară sub forma unui transfer direct de fonduri în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază pentru a acoperi cheltuielile juridice din cadrul procedurilor antidumping și conferă un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Această subvenție este specifică, în temeiul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (c) din regulamentul de bază, deoarece este limitată la anumite întreprinderi care fac obiectul procedurilor antidumping străine. În plus, acest program este, de asemenea, specific în ceea ce privește articolul 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât este limitat la anumite întreprinderi înregistrate în regiuni geografice desemnate reglementate de autoritățile provinciale competente pentru punerea în aplicare a acestui program.

(343)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în funcție de avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență este constatată în cursul PA. În absența unor informații pentru evaluarea acestui avantaj și întrucât acest program a fost deja examinat de instituțiile Uniunii în cadrul unei proceduri antisubvenție anterioare, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost evaluarea realizată pentru acest program în cadrul procedurii privind hârtia cretată de calitate superioară, adaptată în mod corespunzător, după caz, astfel cum a fost menționată în considerentul (252) de mai sus.

(344)

Rata subvenției astfel stabilită pentru toate societățile care nu au cooperat este fixată la 0,01 % pe baza constatărilor din ancheta privind hârtia cretată de calitate superioară (82).

(345)

Plângerea conținea dovezi că autoritățile chineze au achiziționat prin intermediul întreprinderilor de stat produse din oțel fabricate de producătorii de OAO. Plângerea menționa achiziționarea de către autoritățile chineze a unui număr de produse din oțel, inclusiv tablă colorată, rulouri de tablă laminată la cald, rulouri de tablă laminată la rece, plăci medii, plăci galvanizate și multe altele. Plângerea a arătat că prețul pentru achiziționarea acestor bunuri de către întreprinderile de stat a fost stabilit prin raportare la diferite elemente și/sau valori de referință, și că există plafoane de prețuri sau ajustări în funcție de diferitele bunuri și de eventualitatea în care tranzacția respectivă a vizat părți afiliate.

(346)

Autoritățile chineze au răspuns prin trimitere la argumentele lor generale privind întreprinderilor de stat că nu s-a demonstrat că toți cumpărătorii de aceste produse din oțel au fost organisme publice în sensul Acordului SMC al OMC și că era imposibil pentru autoritățile chineze să colecteze date pentru tranzacții specifice cu privire la entități necunoscute. De asemenea, autoritățile chineze au afirmat că plângerea nu se referă la nicio achiziție de mărfuri care implică exportatorii incluși în eșantion. Comisia face trimitere la concluziile sale potrivit cărora cumpărătorii de produse din OAO și alte produse din oțel sunt IS (considerentele (49) - (73) de mai sus) și la cererea adresată autorităților chineze de a furniza informații și despre exportatorii neincluși în eșantion (a se vedea considerentele (34) și (35) de mai sus). Dată fiind lipsa de informații suplimentare furnizate de autoritățile chineze în cadrul acestui program, Comisia își bazează constatările pe informațiile disponibile la dosar în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(347)

În măsura în care prețurile sunt mai mari decât prețul pieței și un avantaj este acordat de stat producătorilor de OAO prin intermediul întreprinderilor de stat achizitoare, acest program poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și articolul 6 litera (d) din regulamentul de bază. Este necesar, de asemenea, să se ia în considerare faptul că afirmația cuprinsă în plângere conform căreia că nu există un preț privat fiabil pe piață, din cauza predominanței sectorului public pe piața oțelului, a fost confirmată de anchetă întrucât IS dețin cea mai mare parte din piața oțelului din China, cel puțin cu privire la OLC și OLR (a se vedea considerentele (76) - (79)). Această subvenție este, de asemenea, specifică în temeiul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază, întrucât este limitată doar la entități selecționate care dețin participații de stat din sectorul siderurgic. Cu toate acestea, complexitatea acestor tranzacții și a contractelor subiacente împreună cu lipsa detaliilor necesare privind înregistrarea nu i-au permis Comisiei să ajungă la o concluzie definitivă privind acest program. Prin urmare, Comisia a decis să nu continue evaluarea acestui program.

(348)

Autoritățile din China au răspuns că, întrucât niciunul dintre producătorii din eșantion nu era situat în zonele de aplicare a programelor regionale incluse în această secțiune, informațiile solicitate de către Comisie nu erau relevante pentru anchetă. Având în vedere importanța acestor informații pentru anchetă (a se vedea considerentele (34) - (35) de mai sus), în absența unui răspuns din partea autorităților chineze, Comisia își întemeiază decizia pe toate programele regionale din această secțiune și pe datele disponibile din dosar, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(349)

Temeiul juridic al sistemului de depreciere accelerată este Circulara Ministerului de Finanțe și al Administrației de Stat pentru Impozitare în ceea ce privește politicile preferențiale referitoare la impozitul pe profit al întreprinderilor pentru sprijinirea dezvoltării și deschiderii noii zone Binhai de la Tianjin.

(350)

Plângerea a susținut că programul își propune să promoveze construcția de infrastructuri științifice și tehnologice în noua zonă Binhai de la Tianjin (TBNA) și în zona de dezvoltare economică și tehnologică Tianjin (TETDA) și să dezvolte un sistem de reînnoire științifică și tehnică și a capacităților de servicii. Conform plângerii, avantajele financiare din cadrul acestui program au fost acordate în baza Fondului pentru știință și tehnologie și în cadrul programului de depreciere accelerată. Aceste beneficii ar fi limitate la întreprinderile stabilite în jurisdicția Comitetului de administrativ al TBNA, inclusiv societățile care produc/exportă produsul în cauză. Plângerea se referă la decizia autorităților SUA, în cadrul procedurii compensatorii privind anumite țevi pentru transport și canalizații sub presiune fără sudură din aliaj de oțel și oțel cu carbon originare din Republica Populară Chineză, care a constatat că acest program poate face obiectul unor măsuri compensatorii (83).

(351)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, Comisia își bazează decizia privind acest program pe cele mai bune informații disponibile în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază conținute în reclamație și în decizia menționată a autorităților SUA.

(352)

Acest program conferă un avantaj nerecurent pentru societățile beneficiare sub formă de granturi în temeiul Fondului pentru știință și tehnologie, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază (transfer direct de fonduri) și sub formă de venituri nepercepute în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază în ceea ce privește programul de depreciere accelerată.

(353)

Subvențiile în temeiul Fondului pentru știință și tehnologie și în temeiul programului de depreciere accelerată sunt specifice, în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, deoarece se limitează la anumite întreprinderi situate în regiuni geografice desemnate (și anume TBNA și/sau TETDA).

(354)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în funcție de avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență este constatată în cursul PA. În absența unei cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost o decizie comparabilă a autorităților SUA, și anume Nota de decizie a SUA din 10 septembrie 2010 privind anumite țevi pentru conducte de transport și canalizări fără sudură din aliaj de oțel și din oțel cu carbon (paginile nr. 20 și 21) (Registrul Federal Vol. 75, nr. 182, pagina 57444 / 21 septembrie 2010). În ceea ce privește anchetele efectuate de către autoritățile SUA, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii avantajului din programele de impozite și de subvenții este în mod substanțial aceeași cu cea utilizată de Uniune (84).

(355)

Prin urmare, nivelul total al subvenției stabilit în decursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat se fixează la 0,61 %, ceea ce corespunde ratei cumulate pentru sistemele în cauză, așa cum s-a stabilit în decizia menționată în considerentul anterior.

(356)

Temeiul juridic este Circulara Ministerului Finanțelor și a Administrației Fiscale de Stat din 14 septembrie 2004 privind tipărirea și diseminarea regulamentelor privind aspecte relevante cu privire extindere a domeniului de aplicare a deducerii TVA în regiunile din Nord-Est.

(357)

Reclamantul a afirmat că autoritățile chineze au stabilit programul de revitalizare a regiunii de Nord-Est în 2003, pentru a relansa baza industrială veche din orașul Dalian și din cele trei provincii de Nord-Est, Liaoning, Jilin și Heilongjiang, care constituie centrul tradițional al industriei siderurgice chineze. Conform plângerii, autoritățile chineze au creat o bancă specială, Northeast Revitalisation Bank (NRB = banca de revitalizare a regiunii de Nord-Est sub controlul Consiliului de Stat, cu mandatul de a finanța sprijinul pentru revitalizarea vechiului centru al industriei grele din Nord-Est.

(358)

De asemenea, plângerea a menționat subvențiile oferite în cadrul acestui program de către Export-Import Bank of China („ExIm Bank”) prin intermediul sucursalei sale de la Dalian, pentru o sumă totală de 5 miliarde RMB în credite de export și alte „credite cu cost redus” în valoare de 150 de milioane RMB în economii pentru întreprinderile locale începând din noiembrie 2003. Plângerea a raportat, de asemenea, faptul că împrumuturile ar fi fost, de asemenea, extinse la întreprinderi insolvabile pentru a consolida competitivitatea întreprinderilor de stat aflate în dificultate care au beneficiat de un acces disproporționat la resurse financiare în ciuda faptului că dețineau cea mai mare cotă de credite neperformante din țară.

(359)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, Comisia își bazează decizia privind acest program pe informațiile conținute în reclamație și în Nota de decizie a SUA din 17 noiembrie 2008 privind anumite țevi pentru conducte de transport și canalizări fără sudură din aliaj de oțel și din oțel cu carbon (paginile 21 și 22) (Registrul Federal Vol. 73, nr. 227, pagina 70961 / 24 noiembrie 2008), ajustate în mod corespunzător, după caz, astfel cum s-a menționat la considerentul (252) de mai sus.

(360)

Acest program conferă un avantaj pentru societățile beneficiare sub formă de: (i) granturi sub formă de subvenții ale dobânzilor la export; (ii) restituiri de TVA pentru achiziționarea de active imobilizate.

(361)

În ceea ce privește (i) subvenții ale dobânzilor la export, furnizarea de subvenții la dobânzi constituie o subvenție sub formă de grant în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază. Decizia SUA se referă la acest program ca „Fondu de dezvoltare a comerțului exterior” mai degrabă decât „Program de revitalizare a regiunii Nord-Est”, astfel cum s-a menționat și în plângere. Acest program este gestionat de autorităților provinciei Liaoning (și anume Liaoning Biroul provincial de comerț exterior și cooperare economică din Liaoning și Departamentul de finanțe din Liaoning). Proiectele eligibile le includ pe cele întreprinse de întreprinderile exportatoare, printre altele pentru a îmbunătăți competitivitatea bazei lor de exporturi și a explora piețele internaționale. Întrucât aceste subvenții sunt condiționate de rezultatele la export, acest program este specific în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(362)

În ceea ce privește punctul (ii), al rambursărilor de TVA, pentru achiziționarea de active imobilizate, acestea constituie o subvenție sub formă de venituri nepercepute de către Stat în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acest program prevede că contribuabilii la TVA din anumite sectoare, poate să deducă TVA pentru achizițiile de active imobilizate din TVA pentru vânzările de produse finite. Această deducere de TVA este limitată la întreprinderile situate în regiunea de Nord-Est și este, prin urmare, specifică diferitelor regiuni în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(363)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. În absența unor cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informații pentru evaluarea acestui avantaj acordat producătorilor-exportatori a fost o decizie comparabilă (bazată pe natura similară a programului) adoptată de autoritățile SUA.

(364)

Astfel, nivelul total al subvenției stabilite pentru Programul de revitalizare a regiunii de Nord-Est în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat se fixează la 0,18 %, ceea ce corespunde ratei cumulate pentru subvențiile și rambursările de TVA primite în cadrul Programului pentru Fondul de dezvoltare a comerțului exterior, astfel cum a fost stabilit în Nota de decizie a SUA din 17 noiembrie 2008 privind anumite țevi pentru conducte de transport și canalizări fără sudură din aliaj de oțel și din oțel cu carbon (paginile 21 și 22) (Registrul Federal Vol. 73, nr. 227, pagina 70961 / 24 noiembrie 2008). În ceea ce privește anchetele efectuate de către autoritățile SUA, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii avantajului din programele similare este în mod substanțial aceeași cu cea utilizată de Uniune (85).

(365)

Temeiul juridic este constituit de măsurile de administrare temporară a ajutorului financiar la exportul produselor de înaltă tehnologie și a echipamentelor de producție din provincia Liaoning, stabilite la 16 decembrie 2004.

(366)

Plângerea a susținut că acest program oferă asistență societăților în vederea extinderii exportului de produse de înaltă tehnologie și că sprijină dezvoltarea întreprinderilor situate în provincia Liaoning. Programul este gestionat de Biroul pentru comerț exterior și cooperare economică al provinciei Liaoning, de Direcția finanțe din Liaoning și de Comisia economică a provinciei Liaoning. Autoritățile SUA au constatat că acest program poate face obiectul unor măsuri compensatorii în decizia privind Line Pipe menționată mai sus (a se vedea considerentul (359)).

(367)

Acest program conferă un avantaj sub forma unui transfer direct de fonduri din partea autorităților chineze utilizate pentru a plăti dobândă pentru împrumuturile acordate de bancă, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază. Împrumuturile pentru exporturi reprezintă împrumuturi pe termen scurt obținute de întreprinderile situate în provincie, care fabrică produse de înaltă tehnologie și echipamente de producție, de la bănci și instituții financiare nebancare, din cauza lipsei de fonduri necesare pentru producție și exploatare între momentul întocmirii declarației de export al produselor și momentul primirii plății. Întreprinderile eligibile trebuie să realizeze exporturi în valoare de mai mult de 1 milion EUR și să exporte produse care intră în domeniul de aplicare al „Catalogului de export al produselor de înaltă tehnologie din China” sau în domeniul de aplicare al echipamentelor de producție. Acest program este, prin urmare, specific în temeiul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece se limitează la întreprinderile care îndeplinesc aceste criterii. Programul este, de asemenea, condiționat de rezultatele la export în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. De asemenea, programul este specific anumitor regiuni în temeiul articolului 4 alineatul (3), deoarece se limitează la întreprinderile situate în regiunea geografică desemnată în nord-estul Chinei.

(368)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. În absența unei cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informație pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost o decizie comparabilă (pe baza asemănării în privința naturii programului) a autorităților SUA.

(369)

Rata subvenției astfel obținute în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la 0,43 %, care corespunde ratei dobânzii aferente programului de acordare de subvenții la dobândă pentru exporturi, astfel cum au fost stabilite în memorandum-ul Deciziei SUA din 17 noiembrie 2008 privind tuburile și țevile sudate circulare din oțel cu carbon (Line Pipe) (pagina nr. 23) (Registrul federal Vol. 73, nr. 227, pagina 70961/24 noiembrie 2008). În ceea ce privește investigațiile efectuate de către autoritățile americane, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii avantajului din programe similare este în esență aceeași cu cea utilizată de Uniune (86).

(370)

Plângerea se referă la programul precedent de subvenții la dobândă pentru exporturi, care este eligibil numai în legătură cu „împrumuturile pentru exporturi” restante. Autoritățile SUA au constatat, de asemenea, că acest program poate face obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul deciziei privind Line Pipe.

(371)

Temeiul juridic este constituit de „măsurile de administrare temporară a ajutorului financiar la exportul produselor de înaltă tehnologie și al echipamentelor de producție din provincia Liaoning”, stabilite la 16 decembrie 2004.

(372)

Acest program constituie un avantaj sub forma unui transfer direct de fonduri din partea autorităților chineze în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază. Subvenția conferă un avantaj în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și articolul 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantaj egal cu diferența dintre suma plătită de beneficiari și suma pe care ar fi plătit-o pentru un împrumut comercial comparabil în absența programului. Aceste împrumuturi sunt acordate de guvern prin intermediul băncilor sale de susținere a politicilor și prin intermediul băncilor comerciale deținute de stat (SOCB) (a se vedea analiza de la considerentele (157) - (180) de mai sus). Aceste împrumuturi pentru exporturi sunt specifice, în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece sunt condiționate de rezultatele la export și, de asemenea, în temeiul articolului 4 alineatul (3), deoarece se limitează la întreprinderi situate într-o regiune geografică desemnată în China.

(373)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. În absența unei cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informație pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost o decizie comparabilă (pe baza asemănării în privința naturii programului) a autorităților SUA.

(374)

Rata subvenției astfel obținute în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la 1,05 %, care corespunde mediei aritmetice a ratelor dobânzilor aferente programului de acordare de împrumuturi pentru exporturi, astfel cum au fost stabilite în memorandum-ul Deciziei SUA din 17 noiembrie 2008 privind tuburile și țevile sudate circulare din oțel cu carbon (Line Pipe) (pagina nr. 23) (Registrul federal Vol. 73, nr. 227, pagina 70961/24 noiembrie 2008). În ceea ce privește investigațiile efectuate de către autoritățile americane, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii avantajului din programe similare este în esență aceeași cu cea utilizată de Uniune (87).

(375)

Plângerea afirmă că programul „Cinci puncte, o linie de coastă" a fost introdus la 21 ianuarie 2006 de guvernul provinciei Liaoning. Guvernul provinciei Liaoning oferă subvenții anumitor întreprinderi situate în zona respectivă. Prima prioritate este acordată întreprinderilor situate în cele cinci zone-cheie ca baze de producție pentru export. Tratamentul preferențial include o serie de avantaje, inclusiv o rată redusă a impozitului pe profit de 15 % pentru întreprinderile certificate ca întreprinderi „de înaltă tehnologie”; scutirea de la plata impozitului pe profit pentru întreprinderile de înaltă tehnologie „în care a investit statul”; prioritate să primească subvenții la dobândă; privilegii de gestionare economică; și scutiri de la plata taxelor guvernamentale. Potrivit plângerii, China Development Bank (CDB), o bancă de stat de susținere a politicilor, a acordat împrumuturi preferențiale în cadrul acestui program.

(376)

Autoritățile SUA au constatat că acest program poate face obiectul unor măsuri compensatorii în decizia privind Line Pipe menționată mai sus.

(377)

Temeiul juridic al acestui program este „avizul provinciei Liaoning de încurajare a extinderii deschiderii în principalele zone de coastă în curs de dezvoltare.” Comisia pentru dezvoltarea și reforma provinciei Liaoning și Biroul de finanțe din Liaoning gestionează subvențiile la dobândă, iar Autoritatea pentru parcuri industriale, industrie și comerț din Beigang (municipalitatea Huludao) administrează scutirile de taxe acordate în cadrul acestui program.

(378)

Acest program oferă avantaje financiare sub forma unui transfer direct de fonduri din partea autorităților chineze în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază și/sau sub formă de venituri nepercepute sau necolectate în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Aceste subvenții reprezintă un avantaj în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, avantaj egal cu cuantumul subvenției și/sau cu scutirile de impozite/taxe. Aceste subvenții sunt specifice, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, deoarece se limitează la anumite întreprinderi situate în jurisdicția desemnată a autorității provinciei Liaoning. Prima prioritate pentru acordarea acestor subvenții este acordată întreprinderilor înființate în cele cinci zone-cheie ca baze de producție pentru export și, prin urmare, sunt, de asemenea, specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, în măsura în care acestea sunt condiționate de rezultatele la export.

(379)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. În absența unei cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informație pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost o decizie comparabilă (pe baza asemănării în privința naturii programului) a autorităților SUA.

(380)

Rata subvenției astfel obținute în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la 0,30 %, care corespunde ratei dobânzii aferente acestui program astfel cum a fost stabilită în memorandum-ul Deciziei SUA din 17 noiembrie 2008 privind tuburile și țevile sudate circulare din oțel cu carbon (Line Pipe) (pagina nr. 23) (Registrul federal Vol. 73, nr. 227, pagina 70961/24 noiembrie 2008). În ceea ce privește investigațiile efectuate de către autoritățile americane, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii avantajului din programe de finanțare este în esență aceeași cu cea utilizată de Uniune (88).

(381)

Temeiul juridic al acestui program este constituit de măsurile administrative privind platformă de serviciu public știință și tehnologie a provinciei Jiangsu [Sukeji (2006) nr. 102; Sucaijiao (2006) nr. 22].

(382)

Plângerea afirmă că acest program oferă, printre altele, subvenții anumitor întreprinderi. Guvernul Chinei a declarat în răspunsul său la chestionar că niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu a folosit acest program sau nu a beneficiat de acest program. Comisia face trimitere la argumentele sale conform cărora autoritățile chineze au fost invitate să furnizeze, de asemenea, răspunsuri complete la întrebările privind societățile neincluse în eșantion (considerentele (34) - (35) de mai sus). În plus, Comisia observă că plângerea cuprinde printre potențialii beneficiari atât societăți care au fost incluse în eșantion cât și alți producători de OAO neincluși în eșantion și situați în zona vizată de aplicare. Prin urmare, Comisia își bazează concluziile pe datele disponibile la dosar, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, și în special pe informațiile conținute în plângere și pe constatările autorităților americane care au considerat, în Decizia privind sârma de oțel pentru beton precomprimat din Republica Populară Chineză, că acest program a fost pasibil de măsuri compensatorii (89).

(383)

Avantajele financiare acordate sub formă de subvenții își aduc contribuția în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază. Aceste subvenții sunt specifice, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, deoarece nu par să existe criterii sau condiții obiective de eligibilitate pentru avantajele rezultate din acest program (astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază) și, pe baza datelor disponibile, Departamentul pentru Știință și Tehnologie din Jiangsu nu pare să-și fi exercitat puterea discreționară în mod obiectiv.

(384)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. În absența unei cuantificări precise în altă parte, cea mai adecvată sursă de informație pentru evaluarea avantajului acordat producătorilor-exportatori a fost o decizie comparabilă (pe baza asemănării în privința naturii programului) a autorităților SUA.

(385)

Rata subvenției astfel obținute în cursul PA pentru toate societățile care nu au cooperat este stabilită la 0,01 %, care corespunde ratei dobânzii stabilite pentru acest program în memorandum-ul Deciziei SUA din 14 mai 2010 privind sârma de oțel pentru beton precomprimat (pagina nr. 35) (Registrul federal vol. 75, nr. 98, pagina 28557/21 mai 2010). În ceea ce privește investigațiile efectuate de către autoritățile americane, este de remarcat faptul că metodologia utilizată pentru calculul valorii avantajului rezultat din programe de finanțare este în esență aceeași cu cea utilizată de Uniune (90).

(386)

Plângerea se referă la două subvenții acordate unui producător de OAO, în 2009, în cadrul programului pentru știință și tehnologie al provinciei Hebei, în valoare de 700 000 RMB și de 2.080.000 RMB. Guvernul Chinei a declarat, în răspunsul său la chestionar, că niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu este situată în Hebei și că, prin urmare, informațiile solicitate sunt irelevante pentru anchetă. Comisia face trimitere la argumentele sale conform cărora autoritățile chineze ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, răspunsuri complete la întrebările privind societățile neincluse în eșantion (considerentele (34) - (35) de mai sus). Prin urmare, constatările Comisia se bazează pe datele disponibile la dosar (în acest caz, plângerea), în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(387)

Avantajele financiare furnizate în cadrul acestui program sub formă de subvenții constituie subvenții, având în vedere că acestea reprezintă o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază. Acestea constituie un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, avantaj egal cu valoarea subvențiilor. Aceste subvenții sunt specifice, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, deoarece sunt acordate numai pentru societățile situate în provincia Hebei.

(388)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii se calculează în raport cu avantajul acordat beneficiarilor, a cărui existență a fost constatată în cursul PA. În absența altor informații privind evaluarea acestui avantaj, Comisia și-a bazat constatările pe informațiile cuprinse în plângere. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției astfel calculate a fost raportată la cifra de afaceri totală realizată de beneficiari în cursul PA, ca numitor corespunzător, deoarece subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(389)

Rata subvenției astfel obținute pentru toate societățile care nu au cooperat este neglijabilă (mai puțin de 0,01 %).

(390)

Plângerea cuprinde o serie de subvenții ad-hoc care ar fi fost acordate anumitor producători de OAO, atât întreprinderi de stat cât și societăți private. Aceste subvenții au fost fie subvenții fie alte scutiri sau reduceri de impozite, inter alia pentru a finanța anumite proiecte sau active. Acestea au fost acordate în contextul politicilor strategice generale pentru modernizarea industriei siderurgice.

(391)

Comisia a cerut autorităților chineze să furnizeze informații privind aceste subvenții ad-hoc. Autoritățile chineze au răspuns că afirmațiile din plângere s-au bazat pe citate din rapoartele anuale și că se pare că niciuna dintre ele nu a vizat societățile incluse în eșantion. Prin urmare, autoritățile chineze au concluzionat că nu este necesar să răspundă afirmațiilor privind tranzacții specifice unor societăți și provincii neincluse în eșantion. În plus, autoritățile chineze au reafirmat una dintre observațiile lor generale potrivit căreia simpla enumerare a anumitor tranzacții ca „subvenții” în raportul anual al unei societăți nu poate fi considerată o dovadă suficientă pentru a lansa o anchetă la adresa acesteia, întrucât „nu constituie elemente de probă prima facie suficiente, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Acordul SMC al OMC”.

(392)

Comisia face trimitere la argumentele sale prin care explică de ce autoritățile chineze au fost invitate să transmită, de asemenea, informații în legătură cu afirmațiile privind subvențiile vizând societăți neincluse în eșantion (considerentele (34) - (35) de mai sus). Comisia și-a bazat concluziile privind aceste subvenții ad-hoc pe datele disponibile la dosar, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(393)

Subvenții ad-hoc enumerate în plângere constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sub forma unui transfer direct de fonduri în ceea ce privește subvențiile și transferurile similare ale resurselor, și în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri nepercepute pentru diferitele scutiri sau reduceri de impozite și/sau taxe la nivel central, provincial sau municipal, în mod normal, exigibile. Comisia remarcă faptul că înseși rapoartele anuale ale diferiților producători de OAO se referă la aceste contribuții financiare ca „subvenții”. La prima vedere, unele dintre aceste subvenții par să fie specifice în drept sau în fapt, în sensul articolul 4 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece, în lipsa cooperării autorităților chineze, acestea sunt considerate a fi acordate unui număr restrâns de întreprinderi siderurgice în sectorul siderurgic încurajat și/sau din cauza modului în care autoritățile abilitate și-au exercitat puterea discreționară pentru acordarea lor. În plus, unele dintre aceste subvenții par, de asemenea, a fi specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, deoarece accesul la acestea a fost limitat la anumite întreprinderi situate în regiuni geografice desemnate pe teritoriul unei anumite provincii.

(394)

Comisia a analizat cu atenție informațiile disponibile la dosar privind fiecare dintre aceste subvenții ad-hoc pentru diferiții producători de OAO. Comisia a constatat că unele dintre aceste subvenții nu denaturează schimburile comerciale și/sau conferă sume relativ mici producătorilor de OAO. În schimb, există, de asemenea, o serie de subvenții specifice care par a conferi producătorilor de OAO subvenții ale căror valori sunt semnificative. Având în vedere cele de mai sus și informațiile disponibile la dosar, Comisia consideră că este adecvat să se calculeze rata taxei compensatorii aplicabile în raport cu media simplă rezultată din subvenții și programe fiscale considerate a face obiectul unor măsuri compensatorii în această procedură, în ciuda lipsei de cooperare a autorităților chineze și a producătorilor de OAO vizați.

(395)

Rata subvenției astfel obținute pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la 0,5 %.

(396)

Autoritățile chineze, un producător-exportator inclus în eșantion (Zhejiang Huadong) și reclamantul au trimis observații cu privire la comunicarea definitivă.

(397)

Având în vedere argumentele numeroase și foarte detaliate furnizate de autoritățile chineze și faptul că ar fi imposibilă includerea tuturor acestora în prezentul regulament (inclusiv din cauza prezenței unor informații confidențiale), Comisia a explicat autorităților chineze, în mod bilateral, în scris, toate elementele juridice și factuale care stau la baza respingerii acestor argumente.

(398)

Într-o serie de argumente ale sale cu privire la deschiderea anchetei, autoritățile chineze par să considere că raportul grupului special privind oțelul electrotehnic laminat cu grăunți orientați (grain-oriented electrical steel - GOES) (91) este esențial pentru interpretarea anumitor dispoziții din Acordul SMC și din Regulamentul de bază al UE. De exemplu, autoritățile chineze susțin că raportul grupului special privind GOES (92) a „înlăturat” îndoielile. Comisia a luat notă de constatările grupului special în acest sens și nu contestă unele dintre concluziile acestuia, însă constatările respective nu modifică tratatul sau limbajul legislativ relevant, în special articolul 11.2. și 11.3 din Acordul OMC privind subvențiile sau articolul 9 alineatele (2) și (3) din Regulamentul antisubvenție de bază, care sunt relevante și obligatorii pentru Comisie în cadrul tuturor procedurilor antisubvenție.

(399)

Autoritățile chineze au susținut că Comisia a încălcat articolul 11.2 din Acordul SMC (ASMC) deoarece a deschis această anchetă pe baza unei reclamații care nu conținea nicio dovadă a „existenței, gradului și efectului oricărei (/fiecărei) pretinse subvenții” și, prin urmare, Comisia și-a încălcat obligația în temeiul articolului 11.3 de a examina exactitatea și adecvarea probelor.

Acest argument a trebuit să fie respins. Menționarea de către autoritățile chineze a „existenței, gradului și efectului” subvenției este un citat de la articolul 11.1 din acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii (ASMC) și descrie scopul unei anchete. În opinia Comisiei, aceasta nu are nicio legătură cu articolul 11.2 din acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii, care prevede că reclamantul trebuie să furnizeze „probe suficiente referitoare la existența unei subvenții și, dacă este posibil, a valorii acesteia”, iar reclamația trebuie să conțină informații la care reclamantul are „acces în mod rezonabil”. Comisia a analizat dovezile prezentate de reclamant, care au fost substanțiale, după cum rezultă clar din versiunea pusă la dispoziția părților interesate de reclamație. Serviciile Comisiei au propus deschiderea unei anchete doar după ce au analizat în mod corespunzător exactitatea și adecvarea probelor pe care le consideră dovezi prima facie suficiente.

(400)

Autoritățile chineze au sugerat că fiecare element (contribuție financiară, beneficiu și specificitate) al fiecărei scheme de subvenționare trebuie determinat individual. Comisia este de acord cu autoritățile chineze că afirmațiile referitoare la subvenții trebuie examinate individual. Cu toate acestea, nu este cazul ca dovezile prezentate cu privire la fiecare element al fiecărui program de subvenții să fie în mod obligatoriu examinate separat. De exemplu, dovada existenței specificității pentru un program ar putea fi extrem de importantă pentru determinarea specificității cu privire la alt program, printre altele, în funcție de cât de multe informații privind programele în cauză sunt puse la dispoziția publicului, precum și de măsura în care programele sunt strâns legate și depind de aceeași legislație.

(401)

Autoritățile chineze au susținut că trebuie să existe probe privind valoarea (peste nivelul de minimis) a subvenției în decursul desfășurării anchetei pentru fiecare program și că trebuie să existe suficiente dovezi de subvenționare actuală pentru fiecare subvenție, nu de avantaje „potențiale” sau „probabile”. În această privință, Comisia nu este de acord cu autoritățile chineze, deoarece în Regulamentul de bază sau în Acordul SMC al OMC nu există nicio cerință privind demonstrarea faptului că subvențiile pentru un anumit program sunt peste nivelul de minimis. Nu se contestă faptul că o subvenție trebuie să confere un avantaj în decursul desfășurării anchetei pentru a face obiectul unor măsuri compensatorii și că reclamanții ar trebui să se străduiască să aducă astfel de dovezi. Cu toate acestea, articolul 11.2 din ASMC prevede prezentarea de „probe suficiente” privind subvenționarea pe baza informațiilor la care reclamantul are „acces în mod rezonabil”. Deoarece multe dintre informațiile privind avantajele oferite de subvenții (de exemplu scutiri de impozite, granturi, furnizarea de bunuri) nu sunt disponibile în mod public, este adesea imposibil ca reclamanții să stabilească cu certitudine că subvenția a conferit un avantaj producătorilor produsului în cauză. În astfel de situații, reclamantul trebuie să furnizeze cele mai bune dovezi disponibile care arată că, de exemplu, producătorii produsului în cauză sunt eligibili pentru subvenția respectivă și că programul este încă în vigoare sau oferă avantaje. Nivelul probelor necesare va depinde de faptele cazului în discuție și de câte informații sunt disponibile în mod rezonabil reclamantului.

(402)

Autoritățile chineze au susținut că avizul de deschidere încalcă articolul 22.2 (iii) din ASMC, argumentând că nu se poate considera că simpla repetare a denumirilor atribuite diverselor programe constituie o „descriere” a acestora. Comisia consideră că practicile de subvenționare care urmează să fie anchetate au fost corect descrise în avizul de deschidere prin specificarea schemelor în cauză și, prin urmare, avizul nu încalcă articolul 22.2 (iii) din ASMC.

(403)

Autoritățile chineze au susținut că Comisia a deschis în mod greșit ancheta cu privire la o serie de programe de subvenționare, deoarece a analizat plângerea „în mod global” sau „în totalitate”, mai degrabă decât să examineze fiecare program în parte; de asemenea, autoritățile chineze au afirmat că constatările altor autorități de anchetă cu privire la diverse programe nu sunt, în sine, dovezi suficiente pentru deschiderea anchetei. Astfel cum s-a explicat mai sus (considerentul (400)), serviciile Comisiei au examinat fiecare program. Măsura în care constatările altor autorități cu privire la un anumit program pot constitui o dovadă suficientă pentru deschiderea unei anchete este o chestiune care trebuie analizată de la caz la caz și depinde, într-o anumită măsură, de ce alte informații sunt disponibile în mod rezonabil reclamantului.

(404)

Autoritățile chineze au afirmat (citând informații prezentate de SUA în cauza GOES  (93)) că este posibil ca statutul „încurajat” al producătorilor de OAO în cadrul documentelor de planificare ale guvernului să fi fost utilizat în „manieră universală”, pentru a arăta specificitatea. Realitatea este însă alta. Legislația prin care producătorii de OAO sunt clasificați ca „încurajați” (94) (și consecințele care decurg din aceasta) nu constituie (astfel cum afirmă autoritățile chineze) „informații generale cu privire la politica de guvern, fără nicio legătură directă cu programul în cauză”. Având în vedere că aceasta limitează în mod explicit accesul la programe la anumite întreprinderi (sau oferă avantaje preferențiale), este evident că o astfel de legislație are o legătură directă cu programul în cauză.

(405)

Autoritățile chineze au susținut că trebuie să existe probe referitoare la un avantaj actual obținut dintr-un program de subvenționare și că faptul că au existat alte cazuri în care programele au făcut obiectul unor măsuri compensatorii este insuficient, întrucât astfel de constatări se referă la o altă anchetă. Nu se contestă faptul că o subvenție trebuie să confere un avantaj în decursul desfășurării anchetei pentru a face obiectul unor măsuri compensatorii și că reclamanții ar trebui să se străduiască să aducă astfel de dovezi. Cu toate acestea, în scopul deschiderii anchetei, dovada utilizării unui program într-o perioadă rezonabil de recentă poate fi foarte relevantă, de exemplu dacă nu există informații accesibile public cu privire la faptul dacă programul a fost încheiat sau modificat. Trimiterea făcută de autoritățile chineze la grupul special privind GOES  (95) (la punctul 7.72 din raportul grupului special) este neconcludentă, deoarece aceasta se referă la situațiile în care este „clar” că nu există nicio subvenționare prezentă, ceea ce nu este cazul aici.

(406)

Autoritățile chineze au susținut că, pentru ca ancheta să fie deschisă, trebuie să existe probe că unii dintre producătorii produsului în cauză au beneficiat efectiv de avantaje în urma unui program. Acest argument nu a putut fi acceptat. Nu există nicio cerință în acest sens în Regulamentul de bază, și nici nu este o cerință a articolului 11.2 din ASMC, care prevede că trebuie prezentate „probe suficiente referitoare la existența unei subvenții…” sau dovezi explicite ale utilizării efective de către anumiți producători. Deoarece multe dintre informațiile privind avantajele oferite de subvenții (de exemplu scutiri de impozite, granturi, furnizarea de bunuri) nu sunt disponibile în mod public, este adesea imposibil ca reclamanții să stabilească cu certitudine că subvenția a conferit un avantaj producătorilor produsului în cauză. În astfel de situații, reclamantul trebuie să furnizeze cele mai bune probe disponibile care arată că, de exemplu, producătorii produsului în cauză sunt eligibili pentru subvenția respectivă și că programul este încă în vigoare sau oferă avantaje. Nivelul probelor necesare va depinde de faptele cazului în discuție și de câte informații sunt disponibile în mod rezonabil reclamantului. Impunerea unei asemenea cerințe asupra reclamanților ar favoriza efectiv sistemele netransparente, față de cele mai transparente care acordă același tip de subvenție.

(407)

Autoritățile chineze au afirmat că Comisia nu le-a oferit o „perioadă rezonabilă” pentru ca acestea să prezinte informațiile necesare în temeiul articolului 12.7 din Acordul SMC. De asemenea, autoritățile chineze au susținut că Comisia nu le-a acordat „ample posibilități” de a prezenta în scris toate probele relevante pentru anchetă în conformitate cu articolul 12.1 din Acordul SMC. Aceste argumente trebuie respinse, deoarece Comisia a acordat o perioadă rezonabilă de timp și posibilități ample pentru ca autoritățile chineze să prezinte informațiile relevante în conformitate cu dispozițiile pertinente ale OMC și ale Regulamentului de bază. Comisia notează că a acordat prelungiri excepțional de generoase ale termenului inițial pentru răspunsul la primul chestionar, perioada totală pentru răspuns crescând astfel de la 37 de zile la aproape 2 luni. Având în vedere, de asemenea, procesul de clarificare, autoritățile chineze au avut la dispoziție mai mult de 3 luni de la deschiderea anchetei pentru a furniza informațiile solicitate. De asemenea, s-a oferit autorităților chineze posibilitatea de a furniza informațiile lipsă până la momentul vizitei de verificare. Comisia notează, de asemenea, că „perioada de timp rezonabilă” trebuie privită în context procedural, întrucât Comisia este mandatată prin Regulamentul antisubvenție de bază să încheie ancheta în termen de 13 luni. Acordarea unor termene chiar mai lungi, astfel cum au solicitat autoritățile chineze, ar fi afectat în mod inevitabil posibilitatea Comisiei de a acționa în mod expeditiv pentru a respecta termenele legale relevante.

(408)

Autoritățile chineze au menționat, de asemenea, cererea de asistență pe care au adresat-o Comisiei cu privire la întocmirea răspunsului la chestionar care, din punctul de vedere al autoritățile chineze, a fost refuzată de Comisie. Aceasta nu corespunde realității, deoarece cererea de asistență a autorităților chineze a fost atât de amplă și de deschisă (adică se referea la fiecare întrebare din chestionar și apendice), încât Comisia nu a putut să ofere asistență autorităților chineze decât pentru problemele specifice cu care se confruntau acestea în privința răspunsurilor, și nu pentru întrebările individuale. Autoritățile chineze au hotărât să nu accepte această ofertă de asistență. De asemenea, Comisia notează faptul că articolul 12.11 din ASMC prevede că sprijinul solicitat trebuie să fie „posibil”, ceea ce nu este cazul unor cereri ample, deschise, care impun o sarcină imposibil de mare asupra autorității de anchetă, în special atunci când chestionarul nu are nevoie de explicații. Comisia observă că autoritățile chineze au o foarte mare experiență în domeniul anchetelor antisubvenție și utilizează serviciile unor avocați externi.

(409)

În ceea ce privește programele de subvenții cuprinse în reclamație care nu au fost folosite de exportatorii incluși în eșantion, autoritățile chineze au susținut că nu ar fi în măsură să furnizeze informațiile cerute cu privire la toate aceste programe în termenul prevăzut de Comisie, din cauza fragmentării industriei siderurgice. Autoritățile chineze au susținut de asemenea că, din cele comunicate de Comisie, nu au înțeles decât târziu în cadrul procedurii consecințele potențiale ale nefurnizării informațiilor cerute cu privire la aceste programe, dat fiind faptul că acestea se refereau la societăți neincluse în eșantion. Pentru început, Comisia constată o contradicție în poziția autorităților chineze, întrucât afirmația acestora cum că nu au dispus de suficient timp pentru a furniza răspunsuri în termenul prevăzut pare să intre în conflict cu alegerea lor deliberată de a nu furniza răspunsuri privind toate programele care nu sunt utilizate de exportatorii incluși în eșantion, deoarece (după cum pretind autoritățile chineze) nu au înțeles scopul solicitării Comisiei și consecințele refuzului de a furniza informațiile solicitate. În orice caz, astfel cum s-a precizat mai sus (considerentul (407)), Comisia a acordat autorităților chineze mai multe prelungiri de termen pentru a le permite să prezinte informațiile solicitate cu privire la toate programele. Prin urmare, timpul total alocat (și anume peste 3 luni, având în vedere procesul de clarificare) a fost mai mult decât suficient pentru a furniza informațiile solicitate. Autoritățile chineze înseși recunosc în mod explicit, în observațiile lor, că este adevărat că au adoptat această poziție conform căreia nu ar fi trebuit să prezinte informații cu privire la aceste alte programe, ceea ce este demonstrat, de asemenea, de faptul că nici măcar nu au încercat să prezinte un răspuns parțial sau incomplet pentru a-și arăta dorința de a coopera, ci pur și simplu nu au transmis niciun fel de informații în acest sens.

(410)

De asemenea, Comisia nu poate accepta argumentul autorităților chineze că nu au înțeles consecințele nefurnizării informațiilor solicitate cu privire la programele care nu sunt utilizate de exportatorii incluși în eșantion. De fapt, Comisia a clarificat aceste consecințe în mai multe rânduri, încă de la începutul procedurii. Mai precis, consecințele necooperării sunt indicate în mod explicit, cu trimitere la dispozițiile relevante din Regulamentul de bază, în avizul de deschidere și în pagina de gardă a chestionarului. De asemenea, Comisia a prezentat răspunsuri ample privind scopul eșantionării și necesitatea ca autoritățile chineze să furnizeze informațiile cerute, dat fiind nivelul ridicat al lipsei de cooperare și posibila examinare a cererilor de tratament individual, în scrisorile sale din 19 martie, 11 aprilie, 4 mai (cerere de clarificare), 7 iunie (scrisoare prealabilă vizitei de verificare) și 14 august 2012. Prin urmare, este imposibil ca autoritățile chineze să nu fi cunoscut sau să fi înțeles greșit consecințele lipsei lor de cooperare cu privire la aceste programe care nu sunt utilizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion. În esență, autoritățile chineze par să fi ignorat faptul că, în calitate de concedent al schemelor de subvenționare presupuse, erau obligate să coopereze și să furnizeze informații cu privire la toate schemele de subvenții presupuse a fi disponibile pentru produsul care face obiectul anchetei.

(411)

De asemenea, autoritățile chineze au făcut o serie de afirmații cu privire la procesul de verificare și la vizita de verificare în sine. Autoritățile chineze au obiectat că din scrisoarea prealabilă verificării transmisă de Comisie nu se putea distinge amploarea verificării informațiilor relevante și îi reproșează Comisiei un presupus refuz de a oferi o prezentare mai specifică a verificării. Autoritățile chineze au adăugat că erau îndreptățite cel puțin la o oarecare „restrângere” a sferei posibile a verificării (de exemplu prin intermediul unei liste scrise, transmise în avans, care să conțină toate întrebările pe care urmau să le pună funcționarii Comisiei) (96) care, în opinia autorităților chineze, nu ar fi putut să fie exhaustivă, având în vedere durata scurtă a vizitei. În ceea ce privește acest ultim aspect, Comisia respinge argumentul autorităților chineze, întrucât nu există niciun temei juridic, nici în ASMC al OMC, nici în Regulamentul antisubvenție de bază al UE, care să acorde un pretins drept la această restrângere a sferei vizitei. De asemenea, nu există nicio hotărâre a OMC care să sugereze măcar că un astfel de drept ar trebui să fie interpretat ca existând.

În ceea ce privește celelalte argumente ale autorităților chineze, Comisia menționează că a trimis, la 7 iunie 2012, o scrisoare detaliată prealabilă verificării care indica în mod clar (i) o propunere de calendar, convenită anterior în mod informal cu autoritățile chineze, (ii) scopul vizitei de verificare, (iii) sfera, conținutul și obiectul vizitei și (iv) posibilitatea de a recurge la aspecte disponibile din cadrul programelor care nu erau utilizate de exportatorii incluși în eșantion (a se vedea mai sus). Pentru a limita necesitatea prezenței funcționarilor relevanți din cadrul autorităților chineze, Comisia a indicat, de asemenea, în ce zi va fi abordat fiecare program în parte. Comisia a mers chiar mai departe pentru a satisface, în spiritul cooperării depline, cererile de detalii suplimentare ale autorităților chineze cu privire la vizitele de verificare, deoarece s-a întâlnit cu reprezentanți ai autorităților chineze, la foarte scurt timp de la solicitarea acestora, pentru a furniza clarificările solicitate cu privire la detaliile vizitelor de verificare. Ulterior, în urma acestei întâlniri, Comisia a răspuns în scris unor cereri suplimentare de clarificări adresate de autoritățile chineze, printr-o serie de comunicări prin e-mail cu autoritățile chineze. Prin urmare, Comisia a făcut tot ceea ce îi stătea în putință pentru a garanta reușita vizitei de verificare, însă autoritățile chineze par să fi ignorat toate aceste eforturi.

(412)

Autoritățile chineze au susținut că Comisia ar fi trebuit să determine „pragul” de existență a unui organism public înainte de a solicita informații specifice fiecărei tranzacții în apendicele B la chestionarul adresat autorităților chineze. Acest argument nu a putut fi acceptat deoarece nu ar fi practic să se separe ancheta în două etape în acest mod, întrucât Comisia ar trebui să adreseze două cereri separate de informații și să desfășoare două vizite de verificare în China. Pe lângă implicațiile în ceea ce privește resursele, în practică aceasta ar face aproape imposibilă finalizarea anchetei în termenele stabilite. În orice caz, ansamblul probelor (inclusiv datele privind prețurile și cantitățile specifice fiecărei tranzacții) pot fi relevante pentru determinarea organismului public.

(413)

Autoritățile chineze au susținut că absența răspunsului lor la apendicele B destinat întreprinderilor de stat care furnizează OLC și OLR producătorilor de OAO nu ar trebui să conducă la aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază și că utilizarea de către Comisie a datelor disponibile reprezintă o încălcare a articolului 12.7 din ASMC. Autoritățile chineze au susținut, de asemenea, că Comisia a solicitat ca apendicele B să fie completat de mai multe societăți irelevante pentru anchetă. Această afirmație trebuie respinsă. Comisia a elaborat apendicele B astfel încât să verifice afirmațiile din plângere și a făcut acest lucru în conformitate cu concluziile organului de apel al OMC din DS379 care stabilesc anumite orientări în ceea ce privește determinarea unui organism public. Afirmația autorităților chineze potrivit căreia „apendicele B nu este destinat numai întreprinderilor de stat” nu corespunde realității. Este adevărat că, inițial, Comisia a cerut tuturor producătorilor de OLC/OLR să completeze apendicele B, dar, în urma răspunsului autorităților chineze la chestionar, ea a limitat cererea sa doar la întreprinderile de stat în cauză pentru a facilita sarcina autorităților chineze de a răspunde la apendicele B (97). În ciuda acestui efort din partea Comisiei, autoritățile chineze și întreprinderile de stat în cauză nu au răspuns la apendicele B, deși este evident (mai ales din plângere) că întreprinderile de stat care furnizează OLC/OLR producătorilor-exportatori de OAO sunt vizate de prezenta anchetă.

(414)

Luând în considerare cele de mai sus, Comisia nu a avut altă soluție decât să aplice articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază, ceea ce a și făcut în deplină conformitate cu Articolul 12.7 din ASMC.

(415)

Autoritățile chineze au afirmat că datele disponibile utilizate de Comisie nu susțin concluzia potrivit căreia „orientările” privind industria siderurgică menționate sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Principalul document de planificare a industriei siderurgice pe baza căruia Comisia și-a întemeiat concluziile referitoare la existența unui organism public este Ordinul nr. 35 al CNDR - Politicile de dezvoltare a industriei siderurgice. Comisia a pus o întrebare directă cu privire la statutul juridic al ordinelor CNDR și s-a confirmat că în legislația chineză ordinele sunt obligatorii din punct de vedere juridic, deoarece intră în una dintre cele patru categorii ale dreptului chinez. Prin urmare, această afirmație este în contradicție cu informațiile relevante de la dosar.

(416)

Autoritățile chineze au afirmat că denaturarea pieței constatată de Comisie în sectorul siderurgic nu este relevantă pentru a se determina dacă producătorii de OLC și OLR sunt organisme publice și că această determinare ar fi trebuit să se facă în mod specific pentru entitățile care furnizează OLC și OLR celor două grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion și nu pentru toate întreprinderile de stat care produc OLC/OLR în China, în general. Potrivit autorităților chineze, în cazul în care Comisia nu deține informații referitoare la aceste entități, nu poate efectua determinarea; în caz contrar, ar însemna să tragă o concluzie defavorabilă inadmisibilă. Comisia nu este de acord cu această afirmație. Existența unei denaturări a pieței reprezintă un factor relevant, deși nedeterminant, în cadrul analizei. Constatarea referitoare la existența unui „organism public” în contextul acestei proceduri vizează toți producătorii de OLC/OLR care sunt integral sau parțial de stat, deoarece a fost efectuată pe baza dovezilor referitoare la politica generală și la întregul sector și nu a fost o determinare specifică pentru fiecare întreprindere. Entitățile publice care furnizează OLC/OLR celor doi producători-exportatori incluși în eșantion se se înscriu în mod clar în sfera concluziei privind existența unui organism public și nu s-a considerat necesar să se efectueze o determinare specifică limitată la acestea. În orice caz, autoritățile chineze nu au furnizat în răspunsul lor la chestionarul Comisiei nicio informație care să poată servi la o astfel de determinare specifică.

Argumentul autorităților chineze potrivit căruia Comisia nu poate efectua o determinare în absența unor „date concrete” în ceea ce privește întreprinderile de stat specifice ar însemna că autoritățile chineze ar beneficia efectiv de pe urma lipsei de cooperare (întrucât au refuzat să furnizeze „datele”) și, astfel, ar obține un rezultat „mai favorabil” decât în cazul în care ar fi cooperat, ceea ce reprezintă contrariul unei deducții defavorabile.

(417)

Autoritățile chineze au obiectat susținând că Comisia nu le informase cu privire la analizele efectuate în ceea ce privește existența „mandatării și dirijării” decât în etapa comunicării finale, ceea ce, prin urmare, constituie o încălcare a drepturilor sale la apărare. Cu toate acestea, Comisia nu putea să știe că va ajunge la această concluzie în cadrul etapelor mai timpurii ale anchetei. Această constatare, care este rezultatul tuturor informațiilor și datelor colectate pe parcursul întregii proceduri a fost comunicată de îndată ce a fost efectuată determinarea finală, adică în momentul în care a avut loc comunicarea definitivă. Potrivit plângerii, există subvenții legate de furnizarea de către stat a unor bunuri prin intermediul unor întreprinderi de stat. Ancheta a arătat faptul că politica autorităților publice în cauză, care viza inițial întreprinderile de stat, s-a aplicat, de asemenea, entităților private, ceea ce a dus la concluzia potrivit căreia există mandatare sau dirijare de către autoritățile publice.

(418)

Autoritățile chineze au afirmat că faptele evocate de Comisie nu justifică în niciun fel concluzia că orice organism privat din sectorul siderurgic este mandatat și dirijat de către stat să furnizeze subvențiile pasibile de măsuri compensatorii. Această afirmație a trebuit să fie respinsă. În analizele sale în ceea ce privește mandatarea și dirijarea, Comisia a făcut trimitere la o serie de planuri guvernamentale și documente de orientare politică și a citat secțiuni din aceste documente care indică existența unei legături directe între autoritățile publice și conducerea întreprinderilor siderurgice private și a susținut această constatare cu exemple de măsuri luate de către acești operatori privați.

(419)

Autoritățile chineze au afirmat că în cadrul analizei privind existența mandatării și a dirijării, Comisia nu a reușit să facă distincția între consecințele acțiunii autorităților publice și intenția din spatele acțiunii acestora. Această afirmație a fost, de asemenea, respinsă. Comisia a stabilit existența unei politici a autorităților publice care constă în sprijinirea industriei siderurgice și furnizarea de OLC/OLR prin intermediul organismelor publice (IS) la prețuri inferioare celor de pe piață. S-a stabilit, în continuare, că această politică (din cauza predominanței întreprinderilor de stat și a descurajării exporturilor de OLC/OLR) obliga efectiv producătorii privați să furnizeze industriei interne producătoare de OAO produse la aceleași prețuri ca cele practicate la nivelul întreprinderilor de stat, inferioare prețurilor pieței. Într-adevăr, există dovezi că prețurile practicate de furnizorii privați sunt corelate în mod explicit cu cele ale întreprinderilor de stat. Prin urmare, Comisia a stabilit că unul dintre obiectivele politicii a fost de a mandata și de a dirija organismele private să urmeze aceleași practici ca întreprinderile de stat. Acesta este un caz clasic în care autoritățile publice, direct și prin intermediul întreprinderilor de stat, „își exercită autoritatea” asupra furnizorilor privați. Această politică prezintă toate caracteristicile mandatării sau dirijării, și anume o „acțiune a autorităților publice”, „care se adresează unei anumite părți”, „al cărei obiectiv este o sarcină sau o misiune specială”. Ca ilustrare a intențiilor autorităților publice, anumite dispoziții din Ordinul nr. 35 sancționează societățile care nu acționează în conformitate cu politicile descrise în acesta. Acest lucru arată că autoritățile chineze au intenția de a conduce întreaga industrie siderurgică într-o anumită direcție și demonstrează că societățile care nu se conformează vor suporta consecințele.

(420)

Autoritățile chineze au susținut, de asemenea, că Comisia nu a stabilit faptul că politica autorităților chineze era de a furniza OLC și OLR sectorului OAO și că nu a tras o concluzie în acest sens. Această afirmație a trebuit să fie respinsă. După cum se arată în analiza din considerentele (49) - (72) de mai sus, întreprinderile de stat care furnizează OLC/OLR producătorilor de OAO sunt organisme publice care funcționează ca un braț prelungit al autorităților chineze și este clar că acestea furnizează OLC/OLR producătorilor-exportatori de OAO. De asemenea, s-a stabilit că prețurile acestor materii prime nu reflectă valorile pieței. Prin urmare, se concluzionează că, prin aceste întreprinderi de stat, autoritățile chineze aplică o politică de furnizare a OLC și OLR la prețuri mici.

(421)

Autoritățile chineze au afirmat că Comisia a concluzionat în mod eronat că ele controlează sectorul siderurgic în general și că industria siderurgică respectă anumite linii directoare, dar nu a concluzionat că furnizarea de oțel sectorului OAO la prețuri inferioare prețurilor pieței reprezintă un obiectiv al acestei politici. Această afirmație a trebuit să fie respinsă. Astfel cum se explică în considerentul (419) de mai sus, Comisia a constatat că politica autorităților publice implică intenția de a dirija furnizorii privați în direcția aplicării practicilor întreprinderilor de stat în materie de furnizare la prețuri inferioare prețurilor pieței.

(422)

Autoritățile chineze au susținut că Comisia nu a formulat nicio constatare potrivit căreia există o intenție specifică din partea autorităților chineze de a aduce o contribuție financiară reală în discuție în cazul furnizării de OLC și OLR, astfel cum se prevede în raportul organului de apel intitulat SUA – Anchetă privind taxele compensatorii referitoare la DRAM din Coreea  (98). Această afirmație a trebuit să fie respinsă. Acțiunile autorităților publice în cauză se bazează pe o politică guvernamentală destinată să dirijeze furnizorii privați să urmeze practicile întreprinderilor de stat în ceea ce privește furnizarea la prețuri inferioare prețurilor pieței. Aceasta nu este o „consecință” sau „un efect secundar al” a unei intervenții din partea autorităților publice, ci scopul acestei intervenției. Este clar că, în acest caz, furnizorii privați de OLC/OLR nu își exercită „libertatea de a alege” pe piață deoarece piața este denaturată prin predominanța întreprinderilor de stat, iar exportul de OLC/OLR este descurajat.

(423)

Autoritățile chineze susțin că Comisia nu a formulat nicio constatare cu privire la organismele private care au furnizat OLC/OLR societăților incluse în eșantion. Această afirmație a trebuit să fie respinsă. Ca și în cazul organismelor publice, Comisia a efectuat, la nivelul întregului sector, determinarea existenței mandatării sau dirijării aplicabile tuturor furnizorilor privați. Având în vedere că politica autorităților publice în cauză se aplică tuturor acestor entități, nu este necesar să se facă o determinare specifică pentru fiecare întreprindere.

(424)

Autoritățile chineze au susținut că Comisia a respins dovezile lor privind procentul din producția chineză de OLC și OLR care provine de la întreprinderile de stat. Tabelul furnizat de autoritățile chineze în acest sens nu poate fi considerat drept element de probă. Autoritățile chineze au refuzat să comunice date de bază înainte și în timpul verificării cu privire la acest tabel care, prin urmare, nu se poate considera că reprezintă o informație fiabilă. Din acest motiv, Comisia a utilizat informațiile din World Steel Capacity Book (Registrul capacităților siderurgice mondiale), care este, în general, acceptat de industria siderurgică mondială.

(425)

Autoritățile chineze au afirmat că Comisia nu a explicat motivul pentru care prețurile OLC și OLR de pe piața mondială constituie referința cea mai adecvată și au făcut trimitere la hotărârea organului de apel în cauza SUA – Lemn de construcție IV potrivit căreia referința externă „trebuie să se raporteze, să se refere sau să fie legată de condițiile de piață predominante în țara furnizoare și să reflecte prețul, calitatea, disponibilitatea, valoarea comercială, transportul și alte condiții de achiziționare sau de vânzare”. Autoritățile chineze afirmă, de asemenea, că noțiunea de „predominanță a autorităților publice” nu poate avea ca rezultat relaxarea acestei jurisprudențe, deoarece, dacă ar fi cazul, nu ar fi deloc posibil să se recurgă la o referință externă. Autoritățile chineze susțin că Comisia nu a respectat cerințele de la articolul 14 din ASMC. Comisia nu este de acord cu această afirmație. Condițiile de piață predominante din China sunt denaturate, după cum a constatat și explicat Comisia în considerentele (49) - (97) de mai sus. Din moment ce oțelul este produs la nivel mondial prin procese similare și este comercializat în toată lumea, cea mai rezonabilă referință externă este prețul mondial, deoarece în cazul în care piața chineză nu ar fi denaturată, prețurile s-ar alinia, probabil, la prețurile mondiale. Autoritățile chineze au furnizat foarte puține informații privind piața oțelului din China, chiar dacă acestea au fost solicitate în mod expres de către Comisie. De asemenea, China nu a propus nicio altă referință cu excepția referinței interne, care nu a fost considerată adecvată din cauza denaturării constatate a pieței.

Autoritățile chineze au susținut că Comisia nu și-a întemeiat concluzia privind specificitatea în ceea ce privește furnizarea de OLC/OLR pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată exclusiv pe altceva decât pe declarația tautologică formulată de către reclamanți în plângere, iar acest lucru nu este suficient pentru a îndeplini cerințele din ASMC. Această afirmație a trebuit să fie respinsă. Atât OLC, cât și OLR sunt utilizate ca materii prime numai de către un număr limitat de întreprinderi, deoarece, în multe sectoare, întreprinderile nu utilizează astfel de produse. Autoritățile chineze în răspunsul lor la chestionar au confirmat că OLC și OLR sunt utilizate numai de către un număr limitat de sectoare industriale. Autoritățile chineze nu au contestat acest fapt în observațiile emise cu privire la comunicarea definitivă. Prin urmare, se confirmă că această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, care este o reproducere a articolului 2.1. litera (c) din ASMC.

(426)

Autoritățile chineze au afirmat că băncile nu sunt obligate să respecte orientările industriale, că nu li se dictează decizii comerciale individuale de către guvern și că sectorul bancar nu este predominat de autorități publice. Această afirmație nu poate fi acceptată. Articolele 24 și 25 din Ordinul nr. 35 limitează acordarea de împrumuturi numai la întreprinderile care sunt în conformitate cu politicile naționale de dezvoltare pentru industria siderurgică, prin urmare, afirmația autorităților chineze potrivit căreia băncile nu sunt obligate să respecte politicile industriale este în contradicție cu aceste dovezi. În mod cert, aceste dispoziții restrâng întreprinderile pe care băncile le pot finanța sau nu. De asemenea, afirmația că sectorul bancar nu este dominat de autoritățile publice nu trebuie luată în considerare. În această privință, se menționează că autoritățile chineze nu au furnizat decât informații foarte limitate privind structura acționariatului în sectorul bancar, susținând că nu posedă astfel de informații, deși, în conformitate cu articolul 24 din Legea privind activitățile bancare comerciale, toate băncile sunt obligate să raporteze astfel de informații Comisiei de reglementare a sectorului bancar din China, o agenție de stat autorizat de Consiliul de stat. Celelalte informații din dosarele menționate în prezentul regulament au dus la concluzia că sectorul bancar din China este, într-adevăr, dominat de autoritățile publice (a se vedea considerentele (166)-(169) de mai sus).

În plus față de sursele menționate în prezentul regulament, raportul de țară al FMI nr. 11/321 privind China din noiembrie 2011 prevede că statul este, de asemenea, direct și indirect implicat în sectorul financiar și recomandă reorientarea rolului și responsabilităților autorităților publice din acest sector: autoritățile publice trebuie să înceteze să utilizeze sistemul bancar pentru a îndeplini obiective ample de politică publică și să permită ca deciziile de creditare să se bazeze pe obiective comerciale (99)  (100).

(427)

Autoritățile chineze au afirmat că incapacitatea lor de a se conforma cerințelor din apendicele A al chestionarului care le-a fost adresat nu poate fi utilizată în mod valabil pentru a se recurge la datele disponibile, deoarece Comisia nu ar fi trebuit să considere că le revine autorităților chineze sarcina de a furniza date interne și cu caracter sensibil cu privire la tranzacțiile concrete ale băncilor, dintre care multe nu sunt sub nicio formă deținute de stat. Astfel cum se explică în considerentul (426) de mai sus, autoritățile chineze au avut acces cel puțin la unele dintre informațiile solicitate, dar a refuzat să furnizeze răspunsuri la întrebările din apendicele A. În această privință, se observă, de asemenea, faptul că, având în vedere că autoritățile chineze au refuzat să comunice, în cazul multor bănci, date privind proprietatea, Comisia nu a știut care bănci sunt de stat și care nu sunt de stat.

(428)

În ceea ce privește anumite circulare ale PBOC, autoritățile chineze afirmă că sintezele făcute publice ale conținutului circularelor în cauză și depozițiile funcționarilor PBOC sunt suficiente pentru a înlocui circularele efective ale PBOC și că nu ar trebui folosite datele disponibile din cauza necomunicării acestor documente de către autoritățile chineze. Autoritățile chineze au susținut, de asemenea, că Comisia a respins informațiile furnizate cu bună credință, și anume depozițiile funcționarilor PBOC și sinteza circularelor în cauză, menționate la articolul 28 din regulamentul de bază, care prevede că numai informațiile care sunt eronate sau înșelătoare pot să nu fie luate în considerare. În plus autoritățile chineze au susținut că Comisia nu și-a întemeiat concluziile pe datele disponibile efective sau pe informațiile furnizate, ci mai degrabă a impus autorităților chineze să demonstreze că situația analizată în cursul procedurii referitoare la hârtia cretată de calitate superioară nu mai este de actualitate. În acest caz, conform autorităților chineze, constatările formulate pentru hârtia cretată de calitate superioară nu sunt nici măcar în contradicție cu informațiile furnizate de autoritățile chineze, întrucât aceste constatări au fost formulate pe baza informațiilor referitoare, în linii mari, la o perioadă de timp diferită.

În ceea ce privește informațiile extrase de pe site-ul internet al PBOC și depozițiile funcționarilor PBOC, acestea nu au putut fi verificate fără documentele sursă, și anume circularele respective. Comisia nu înțelege de ce, pe de o parte, autoritățile chineze consideră că acestea din urmă sunt documente interne confidențiale și de ce, pe de altă parte, sinteza conținutului lor se presupune a fi publicată pe site-ul internet al PBOC. Constatările privind hârtia cretată de calitate superioară sunt extrem de importante în cazul de față. Faptul că informațiile se refereau la o perioadă de timp diferită de este de o relevanță limitată, întrucât elementele de la dosar (inclusiv plângerea) demonstrează că practicile în cauză nu s-au schimbat de atunci. În ceea ce privește afirmația autorităților chineze potrivit căreia Comisia inversează sarcina probei, se observă că constatările privind hârtia cretată de calitate superioară fac parte din ansamblul dovezilor luate în considerare, dar că nu li se solicită autorităților chineze să le „infirme”. Cooperarea în astfel de anchete reprezintă un proces bidirecțional și toate părțile pot aduce dovezi sau argumente care să infirme alte elemente de probă de la dosar.

(429)

Autoritățile chineze afirmă că Comisia nu a constatat că ratele de referință ale autorităților chineze reflectă o denaturare necomercială (admițând astfel că ratele dobânzii pe piața chineză reflectă, în general, o remunerație adecvată), și că faptul că există doar o limită inferioară pentru ratele dobânzii aplicate împrumuturilor comerciale acționează în detrimentul producătorilor-exportatori care utilizează astfel de împrumuturi mai degrabă decât în beneficiul lor. Fără pragul impus de PBOC, aceste rate ar fi putut fi considerabil mai scăzute. Acest argument este irelevant. Faptul că autoritățile chineze (PBOC) stabilesc în mod arbitrar ratele de referință indică, în primul rând, un comportament necomercial. Acest lucru este confirmat, de asemenea, de raportul de țară al FMI nr. 11/321 (101) privind China din noiembrie 2011, care se referă la normele în materie de dobânzi.

(430)

Autoritățile chineze au afirmat că Comisia nu a evalua bonitatea părților care fac în mod efectiv obiectul anchetei, așa cum a procedat în procedura privind hârtia cretată de calitate superioară. Drept răspuns, bonitatea producătorilor-exportatori incluși în eșantion nu a fost evaluată, deoarece aceasta este, în orice caz, influențată de politicile industriale și de sprijinul și intervenția din partea statului. Deoarece s-a constatat că sistemul financiar din China este denaturat, ar fi un exercițiu inutil. Nu a existat o astfel de evaluare a bonității în cadrul procedurii privind hârtia cretată de calitate superioară.

(431)

De asemenea, autoritățile chineze obiectează cu privire la determinarea evaluării BB deoarece susține că este „exclusiv represivă” și „în orice caz, motivele Comisiei pentru această selecție nu au fost comunicate într-un mod care să permită o examinare aprofundată.” Pentru autoritățile chineze, în cazul în care Comisia constată că valoarea de referință chineză plus prima de risc BB reprezintă această rată, atunci ea trebuie să explice raționamentul său în acest sens, pentru fiecare producător și fiecare împrumut. Această afirmație a trebuit să fie respinsă. Luând în considerare denaturările și lipsa unei evaluări corespunzătoare de către băncile împrumutătoare, a bonității sau a riscurilor prezentate de producătorii de OAO, Comisia nu putea să ia ratingul de credit al fiecărui producător-exportator (în cazul în care acesta ar fi existat) la valoarea lui nominală. În acest caz, evaluarea BB nu este defavorabilă pentru producătorii-exportatori, deoarece este cel mai bun rating speculativ (non-investment grade) de pe piață.

(432)

Autoritățile chineze au susținut că Comisia a recunoscut că afirmația că drepturile de folosire a terenurilor sunt atribuite ținând cont de concurență este de natură să elimine necesitatea unei valori de referință externe. Autoritățile chineze au susținut de asemenea că în explicația sa cu privire la motivele respingerii afirmației lor, Comisia se concentrează exclusiv pe dovezile autorităților chineze și nu pe informațiile disponibile efectiv. Autoritățile chineze solicită Comisiei să indice baza faptică reală utilizată pentru a stabili că prețurile fixate de autoritățile locale sunt arbitrare, altfel spus, că acestea nu se referă sau raportează la cererea și oferta de terenuri industriale.

Interpretarea autorităților chineze cu privire la această chestiune nu este corectă. Comisia nu a constatat că drepturile de folosire a terenurilor sunt atribuite ținând cont de concurență. Comisia a stabilit că, din cele 13 tranzacții privind drepturile de folosire a terenurilor, doar 6 urmau să facă obiectul unei proceduri de ofertare sau licitație. În ceea ce privește aceste șase cazuri, dovezile prezentate au arătat că ofertele nu erau concurențiale, deoarece nu exista decât o ofertă, iar prețul era stabilit de autorități. Comisia nu înțelege solicitările autorităților chineze privind comunicarea informațiilor disponibile utilizate în ceea ce privește absența unei piețe DFT, din moment ce nu au fost folosite astfel de informații pentru a respinge afirmațiile autorităților chineze pe acest subiect, iar analiza s-a efectuat pe baza informațiilor furnizate de autoritățile chineze și de producătorii-exportatori. Baza faptică utilizată pentru a stabili dacă prețurile sunt fixate în mod arbitrar este indicată la considerentele (114) - (116) de mai sus; este vorba de informații privind tranzacțiile efective comunicate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, de sistemul de evaluare a terenurilor intravilane și de ordinul nr. 35.

(433)

Potrivit autorităților chineze, Comisia nu a stabilit specificitatea în temeiul articolelor 2.1 și 2.2 din ASMC și nici nu a justificat în mod clar concluziile sale privind specificitatea pe baza unor elemente de probă pozitive, așa cum prevede articolul 2.4 din ASMC. În plus, aceasta nu a justificat necesitatea ca valoarea beneficiului să se bazeze pe o valoare de referință externă și nici nu a construit valoarea de referință selectată într-un mod conform cu articolul 14 litera (d) din ASMC. Aceste afirmații au trebuit să fie respinse. Concluziile Comisiei privind specificitatea se bazează pe faptul că toate societățile care nu respectă politicile industriale stabilite de stat sunt excluse de la acordarea de DFT, că prețurile sunt adesea stabilite în mod arbitrar de către autorități și că practicile publice sunt neclare și netransparente. Necesitatea de a recurge la o valoare de referință externă a fost explicată și justificată la considerentele (109), (118) și (120)-(121) de mai sus. Deoarece s-a constatat că piața DFT din China este denaturată, nu a fost posibil să se utilizeze o valoare de referință internă, așa cum au propus autoritățile chineze. Comisia nu este de acord cu afirmația că valoarea de referință a fost construită într-un mod neconform cu articolul 14 litera (d) din ASMC. Valoarea de referință Taiwan este considerată drept cel mai adecvat indicator aflat la dispoziția Comisiei și este în concordanță cu recomandările organismului de apel din cazul DS 379.

(434)

Autoritățile chineze susțin că au sugerat ca orice posibilă valoare de referință să fie internă și să se bazeze pe prețurile plătite de întreprinderile chineze care „nu sunt favorizate”; conform autorităților chineze, acest lucru se datorează tocmai faptului că nu există de fapt nicio distincție și că, prin urmare, valoarea subvenției ar fi în mod normal zero. Comisia nu este de acord cu acest argument și, în orice caz, autoritățile chineze nu au furnizat informații privind prețurile DFT plătite de întreprinderile chineze „care nu sunt favorizate”, care ar fi putut, în teorie, să fie utilizate pentru construcția valorii de referință.

(435)

Autoritățile chineze susțin de asemenea că reclamantul nu a furnizat vreun element sau vreo dovadă care să arate că DFT erau atribuite în special unui subset limitat de întreprinderi și că Uniunea nu a făcut constatarea esențială că atribuirea DFT este în mod explicit limitată la anumite întreprinderi sau la întreprinderi „încurajate”. Comisia a constatat că atribuirea DFT este limitată la societățile care respectă politicile industriale stabilite de autoritățile chineze prin ordinul nr. 35 al CNDR [(considerentul (116) de mai sus)].

(436)

Autoritățile chineze au susținut că Comisia nu a efectuat o analiză riguroasă pentru a găsi o valoare de referință care se referă sau se raportează la situația din China și că Comisia nu a făcut tot posibilul pentru a identifica o valoare de referință care să se apropie de condițiile de piață care ar exista în absența denaturării sau, dacă a efectuat o astfel de analiză, nu a explicat rezultatele obținute. Acest argument a trebuit să fie respins. Într-adevăr, Comisia a examinat în detaliu diverșii indicatori și a efectuat o comparație între Taiwan și RPC în ansamblu, precum și între Taiwan și provinciile chineze individuale în cauză. În urma analizelor efectuate, Comisia consideră că Taiwanul (102) reprezintă o valoare de referință adecvată, pe baza ansamblului de informații din dosar, și anume, (i) nivelul de dezvoltare economică și structura economică predominantă în Taiwan și în provinciile chineze relevante și în orașul (103) în care își au sediul producătorii-exportatori cooperanți, (ii) proximitatea fizică a acestor două provincii chineze cu Taiwanul, (iii) nivelul ridicat al infrastructurilor deținute atât de Taiwan cât și de aceste două provincii chineze, (iv) legăturile economice strânse și comerțul transfrontalier dintre Taiwan și RPC, (v) densitatea similară a populației din provinciile chineze vizate și din Taiwan, (vi) similaritatea dintre tipul de terenuri și tranzacțiile utilizate pentru construirea valorilor de referință relevante din Taiwan și din RPC și (vii) caracteristicile demografice, lingvistice și culturale comune atât pentru Taiwan cât și pentru RPC. În plus, provinciile Jiangsu și Zhejiang și orașul Chongqing sunt considerate cele mai importante provincii industriale din RPC. Deși PIB-ul pe cap de locuitor din Taiwan și cel din provinciile chineze și orașul Chongqing nu sunt identice, PIB-ul acestor provincii chineze și al orașului Chongqing a crescut rapid în ultimii ani, ceea ce înseamnă că decalajul față de Taiwan este în curs de a fi anulat.

În plus, date recente par să indice că RPC în ansamblu, precum și cele două provincii și orașul Chongqing înregistrează o rată de creștere a PIB-ului mult mai mare decât Taiwan (104), ceea ce înseamnă că acestea se apropie foarte rapid. Cu toate acestea, este important să se observe faptul că comparația strictă dintre PIB-ul unei țări care nu are o economie de piață (RPC) și PIB-ul unei economii de piață bine stabilite (Taiwan) nu este un element decisiv, în măsura în care este normal ca o țară care nu are o economie de piață să fie, în ceea ce privește PIB-ul, în urma unei economii de piață funcționale. În plus, mulți alți factori, precum normele de planificare sau politica de mediu, pot afecta cererea și oferta de teren industrial. Problema reală este care ar fi „condițiile de piață predominante” cu privire la DFT în RPC dacă aceasta ar fi o economie de piață funcțională și, pe baza tuturor dovezilor, acestea ar fi foarte apropiate de cele din Taiwan.

(437)

Autoritățile chineze susțin de asemenea că, în calculul său, Comisia a utilizat o perioadă de amortizare de 50 de ani, deși nu toate contractele relevante în materie de DFT se bazează pe o perioadă de 50 de ani. Această afirmație este inexactă. Toate DFT a căror atribuire a făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul prezentei anchete s-au bazat pe o perioadă de 50 de ani.

(438)

Autoritățile chineze au susținut de asemenea că concluzia privind specificitatea este „complet artificială”, pe motiv că gama de activități economice care plătesc prețul nepenalizat acoperă marea majoritate a economiei chineze. Totodată, autoritățile chineze au contestat concluziile Comisiei privind specificitatea „regională”, în special concluzia că această subvenție este disponibilă doar în zonele geografice în care este stabilit producătorul-exportator. Potrivit autorităților chineze, penalitatea se aplică în mod uniform în toate zonele geografice în care sunt stabiliți toți producătorii-exportatori și, prin urmare, nu există o specificitate regională. Acest argument a trebuit să fie respins. Comisia observă că autoritățile chineze par să își bazeze observațiile exclusiv pe sistemul de tarifare diferențiată pentru categoriile de întreprinderi „încurajate”, „restricționate”, „interzise”, și „autorizate” în conformitate cu decizia nr. 40. Cu toate acestea, Comisia și-a bazat concluziile pe sistemul de tarifare specială a energiei electrice aplicat de municipalitatea extinsă Chongqing, unde unul dintre exportatorii cooperanți incluși în eșantion deține o unitate de producție. Acest exportator beneficiază de un tarif redus la energia electrică, care se aplică în mod specific doar unui subset de societăți din anumite sectoare (și anume, producția de feroaliaje în furnale electronice și fabricarea de îngrășăminte) din cadrul aceleiași categorii de mari utilizatori industriali. Prin urmare, Comisia a concluzionat că tariful redus la energia electrică aplicat doar acestui subset foarte restrâns de societăți aparținând doar sectoarelor eligibile este specific de jure.

În ceea ce privește specificitatea „regională”, considerentul (149) nu se referă la niciun sistem de penalități, așa cum indică autoritățile chineze în observațiile lor. Considerentul respectiv precizează că tariful avantajos la energia electrică aplicat unui subset restrâns de societăți, printre care și producătorul produsului vizat, este limitat la o zonă geografică definită (și anume municipalitatea extinsă Chongqing), care face parte din marea regiune occidentală a Chinei care beneficiază de condiții speciale („regiune încurajată”) conform legislației la care se face referire în același considerent și explicate mai detaliat la considerentul (233) de mai sus. Așa cum se precizează și la considerentul (149), această legislație se referă la prețul energiei electrice, considerat drept unul dintre instrumentele prin care se poate atinge principalul obiectiv strategic: favorizarea dezvoltării acestei regiuni. Constatarea Comisiei, conform căreia această subvenție prezintă o specificitate regională, este prin urmare confirmată.

(439)

Autoritățile chineze au contestat concluziile de la considerentul (146) de mai sus privind specificitatea, bazându-se pe sistemul de tarifare diferențiată între categoriile de întreprinderi „încurajate”, „restricționate”, „interzise”, și „autorizate”. Acestea au explicat încă o dată că diferența dintre prețul plătit pentru energia electrică de un proiect descurajat în mod specific și cel plătit de orice alt utilizator funcționează ca o penalitate sau suprataxă pentru a descuraja anumite proiecte, și nu ca o „reducere” acordată proiectelor încurajate. Autoritățile chineze concluzionează că Comisia trebuie să stabilească ce remunerație ar fi considerată adecvată și că, în cazul de față, Comisia a pornit de la ipoteza că prețul care include penalitatea ar fi remunerația adecvată. Acest argument a trebuit să fie respins. Așa cum s-a explicat în detaliu mai sus, concluzia Comisiei privind contribuția financiară se referă la tariful redus la energia electrică la care această societate are dreptul în calitate de societate care aparține unui subset restrâns de întreprinderi definit în cadrul categoriei mai mari de utilizatori industriali. Argumentele autorităților chineze nu sunt prin urmare relevante în ceea ce privește constatările Comisiei.

(440)

Autoritățile chineze au susținut că Comisia nu a aplicat în mod coerent normele OMC relevante privind eșantionarea conținute în Acordul antidumping al OMC (și anume articolele 6.10, 9.2 și 9.3), deoarece scopul eșantionării ar fi limitarea domeniului de aplicare al anchetei. Acest argument era legat de articolul 19.4 din ASMC al OMC, care limitează valoarea taxei compensatorii la valoarea subvenției „a cărei existență a fost constatată”. Autoritățile chineze au concluzionat că dacă Comisia a considerat că eșantionul selectat nu ține în mod suficient cont de amploarea subvenționării, soluția ar fi fost să se includă mai multe societăți în eșantion. În primul rând, Comisia observă că analogia dintre eșantionarea din anchetele antidumping și cea din anchetele antisubvenție are anumite limite, deoarece, spre deosebire de anchetele antidumping, în anchetele privind taxele compensatorii nu există nicio regulă generală care să prevadă că fiecare exportator beneficiază de o taxă individuală, iar cazurile așa-zis „agregate” sunt autorizate în mod expres. În plus, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în cazurile antidumping, autorităților publice li se cere să participe și să răspundă la anchetele privind taxele compensatorii, iar acestea sunt deci în mod implicit incluse în orice „eșantion” stabilit cu scopul de a determina o taxă compensatorie. Altfel spus, acțiunile autorităților publice în calitate de autorități care acordă presupuse subvenții țin întotdeauna de domeniul de aplicare al anchetei privind taxele compensatorii, indiferent de utilizarea unui eșantion de producători-exportatori.

(441)

În ceea ce privește observația autorităților chineze că soluția este să se „includă mai multe societăți în eșantion”, Comisia observă că este exact ceea ce a făcut în cazul de față. Ca urmare a retragerii unuia dintre exportatori, care fusese inițial de acord să coopereze, Comisia a decis să includă un alt exportator în eșantion. Cu toate acestea, la scurt timp după ce această societate a fost informată cu privire la includerea sa în eșantion, aceasta a notificat Comisia că nu mai intenționează să coopereze în cadrul anchetei. Comisia a fost, prin urmare, obligată să limiteze eșantionul la ceilalți doi exportatori incluși în eșantionul inițial și care nu și-au retras cooperarea, pentru a evita orice întârziere suplimentară care ar pune în pericol finalizarea rapidă a anchetei în termenele legale prevăzute. Comisia observă că această încercare nereușită, compromisă exclusiv de comportamentul exportatorilor, arată clar că afirmația autorităților chineze este lipsită de fundament, deoarece nu abordează chestiunea societăților care nu se oferă să facă parte din eșantion sau care se retrag dacă au fost selectate pentru eșantionare.

(442)

În ceea ce privește recurgerea la datele disponibile, autoritățile chineze s-au referit la articolul 12.7 din ASMC și au invocat jurisprudența OMC, considerând că datele din dosar pot fi utilizate doar pentru a înlocui informații lipsă și că absența cooperării nu justifică concluzii lipsite de o bază faptică. Comisia nu înțelege logica acestei afirmații, dat fiind că în formularea concluziei sale a utilizat datele din dosar, așa cum permit dispozițiile OMC și regulamentul de bază, în deplină conformitate cu jurisprudența relevantă a OMC. Așa cum au recunoscut și autoritățile chineze, concluziile din cazul hârtiei cretate de calitate superioară și din diverse decizii ale ministerului comerțului din Statele Unite constituie cele mai bune date aflate la dispoziția Comisiei și sunt utilizate tocmai pentru a acoperi lipsa de informații generată de lipsa de cooperare a autorităților chineze.

Autoritățile chineze au contestat de asemenea utilizarea acestor date, deoarece acestea nu ar reflecta o subvenție actuală și totodată nu ar fi legate în mod specific de produsul în cauză. Comisia observă, în acest sens, că majoritatea acestor programe de subvenționare vizează subvenții nerecurente (de exemplu, granturi, avantaje fiscale legate de investiții în active) care, în mod normal, sunt amortizate pe parcursul mai multor ani și că, prin urmare, beneficiile se prelungesc mult în viitor, chiar și dincolo de perioada de anchetă din acest caz. Atunci când este vorba de subvenții recurente, nu există nicio dovadă că aceste programe s-au modificat de la începutul anchetei în cauză. În ceea ce privește legătura dintre aceste programe și produsul în cauză, Comisia reamintește că toate aceste programe acoperă sectorul oțelului (nu sunt specifice produsului) sau se aplică în regiunea unde exportatorii OAO și-au amplasat fabricile. În absența unor dovezi contrare în dosar, Comisia a decis că este rezonabil să concluzioneze că beneficiile acestor programe reprezintă totuși cel mai adecvat indicator pentru subvenționarea actuală a producătorilor produsului în cauză. Se subliniază că autoritățile chineze au avut numeroase posibilități de a prezenta dovezi contrare cu privire la toate aceste programe, însă au decis să nu le prezinte și, în consecință, Comisia trebuie să recurgă la datele disponibile în dosar, așa cum prevăd regulamentul de bază și ASCM al OMC.

(443)

Autoritățile chineze au susținut că toate aceste programe (dividende neplătite, conversii ale creanțelor în acțiuni și aporturi de capital) nu au fost inițiate în conformitate cu cerințele articolelor 11.2 și 11.3 din ASMC.

Această afirmație a trebuit să fie respinsă. După cum s-a explicat deja în secțiunea referitoare la răspunsul la observațiile autorităților chineze privind deschiderea [considerentele (399) – (406) de mai sus], serviciile Comisiei au analizat dovezile prezentate de reclamant, care au fost substanțiale, după cum reiese clar din versiunea care poate fi consultată de părțile interesate de plângere. Serviciile Comisiei au propus deschiderea unei anchete privind sistemele specifice doar după ce au analizat în mod corespunzător exactitatea și caracterul adecvat al dovezilor pe care le-au considerat dovezi suficiente prima facie.

(444)

În opinia autorităților chineze, programele de capitaluri proprii sunt, atunci când există, subvenții ad-hoc unice, în sensul că vizează doar un anumit beneficiar și nu se aplică în temeiul unei anumite reglementări și, având în vedere că „Comisia știe foarte bine că societățile care fac obiectul taxei reziduale nu numai că nu au primit aceste subvenții, dar nu ar fi putut să le primească, ținând seama de caracterul ad-hoc al acestora”, aceste subvenții nu ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii. În plus, autoritățile chineze au afirmat că, în măsura în care se formulează concluzii pe baza datelor disponibile, acestea trebuie să se bazeze pe elemente concrete. Din acest motiv, aplicarea de măsuri compensatorii pentru subvențiile ad-hoc acordate altor societăți decât celor despre care se presupune în mod efectiv că au beneficiat de ele constituie o încălcare a articolului 12.7 din ASMC.

Este de precizat faptul că autoritățile chineze nu au răspuns la nicio întrebare pusă în chestionar sau în cererea de clarificare legată de aceste sisteme. Prin urmare, afirmația autorităților chineze conform căreia „Comisia știe foarte bine că societățile care fac obiectul taxei reziduale nu numai că nu au primit aceste subvenții, dar nu ar fi putut să le primească, ținând seama de caracterul ad-hoc al acestora” nu reprezintă realitatea. Dimpotrivă, în plângere au fost enumerate mai multe societăți care beneficiază de aceste sisteme de capitaluri proprii, fără a se susține că această listă este exhaustivă. Din moment ce autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație privind natura sau eligibilitatea acestor sisteme, Comisia nu are altă opțiune decât să se bazeze pe datele disponibile.

(445)

Zhejiang Huadong a susținut că a furnizat Comisiei toate dispozițiile aplicabile care reglementează mecanismele și stabilirea valorii vânzărilor de DFT în China și a făcut referire la Dispozițiile privind atribuirea terenurilor de construcție deținute de stat prin apeluri de ofertă, licitații și cotări pentru a demonstra că există o piață imobiliară funcțională în China, unde ofertele și prețurile plătite sunt publice. Aceasta a mai afirmat că piața imobiliară existentă în prezent în China și statisticile oficiale exhaustive privind prețurile DFT disponibile constituie cele mai bune dovezi pentru evaluarea DFT la momentul la care acest producător-exportator le-a achiziționat.

Acest argument a trebuit să fie respins. Comisia explică constatările legate de DFT ale Zhejiang Huadong în considerentul (115) de mai sus. Aceste constatări nu au fost contestate în observațiile pe care societatea le-a transmis după comunicarea concluziilor definitive. Dovezile disponibile arată că piața DFT din China este denaturată, deoarece ofertele examinate la fața locului de către Comisie nu erau competitive, iar prețurile erau fixate în mod arbitrar de către autorități. Baza faptică utilizată pentru a stabili că prețurile sunt fixate în mod arbitrar este indicată la considerentele (114) - (116) de mai sus; este vorba de informații privind tranzacțiile efective comunicate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, de sistemul de evaluare a terenurilor intravilane și de ordinul nr. 35 al CNDR.

(446)

Zhejiang Huadong a afirmat că, în conformitate cu articolul 14 litera (d) din Acordul SMC al OMC, prețurile de referință adecvate ar trebui să se raporteze sau să se refere la condițiile de piață existente în țara furnizoare și că, în absența unor astfel de condiții, orice valoare de referință externă trebuie să fie ajustată în mod corespunzător, astfel încât să se evite aplicarea de măsuri compensatorii cu avantaje comparative. Societatea a mai afirmat că, pe baza paragrafului 15 litera (b) din protocolul de aderare a Chinei la OMC, atunci când condițiile existente în China nu pot fi utilizate ca valori de referință adecvate, membrul OMC importator trebuie să ajusteze aceste condiții, în cazul în care este posibil, înainte de a lua în considerare utilizarea unor condiții existente în afara Chinei. Deși Comisia este de acord cu o mare parte din teoria juridică.pe care se bazează această afirmație, aceasta a concluzionat de asemenea că nu există o piață funcțională a terenurilor în China și, din acest motiv, a utilizat o valoare de referință externă pentru prețurile terenurilor. Necesitatea unei valori de referință externe a fost explicată și justificată în considerentele (108), (118) și (120)-(121) de mai sus. Deoarece s-a constatat că piața DFT din China este denaturată, nu a fost posibil să se aplice o valoare de referință internă, așa cum a sugerat Zhejiang Huadong și nu există nicio bază care să susțină ajustarea unei astfel de valori de referință. În plus, conform informațiilor prezentate în ceea ce privește valoarea de referință propusă de Zhejiang Huadong (districtul Xiaoshan, provincia Zhejiang), este neclar și imposibil de verificat dacă informațiile sugerate privind prețurile se limitează la prețurile DFT practicate pentru întreprinderile considerate „nefavorizate”

(447)

Zhejiang Huadong a susținut că alegerea Taiwanului ca valoare de referință nu este rezonabilă și obiectivă din următoarele motive: 1) La momentul la care DFT au fost achiziționate, provincia Zhejiang nu era o regiune dezvoltată cu un PIB ridicat similar cu al Taiwanului; 2) selectarea de către Comisie a prețurilor efective ale terenurilor din Taiwan s-a bazat pe oferte de vânzare a unor terenuri industriale și nu pe prețurile efective pentru o închiriere în scop industrial similară DFT atribuite societății Zhejiang Huadong.

Acest argument a trebuit să fie respins. În ceea ce privește punctul 1), așa cum s-a precizat la considerentul (436), Comisia a examinat în detaliu diverșii indicatori și a efectuat o comparație între Taiwan și RPC în ansamblu, precum și între Taiwan și provinciile chineze individuale în cauză. După efectuarea acestor analize, Comisia consideră că Taiwan este o valoare de referință adecvată, care respectă regulamentul de bază și normele OMC. Cu privire la punctul 2), se observă că Comisia a utilizat cele mai bune informații pe care le-a avut în mod rezonabil la dispoziție.

(448)

Zhejiang Huadong a semnalat o eroare aritmetică în calcularea ratelor inflației utilizate în ajustarea valorii de referință în funcție de inflație. Comisia a luat în considerare această informație și a revizuit calculul în cauză.

(449)

Zhejiang Huadong a afirmat că achiziționarea de DFT pe care ea a efectuat-o nu prezintă nicio specificitate, deoarece toate societățile din China sunt tratate în același mod de legislație. Zhejiang Huadong a susținut de asemenea că Comisia nu a abordat în mod corespunzător chestiunea specificității și că în concluziile definitive nu exista nicio motivare în care să se explice de ce prețul plătit de Zhejiang Huadong conferă un beneficiu.

Acest argument a trebuit să fie respins. Concluziile Comisiei legate de specificitate se bazează pe faptul că toate societățile care nu respectă politicile industriale stabilite de stat sunt excluse de la atribuirea de DFT, pe faptul că prețurile sunt adesea fixate în mod arbitrar de către autorități și pe faptul că practicile publice sunt neclare și lipsite de transparență. Comisia a constatat că atribuirea de DFT este limitată la societățile care respectă politicile industriale stabilite de autoritățile chineze prin ordinul nr. 35 al CNDR [considerentul (116) de mai sus].

(450)

Zhejiang Huadong a afirmat că, pentru ca procedura să fie rezonabilă și obiectivă, precum și în scopul asigurării coerenței, Comisia ar fi trebuit să preia din aceeași sursă (adică Steel Business Bulletin - SBB) datele privind prețul oțelului pentru toate regiunile reprezentate în coșul de referință atunci când a construit valoarea de referință. În plus, a indicat că SBB furnizează date privind prețul OLC de pe diverse alte piețe decât cele selectate de Comisie și a sugerat adăugarea Mexicului și a Argentinei, dat fiind că aceste țări reprezintă piața emergentă a oțelului pe continentul american. Acest argument a trebuit să fie respins, deoarece, pentru a construi valoarea de referință, Comisia a utilizat date privind prețurile care reflectă cât mai precis posibil situația pieței reale din fiecare țară sau regiune. În ceea ce privește prețurile din Europa (majoritatea fiind state membre ale Uniunii), Comisia a considerat că dispune de date mai detaliate privind prețurile, provenind din MEPS. Dacă ar fi deținut date MEPS pentru celelalte țări selectate, le-ar fi utilizat. În ceea ce privește includerea prețurilor din Mexic și Argentina, trebuie observat că acestea sunt piețe relativ mici în comparație cu China și cu celelalte țări/regiuni utilizate în panoul de referință al Comisiei.

Comisia și-a revizuit calculul marjei de subvenție pentru acest sistem în urma unei corecții aduse prețurilor de referință construite pentru oțelul laminat la cald și oțelul laminat la rece. Această corecție a vizat prețurile oțelului din Brazilia, utilizate pentru a construi valoarea de referință și care, în mod eronat, includeau taxele în calculele comunicate de părți.

(451)

Zhejiang Huadong a mai afirmat că concluzia Comisiei privind specificitatea este nejustificată (fără elemente de probă care să o susțină) și nefondată, și, prin urmare, presupusa subvenție prin furnizarea de oțel laminat la rece contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată nu este pasibilă de măsuri compensatorii. Zhejiang Huadong a susținut că, dacă există, beneficiul care decurge din furnizarea de oțel laminat la cald și oțel laminat la rece contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată nu este limitat la anumite sectoare sau întreprinderi, ci este conferit în mod universal tuturor achizitorilor și utilizatorilor potențiali din toate sectoarele economice.

Acest argument a trebuit să fie respins. Autoritățile chineze au formulat aceeași observație, iar Comisia a răspuns la aceasta la considerentul (415) de mai sus. Cumpărătorii „potențiali” se limitează, prin definiție, la anumite întreprinderi.

(452)

Reclamantul a susținut că, din cauza denaturărilor și a influenței statului asupra piețelor de apă și energie electrică din China, Comisia ar fi trebuit să utilizeze valori de referință internaționale și să calculeze avantajele acestor sisteme în conformitate cu articolul 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază.

Acest argument a trebuit să fie respins. În acest caz particular, dovezile din dosar nu au permis Comisiei să constate că piețele de energie electrică și apă sunt denaturate într-o măsură care ar justifica recurgerea la o valoare de referință externă.

(453)

Reclamantul a susținut că Comisia ar fi trebuit să cuantifice valoarea subvenției pentru cele două programe fiscale legate de IIS, mai precis creditul pentru impozitul pe profit pentru achiziționarea de echipamente de producție produse la nivel național și exonerările fiscale (scutire totală timp de doi ani și reducere la jumătate în următorii trei ani) în beneficiul IIC productive, ținând cont de lipsa de cooperare a autorităților chineze și de faptul că acestea ar fi trebuit să furnizeze dovezi că niciun avantaj rezultat din aceste programe nu a fost conferit producătorilor de produse OAO în cursul perioadei de anchetă.

Acest argument a trebuit să fie respins. Așa cum s-a explicat deja la considerentul (282) de mai sus, pentru a reduce povara administrativă pentru toate părțile implicate și luând în considerare situația specială legată de viitoarea încetare a acestor sisteme, Comisia a decis să nu se instituie măsuri compensatorii pentru aceste programe.

(454)

Valoarea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, exprimată ad valorem, pentru societățile investigate, este cuprinsă în tabelul de mai jos:

(455)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din regulamentul de bază, marja de subvenție totală pentru societățile care au cooperat și nu au fost incluse în eșantion este calculată pe baza marjei de subvenție medii totale ponderate stabilite pentru societățile care au cooperat și au fost incluse în eșantion, adică 26,8 %.

(456)

În ceea ce-i privește pe toți ceilalți exportatori din Republica Populară Chineză, Comisia a început prin a stabili nivelul de cooperare. Comparația dintre datele Eurostat privind importurile și volumul exporturilor produsului în cauză către Uniune, așa cum a fost declarat pentru perioada anchetei de către societățile care au cooperat, arată un grad scăzut de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză, și anume 58 %. Având în vedere acest nivel redus de cooperare, rata de subvenție totală pentru toate societățile care nu au cooperat se stabilește la nivelul total al ratelor de subvenție, așa cum a fost stabilit pentru toate societățile care nu au cooperat pentru ansamblul sistemelor examinate, adică 44,7 %.

(457)

Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale din Uniune pentru perioada examinată.

(458)

În perioada de anchetă, au fost fabricate OAO de către 22 de producători din Uniune. Pe baza informațiilor menționate în considerentul precedent, producția totală din Uniune a fost estimată la circa 4 018 310 tone în cursul PA. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria din Uniune în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în cele ce urmează „industria din Uniune”.

(459)

S-a constatat în cursul anchetei că o parte semnificativă a producției producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost destinată utilizării captive, adică adesea a fost pur și simplu transferată (fără factură) și/sau livrată la prețuri de transfer în cadrul aceleiași societăți sau aceluiași grup de societăți, în vederea prelucrării ulterioare în aval.

(460)

Pentru a stabili dacă au fost aduse sau nu prejudicii industriei din Uniune și pentru a determina nivelul consumului și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei din Uniune, s-a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar din industria din Uniune trebuie luată în considerare în cadrul analizei.

(461)

Pentru a avea o imagine cât mai completă cu putință a situației industriei din Uniune, au fost culese și analizate date privind întreaga activitate legată de OAO și s-a stabilit apoi dacă producția este destinată utilizării captive sau pieței libere.

(462)

În ceea ce privește volumul și prețurile vânzărilor de pe piața Uniunii, precum și cota de piață, s-a constatat că o analiză și o evaluare semnificative ale acestor indicatori trebuie să se concentreze asupra situației predominate de pe piața liberă.

(463)

Cu toate acestea, ceilalți indicatori economici nu au putut fi analizați în mod rezonabil decât făcându-se referire la întreaga activitate, ceea ce înseamnă că au fost incluse utilizarea și vânzările captive. Producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a atrage capital depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

(464)

Produsul similar este vândut de către industria din Uniune unor clienți neafiliați și vândut/transferat unor societăți afiliate pentru prelucrare ulterioară, de exemplu în centrele de servicii siderurgice.

(465)

La calcularea consumului aparent de OAO din Uniune, instituțiile au adăugat volumul total al importurilor de OAO în Uniune, astfel cum a fost raportat de Eurostat și volumul vânzărilor și al utilizării captive în Uniune de produs similar fabricat de industria din Uniune, astfel cum a fost raportat în plângere și cum a fost verificat în cursul vizitelor de verificare pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(466)

Datele Eurostat privind importurile se bazează, cu toate acestea, pe coduri NC complete și este clar că, pentru o parte din aceste coduri NC, importurile nu constituie produsul în cauză.

(467)

Pe această bază, consumul total la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

(468)

Consumul total de pe piața Uniunii a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate. Între 2008 și 2009 s-a înregistrat o scădere de aproximativ 25 % ca urmare a efectelor negative ale crizei economice mondiale, în special asupra industriei construcțiilor. După aceea, nivelul consumului a început să se redreseze și a crescut în total cu 24 % între 2009 și perioada de anchetă, dar tot a fost sub nivelul inițial din 2008.

(469)

Importurile în Uniune provenite din RPC au cunoscut următoarea evoluție în cursul perioadei examinate:

(470)

În pofida scăderii consumului, volumul importurilor din RPC a crescut semnificativ cu 49 % în cursul perioadei examinate. Din cauza efectelor negative ale crizei economice, volumul importurilor din RPC a scăzut drastic în 2009. Cu toate acestea, volumul importurilor din RPC a început să se redreseze într-un ritm extrem de rapid, astfel încât între 2009 și perioada de anchetă s-a înregistrat o creștere impresionantă de 367 %.

(471)

În mod similar, cota de piață deținută de aceste importuri a crescut cu 60 % în cursul perioadei examinate. Deși din 2008 până în 2009 a scăzut cu mai mult de jumătate, între 2009 și perioada de anchetă a urmat o tendință de creștere impresionantă și a crescut cu 275 %.

(472)

Prețul mediu de import din RPC a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate. Între 2008 și 2009, acesta a scăzut în mod semnificativ cu 17 %, apoi a crescut cu 5 puncte procentuale între 2009 și 2010 și cu încă 3 puncte procentuale în perioada de anchetă.

(473)

Prețurile de import din RPC au rămas permanent mai mici decât prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe parcursul întregii perioade examinate. Așa cum s-a evidențiat în tabelul de mai sus, deși în 2009, când criza economică se afla în punctul său culminant, nici măcar reducerea prețului cu 17 % nu a putut contribui la menținerea cotei de piață a importurilor din China, într-un moment în care consumul a scăzut brusc, iar piața a înregistrat un declin semnificativ, subcotarea continuă din anii următori explică creșterea impresionantă constantă a cotei de piață deținute de importurile din RPC între 2009 și perioada de anchetă.

(474)

Pentru a putea determina subcotarea prețurilor în perioada de anchetă, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespondente pe tip de produs pentru importurile de la producătorii chinezi care au cooperat, practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește costurile posterioare importului.

(475)

Costurile ulterioare importului menționate în considerentul de mai sus au fost calculate pe baza datelor verificate din partea a doi importatori neafiliați ai produsului în cauză.

(476)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației, exprimat ca procentaj din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, marjele medii ponderate de subcotare ale producătorilor-exportatori chinezi au fost de 20,2 %.

(477)

În urma comunicării concluziilor, un producător-exportator a solicitat informații suplimentare privind calcularea subcotării prețurilor, în cazurile în care nu era o corespondență exactă între tipul de produs exportat din RPC și tipul de produs vândut pe piața Uniunii de industria din Uniune. El a întrebat, de asemenea, dacă a fost efectuată o ajustare pentru a ține cont de diferențele fizice în acele cazuri în care s-a constatat că nu există o corespondență exactă.

(478)

În cazurile în care nu exista o corespondență exactă între tipul de produs exportat și tipul de produs vândut de industria din Uniune, Comisia a comparat tipul de produs exportat cu cel mai asemănător tip de produs vândut de industria din Uniune. În aceste cazuri s-a realizat o comparație cu cel mai asemănător tip de produs, singura diferență fiind grosimea substratului.

(479)

În cazul în care existau mai multe tipuri de produs foarte asemănătoare, Comisia a comparat tipul de produs exportat cu cel mai ieftin tip de produs vândut pe piața Uniunii, indiferent dacă acest tip de produs mai ieftin avea un substrat mai gros sau mai subțire. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio ajustare pentru a ține cont de diferențele fizice.

(480)

În temeiul articolului 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, instituțiile au examinat toți factorii și indicii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

(481)

Datele furnizate de reclamant pentru toți producătorii de OAO din Uniune, contraverificate cu alte surse disponibile și datele verificate de la producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate pentru a stabili indicatori macroeconomici, cum ar fi producția industriei din Uniune, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, vânzările captive, ocuparea forței de muncă și productivitatea.

(482)

Datele furnizate și verificate ale celor șase producători din Uniune incluși în eșantion au fost folosite în scopul stabilirii unor indicatori microeconomici, cum ar fi prețul de vânzare unitar, costul unitar de producție, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de a atrage capital, stocurile și costurile forței de muncă.

(483)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale din Uniune pentru perioada examinată.

(484)

Tabelul de mai sus arată că producția a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate. În paralel cu o scădere a cererii, producția a scăzut drastic în 2009, după care s-a redresat parțial în 2010. Deși consumul a crescut în cursul PA, volumul producției a rămas mai mult sau mai puțin la același nivel ca și în 2010.

(485)

Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Gradul de utilizare a capacității de producție a urmat tendința producției și a scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate.

(486)

În 2009, volumul vânzărilor industriei din Uniune către clienți neafiliați a scăzut drastic cu 23 %. În 2010, volumul vânzărilor a crescut cu treisprezece puncte procentuale, dar apoi a scăzut cu două puncte procentuale în cursul PA.

(487)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 2,9 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. După o creștere inițială a cotei de piață în 2009, industria din Uniune a înregistrat o scădere a acesteia în 2010 și în PA, ceea ce a avut drept rezultat o cotă de piață cu 5 puncte procentuale mai mică în cursul PA decât în 2009. Această situație s-a produs în contextul unei creșteri de peste 24 % a consumului începând din 2009 până la sfârșitul PA. Prin urmare, nu s-a putut profita de creșterea consumului, iar volumul vânzărilor și o parte a cotei de piață pierdute anterior nu au putut fi recuperate.

(488)

În timp ce consumul Uniunii a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate, iar volumul vânzărilor industriei din Uniune către părți neafiliate a scăzut cu 12 %, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 2,9 puncte procentuale, de la 56,8 % în 2008 la 53,9 % în cursul PA.

(489)

Ocuparea forței de muncă în industria din Uniune a urmat o tendință descrescătoare treptată. Astfel, numărul total de angajați din industrie, măsurat în echivalent normă întreagă (ENI) a scăzut cu 15 % în cursul perioadei examinate și a atins cel mai scăzut nivel al său în perioada de anchetă. Cu toate acestea, productivitatea a crescut cu 6 % în perioada examinată, ceea e indică faptul că industria a încercat să raționalizeze costurile de producție.

(490)

Așa cum se arată în considerentul (459), există o piață importantă pentru OAO în Uniune care este formată prin utilizarea în aval a OAO de către industria din Uniune.

(491)

S-a constatat că utilizarea captivă și vânzările captive au fost destinate transformării ulterioare chiar de către societățile respective sau de către societățile lor afiliate care se ocupă, în principal, cu materiale de construcții, adică sunt utilizatori finali de OAO.

(492)

Pe baza celor precizate anterior, s-a stabilit că utilizarea captivă și vânzările captive practicate de industria din Uniune au reprezentat 24 % din volumul total al producției în perioada de anchetă. În cursul perioadei examinate, utilizarea captivă și volumele vânzărilor conexe au scăzut cu 15 %, iar cota lor de piață a scăzut cu 8 %.

(493)

Ancheta a constatat că nu există nicio diferență semnificativă între utilizarea captivă și vânzările captive în ceea ce privește utilizarea finală a produsului. Utilizarea captivă a fost raportată de societăți în care în producția din aval a avut loc în aceeași entitate juridică, însă vânzările captive au fost vânzări către alte entități juridice afiliate cu emiterea de factură. În plus, metoda de stabilire a prețului, atât pentru utilizarea captivă, cât și pentru vânzările către părți afiliate a fost similară, adică o valoare justă (metoda „cost plus”) a produsului a fost facturată atât societăților afiliate, cât și unităților de producție interne din aval ale societăților incluse în eșantion.

(494)

Valoarea medie pe tonă a rămas stabilă în cursul perioadei examinate și a fost cu 3 % mai mică decât prețul de vânzare facturat de producătorii din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați în cursul perioadei de anchetă. Această diferență de preț nu a fost considerată semnificativă, iar evoluția prețului vânzărilor captive urmează evoluția prețului facturat clienților neafiliați.

(495)

Având în vedere că majoritatea vânzărilor captive și utilizarea captivă au fost destinate activității din aval de fabricare de materiale de construcții a producătorilor din Uniune, aceste vânzări și utilizarea captivă au fost, de asemenea, expuse indirect la concurență din partea altor actori de pe piață, inclusiv a importurilor din RPC care făceau obiectul unor subvenții. Cererea internă a unităților de producție din aval depindea de posibilitatea de a vinde produsele din aval pe piața liberă care nu era afectată de importurile de OAO care făceau obiectul unor subvenții. Astfel, se poate concluziona că volumele și cota de piață în scădere în perioada examinată s-au datorat concurenței generate de importurile din RPC care făceau obiectul unor subvenții.

(496)

Prețurile de vânzare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate. Cea mai importantă scădere, în valoare de 21 %, s-a produs în 2009 și corespundea scăderii consumului. În perioada cuprinsă între 2009 și PA, în paralel cu o creștere a consumului și a volumului vânzărilor, prețurile au înregistrat o creștere de 23 %, dar nu au ajuns la nivelul din 2008.

(497)

În paralel, costurile medii de producție și de vânzare ale produsului similar au crescut cu 6 % în cursul perioadei examinate, din cauza creșterii costului materiilor prime.

(498)

După scăderea cu 21 %, în 2009, a prețului unitar pentru clienții neafiliați, prețul unitar a reînceput să crească. În 2010 și în cursul PA, în comparație cu 2009, industria din Uniune s-a confruntat cu o creștere a costurilor și a putut să crească doar moderat prețurile pentru acoperirea lor, doar atât cât să mențină rentabilitatea la același nivel scăzut în 2010 și în perioada de anchetă. Cu toate acestea, a rezultat o nouă pierdere pentru cota de piață, deoarece prețurile importurilor din China au fost mereu mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune.

(499)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați ca procentaj din cifra de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. În 2009, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut drastic și a dus la o pierdere de 9,3 %. Începând din 2010, a început să se redreseze, dar creșterea costurilor de producție a împiedicat realizarea unui nivel considerat sănătos și viabil pentru industrie (6,7 %). Pe parcursul întregii perioade examinate, rentabilitatea a scăzut cu 61 %.

(500)

Tendința fluxului de numerar a urmat într-o oarecare măsură tendința negativă a rentabilității. Nivelul cel mai de jos a fost atins în 2010. În mod similar, randamentul investițiilor a scăzut cu 56 % de la 13,8 % în 2008 la 6 % în perioada de anchetă.

(501)

Evoluția rentabilității, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate au limitat capacitatea industriei din Uniune de a investi în activitățile proprii și i-au subminat dezvoltarea. Industria din Uniune a reușit să facă investiții substanțiale la începutul perioadei examinate, însă, ulterior, investițiile au scăzut drastic în 2009 și, per ansamblu, au scăzut cu 73 % în cursul perioadei examinate.

(502)

Având în vedere natura industriei din Uniune, care este, într-o anumită măsură, alcătuită din mari întreprinderi siderurgice multinaționale integrate, capacitatea acestor societăți de a atrage capital nu a fost afectată de rezultatele financiare slabe ale sectorului OAO.

(503)

Pentru cei șase producători din Uniune incluși în eșantion stocurile au reprezentat aproximativ 8 % din volumul producției în cursul PA. Nivelul stocurilor finale a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate. Deși ar trebui remarcat faptul că stocurile nu constituie un indicator important pentru industrie întrucât producția are loc mai ales în funcție de comenzi, principala creștere a stocurilor a avut loc între 2009 și PA și a coincis cu creșterea puternică a importurilor din RPC care făceau obiectul unor subvenții.

(504)

Costurile medii ale forței de muncă suportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au crescut cu numai 2 % în cursul perioadei examinate, adică mai puțin decât rata inflației. Ancheta a arătat că producătorii incluși în eșantion au realizat reduceri semnificative, în special în ceea ce privește cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale și, prin urmare, au depus eforturi pentru a fi mai eficienți.

(505)

Deoarece aceasta este prima procedură antisubvenție privind produsul în cauză, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping sau de subvenționare din trecut.

(506)

Toate marjele stabilite și specificate mai sus, în secțiunea referitoare la subvenții sunt net superioare nivelului de minimis. Având în vedere volumul și prețurile importurilor din RPC care fac obiectul unor subvenții, impactul marjei de subvenție reale asupra pieței Uniunii nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(507)

Ancheta a arătat că toți indicatorii de prejudiciu (cu excepția productivității) s-au deteriorat sau nu au evoluat în concordanță cu consumul în cursul perioadei examinate.

(508)

Pe parcursul perioadei examinate, în contextul scăderii consumului, volumul importurilor din RPC a crescut semnificativ. În același timp, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut în total cu 12 %, iar cota sa de piață a scăzut de la 56,8 % în 2008 la 53,9 % în cursul PA. Deși consumul s-a redresat cu 24 % din 2009 până în PA, după anul de criză economică care a afectat cererea, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut. Industria din Uniune nu a reușit să recâștige cota de piață pierdută, dată fiind expansiunea semnificativă a importurilor din RPC care fac obiectul unor subvenții pe piața Uniunii. Importurile care fac obiectul unor subvenții, vândute la prețuri reduse, s-au înmulțit în cursul perioadei examinate, subcotând în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune.

(509)

În plus, indicatorii de prejudiciu referitori la rezultatele financiare ale industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de numerar și rentabilitatea au fost grav afectați. Aceasta înseamnă că a fost compromisă capacitatea industriei din Uniune de a atrage capital și de a investi.

(510)

Date fiind argumentele de mai sus, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(511)

În conformitate cu articolul 8 alineatele (5) și (6) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile originare din RPC care fac obiectul unor subvenții au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu de așa natură încât să poată fi clasificat drept prejudiciu important. S-au examinat și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unor subvenții, care ar fi putut, în același timp, să prejudicieze industria din Uniune, pentru garantarea faptului că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unor subvenții.

(512)

Ancheta a arătat că, în cursul perioadei examinate, consumul din Uniune a scăzut cu 7 %, în timp ce volumul importurilor din RPC care fac obiectul unor subvenții a crescut cu aproximativ 49 %, cota de piața a acestora crescând și ea cu 60 % de la 9,1 % în 2008 la 14,6 % în PA. În același timp, volumul vânzărilor industriei din Uniune către părți neafiliate a scăzut cu 12 %, iar cota de piață a vânzărilor respective a scăzut cu 2,9 %, de la 56,8 % în 2008 la 53,9 % în cursul PA.

(513)

În timp ce importurile din RPC au fost și ele afectate de criza economică și au scăzut cu 68 % în 2009 față de 2008, acestea s-au redresat din 2009 până în perioada de anchetă într-un ritm foarte rapid, înregistrând o creștere de 367 % la sfârșitul perioadei de anchetă, deși consumul din Uniune a crescut cu doar 24 % în cursul perioadei respective. Scăzând prețul unitar cu 9 % în comparație cu 2008 și subcotând industria din Uniune cu până la 20,2 % în cursul perioadei de anchetă, importurile chineze și-au crescut cota de piață între 2008 și perioada de anchetă cu 60 % ajungând până la 14,6 %.

(514)

În același timp, între 2008 și perioada de anchetă, volumul vânzărilor producătorilor din Uniune către părți neafiliate a scăzut per ansamblu cu 12 %. La momentul redresării piețelor, între 2009 și perioada de anchetă, industria din Uniune a putut să își ridice volumul de vânzări către părți neafiliate cu numai 13 %, dar a pierdut o cotă de piață de 8 % beneficiind doar într-o măsură limitată de creșterea consumului. Importurile din China au beneficiat cel mai mult de pe urma redresării consumului, lăsând alți actori de pe piață mult în urmă.

(515)

Prețurile medii ale importurilor din RPC au scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate. Deși în creștere după scăderea bruscă din 2009, între 2009 și perioada de anchetă, acestea au rămas în mod constant sub nivelurile de preț percepute de industria din Uniune. Prețul unitar pentru clienții neafiliați din Uniune a scăzut cu numai 3 %, dovedind o oarecare rezistență la presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din China. Cu toate acestea, prețurile respective erau, în mod evident, menținute printr-o scădere a volumului vânzărilor și printr-o diminuare a rentabilității acelor vânzări, întrucât rentabilitatea a scăzut cu 61 % de la 6,7 % în 2008 la 2,6 % în PA.

(516)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că avântul rapid al importurilor din RPC care fac obiectul unor subvenții la prețuri care subcotează în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune a avut un rol determinant în prejudiciul important suferit de industria din Uniune, care a împiedicat industria din Uniune să beneficieze pe deplin de pe urma redresării consumului din Uniune.