15.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 214/2013 AL CONSILIULUI

din 11 martie 2013

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 și articolul 14 alineatul (1),

având în vedere propunerea prezentată de Comisia Europeană, după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

1.   MĂSURI PROVIZORII

(1)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”), prin Regulamentul (UE) nr. 845/2012 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „măsurile provizorii”) la importurile de anumite produse din oțel cu acoperire organică (OAO) originare din Republica Populară Chineză (RPC).

(2)

Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la 7 noiembrie 2011 de Eurofer (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 70 %, din producția totală a Uniunii de OAO. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește OAO, precum și prejudiciul important rezultat, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

2.   PROCEDURA ULTERIOARĂ

(3)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea măsurilor antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea provizorie”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris punctele de vedere cu privire la constatările provizorii. Părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate.

(4)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. S-au efectuat vizite de verificare suplimentare la sediile societății de mai jos:

Macrometal, Hamburg

(5)

Ulterior, toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC și a perceperii definitive a sumelor depuse sub formă de taxă provizorie (denumită în continuare „comunicarea finală”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare finală.

(6)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare, după caz.

2.1.   Perioada de anchetă

(7)

În conformitate cu considerentul (12) din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

3.   PRODUSUL VIZAT ȘI PRODUSUL SIMILAR

3.1.   Cereri de excludere a unor produse

(8)

Considerentele (19) și (20) din regulamentul provizoriu menționează primirea de către Comisie a mai multor cereri de excludere a unor produse și faptul că nu s-a ajuns la nicio concluzie în momentul publicării regulamentului provizoriu.

(9)

După comunicarea provizorie, au fost primite și analizate mai multe cereri, după cum urmează:

3.1.1.   OAO cu acoperire metalică de crom sau staniu

(10)

Un utilizator de OAO a depus o cerere pentru a exclude OAO cu un substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu din definiția produsului. Ancheta a stabilit că acoperirea metalică de crom sau staniu face ca acest tip de produs să fie diferit din punct de vedere fizic și chimic de OAO care fac obiectul anchetei. OAO cu un substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu sunt utilizate aproape exclusiv în ambalaje alimentare și industria cablurilor. De asemenea, industria din Uniune a explicat că nu intenționa să includă acest produs în definiția produsului. Din aceste motive, OAO cu un substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu au fost excluse din definiția produsului care face obiectul anchetei.

(11)

China Iron and Steel Association (denumită în continuare „CISA”), doi importatori și un utilizator au propus excluderea altor patru tipuri de produse. Aceste cereri au fost analizate și respinse conform explicațiilor de mai jos.

3.1.2.   Plăci laminate la cald cu grund de protecție, organic sau anorganic

(12)

Această cerere a fost respinsă, deoarece aceste produse nu intră sub incidența codurilor NC care fac obiectul anchetei. Vopsirea sau acoperirea este destinată numai protecției împotriva ruginii și, prin urmare, produsele respective se încadrează la codul NC 7208 și nu la codul NC 7210. Plăcile laminate la cald cu grund de protecție, organic sau anorganic, nu sunt incluse în definiția produsului și, în consecință, nu pot fi eliminate din aceasta.

3.1.3.   OAO cu grosimea substratului între 0,6 și 2,0 mm

(13)

CISA și doi importatori au solicitat excluderea OAO cu grosimea substratului între 0,6 și 2,0 mm, care reprezintă 5-10 % din importurile din China, precizând că exista o concurență directă doar între exporturile din China și producția industriei Uniunii de OAO cu grosimea substratului între 0,25 și 0,6 mm.

(14)

Această cerere a fost respinsă având în vedere faptul că atât exportatorii chinezi, cât și industria din Uniune produc și comercializează OAO cu grosimea substratului între 0,6 și 2,0 mm și că, prin urmare, aceste produse își fac concurență în mod clar. Nu s-au furnizat dovezi care să arate că OAO cu grosimea substratului de peste 0,6 mm nu concurează cu OAO cu grosimea substratului mai mică de 0,6 mm și că, prin urmare, acestea ar constitui un alt tip de produs. OAO cu grosimea substratului mai mică sau mai mare de 0,6 mm au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări finale și sunt, prin urmare, același produs.

3.1.4.   OAO cu substrat acoperit cu aliaj de aluminiu-zinc

(15)

Cei doi importatori au afirmat că numai patru producători din Uniune dispun de licență pentru producerea acestui tip de produs și că numai o singură societate îl produce efectiv. Ei au susținut, de asemenea, că acest produs diferă de OAO acoperite cu zinc în ceea ce privește caracteristicile produselor.

(16)

Această cerere a fost respinsă, deoarece cele două tipuri de produs sunt substituibile și au utilizări care se suprapun și deoarece cel puțin doi producători cooperanți din Uniune au fabricat acest tip de produs în cursul perioadei de anchetă. Trebuie remarcat faptul că doar un producător-exportator chinez cooperant a exportat acest tip de produs în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

3.1.5.   OAO cu substrat acoperit cu aliaj de zinc

(17)

Această cerere a fost respinsă deoarece, spre deosebire de declarația unui utilizator, acest produs este fabricat și comercializat în cantități semnificative de mai mulți producători din Uniune și are aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări finale ca și alte tipuri de OAO.

3.2.   Cereri de includere a unor produse

(18)

Ca urmare a comunicării provizorii, o asociație a solicitat ca OAO cu acoperire metalică de crom sau staniu, clasificate la codurile TARIC 7210122010 și 7210500010 să fie incluse în definiția produsului. Această cerere a fost respinsă, deoarece aceste coduri nu au fost incluse în plângerea inițială și produsele acoperite de aceste coduri au caracteristici fizice și tehnice diferite de produsele care fac obiectul plângerii.

3.3.   Produsul în cauză

(19)

Având în vedere acceptarea excluderii OAO cu acoperiri metalice de crom sau staniu, constatările provizorii cu privire la produsul în cauză, prezentate în considerentele (13) și (14) din regulamentul provizoriu, sunt modificate de această excludere.

(20)

Prin urmare, produsele în cauză sunt anumite produse din oțel cu acoperire organică (OAO), și anume produse laminate plate din oțeluri nealiate și aliate (cu excepția oțelului inoxidabil) care sunt vopsite, lăcuite sau acoperite cu materiale plastice, cel puțin pe o parte, cu excepția așa-numitelor panouri tip sandwich, precum cele utilizate pentru aplicații în construcții și alcătuite din două foi metalice exterioare cu un miez stabilizator din material izolant situat între acestea, cu excepția produselor cu acoperire finală pe bază de praf de zinc (vopsea cu conținut ridicat de zinc, care conține cel puțin 70 % zinc în greutate) și cu excepția produselor cu substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu, încadrate în prezent la codurile NC ex 7210 70 80, ex 7212 40 80, ex 7225 99 00, ex 7226 99 70, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”).

3.4.   Produsul similar

(21)

Având în vedere faptul că nu au fost primite observații cu privire la concluziile enunțate în considerentele (15)-(18) din regulamentul provizoriu, se confirmă constatările provizorii cu privire la produsul similar.

4.   DUMPINGUL

(22)

Mai mulți producători-exportatori chinezi au formulat observații cu privire la dumping în urma instituirii de măsuri provizorii și a comunicării constatărilor provizorii ale Comisiei către producătorii-exportatori chinezi.

4.1.   Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP)

(23)

În lipsa oricăror alte observații în ceea ce privește TEP, se confirmă considerentele (21)-(38) din regulamentul provizoriu. Niciunul dintre cele două grupuri de exportatori cooperanți din RPC care au solicitat TEP nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile pentru acordarea TEP.

4.2.   Tratamentul individual (TI)

(24)

Doi producători-exportatori din RPC au îndeplinit criteriile de acordare a TI [considerentul (40) din regulamentul provizoriu]. O altă parte a reamintit argumentele sale pentru a beneficia de TI și de examinare individuală. Într-adevăr, această parte și-a retras cererea de acordare a TEP, însă și-a menținut cererea de acordare a TI și a examinării individuale. Această cerere a fost considerată ca fiind o cerere de examinare individuală și, prin urmare, este inclusă în cererile menționate în considerentul (41) din regulamentul provizoriu. În conformitate cu articolul 9 alineatele (5) și (6) din regulamentul de bază, se aplică taxe individuale importurilor care provin de la exportatorii sau de la producătorii cărora li s-a acordat o examinare individuală, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. După cum se explică în detaliu în considerentele (26)-(31) de mai jos, cererea pentru o taxă individuală a acestei părți a fost respinsă.

(25)

În absența oricăror observații cu privire la TI, se confirmă considerentele (39) și (40) din regulamentul provizoriu.

4.3.   Examinarea individuală (EI)

(26)

Opt producători-exportatori au prezentat cereri de examinare individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Astfel cum se explică în considerentele (41) și (42) din regulamentul provizoriu, care se confirmă, un producător-exportator, și anume Union Steel China, care a solicitat acordarea TEP, a fost supus unei inspecții în cadrul examinării cererii sale de acordare a TEP.

(27)

În ceea ce privește toate celelalte cereri de examinare individuală, s-a concluzionat că examinările individuale ar reprezenta o povară inutilă și ar împiedica încheierea anchetei în timp util. În consecință, aceste cereri nu au fost acceptate.

(28)

Una dintre părți a susținut că cererea sa nu poate fi considerată împovărătoare din punct de vedere administrativ deoarece, după etapa provizorie, serviciile Comisiei au la dispoziție încă șase luni înainte de concluzia definitivă. De asemenea, în cadrul unor proceduri recente, serviciile Comisiei au acordat examinarea individuală după etapa provizorie.

(29)

O altă parte, deja menționată în considerentul (24) de mai sus, a susținut că ar trebui să i se acorde o examinare individuală, deoarece a furnizat informațiile necesare în termenele stabilite și deoarece examinarea individuală a fost deja acordată unui alt producător-exportator, și anume Union Steel China.

(30)

Deciziile de acceptare sau nu a examinărilor individuale sunt luate de la caz la caz, ținând cont de numărul de cereri depuse și de timpul disponibil pentru a evalua aceste cereri. În acest caz, având în vedere numărul de cereri depuse, timpul limitat avut la dispoziție după examinarea producătorilor-exportatori incluși în eșantion și a cererii de acordare a TEP pentru producătorul-exportator care nu a fost inclus în eșantion și termenele procedurale care trebuie respectate, s-a luat decizia că aceste cereri nu pot fi acceptate, astfel cum se menționează în considerentul (27) de mai sus.

(31)

Astfel cum s-a explicat în considerentul (41) din regulamentul provizoriu, circumstanțele au fost diferite în ceea ce privește Union Steel China deoarece această societate a făcut deja obiectul unei inspecții în cadrul examinării cererii sale de acordare a TEP.

4.4.   Valoarea normală

4.4.1.   Țara analogă

(32)

Nu au fost primite alte observații privind alegerea Canadei ca țară analogă. Prin urmare, considerentele (43)-(49) din regulamentul provizoriu se confirmă.

4.4.2.   Stabilirea valorii normale

(33)

Valoarea normală a fost calculată pe baza datelor furnizate de unicul producător care a cooperat din țara analogă (și anume Canada). Astfel, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor vânzărilor pe piața internă și a valorii normale construite a unui producător canadian de produs similar, astfel cum se explică în considerentele (50)-(55) din regulamentul provizoriu.

(34)

În urma comunicării provizorii, doi producători-exportatori chinezi au afirmat că informațiile necesare referitoare la valoarea normală din țara analogă nu au fost furnizate de Comisie, în special în ceea ce privește diferitele tipuri de produse, comparabilitatea produselor, reprezentativitatea și ajustările.

(35)

Aceste afirmații au fost parțial acceptate. Comisia a furnizat producătorilor-exportatori chinezi toate informațiile relevante privind datele utilizate pentru a calcula valoarea normală care au putut fi puse la dispoziție fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 19 din regulamentul de bază, și anume garantând, în același timp, faptul că toate datele confidențiale furnizate de unicul producătorul canadian sunt tratate ca atare și nu sunt divulgate altor părți. Informațiile furnizate către producătorii-exportatori le-au permis să înțeleagă metodologia utilizată în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din regulamentul de bază. Cu toate acestea, s-a constatat că ar putea fi furnizate date mai detaliate pentru fiecare tip de produs prin utilizarea de intervale, pentru a respecta confidențialitatea datelor. Astfel de date au fost furnizate în comunicarea finală. În plus, au fost furnizate informații mai detaliate cu privire la motivul pentru care unele tipuri de produse nu au fost considerate reprezentative și cu privire la nivelul de ajustări ale valorii normale.

(36)

În urma comunicării finale, una dintre părți a recunoscut că într-adevăr au fost furnizate date mai detaliate, dar a susținut că încă lipseau unele date, în special în ceea ce privește nivelul costului de producție utilizat pentru a construi valoarea normală pentru tipurile de produse care nu au fost vândute pe piața internă.

(37)

Pentru tipurile de produse care nu au fost vândute pe piața internă, costul de producție al celor mai apropiate tipuri de produse a fost utilizat ca bază și ajustat, după caz. Deși produsele nu erau identice cu cele exportate de producătorii-exportatori chinezi, acestea erau foarte apropiate de tipurile de produse vândute de producătorii-exportatori chinezi, deoarece în general numai grosimea stratului de acoperire organică era diferită. În consecință, diferențele privind costurile de producție au fost considerate minore.

(38)

Astfel cum a recunoscut partea respectivă în declarația sa, Comisia a oferit în comunicarea finală date mai detaliate prezentate sub formă de intervale, inclusiv datele referitoare la costurile de producție, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profitul în țara analogă, utilizate la construirea valorii normale, datele referitoare la nivelul general de ajustări aplicate valorii normale, datele privind valoarea normală finală pentru fiecare grup de tipuri de produse, datele privind reprezentativitatea și natura și efectele ajustărilor aplicate valorii normale.

(39)

Așa cum rezultă din cele de mai sus, comunicarea finală, efectuată în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 20 din regulamentul de bază, a permis părților interesate să înțeleagă în detaliu metodologia utilizată în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din regulamentul de bază, iar toate părțile au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la comunicarea finală. În consecință, s-a concluzionat că respectiva comunicare a fost completă și că drepturile de apărare ale părților interesate au fost pe deplin respectate.

(40)

Una dintre părți a afirmat că nu a fost explicată sursa privind costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profitul în cazurile în care a fost construită valoarea normală. Cu toate acestea, în considerentul (55) din regulamentul provizoriu se explică faptul că, în cazurile în care valoarea normală a trebuit să fie construită, au fost utilizate costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale producătorului canadian și marja de profit a producătorului canadian pentru tipurile de produs care s-au dovedit a fi profitabile. În conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profitul se bazează pe costurile verificate și pe vânzările verificate de pe piața internă, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, ale producătorului din țara analogă.

(41)

În baza celor prezentate mai sus, se confirmă considerentele (50)-(55) din regulamentul provizoriu.

4.5.   Prețul de export

(42)

În absența oricăror observații, se confirmă considerentul (56) din regulamentul provizoriu.

4.6.   Comparația

(43)

Două părți au afirmat că Comisia nu a furnizat suficiente informații cu privire la comparabilitatea tipurilor de produse și la reprezentativitatea acestora la nivel de tip de produs.

(44)

Astfel cum se explică în considerentul (35) de mai sus, Comisia a furnizat producătorilor-exportatori chinezi toate datele relevante care au putut fi furnizate, având în vedere dispozițiile referitoare la confidențialitate din regulamentul de bază. Informații mai detaliate pe tip de produs au fost într-adevăr furnizate ca urmare a acestei cereri depuse ulterior comunicării provizorii, inclusiv motivele pentru care s-a constatat că anumite tipuri de produse nu sunt reprezentative și, prin urmare, valoarea normală a trebuit să fie construită.

(45)

În urma vizitei de verificare la producătorul canadian din țara analogă, valorile normale pentru anumite tipuri de produs au fost ajustate în jos pentru a reflecta diferențele privind caracteristicile fizice, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază, în principal deoarece s-a constatat că acoperirea organică utilizată de producătorul canadian pentru unele tipuri de produse a fost de o calitate diferită față de cea utilizată de producătorii-exportatori chinezi. Aceste ajustări au avut ca rezultat o valoare normală mai scăzută pentru tipurile de produs în cauză.

(46)

O parte a solicitat valorile fiecărei ajustări efectuate la valoarea normală. Pentru a respecta confidențialitatea datelor furnizate de producătorul canadian, datele respective nu au putut fi comunicate. Cu toate acestea, procentajul total al ajustărilor a fost furnizat în comunicarea finală, ceea ce demonstrează că impactul ajustărilor a fost minor.

(47)

Astfel cum se precizează în considerentul (37) de mai sus, în cazul oricăror diferențe constatate, tipurile de produs vândute pe piața internă erau totuși foarte apropiate de tipurile de produs vândute de producătorii-exportatori chinezi. Aceste tipuri de produs au fost considerate similare în ceea ce privește calitatea oțelului, lățimea substratului și grosimea substratului utilizat, precum și în ceea ce privește tipul și masa acoperirii metalice utilizate.

(48)

După caz, a fost aplicată o ajustare pentru a reflecta diferențele privind caracteristicile fizice, astfel cum prevede considerentul (45) de mai sus, ca urmare a unei diferențe în ceea ce privește calitatea acoperirii organice utilizate pentru unele tipuri de produs. Pentru a evalua valoarea de piață a diferenței, a fost luată în considerare diferența de cost mediu față de tipul de produs cel mai apropiat, precum și prețurile de pe piața internațională.

(49)

Aceeași parte a întrebat dacă costurile de transport și costurile de asigurare au fost incluse în costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale. Ar trebui precizat că, deoarece comparația s-a făcut pe bază franco fabrică, aceste costuri nu au fost incluse.

(50)

Una dintre părți a afirmat că cererea sa pentru o ajustare în ceea ce privește valoarea a trei facturi ar fi trebuit să fie luată în considerare, precum și o tranzacție specifică de vânzare de care nu s-a ținut cont. Această cerere se referă la o compensare plătită unui client în legătură cu vânzări efectuate înainte de perioada de anchetă, dar care au fost tratate ca o reducere la valoarea acestor trei facturi emise în cursul perioadei de anchetă, ceea ce a avut ca rezultat o valoare scăzută în mod artificial a acestor facturi. Cererea societății a fost acceptată. Ajustarea solicitată a fost efectuată și tranzacția de vânzare, care a fost omisă în mod eronat, a fost inclusă în calculul prețului de export.

(51)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentul (57) din regulamentul provizoriu.

4.7.   Marja de dumping

(52)

În absența oricăror observații în această privință, se confirmă metodologia descrisă în considerentele (58) și (59) din regulamentul provizoriu.

(53)

În urma comunicării provizorii, Comisia a fost informată că unele societăți comerciale, care nu au fabricat produsul în cauză, au fost menționate în partea dispozitivă a regulamentului. Aceste societăți comerciale au fost eliminate din partea dispozitivă și numai producătorii-exportatori sunt menționați în prezent.

(54)

Luând în considerare ajustarea valorii normale și o ajustare foarte mică a prețului de export, astfel cum prevăd considerentele (45) și (50) de mai sus, precum și în absența oricăror alte observații, marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Numele societății

Marja de dumping (%)

Zhangjiagang Panhua Steel Strip Co., Ltd, Chongqing Wanda Steel Strip Co., Ltd, și Zhangjiagang Free Trade Zone Jiaxinda International Trade Co., Ltd

60,9

Zhejiang Huadong Light Steel Building Material Co. Ltd și Hangzhou P.R.P.T. Metal Material Company Ltd

48,9

Union Steel China

50,9

Alte societăți cooperante

55,0

Societăți care nu au cooperat

68,1

(55)

Pe baza datelor prezentate în considerentul (60) din regulamentul provizoriu, marja de dumping definitivă la scară națională pentru RPC a fost stabilită prin utilizarea celei mai ridicate marje de dumping stabilite pentru tipurile de produs reprezentative ale producătorilor-exportatori. Ținând seama de ajustarea valorii normale, astfel cum prevede considerentul (45) de mai sus, de taxele compensatorii care rezultă din subvențiile la export instituite asupra aceluiași produs, în cadrul procedurii antisubvenție desfășurate în paralel și în absența oricăror altor observații, marja de dumping la nivel național este stabilită la 68,1 % din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

5.   PREJUDICIUL

5.1.   Producția din Uniune și industria din Uniune

(56)

În lipsa altor observații cu privire la producția din Uniune, se confirmă considerentele (63) și (64) din regulamentul provizoriu.

5.2.   Piața Uniunii

(57)

În absența altor observații privind piața Uniunii, se confirmă considerentele (65)-(69) din regulamentul provizoriu.

5.3.   Consumul din Uniune

(58)

În urma publicării regulamentului provizoriu, unele părți interesate au atras atenția asupra unor neconcordanțe în datele publicate privind prejudiciul. Comisia a reexaminat datele și a revizuit după caz datele referitoare la industria din Uniune și la piața Uniunii. Deși revizuirile menționate au avut ca rezultat modificarea unor cifre cu privire la anumiți ani, tendințele și, prin urmare, concluziile privind aceste date rămân în ansamblu neschimbate.

(59)

După revizuirea explicată mai sus, evoluția consumului total al Uniunii este după cum urmează:

 

2008

2009

2010

PA

Consum (tone)

5 197 716

3 879 380

4 548 528

4 811 310

Indice (2008 = 100)

100

75

88

93

(60)

Consumul total de pe piața Uniunii a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate. Între 2008 și 2009 s-a înregistrat o scădere de aproximativ 25 %, în principal ca urmare a efectelor negative globale ale crizei economice, în special asupra industriei construcțiilor. După aceea, nivelul consumului a început să se redreseze și a crescut cu 18 puncte procentuale între 2009 și PA, însă cu toate acestea s-a situat sub nivelul inițial din 2008.

(61)

În lipsa observațiilor cu privire la consumul din Uniune, se confirmă considerentele (70)-(72) din regulamentul provizoriu.

5.4.   Importurile în Uniune și cota de piață

(62)

Importurile în Uniune din RPC au cunoscut următoarea evoluție în cursul perioadei examinate. Procentajele cotei de piață s-au modificat în urma schimbărilor cifrelor privind consumul:

 

2008

2009

2010

PA

Volumul importurilor din RPC (tone)

472 988

150 497

464 582

702 452

Indice (2008 = 100)

100

32

98

149

Cota de piață (%)

9,1

3,9

10,2

14,6

Indice (2008 = 100)

100

43

112

160

Sursă:

Eurostat

(63)

Modificarea datelor privind consumul prezentate mai sus a avut ca rezultat schimbarea procentajului cotei de piață a importurilor din RPC față de datele publicate în regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, tendința rămâne neschimbată. Cota de piață a importurilor din RPC a crescut semnificativ de la 9,1 % la 14,6 % între începutul și sfârșitul perioadei examinate. După o scădere în 2009, reflectând scăderea puternică a consumului din cauza crizei economice, importurile s-au redresat într-un ritm foarte rapid, cota de piață redresându-se pe parcursul unui an la nivelul din 2008, adică la nivelurile de dinaintea crizei economice, iar apoi, către sfârșitul PA, aceasta a depășit în mod semnificativ nivelurile respective.

5.4.1.   Prețurile importurilor și subcotarea prețului

(64)

În urma comunicării, un producător-exportator a solicitat informații suplimentare privind calcularea subcotării prețurilor acolo unde nu exista o corespondență exactă între tipul de produs exportat din RPC și tipul de produs vândut pe piața Uniunii de către industria din Uniune. Acesta au solicitat, de asemenea, informații cu privire la aplicarea sau nu a unei ajustări pentru diferențe fizice în cazul în care s-a constatat că nu există o corespondență exactă.

(65)

Dacă nu a existat o corespondență exactă între tipul de produs exportat și tipul de produs comercializat de industria din Uniune, Comisia a comparat tipul de produs exportat cu cel mai apropiat tip de produs comercializat de industria din Uniune. În aceste cazuri, s-a efectuat o comparație cu tipul de produs cu caracteristici foarte apropiate, singura diferență fiind grosimea substratului.

(66)

Dacă au existat mai multe tipuri de produse cu caracteristici foarte apropiate, Comisia a comparat tipul de produs exportat cu tipul de produs cel mai ieftin vândut pe piața Uniunii, indiferent dacă acest tip de produs mai ieftin a avut un substrat mai gros sau mai subțire. Prin urmare, nicio ajustare pentru diferențe fizice nu a fost considerată necesară.

(67)

În absența altor observații privind prețurile importurilor și subcotarea prețurilor, se confirmă considerentele (78)-(81) din regulamentul provizoriu.

6.   SITUAȚIA ECONOMICĂ A INDUSTRIEI UNIUNII

6.1.   Observații preliminare

(68)

În absența comentariilor privind observațiile preliminare referitoare la situația economică a industriei din Uniune, nu sunt afectate concluziile din considerentele (82)-(85).

6.2.   Date legate de industria Uniunii în ansamblu (indicatori macroeconomici)

(69)

În urma comunicării provizorii din considerentele (86)-(92), Comisia a actualizat sursele de date pe care s-au bazat aceste constatări. Această actualizare nu a schimbat în mod semnificativ indicatorii publicați în regulamentul provizoriu și nici tendințele pe care s-a bazat analiza prejudiciului efectuată de Comisie. Datele actualizate sunt publicate mai jos:

6.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2008

2009

2010

PA

Volumul producției (tone)

4 447 780

3 514 965

3 992 209

4 018 310

Indice (2008 = 100)

100

79

90

90

Capacitatea de producție (tone)

6 007 536

6 128 301

6 099 587

5 923 311

Indice (2008 = 100)

100

102

102

99

Gradul de utilizare a capacității de producție (%)

74

57

65

68

Indice (2008 = 100)

100

77

88

92

Sursă:

Plângere, răspunsuri la chestionar

(70)

Întrucât datele s-au modificat ușor, tendințele și concluziile enunțate în considerentele (87) și (88) din regulamentul provizoriu nu sunt afectate și, prin urmare, acestea se confirmă. Producția a scăzut drastic în 2009, s-a redresat parțial în 2010 și a rămas stabilă în PA, însă sub nivelurile înregistrate în 2008. Capacitatea de producție a rămas constantă în cursul perioadei examinate, în timp ce gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut, urmând tendința producției.

6.2.2.   Volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea

 

2008

2009

2010

PA

Volumul vânzărilor (tone)

2 951 468

2 280 304

2 643 923

2 592 540

Indice (2008 = 100)

100

77

90

88

Cota de piață (%)

56,8

58,8

58,1

53,9

Indice (2008 = 100)

100

104

102

95

Sursă:

Plângere, răspunsuri la chestionar

(71)

În 2009, volumul vânzărilor industriei din Uniune către clienți neafiliați a scăzut drastic cu 23 %. În 2010, volumul vânzărilor a crescut cu 13 puncte procentuale, însă a scăzut apoi cu două puncte procentuale în PA. Prin urmare, se confirmă concluziile prezentate în considerentele (90) și (91) din regulamentul provizoriu.

6.2.3.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2008

2009

2010

PA

Ocuparea forței de muncă (ENI)

7 088

6 470

6 097

6 046

Indice (2008 = 100)

100

91

86

85

Productivitatea (tone/ENI)

627

543

655

665

Indice (2008 = 100)

100

87

104

106

Sursă:

Plângere, răspunsuri la chestionar, Eurofer

(72)

Întrucât datele s-au modificat puțin, se confirmă concluziile privind ocuparea forței de muncă, astfel cum prevede considerentul (92) din regulamentul provizoriu.

6.3.   Date privind producătorii din Uniune incluși în eșantion (indicatori microeconomici)

(73)

În urma comunicării provizorii din considerentele (93)-(108), Comisia a actualizat sursele de date pe care s-au bazat aceste constatări. Această actualizare nu a schimbat în mod semnificativ indicatorii publicați în regulamentul provizoriu și nici tendințele pe care s-a bazat analiza prejudiciului efectuată de Comisie. Datele actualizate sunt publicate mai jos:

6.3.1.   Prețurile unitare medii ale producătorilor reprezentativi din Uniune

(74)

După scăderea prețului unitar pentru clienții neafiliați cu 21 % în 2009 și pierderea aferentă, prețul unitar a început să se redreseze. În 2010 și în PA, industria din Uniune s-a confruntat cu o creștere a costurilor și a putut să crească doar moderat prețurile pentru acoperirea lor, doar atât cât să mențină rentabilitatea la același nivel în 2010 și perioada de anchetă. Cu toate acestea, acest lucru a avut ca rezultat o nouă scădere a cotei de piață, deoarece prețurile de import din China au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune.

 

2008

2009

2010

PA

Prețul unitar în UE către clienți neafiliați (EUR/tonă)

1 023

805

911

994

Indice (2008 = 100)

100

79

89

97

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

925

884

893

978

Indice (2008 = 100)

100

95

97

106

Sursă:

Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor incluși în eșantion.

6.3.2.   Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, rentabilitatea investiției

(75)

Acest tabel este inclus pentru facilitarea consultării, deoarece datele și, prin urmare, concluziile extrase pe baza acestora nu s-au schimbat.

 

2008

2009

2010

PA

Rentabilitatea vânzărilor în UE către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri a vânzărilor)

6,7

–9,3

2,8

2,6

Indice (2008 = 100)

100

– 138

41

39

Fluxul de lichidități (EUR)

328 190 880

211 298 356

152 030 083

204 650 414

Indice (2008 = 100)

100

64

46

62

Investiții (EUR)

55 717 957

4 537 128

12 530 132

15 302 264

Indice (2008 = 100)

100

8

22

27

Rentabilitatea investiției (%)

13,8

–13,9

5,9

6

Indice (2008 = 100)

100

– 101

43

44

Sursă:

Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor incluși în eșantion.

6.3.3.   Stocuri

(76)

Tabelul de mai jos este reluat pentru facilitarea consultării, deoarece datele și, prin urmare, concluziile extrase pe baza acestora nu s-au schimbat.

 

2008

2009

2010

PA

Stocuri finale (tone)

116 852

97 533

124 848

130 593

Indice (2008 = 100)

100

83

107

112

Sursă:

Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor incluși în eșantion.

6.3.4.   Ocuparea forței de muncă, salariile și productivitatea

(77)

Tabelul de mai jos este reluat pentru facilitarea consultării, deoarece datele și, prin urmare, concluziile extrase pe baza acestora nu s-au schimbat.

Costul mediu al forței de muncă per angajat (EUR, producătorii din UE incluși în eșantion)

60 959

57 892

58 637

62 347

Indice (2008 = 100)

100

95

96

102

Sursă:

Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor incluși în eșantion.

6.3.5.   Utilizarea captivă și vânzările captive

 

2008

2009

2010

PA

Utilizarea captivă și vânzările captive (tone)

1 135 987

914 412

986 386

970 757

Indice (2008 = 100)

100

80

87

85

Cota de piață (%)

22

24

22

20

Indice (2008 = 100)

100

108

99

92

Sursă:

Plângere și răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor incluși în eșantion.


 

2008

2009

2010

PA

Utilizarea captivă și vânzările captive (EUR/tonă)

962

802

901

965

Indice (2008 = 100)

100

83

94

100

Sursă:

Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor incluși în eșantion.

(78)

În ciuda corectării datelor publicate în regulamentul provizoriu, constatările privind utilizarea captivă și vânzările captive rămân neschimbate. Valoarea medie pe tonă a vânzărilor captive a rămas stabilă pe parcursul perioadei examinate și a fost cu 3 % mai mică decât prețul de vânzare către clienți neafiliați, în cursul PA, al producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

6.4.   Concluzie cu privire la prejudiciu

(79)

Pe baza informațiilor de mai sus, se confirmă constatările provizorii stabilite în considerentele (110)-(113) din regulamentul provizoriu.

(80)

În urma publicării regulamentului provizoriu, două părți au intervenit și au afirmat că datele mai recente sunt mai pertinente în ceea ce privește determinarea prejudiciului, iar Comisia nu ar fi trebuit să ia anul 2008 ca punct de plecare al analizei prejudiciului, ci ar fi trebuit să utilizeze mai degrabă anul 2009. Acestea au afirmat că, din jurisprudența OMC, reiese faptul că datele mai recente sunt mai relevante pentru determinarea prejudiciului decât datele istorice și că rezultatele unei comparații a situației de la început și de la sfârșit depind foarte mult de anii utilizați, deoarece un decalaj de un an poate genera un rezultat diferit. O comparație între 2009 și sfârșitul PA prezintă, prin urmare, o evoluție diferită față de o comparație între începutul perioadei examinate și sfârșitul PA.

(81)

Acest argument nu a fost acceptat. Perioada examinată a fost definită în conformitate cu practica obișnuită și cu recomandările OMC, și anume o perioadă obiectivă de trei până la patru ani care se încheie la sfârșitul perioadei de anchetă, care este la rândul său o perioadă de 12 luni care se încheie cât mai aproape de data de deschidere.

(82)

Chiar dacă perioada examinată ar fi început în 2009, constatarea privind prejudiciul important ar rămâne valabilă. Industria din Uniune nu și-a atins obiectivul de profit ca urmare a creșterii importurilor pe parcursul perioadei, în pofida creșterii volumului de producție, a volumului vânzărilor și a sporirii productivității. Întrucât consumul a crescut după 2009, această creștere a fost alimentată de importurile din China, și nu de către industria din Uniune, care a pierdut din cota de piață începând din 2009 până la sfârșitul PA.

7.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

7.1.   Efectul importurilor care fac obiectul dumpingului

(83)

În absența oricăror observații, se confirmă constatările provizorii menționate în considerentele (115)-(119) din regulamentul provizoriu.

7.2.   Efectul altor factori

7.2.1.   Importurile din țări terțe

Țară

 

2008

2009

2010

PA

Coreea de Sud

Volum (tone)

228 123

226 568

173 935

237 164

 

Indice (2008 = 100)

100

99

76

104

 

Cota de piață (%)

4,4

5,8

3,8

4,9

 

Indice (2008 = 100)

100

133

87

112

 

Preț mediu

901

727

846

903

 

Indice (2008 = 100)

100

81

94

100

India

Volum (tone)

159 999

149 138

155 384

141 391

 

Indice (2008 = 100)

100

93

97

88

 

Cota de piață (%)

3,1

3,8

3,4

2,9

 

Indice (2008 = 100)

100

125

111

95

 

Preț mediu

932

667

773

824

 

Indice (2008 = 100)

100

72

83

88

Alte țări

Volum (tone)

249 151

158 461

124 319

167 007

 

Indice (2008 = 100)

100

64

50

67

 

Cota de piață (%)

4,8

4,1

2,7

3,5

 

Indice (2008 = 100)

100

85

57

72

 

Preț mediu

951

809

924

955

 

Indice (2008 = 100)

100

85

97

100

Totalul tuturor țărilor terțe, cu excepția RPC

Volum (tone)

637 274

534 167

453 637

545 562

 

Indice (2008 = 100)

100

84

71

86

 

Cota de piață (%)

12,3

13,8

10,0

11,3

 

Indice (2008 = 100)

100

112

81

92

 

Preț mediu

929

735

842

898

 

Indice (2008 = 100)

100

79

91

97

Sursă:

Eurostat

(84)

Având în vedere schimbările minore aduse datelor privind industria din Uniune, acestea au afectat de asemenea, în mică măsură, datele privind cotele de piață ale importurilor din țări terțe.

(85)

Unele părți interesate au contestat decizia Comisiei de a deschide o anchetă numai în ceea ce privește China, și nu și în ceea ce privește India și Coreea de Sud, deși volumul importurilor și evoluția prețurilor coincid cu cele ale RPC.

(86)

Astfel cum precizează considerentele (120)-(122) din regulamentul provizoriu, volumul importurilor din India a scăzut în cursul perioadei examinate, iar importurile din Coreea de Sud au crescut cu numai 4 %. Prețurile importurilor din India au scăzut cu 12 %, iar prețurile importurilor din Coreea de Sud au rămas stabile, însă tot timpul au fost mai ridicate decât prețurile importurilor din China. Prin urmare, argumentul se respinge, deoarece Comisia nu a primit nicio dovadă sau afirmație referitoare la vreun dumping sau prejudiciu rezultat, cauzat de aceste țări.

(87)

Prin urmare, se confirmă constatările prezentate în considerentele (120)-(122) din regulamentul provizoriu.

7.2.2.   Performanța la export a industriei Uniunii

 

2008

2009

2010

PA

Exporturi, Eurostat (tone)

669 790

612 204

580 477

605 760

Indice (2008 = 100)

100

91

87

90

Preț mediu (EUR/tonă)

1 068

937

995

1 092

Indice (2008 = 100)

100

88

93

102

Exporturi ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

53 542

46 516

48 102

46 228

Indice (2008 = 100)

100

87

90

86

Preț de vânzare mediu (EUR/tonă)

1 086

826

984

1 132

Indice (2008 = 100)

100

76

91

104

Sursă:

Eurostat și răspunsuri la chestionar verificate

(88)

În absența oricăror observații privind performanța la export a industriei din Uniune, se confirmă constatările din considerentele (123)-(124).

7.2.3.   Importurile originare din RPC efectuate de industria din Uniune

(89)

Unele părți au continuat să afirme că, spre deosebire de ceea ce prevede considerentul (125) din regulamentul provizoriu, volumul importurilor din RPC ale industriei din Uniune au reprezentat până la 40 % din importurile totale din RPC. Nu s-a furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații, iar aceasta nu a putut fi confirmată. Prin urmare, afirmația se respinge.

(90)

În urma comunicării finale, un importator a susținut că industria din Uniune a importat cantități mari din produsul în cauză din RPC și a utilizat datele sale privind revânzările pentru a demonstra acest lucru.

(91)

Faptul că industria din Uniune a importat cantități de produs în cauză din RPC nu este pus la îndoială. Cu toate acestea, chiar dacă se utilizează datele importatorului, volumul în cauză reprezintă mai puțin de 1 % din importurile totale din RPC și, prin urmare, este neglijabil. Astfel cum se menționează în considerentul (125) din regulamentul provizoriu, importurile din RPC ale industriei din Uniune au fost de 2-3 % din totalul importurilor în cursul perioadei de anchetă.

(92)

Prin urmare, se confirmă constatările din considerentul (125) din regulamentul provizoriu.

7.2.4.   Utilizarea captivă și vânzările captive

(93)

În urma comunicării finale, CISA a susținut din nou că industria din Uniune a pus la dispoziția societăților afiliate din aval OAO la prețuri subvenționate, care au putut practica prețuri subcotate față de concurenții lor din segmentul din aval. Cu toate acestea, nu a fost furnizată nicio dovadă pentru a schimba concluzia Comisiei din considerentul (127) din regulamentul provizoriu, și anume că diferența de preț dintre vânzările afiliate și neafiliate a fost mică (2 %) și că aceasta nu a reprezentat un caz de prejudiciu autoprovocat.

(94)

De asemenea, CISA a contestat datele privind costul de producție al OAO și, prin extindere, prețul OAO către părțile afiliate. Având în vedere prețul de vânzare al bobinelor galvanizate prin imersie la cald, o materie primă utilizată la fabricarea OAO, CISA afirmă că costul de producție al OAO în perioada de anchetă nu putea depăși 900 EUR/tonă.

(95)

Deși Comisia nu contestă datele furnizate de CISA în ceea ce privește costul de producție al bobinelor galvanizate prin imersie la cald, costul de producție al OAO a fost verificat pentru toți producătorii din Uniune incluși în eșantion. Comisia este convinsă că costul total al producției (materii prime, prelucrare, acoperire, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, costurile de finanțare etc.) este astfel cum prevede considerentul (74) de mai sus.

(96)

CISA a mai afirmat că vânzarea OAO către părți afiliate se face în pierdere și, prin urmare, aceasta reprezintă o cauză a prejudiciului suferit de industria din Uniune. Aceasta se bazează pe o comparație între costul total de producție (978 EUR/tonă) în raport cu prețul mediu al vânzărilor către părți afiliate (965 EUR/tonă).

(97)

Întrucât este corect că o simplă comparație matematică ar sugera că vânzările către părți afiliate au fost efectuate în pierdere, aceasta ar presupune că industria din Uniune ar avea același nivel de costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale privind vânzările atât pentru vânzările captive, cât și pentru vânzările către părți neafiliate. Astfel cum se menționează în considerentul (105) din regulamentul provizoriu, vânzările către părțile afiliate au fost realizate pe bază de „cost plus” și, prin urmare, industria din Uniune și-a recuperat costurile pentru aceste vânzări.

(98)

În absența altor observații cu privire la acest punct, se confirmă constatările din considerentele (126) și (127) din regulamentul provizoriu.

7.2.5.   Criza economică

(99)

După expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor privind comunicarea finală, o parte interesată a anunțat închiderea unei instalații de producție din Belgia și faptul că o situație de forță majoră a generat dificultăți producției normale și transportului de la alte instalații situate în Belgia. Partea interesată a susținut că aceasta demonstrează lipsa securității aprovizionării cu OAO în UE și reprezintă un motiv pentru a permite importatorilor și utilizatorilor de a-și procura în mod liber OAO din UE și din China.

(100)

Aceste argumente se resping. Având în vedere faptul că rata de utilizare a capacității în UE este scăzută, nu este vorba de o problemă de aprovizionare, deoarece industria din Uniune dispune de o capacitate disponibilă adecvată. În orice caz, instalațiile închise din Belgia nu au fabricat OAO. Securitatea aprovizionării este, desigur, importantă, însă taxele propuse în acest caz nu sunt destinate să stopeze furnizarea OAO din China, ci numai să prevină ca aceste furnizări să facă obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(101)

În absența altor observații cu privire la acest punct, se confirmă constatările din considerentele (128) și (129) din regulamentul provizoriu.

7.2.6.   Supracapacitatea structurală

(102)

Unele părți au afirmat în continuare că producătorii din Uniune dispuneau de o supracapacitate structurală, depășind consumul total din Uniune. Afirmația a fost făcută într-un stadiu timpuriu și a fost abordată în considerentele (130) - (132) din regulamentul provizoriu. În absența altor elemente de probă în acest sens, se confirmă concluzia din aceste considerente.

7.2.7.   Creșterea costului de producție

(103)

Unele părți au făcut afirmații suplimentare conform cărora o sursă de prejudiciu pentru producătorii din Uniune a fost o creștere a costului lor de producție în cursul perioadei examinate. Datele de mai sus arată că, în medie, costul de producție a crescut cu doar 6 %. În absența importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, industria din Uniune ar fi trebuit să poată transmite această creștere clienților săi, însă prețurile au scăzut cu 3 %. Afirmația conform căreia costul de producție a fost o cauză a prejudiciului este, prin urmare, respinsă.

7.3.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(104)

Pe baza afirmațiilor de mai sus, se mențin constatările provizorii enunțate în considerentele (133)-(136) din regulamentul provizoriu, și anume faptul că importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. De asemenea, se confirmă constatările provizorii privind efectul celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune: acești factori nu sunt de o asemenea natură încât să contrazică legătura de cauzalitate stabilită între importurile din RPC care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

8.   INTERESUL UNIUNII

8.1.   Industria Uniunii

(105)

Nu s-au primit noi observații sau informații privind interesul producătorilor din Uniune după comunicarea provizorie. Prin urmare, se confirmă considerentele (138)-(143) din regulamentul provizoriu în ceea ce privește interesul acestor părți interesate.

8.2.   Importatori, comercianți și utilizatori

(106)

Au fost primite observații din partea importatorilor și a altor părți interesate în urma comunicării finale, însă nu au fost primite observații sau informații noi cu privire la interesul importatorilor, comercianților sau utilizatorilor. Prin urmare, se confirmă constatările provizorii din considerentele (144)-(152) din regulamentul provizoriu în ceea ce privește interesul acestor părți.

8.3.   Concluzie privind interesul Uniunii

(107)

Având în vedere cele menționate mai sus, se confirmă constatările provizorii privind interesul Uniunii, și anume faptul că nu există motive incontestabile care să împiedice instituirea de măsuri definitive asupra importurilor de OAO originare din RPC.

9.   MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

9.1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(108)

În urma comunicării provizorii, două părți interesate au afirmat că datele furnizate nu oferă informații suficiente și explicarea metodei de calcul a marjelor de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. Astfel cum se explică în comunicarea provizorie, unele valori nu au fost dezvăluite din motive de confidențialitate, deoarece modelul în cauză a fost fabricat în exclusivitate de unul sau doi producători din Uniune. În etapa comunicării finale, au fost comunicate intervale pentru aceste modele.

(109)

De asemenea, părțile interesate au contestat utilizarea valorii de 6,7 % ca țintă a profitului pentru industria din Uniune pentru a calcula marja de prejudiciu. Acestea au susținut că un asemenea profit este supraevaluat și nerealist având în vedere contextul economic actual și că 2008 nu a fost un an reprezentativ pentru rentabilitate, deoarece a fost un an excepțional pentru industria siderurgică.

(110)

Afirmația se respinge. În primul rând, rentabilitatea pentru OAO înainte de 2008 a fost de fapt mai ridicată decât în 2008, ceea ce contrazice afirmația că 2008 este un an excepțional. În al doilea rând, profitul țintă este profitul care poate fi obținut în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. 2008 a fost ultimul an în care efectele complete ale importurilor care fac obiectul unui dumping nu au fost încă resimțite de industria din Uniune și, prin urmare, reprezintă o bază adecvată pentru stabilirea profitului țintă.

(111)

În urma comunicării finale, părțile interesate au contestat din nou utilizarea valorii de 6,7 % ca țintă de profit pentru industria din Uniune și descrierea anului 2008 ca un an reprezentativ pentru rentabilitate. Acest argument se respinge, având în vedere faptul că nu au fost furnizate dovezi în ceea ce privește valoarea potențială a profitului industriei din Uniune în 2008, în absența crizei financiare. În plus, argumentul acestora potrivit căruia profitul realizat de industria din Uniune în 2008 a fost afectat de criza financiară, făcând din 2008 un an excepțional, pare să indice un argument conform căruia profitul realizat în 2008 este mai mic decât s-ar fi așteptat industria comunitară într-un an normal.

(112)

Părțile interesate au indicat, de asemenea, faptul că volumurile importurilor din RPC se aflau la nivelul cel mai scăzut în 2009, și nu în 2008. Cu toate acestea, având în vedere faptul că industria din Uniune nu a fost profitabilă în 2009, este imposibil să se utilizeze date din 2009 pentru stabilirea unui profit țintă pentru industria din Uniune.

(113)

CISA a afirmat, de asemenea, că profitul realizat din vânzările către clienți neafiliați în 2008 nu poate fi folosit ca profit țintă, deoarece acest an arată cea mai mare diferență de preț între vânzările către clienți afiliați și neafiliați. Acest argument a fost respins, deoarece această diferență de preț nu este relevantă pentru calculul profitului din vânzări către clienți neafiliați.

(114)

CISA a propus ulterior ca profitul țintă pentru vânzările de OAO către părți neafiliate din UE să se bazeze pe profitul total mediu al societății multinaționale ArcelorMittal din anii 2010 și 2011. Acest argument nu a fost acceptat ca fiind o sursă de încredere pentru profitul vânzărilor de OAO din Uniune, în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, deoarece profitul întregului grup ArcelorMittal la nivel mondial în mod clar nu este reprezentativ pentru profitul vânzărilor de OAO din Uniune.

(115)

De asemenea, părțile interesate au contestat costurile post-import utilizate pentru a calcula taxele provizorii, deoarece se bazau pe datele de la un singur importator. Comisia a verificat un al doilea importator, într-o etapă ulterioară, iar datele acestuia au fost utilizate pentru a calcula costurile post-import. Prin folosirea unei medii pentru cele două societăți, aceste costuri au scăzut ușor, astfel încât marjele de prejudiciu au crescut în consecință.

(116)

O parte interesată a contestat metodologia Comisiei pentru calcularea marjei de subcotare a prețurilor indicative. Cu toate acestea, această contestare s-a bazat pe presupunerea greșită conform căreia Comisia a calculat marja de subcotare prin eliminarea profitului mediu al industriei din Uniune în PA (2,6 %) din prețul pieței, pentru a ajunge la pragul de rentabilitate (adică un preț din care ar rezulta un profit zero) și adăugarea ulterioară a profitului țintă la acest prag de rentabilitate.

(117)

Comisia a calculat marja de subcotare prin adăugarea profitului țintă la costul de producție al fiecărui tip de produs. Metodologia sugerată de partea interesată în cauză este eronată, deoarece profitul mediu de 2,6 % nu a fost atins în mod automat la fiecare vânzare a fiecărui model de către toate societățile de la care au fost utilizate date.

(118)

De asemenea, o parte interesată a contestat calculul prejudiciului efectuat de Comisie. Având în vedere că partea în cauză nu a avut acces deplin la datele utilizate de Comisie pentru calcularea marjei de prejudiciu, ea a încercat să o calculeze singură, în funcție de înțelegerea sa asupra diferenței de preț de pe piață între substratul cu acoperire de aliaj aluminiu-zinc și substratul cu acoperire de zinc, calculată ca fiind de 50 USD pe tonă. Această „recalculare”, bazată pe date incomplete, a avut ca rezultat o marjă de prejudiciu mai mică decât cea calculată și comunicată de Comisie.

(119)

Argumentele părții în cauză au fost respinse deoarece, în urma unei analize a datelor complete ale ambilor producători-exportatori și ale industriei din Uniune, pretinsa diferență de preț nu a putut fi confirmată. În consecință, ar trebui subliniat faptul că datele pe care le-a utilizat partea interesată au fost incomplete și, prin urmare, nu au fost fiabile pentru a reproduce calculul privind prejudiciul efectuat de Comisie.

(120)

Prin urmare, se confirmă considerentele (154)-(158) din regulamentul provizoriu.

9.2.   Măsuri definitive

(121)

Având în vedere concluziile formulate cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de OAO originare din RPC la nivelul celei mai mici marje dintre marja de dumping și marja de prejudiciu constatate, în conformitate cu regula taxei celei mai mici. În cazul de față, nivelul taxei ar trebui stabilit, în consecință, la nivelul prejudiciului constatat.

(122)

Șapte societăți care nu au fost incluse în eșantion au cooperat la ancheta antidumping, dar nu și la ancheta antisubvenție desfășurată în paralel. Pentru aceste societăți, nivelul taxei antidumping este fixat la zero. În ancheta antisubvenție, aceste societăți vor face obiectul taxei reziduale.

(123)

În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi producători-exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, ar trebui să se prevadă ca media ponderată a taxei instituite asupra acestora din urmă să se aplice oricăror noi producători care nu ar fi, în mod normal, îndreptățiți la o reexaminare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, deoarece articolul 11 alineatul (4) nu se aplică în cazul în care s-a folosit eșantionarea.

(124)

Pe baza celor de mai sus, rata la care aceste taxe vor fi impuse este stabilită după cum urmează:

Numele societății

Marja de subvenție (%)

Marja de dumping (%)

Marja de prejudiciu (%)

Taxa compensatorie (%)

Taxa antidumping (%)

Zhangjiagang Panhua Steel Strip Co., Ltd, Chongqing Wanda Steel Strip Co., Ltd, și Zhangjiagang Free Trade Zone Jiaxinda International Trade Co., Ltd.

29,7

60,9

55,8

29,7

26,1

Zhejiang Huadong Light Steel Building Material Co. Ltd și Hangzhou P.R.P.T. Metal Material Company Ltd

23,8

48,9

29,7

23,8

5,9

Union Steel China

26,8

50,9

13,7

13,7

0

Alte societăți care au cooperat în cadrul anchetei antidumping (cu excepția societăților care fac obiectul taxei reziduale în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 (3) - regulamentul antisubvenții paralel)

26,8

55,0

43,0

26,8

16,2

Societăți care nu au cooperat

44,7

68,1

58,3

44,7

13,6

10.   PERCEPEREA DEFINITIVĂ A TAXEI PROVIZORII

(125)

Având în vedere amploarea marjei de dumping constatate, precum și nivelul prejudiciului adus industriei Uniunii și luându-se în considerare faptul că nu au fost instituite măsuri provizorii în ancheta antisubvenție desfășurată în paralel, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor constituite cu titlu de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, în limita taxei provizorii instituite. În aceste circumstanțe, ar trebui ca taxa provizorie la nivelurile stabilite la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul provizoriu să fie percepută în mod definitiv. Cu toate acestea, sumele depuse provizoriu pentru produsele cu un substrat cu acoperire metalică de crom sau de staniu ar trebui să fie eliberate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Prin prezentul regulament se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică, și anume produse laminate plate din oțeluri nealiate și aliate (cu excepția oțelului inoxidabil) care sunt vopsite, lăcuite sau acoperite cu materiale plastice, cel puțin pe o parte, cu excepția așa-numitelor panouri tip sandwich, precum cele utilizate pentru aplicații în construcții și alcătuite din două foi metalice exterioare cu un miez stabilizator din material izolant situat între acestea, cu excepția produselor cu acoperire finală pe bază de praf de zinc (vopsea cu conținut ridicat de zinc, care conține cel puțin 70 % zinc în greutate) și cu excepția produselor cu substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu, încadrate în prezent la codurile NC ex 7210 70 80, ex 7212 40 80, ex 7225 99 00, ex 7226 99 70 (coduri TARIC 7210708011, 7210708091, 7212408001, 7212408021, 7212408091, 7225990011, 7225990091, 7226997011 și 7226997091, originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive se stabilește după cum urmează:

Societate

Nivelul taxei (%)

Cod adițional TARIC

Union Steel China

0

B311

Zhangjiagang Panhua Steel Strip Co., Ltd, Chongqing Wanda Steel Strip Co., Ltd, și Zhangjiagang Free Trade Zone Jiaxinda International Trade Co., Ltd.

26,1

B312

Zhejiang Huadong Light Steel Building Material Co., Ltd și Hangzhou P.R.P.T. Metal Material Company, Ltd.

5,9

B313

Angang Steel Company Limited

16,2

B314

Anyang Iron Steel Co., Ltd.

0

B315

Baoshan Iron & Steel Co., Ltd.

0

B316

Baoutou City Jialong Metal Works Co., Ltd.

16,2

B317

Changshu Everbright Material Technology Co., Ltd.

16,2

B318

Changzhou Changsong Metal Composite Material Co., Ltd.

16,2

B319

Cibao Modern Steel Sheet Jiangsu Co., Ltd.

0

B320

Inner Mongolia Baotou Steel Union Co., Ltd.

16,2

B321

Jiangyin Ninesky Technology Co., Ltd.

0

B322

Jiangyin Zhongjiang Prepainted Steel Mfg Co., Ltd.

0

B323

Jigang Group Co., Ltd.

16,2

B324

Maanshan Iron&Steel Company Limited

16,2

B325

Qingdao Hangang Color Coated Sheet Co., Ltd.

16,2

B326

Shandong Guanzhou Co., Ltd.

16,2

B327

Shenzen Sino Master Steel Sheet Co., Ltd.

16,2

B328

Tangshan Iron And Steel Group Co., Ltd.

16,2

B329

Tianjin Xinyu Color Plate Co., Ltd.

16,2

B330

Wuhan Iron And Steel Company Limited

16,2

B331

Wuxi Zhongcai New Materials Co., Ltd.

0

B332

Xinyu Iron And Steel Co., Ltd.

0

B333

Zhejiang Tiannu Color Steel Co., Ltd.

16,2

B334

Toate celelalte societăți

13,6

B999

(3)   Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 845/2012 se percep definitiv la nivelul prevăzut la articolul 1 din regulamentul respectiv. Cu toate acestea, sumele depuse provizoriu pentru produsele cu un substrat cu acoperire metalică de crom sau de staniu ar trebui să fie eliberate.

Articolul 3

Dacă un producător din Republica Populară Chineză prezintă Comisiei elemente de probă suficiente care dovedesc că nu a exportat mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1) originare din Republica Populară Chineză în cursul perioadei de anchetă (1 octombrie 2010-30 septembrie 2011); că nu este afiliat niciunui exportator sau niciunui producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament; și că fie a exportat efectiv mărfurile în cauză, fie a încheiat un acord contractual irevocabil pentru exportul unei cantități semnificative în Uniune după încheierea perioadei de anchetă, Consiliul, hotărând cu majoritate simplă la propunerea Comisiei, prezentată după consultarea comitetului consultativ, poate modifica articolul 1 alineatul (2) pentru a atribui producătorului respectiv taxa aplicabilă producătorilor care au cooperat dar nu au fost incluși în eșantion.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 martie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

E. GILMORE


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  JO L 252, 19.9.2012, p. 33.

(3)  A se vedea pagina 16 din prezentul Jurnal Oficial