7.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/1

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2), cererea Franței de înregistrare a denumirii „Gruyère” ca indicație geografică protejată (IGP) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3).

(2)

Australia, Noua Zeelandă, precum și Consiliul Statelor Unite ale Americii pentru exportul produselor lactate, în asociație cu Federația națională a producătorilor de lapte din Statele Unite ale Americii, au depus declarații de opoziție cu privire la înregistrare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006. Aceste declarații de opoziție au fost considerate admisibile în temeiul articolului 7 alineatul (3) din regulamentul respectiv.

(3)

Declarațiile de opoziție se refereau la nerespectarea condițiilor enunțate la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, în special în ceea ce privește faptul că denumirea nu trimite la un loc geografic. Au fost de asemenea invocate caracterul generic al denumirii și prejudiciul adus denumirilor, mărcilor comerciale sau produselor comercializate legal cu cel puțin cinci ani înainte de data publicării prevăzute la articolul 6 alineatul (2). S-a indicat de asemenea în declarațiile de opoziție că înregistrarea denumirii în cauză ar fi incompatibilă cu dispozițiile articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006.

(4)

Prin scrisorile din 23 mai 2011, Comisia a invitat Franța și părțile care se opun înregistrării să încerce să ajungă la un acord între ele.

(5)

Dat fiind că nu s-a ajuns la niciun acord în termenele prevăzute, Comisia trebuie să adopte o decizie.

(6)

În privința afirmației de neconformitate a denumirii „Gruyère” cu dispozițiile articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, trebuie precizat că această denumire reprezintă o denumire tradițională în sensul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 și poate fi, prin urmare, înregistrată.

(7)

Părțile care se opun înregistrării au prezentat mai multe elemente care, în opinia lor, ar permite stabilirea caracterului generic al denumirii în cauză. Este totuși evident că includerea unui termen dat în anexa B a Convenției de la Stresa din 1951 nu implică faptul că termenul respectiv a devenit, ipso facto, generic. Codurile tarifare sau alte dispoziții analoage referitoare la denumirea „Gruyère” au o finalitate specific vamală și nu sunt, prin urmare, deloc pertinente cu privire la protecția drepturilor de proprietate intelectuală sau la protecția consumatorilor. De altfel, datele transmise referitoare în special la producerea de „Gruyère” în afara Uniunii Europene nu sunt pertinente ținând seama de principiul teritorialității, în temeiul căruia caracterul generic trebuie evaluat în raport cu teritoriul Uniunii.

(8)

Se permite înregistrarea denumirilor omonime cu condiția ca denumirea ulterioară să fie, în realitate, suficient de diferită de cea care făcea deja obiectul unei protecții. În conformitate cu declarația comună anexată la acordul dintre Uniunea Europeană și Elveția privind indicațiile geografice (4), Franța și Elveția au fost consultate cu scopul de a identifica măsurile de etichetare suplimentare necesare pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor.

(9)

A reieșit, în urma respectivelor consultări, că este necesar ca pe etichete să fie indicată țara de origine – în cazul de față Franța – în același câmp vizual cu denumirea „Gruyère” și ca acest lucru să se facă cu caractere de aceeași dimensiune ca și cele utilizate pentru această denumire. De altfel, ar trebui interzisă utilizarea, pe etichete, a drapelelor, a emblemelor, a semnelor sau a oricăror alte reprezentări grafice dacă acestea sunt susceptibile să inducă în eroare consumatorii, în special cu privire la caracteristicile, originea sau proveniența produsului.

(10)

Având în vedere elementele de mai sus, denumirea „Gruyère” trebuie înregistrată în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate”.

(11)

Acordarea și durata perioadei tranzitorii de cinci ani menționate la articolul 8 alineatul (3) din Acordul dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană nu sunt repuse în discuție prin înregistrarea denumirii „Gruyère” pentru Franța în conformitate cu prezentul regulament.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru indicațiile geografice și denumirile de origine protejate,