29.1.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 27/1

(1)

La 31 iulie 2012, prin Regulamentul (UE) nr. 699/2012 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Rusia și Turcia.

(2)

Procedura a fost deschisă ca urmare a unui aviz de deschidere (3) publicat la data de 1 noiembrie 2011, ca urmare a unei plângeri depuse la 20 septembrie 2011 de Comitetul de apărare a industriei de accesorii din oțel sudate cap la cap al Uniunii Europene (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând peste 40 % din producția totală a Uniunii de anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel.

(3)

În conformitate cu considerentul 15 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul se referea la perioada 1 octombrie 2010-30 septembrie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(4)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea provizorie”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. De asemenea, părțile care au făcut cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

Comisia a continuat să caute și să analizeze toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive.

(6)

În lipsa oricăror alte observații privind eșantionarea producătorilor, a importatorilor neafiliați și a producătorilor-exportatori din Uniune, se confirmă concluziile provizorii din considerentele 5-11 din regulamentul provizoriu.

(7)

Se reamintește faptul că există măsuri antidumping definitive în vigoare privind anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Malaysia, Republica Populară Chineză, Republica Coreea și Thailanda și, ca urmare a unor practici de eludare, acestea există și cu privire la anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Republica Populară Chineză și expediate din Indonezia, Sri Lanka, Filipine și Taiwan (cu anumite excepții) (4). Țările prevăzute în teza anterioară vor fi menționate în continuare drept „țările care fac obiectul măsurilor antidumping”.

(8)

Astfel cum se menționează în considerentul 17 din regulamentul provizoriu, produsul vizat îl constituie accesoriile de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și bridele și accesoriile filetate), din fier sau oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), având diametrul exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 93 11, ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80 (denumite în continuare „produsul vizat”).

(9)

În absența altor observații referitoare la produsul în cauză și produsul similar, se confirmă constatările provizorii menționate în considerentele 17-20 din regulamentul provizoriu.

(10)

Un producător-exportator rus a susținut faptul că, pentru calcularea marjelor de dumping, ar fi trebuit să fie utilizate numai datele obținute de la societățile rusești și că nu este fiabil să se utilizeze date de la societățile turce. Ar trebui reamintit faptul că, în absența cooperării din partea vreunui producător-exportator din Rusia, valoarea normală pentru Rusia a fost stabilită în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) și articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază pe baza datelor disponibile, adică a informațiilor obținute de la acei producătorii-exportatori turci care folosesc țevi și tuburi de oțel fără sudură din Rusia ca materie primă pentru fabricarea produsului în cauză. Prin urmare, argumentul este respins.

(11)

În lipsa oricăror alte observații privind stabilirea valorii normale, se confirmă concluziile provizorii din considerentele 22-25 din regulamentul provizoriu.

(12)

În lipsa oricăror observații referitoare la stabilirea prețului de export, se confirmă constatările provizorii din considerentele 26 și 27 din regulamentul provizoriu.

(13)

În lipsa oricăror observații referitoare la comparația între prețul de export și valoarea normală, se confirmă concluziile provizorii din considerentele 28 și 29 din regulamentul provizoriu.

(14)

Un producător-exportator rus a susținut faptul că taxa antidumping provizorie de 23,8 % nu este justificată în lumina faptului că societatea exportă doar coturi din oțel către Uniune și chiar și acelea numai în cantități foarte mici. Cu toate acestea, coturile din oțel fac parte din produsul care face obiectul prezentei anchete și acest lucru nu a fost contestat de către nicio parte interesată. În plus, criteriul care consideră importurile în Uniune ca fiind neglijabile, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (7) și articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, este utilizat doar la nivelul întregii țări, și nu în mod individual pentru fiecare societate comercială. Prin urmare, argumentul este respins.

(15)

Un alt producător-exportator din Rusia a susținut că nu există dumping și că acest lucru este reflectat prin faptul că, în mai multe ocazii, a pierdut licitațiile pentru furnizarea de coturi și curbe în fața concurenților din Uniune. După cum s-a menționat mai sus, se reamintește faptul că niciun producător-exportator rus nu a cooperat în cadrul acestei anchete și, prin urmare, calcularea dumpingului pentru Rusia a fost efectuată în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) și articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază, pe baza datelor disponibile. Chiar dacă plângerea este luată în considerare, ar trebui remarcat faptul că pierderea licitațiilor în fața concurenților din Uniune nu contrazice constatarea privind dumpingul de care este responsabil producătorul-exportator rus. Prin urmare, argumentul este respins.

(16)

În lipsa oricăror alte observații referitoare la calcularea marjei de dumping, se confirmă constatările din considerentele 30 și 31 din regulamentul provizoriu.

(17)

Marja de dumping la nivel național stabilită în final, exprimată ca un procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:

(18)

În lipsa oricăror observații referitoare la stabilirea valorii normale, se confirmă concluziile provizorii din considerentele 32-40 din regulamentul provizoriu.

(19)

Un producător-exportator a susținut că marja de profit atinsă cu privire la navlul maritim, adică diferența dintre navlul facturat clienților săi și navlul plătit de către producătorul-exportator companiei de transport maritim, ar trebui să fie inclusă în prețul de export. Totuși, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export este prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produs atunci când acesta este vândut la export din țara exportatoare către Uniune. O marjă de profit atinsă la transportul produsului către client nu poate fi considerată ca făcând parte din prețul de export al produsului însuși. Prin urmare, argumentul este respins.

(20)

În lipsa oricăror alte observații referitoare la stabilirea prețului de export, se confirmă constatările provizorii din considerentele 41-43 din regulamentul provizoriu.

(21)

Asociația exportatorilor de oțel turci (ÇIB) a susținut că diferențele semnificative de preț între accesoriile de țevărie fără sudură și sudate nu au fost luate în considerare în mod corespunzător în comparația între prețul de export și valoarea normală. Cu toate acestea, toate societățile cooperante au prezentat informații privind fiecare tranzacție în ceea ce privește vânzările de accesorii de țevărie fără sudură și sudate. Această informație a fost utilizată în mod clar pentru comparația între prețul de export și valoarea normală. Cu alte cuvinte, accesoriile fără sudură au fost comparate doar cu accesorii fără sudură, iar accesoriile sudate au fost comparate cu accesorii sudate. Prin urmare, argumentul este respins.

(22)

În lipsa oricăror alte observații referitoare la comparație, se confirmă constatările din considerentul 44 din regulamentul provizoriu.

(23)

Se reamintește faptul că marja de dumping individuală stabilită în mod provizoriu pentru unul dintre cei trei producători-exportatori care au cooperat a fost stabilită pe baza unei comparații a valorii normale medii ponderate cu prețul de export mediu ponderat practicat de societate la exportul produsului vizat către Uniune. În lipsa oricăror observații referitoare la stabilirea marjei de dumping a acestei societăți, se confirmă constatările provizorii din considerentul 46 din regulamentul provizoriu.

(24)

Calcularea dumpingului în ceea ce privește celelalte două societăți care au cooperat la anchetă a arătat că acestea practicau un dumping selectiv pentru o anumită perioadă de timp și pentru anumiți clienți și anumite regiuni. Într-adevăr, s-a observat un model clar al prețurilor de export practicate de societățile respective care variau în mod semnificativ între diferiții cumpărători, diferitele regiuni, precum și perioade (până la 30 % pentru modele identice ale produsului în cauză). În plus, calcularea dumpingului pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export, în conformitate cu metoda menționată la articolul 2 alineatul (11) prima parte din prima teză din regulamentul de bază, nu a reflectat în întregime nivelul de dumping practicat de către cei doi producători în cauză, așa cum se demonstrează în considerentul 27 din prezentul regulament. Marja de dumping ar putea, de asemenea, să nu fie stabilită printr-o comparație a valorilor normale individuale și a prețurilor individuale de export către Uniune în fiecare tranzacție, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) a doua parte a primei teze din regulamentul de bază, dată fiind absența de tranzacții interne suficiente pentru valoarea normală corespunzătoare tranzacțiilor de export, așa cum se arată în considerentul 28.

(25)

Prin urmare, pentru a reflecta valoarea totală a dumpingului practicat de către cele două societăți în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală stabilită pe baza unei medii ponderate a fost comparată în cazul acestora cu prețurile tuturor tranzacțiilor individuale la export către Uniune. Având în vedere că o astfel de metodă de comparare este o excepție de la primele două metode prevăzute la articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, Comisia a verificat cu atenție dacă condițiile recursului la aceasta au fost întrunite în mod clar în acest caz. Detaliile privind calcularea dumpingului, inclusiv modelul de prețuri de export stabilit, au fost divulgate. Niciunul dintre producătorii-exportatori turci nu a contestat datele subiacente.

(26)

Totuși, atât societățile cooperante, ÇIB, cât și guvernul turc au susținut că au fost furnizate explicații insuficiente cu privire la dumpingul selectiv stabilit pentru cei doi producători-exportatori turci și că, în orice caz, existența oricărui model de prețuri de export a fost neintenționată. În cadrul unei audieri cu consilierul-auditor, solicitate de către cei doi exportatori din Turcia, au fost furnizate explicații detaliate pentru cele două societăți în ceea ce privește stabilirea unui dumping selectiv și calcularea marjei de dumping subiacente. De asemenea, Comisia a clarificat faptul că, deși neintenționate (5), practicile acestora au avut ca efect dumpingul selectiv. Este de remarcat faptul că regulamentul de bază nu impune autorității anchetatoare să identifice motivele potențiale ale dumpingului selectiv, precum fluctuațiile cursului de schimb, diferitele politici regionale privind prețurile etc. Este suficientă doar stabilirea modelelor prețurilor de export ca fiind în mod semnificativ diferite între achizitori, regiuni sau perioade de timp diferite (6). În urma ședinței, explicații specifice fiecărei societăți au fost, de asemenea, comunicate celor două societăți. În plus, o notă verbală a fost trimisă Delegației permanente a Turciei pe lângă Uniune cu clarificări privind stabilirea dumpingului selectiv și metodologia aplicată pentru calcularea marjei de dumping. Mai mult, în cadrul unei audieri cu consilierul-auditor, solicitate de către ÇIB, au fost furnizate explicații detaliate pentru ÇIB în ceea ce privește stabilirea unui dumping selectiv și calcularea marjei de dumping subiacente.

(27)

În fapt, ancheta a stabilit pentru fiecare dintre cei doi producători-exportatori trei modele clare de prețuri de export care acoperă marea majoritate a vânzărilor lor la export către Uniune, adică faptul că prețurile de export variau în mod semnificativ în funcție de cumpărători, regiuni, precum și perioade de timp diferite, astfel cum au demonstrat-o informațiile subiacente divulgate părților. Aceasta a fost rezultatul unei examinări minuțioase a circumstanțelor excepționale ale acestui caz pe baza cărora s-a considerat necesar să se recurgă la dumping selectiv. După ce a stabilit diferențe importante la prețul de export și întrucât numai unul dintre aceste trei modele de prețuri de export ar fi suficient pentru a se recurge la media ponderată a tuturor metodologiilor de comparare a tranzacțiilor la export individuale, această metodă de comparație a fost considerată adecvată în acest caz special. În plus, pentru fiecare dintre cele două societăți, suma totală a dumpingului stabilită prin compararea valorii normale medii ponderate cu prețul de export mediu ponderat al produsului în cauză către Uniune (prima metodă simetrică) diferă în mod semnificativ de valoarea dumpingului stabilită prin compararea valorii normale, stabilite pe baza unei medii ponderate cu prețurile tuturor tranzacțiilor individuale la export către Uniune (metoda asimetrică), astfel cum au demonstrat-o informațiile subiacente divulgate părților. Prin urmare, se poate concluziona că utilizarea primei metode simetrice ar avea ca efect tăinuirea nepotrivită a dumpingului selectiv care a avut loc în cursul unei anumite perioade de timp, în anumite regiuni și la anumiți clienți. Cu alte cuvinte, marja de dumping stabilită prin prima metodă simetrică nu ar reflecta amploarea dumpingului practicat de către cele două societăți în cauză.

(28)

Marja de dumping ar putea, de asemenea, să nu fie stabilită printr-o comparație a valorilor normale individuale cu prețurile de export individuale către Uniune în cadrul fiecărei tranzacții, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) a doua parte a primei teze din regulamentul de bază (a doua metodă simetrică). Această metodă implică identificarea tranzacțiilor interne individuale care sunt comparabile cu tranzacțiile la export individuale, luând în considerare factori precum cantitatea vânzărilor și data tranzacțiilor. Dată fiind lipsa de tranzacții interne suficiente pentru valoarea normală corespunzătoare operațiunilor de export, nu a fost posibil să se determine marja de dumping pe baza celei de a doua metode simetrice. Prin urmare, având în vedere stabilirea unui model de prețuri de export care diferă semnificativ între diferiți cumpărători, regiuni sau perioade de timp și dat fiind că cele două metode simetrice nu ar reflecta în întregime nivelul dumpingului, s-a concluzionat, în conformitate cu a doua teză de la articolul 2 alineatul (11), stabilirea marjei de dumping pe baza metodei asimetrice.

(29)

Atât societățile cooperante, cât și ÇIB au susținut că nu era justificat să se compare prețurile de export convertite în lire turcești, având în vedere faptul că vânzările către Uniune au fost efectuate în euro, în timp ce lira turcească este folosită numai pentru motive contabile. S-a susținut că fluctuațiile cursului de schimb între euro și lira turcească au avut un efect semnificativ asupra stabilirii prețului care ar afecta, în mod inevitabil, rezultatul comparației prețurilor de export între diferite perioade de timp în mod nejustificat. Cu toate acestea, practica coerentă a Comisiei este de a efectua comparația prețurilor de export și calcularea marjei de dumping în moneda în care se ține contabilitatea producătorilor-exportatori cooperanți din țara exportatoare. Ar trebui remarcat faptul că costurile și prețurile interne pe care se bazează valoarea normală sunt exprimate în lire turcești. În consecință, compararea prețurilor de export cu valoarea normală este efectuată în respectiva monedă. Astfel, unica abordare logică pentru stabilirea unui model de prețuri de export, în cadrul acelorași calcule de dumping, o constituie utilizarea acelorași prețuri de export deja exprimate în lire turcești. În plus, conform celor afirmate mai sus, regulamentul de bază nu impune o analiză a motivelor posibile de dumping selectiv, cum ar fi variațiile cursului de schimb (7). Prin urmare, argumentul este respins.

(30)

Ambii producători-exportatori cooperanți au susținut că, pentru a stabili un model de prețuri de export, ar trebui să se țină seama mai degrabă de prețurile medii ponderate ale unor tipuri de produse comparabile decât de media aritmetică a prețurilor. Cu toate acestea, articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază se referă la un model de prețuri de export, și nu la un model de prețuri de export medii ponderate sau un model de valori de export. Utilizarea unei medii ponderate a prețului de export ar denatura analiza luând în considerare volumul exporturilor și nu numai prețurile de export. În orice caz, chiar și în cazul în care sunt utilizate prețurile medii ponderate în locul mediei aritmetice a prețurilor de export, ar putea fi stabilit totuși un model de prețuri de export care diferă în mod semnificativ în funcție de cumpărători, regiuni, precum și perioade de timp diferite. Două părți contestă semnificația eventualelor diferențe între modelele de prețuri de export, în cazul în care se utilizează medii ponderate. Este de remarcat faptul că părțile nu contestă constatările concrete bazate pe media aritmetică, ceea ce constituie metodologia adecvată, astfel cum s-a arătat mai sus. Prin urmare, acest argument este respins.

(31)

ÇIB a susținut că aplicarea reducerii la zero nu este justificată prin trimitere la Raportul Organului de Apel al OMC (8) (raportul privind lenjeria de pat), în care practica de reducere la zero s-a dovedit a fi în contradicție cu Acordul Antidumping al OMC. Tribunalul (9) a confirmat că, cu toate acestea, constatările raportului privind lenjeria de pat nu sunt aplicabile într-o situație de dumping selectiv. Într-adevăr, raportul privind lenjeria de pat se referă numai la tehnica de „reducere la zero” în contextul primei metode simetrice și nu poate fi considerat că se ocupă de acest mecanism în cazul în care este utilizat în contextul metodei asimetrice. Prin urmare, chiar dacă, conform constatărilor Organului de Apel al OMC, s-ar putea să fie contrar prevederilor articolului 2.4.2 din Codul Antidumping și inechitabil să se utilizeze tehnica „reducerii la zero” în contextul primei metode simetrice și, în special, în absența unui model de prețuri de export, nu este contrar prevederilor respective sau articolului 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, sau inechitabil în sensul articolului 2 alineatul (10) din respectivul regulament, să fie utilizată tehnica „reducerii la zero” în contextul metodei asimetrice, atunci când sunt îndeplinite două condiții pentru aplicarea respectivei metode. Mai mult, tehnica „reducerii la zero” s-a dovedit a fi necesară din punct de vedere matematic pentru a diferenția, sub aspectul rezultatelor sale, metoda asimetrică de prima metodă simetrică. În absența respectivei reduceri, metoda asimetrică va da întotdeauna același rezultat ca prima metodă simetrică. Prin urmare, acest argument este respins.

(32)

Mai mult, ÇIB a afirmat că utilizarea reducerii la zero provoacă o încălcare a regulii taxei celei mai mici. S-a susținut că, din cauza practicii de reducere la zero utilizate, marjele de dumping au fost calculate la un nivel mai ridicat decât ar fi trebuit să fie.

(33)

Cu toate acestea, utilizarea reducerii la zero în cadrul metodei asimetrice nu împiedică aplicarea regulii taxei celei mai mici. Pentru toate cele trei societăți cooperante, marjele de dumping, indiferent de metodologia utilizată, au fost comparate cu nivelurilor de eliminare a prejudiciului societăților pentru a se asigura că valoarea cea mai mică dintre cele două este cea care ar determina taxa. Prin urmare, argumentul este respins.

(34)

În lipsa oricăror alte observații privind marjele de dumping pentru societățile care au făcut obiectul anchetei, se confirmă constatările din considerentele 47 și 48 din regulamentul provizoriu.

(35)

În absența oricăror observații privind marja de dumping pentru societățile care nu au cooperat, sunt confirmate concluziile provizorii din considerentul 49 din regulamentul provizoriu.

(36)

Marjele de dumping la nivel național stabilite în final, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(37)

În lipsa oricăror observații privind producția, industria și consumul Uniunii, se confirmă conținutul considerentelor 51-54 din regulamentul provizoriu.

(38)

În urma divulgării constatărilor provizorii, ÇIB a afirmat că evaluarea cumulativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din cele două țări în cauză nu este garantată. În principiu, aceasta reflectă observațiile formulate de către producătorii-exportatori turci în urma deschiderii anchetei și a susținut că importurile din Rusia și Turcia ar demonstra tendințe diferite în termeni de volum și de prețuri.

(39)

În această privință, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 59 din regulamentul provizoriu, se reamintește că ancheta a stabilit că, deși importurile din Turcia sunt relativ stabile în ceea ce privește volumul, importurile din Rusia sunt în creștere în termeni absoluți. Cu toate acestea, având în vedere scăderea cererii în perioada examinată, cotele de piață ale importurilor din cele două țări sunt în creștere.

(40)

În același timp, prețurile practicate de acestea nu par să fie substanțial diferite, prețurile medii rusești fiind puțin mai scăzute, însă foarte apropiate de prețurile medii turce. De asemenea, se reamintește în acest sens că ancheta a stabilit o subcotare semnificativă de până la aproximativ 30 % pentru societățile din ambele țări (a se vedea considerentul 65 din regulamentul provizoriu). Prin urmare, argumentul se respinge.

(41)

ÇIB a susținut, de asemenea, că importurile din Turcia ar trebui să fie considerate neglijabile și a subliniat faptul că într-un caz anterior privind un produs similar – și anume „țevi și armături pentru țevi din RPC, Croația, Slovacia, Taiwan și Thailanda” (10) – importurile din Slovacia și Taiwan au fost considerate nesemnificative (deși ele au crescut peste pragul de minimis) și, prin urmare, nu ar fi cumulate cu importurile care fac obiectul unui dumping provenind din alte țări.

(42)

Se notează în această privință că în cazul „țevi și armături pentru țevi din RPC, Croația, Slovacia, Taiwan și Thailanda” s-a constatat într-adevăr că importurile din Slovacia și Taiwan fac obiectul unui dumping și, în ciuda faptului că sunt peste pragul de 1 % din cota de piață, ele nu au fost cumulate cu alte importuri care fac obiectul unui dumping. Cu toate acestea, în acest caz situația a fost foarte diferită de cea actuală, întrucât importurile din Slovacia și Taiwan și-au pierdut brusc cota de piață și nu au fost considerate ca fiind semnificative în comparație cu volumul importurilor din alte țări și, prin urmare, nu au fost considerate a fi cauzatoare de prejudicii. Prin contrast, în cazul de față cota de piață a importurilor din Turcia și Rusia este în creștere și acestea sunt comparabile între ele din punct de vedere al volumului. Prin urmare, argumentul se respinge.

(43)

ÇIB a susținut, de asemenea, că importurile din Turcia și Rusia nu sunt similare în ceea ce privește condițiile concurenței, întrucât există „diferențe în concentrarea geografică a vânzărilor”. Aceasta a furnizat statistici care arată că, în cursul PA, Turcia și-a concentrat mai mult de 70 % din vânzările sale în Spania, Franța, Italia și Polonia, în timp ce Rusia și-a concentrat aproape toate vânzările sale în Republica Cehă și Germania.

(44)

În acest sens este de remarcat faptul că diferențele în concentrarea geografică a vânzărilor nu pot fi considerate a fi un indiciu de condiții de concurență diferite. Având în vedere că Uniunea constituie o piață unică, punctul de intrare al oricăror importuri, în mod normal, nu va fi decisiv pentru competitivitatea acestor importuri între ele și față de produsul similar. În ceea ce privește condițiile de concurență, se reamintește, de asemenea, că importurile provenind din Rusia și Turcia sunt similare în materie de prețuri și s-a constatat faptul că ambele au subcotat prețurile din Uniune și dispun de canale de vânzare similare. Prin urmare, argumentul se respinge.

(45)

În absența oricăror alte observații privind evaluarea cumulativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, se confirmă conținutul considerentelor 55-60 din regulamentul provizoriu.

(46)

În lipsa oricăror altor observații privind volumul și cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping în cauză, privind prețurile lor de import și subcotarea acestora, se confirmă conținutul considerentelor 61-65 din regulamentul provizoriu.

(47)

Se reamintește că produsul vizat care face obiectul unui dumping, originar din țările în cauză și vândut în Uniune, a subcotat prețurile industriei din Uniune cu până la aproximativ 30 %.

(48)

În urma divulgării concluziilor provizorii, ÇIB și guvernul turc au susținut că, întrucât cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu aproximativ 3 % între 2008 și PA, Comisia ar fi trebuit să concluzioneze că industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu material în perioada examinată.

(49)

În acest sens este de remarcat faptul că, în primul rând, s-a recunoscut în mod clar în regulamentul provizoriu (a se vedea, de exemplu, considerentele 72, 86 sau 91 din regulamentul provizoriu) că a existat o ușoară creștere a cotei de piață a industriei din Uniune. În al doilea rând, considerentul 72 din regulamentul provizoriu precizează că creșterea cotei de piață este o reflectare a faptului că volumul vânzărilor producătorilor din Uniune a scăzut ceva mai puțin decât consumul în cursul perioadei examinate.

(50)

În plus, în afară de stocurile în scădere menționate mai jos, acesta este singurul indicator de prejudiciu care arată o evoluție pozitivă în cursul perioadei luate în considerare. Prin urmare, argumentul se respinge.

(51)

Guvernul turc a afirmat, de asemenea, că scăderea stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion este o indicație a situației fără prejudicii a industriei din Uniune.

(52)

În acest sens, se precizează că, într-adevăr, după cum s-a menționat în considerentul 79 din regulamentul provizoriu, stocurile finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu 18 % între 2008 și PA.

(53)

În același timp, este recunoscut faptul că o scădere a stocurilor ar putea fi considerată ca un semn pozitiv, dar numai într-o situație în care vânzările ar crește într-un ritm mai rapid decât producția. Totuși, acesta nu este cazul în prezenta anchetă. Dimpotrivă, scăderea stocurilor în acest caz este doar o reflectare a volumelor de producție care scad într-un ritm mai rapid decât vânzările. În această situație, scăderea stocurilor nu poate fi privită ca o evoluție pozitivă. Prin urmare, argumentul se respinge.

(54)

În absența oricăror alte argumente sau observații, se confirmă conținutul considerentelor 66-88 din regulamentul provizoriu, inclusiv concluzia că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(55)

În absența oricărei alte observații specifice, se confirmă considerentele 90-93 din regulamentul provizoriu.

(56)

În urma divulgării provizorii, ÇIB și guvernul turc au susținut că adevărata cauză a oricărui prejudiciu suferit de către industria din Uniune ar fi importurile la prețuri scăzute din alte țări terțe și, în special, din țările care fac obiectul măsurilor antidumping.

(57)

În acest sens, este de remarcat că, în conformitate cu cele menționate în considerentul 96 din regulamentul provizoriu, importurile din cele opt țări care fac obiectul măsurilor antidumping au continuat să pătrundă pe piața Uniunii, deși cota lor de piață a scăzut de la 21 % în 2008 la 17 % în cursul PA. Prețurile medii ale importurilor respective sunt, în general, mai scăzute decât cele ale importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Chiar și în cazul în care se ia în considerare taxa antidumping, prețurile importurilor respective rămân scăzute și comparabile cu prețurile importurilor din Rusia și din Turcia și se situează sub media prețurilor practicate de către producătorii din Uniune.

(58)

Cu toate acestea, se observă că, pentru țările care fac obiectul măsurilor antidumping (la fel ca în cazul tuturor țărilor terțe), numai un număr limitat de informații statistice și prețuri medii sunt disponibile și diferența de preț stabilită nu este neapărat determinantă și poate proveni de la o gamă diferită de produse. În plus, importurile din țările care fac obiectul măsurilor antidumping arată o tendință descendentă evidentă. De unde concluzia că acestea nu au fost de natură să rupă legătura de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din Turcia și Rusia.

(59)

În ceea ce privește importurile din alte țări terțe, cota lor de piață a scăzut în perioada examinată, de la 7 % în 2008 la 6 % în PA, în timp ce importurile din Rusia și Turcia au crescut. Prețurile medii ale respectivelor importuri au fost în general mai mari decât importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și în apropierea prețurilor medii ale producătorilor din Uniune și, ca atare, se consideră că nu rup legătura de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din Turcia și Rusia. Prin urmare, argumentul a fost respins, iar concluzia provizorie că importurile din țări terțe nu sunt de natură să rupă legătura de cauzalitate este confirmată.

(60)

Guvernul turc a susținut, de asemenea, că orice prejudiciu suferit de industria din Uniune ar fi cauzat de creșterea costurilor de producție care rezultă din reducerea cererii.

(61)

Se observă în acest sens că, astfel cum s-a afirmat deja în considerentul 101 din regulamentul provizoriu, criza financiară și economică din 2008/2009 este foarte probabil motivul din spatele scăderii consumului de accesorii pentru țevărie. Consumul a scăzut cu peste 40 % între 2008 și 2009 și a rămas la acest nivel scăzut pe tot restul perioadei examinate (deși a crescut ușor în perioada de anchetă). Dat fiind faptul că costurile fixe reprezintă până la 40 % din costurile de fabricație suportate de producătorii din Uniune, scăderea cererii, a vânzărilor și a producției a dus la creșterea considerabilă a costurilor de producție unitare. Aceasta a avut, în mod evident, un impact important asupra rentabilității industriei din Uniune.

(62)

În același timp, orice impact negativ al unui cost de producție unitar mai mare a fost în mod clar accentuat prin faptul că prețurile practicate de industria din Uniune au scăzut din cauza presiunii puternice asupra prețurilor și a subcotării semnificative de către importurile care fac obiectul unui dumping din Turcia și Rusia. În condiții normale de piață, industria din Uniune ar trebui să aibă posibilitatea de a reduce la minimum impactul oricărei creșteri a costurilor unitare, menținând cel puțin nivelului prețurilor normale, ceea ce în mod evident nu a fost posibil în situația exercitării unei presiuni asupra prețurilor din partea unor importurilor artificial de ieftine care fac obiectul unui dumping din țările în cauză.

(63)

În consecință, argumentul se respinge și se concluzionează în mod definitiv că eventualul efect negativ al reducerii cererii nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din Rusia și Turcia.

(64)

În absența oricăror alte argumente sau observații, se confirmă conținutul considerentelor 94-106 din regulamentul provizoriu, inclusiv concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză au provocat un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(65)

În urma divulgării provizorii, ÇIB a susținut că instituirea unor măsuri ar duce la o situație în care ERNE Fittings, unul dintre reclamanți, ar deține o poziție de monopol pe piața Uniunii.

(66)

Se remarcă, în această privință, că ERNE este doar unul dintre cei doi reclamanți și că cel de al doilea – INTERFIT – este similar ca mărimea cu ERNE. În plus, datele din regulamentul provizoriu privind producătorii din Uniune incluși în eșantion au inclus, de asemenea, un al treilea producător din Uniune – Virgilio CENA & Figli. Mai mult, există un număr semnificativ de societăți mici în Uniune care produc și vând produsul care face obiectul anchetei și există importuri semnificative din alte surse. Având în vedere cele de mai sus, se consideră că nu există niciun risc ca poziția deținută de ERNE să se transforme în monopol.

(67)

În absența oricăror altor observații, considerentele 107-117 din regulamentul provizoriu, inclusiv concluzia că nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri asupra importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, sunt confirmate.

(68)

În absența oricărei alte observații specifice, se confirmă considerentele 118-120 din regulamentul provizoriu.

(69)

Având în vedere concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui să se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de produs în cauză originar din Rusia și Turcia, la nivelul celei mai scăzute marje de dumping și nivel de eliminare a prejudiciului constatate, în conformitate cu regula taxei celei mai reduse, care reprezintă, în toate cazurile, marja de dumping.

(70)

Pentru Rusia, în absența cooperării producătorilor-exportatori ruși, marja de dumping la nivel național a fost calculată astfel cum se explică în considerentele 21-31 din regulamentul provizoriu, marja respectivă fiind confirmată.

(71)

Pentru Turcia, ținând seama de faptul că nivelul de cooperare a fost considerat ca fiind relativ scăzut, marja reziduală de dumping a fost stabilită pe baza unei metode rezonabile care să conducă la o marjă care este mai ridicată decât cea mai ridicată dintre marjele individuale ale celor trei societăți cooperante, astfel cum s-a explicat în considerentul 49 din regulamentul provizoriu, marja reziduală respectivă fiind confirmată.

(72)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile propuse ale taxei sunt:

(73)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu societățile respective. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxele naționale aplicabile „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țările în cauză, fabricate de aceste societăți și, prin urmare, de persoanele juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(74)

Orice cerere de aplicare a unui nivel individual al taxei antidumping pentru o societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau în urma creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (11) și să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății în legătură atât cu producția, cât și cu vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxelor.

(75)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii de măsuri antidumping definitive la importurile anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Rusia și Turcia și perceperea definitivă a sumelor constituite cu titlu de taxă provizorie (denumită în continuare „informare finală”). Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei comunicări.

(76)

Ca urmare a informării finale, au fost primite cereri din partea reclamantului, precum și din partea celor doi producători-exportatori cooperanți din Turcia și din partea ÇIB. Atât producătorii turci, cât și ÇIB au solicitat și au obținut audiențe.

(77)

Reclamantul a aprobat toate constatările astfel cum au fost divulgate. Observațiile verbale și scrise prezentate de cei doi exportatori turci și de ÇIB au constituit o reluare a observațiilor deja formulate în urma divulgării intermediare. Este de remarcat faptul că nicio parte interesată nu a contestat informațiile subiacente.

(78)

În considerentele 24-33 de mai sus se oferă o justificare și un răspuns la argumentul privind aplicarea metodei asimetrice, inclusiv a reducerii la zero, pentru calcularea dumpingului. Utilizarea lirei turcești pentru stabilirea modelelor de prețuri de export este explicată, iar argumentul respectiv este abordat în considerentul 29 de mai sus. Utilizarea prețurilor medii aritmetice în locul prețurilor medii ponderate pentru identificarea modelelor de prețuri de export este explicată, iar argumentul respectiv este abordat în considerentul 30 de mai sus. Argumentul care include în prețul de export marja de profit obținută prin transportul maritim este descris și respins în considerentul 19 de mai sus. Argumentul potrivit căruia nicio evaluare cumulată a importurilor turcești și rusești nu este efectuată în lumina diferențelor de concentrație geografică dintre vânzările turcești și cele rusești este descris și respins în considerentele 43 și 44 de mai sus. Argumentul potrivit căruia industria din Uniune nu a suferit prejudicii în urma cotei de piață mărite a acestora este abordat și respins în considerentele 48-50 de mai sus.

(79)

Întrucât în urma divulgării finale nu a fost prezentat niciun argument care să influențeze rezultatul evaluării cazului, nu se efectuează nicio modificare a constatărilor astfel cum au fost detaliate mai sus.

(80)

Având în vedere amploarea marjei de dumping și dat fiind nivelul prejudiciului provocat industriei din Uniune, se consideră necesar ca sumele asigurate prin taxa antidumping provizorie instituită prin regulamentul provizoriu să fie colectate definitiv până la limita valorii taxei definitive instituite,