REGULAMENTUL (UE) NR. 20/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 15 ianuarie 2013

de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

întrucât:

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII DE SALVGARDARE

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului regulament:

Determinarea existenței unei amenințări de prejudiciu grav în sensul primului paragraf litera (e) se bazează pe fapte verificabile, și nu doar pe o afirmație, presupunere sau o posibilitate îndepărtată. Pentru determinarea existenței unei amenințări de prejudiciu grav, previziunile, estimările și analizele făcute pe baza factorilor menționați la articolul 5 alineatul (5) trebuie luate în considerare, printre altele.

Articolul 2

Principii

(1)   O măsură de salvgardare poate fi instituită în conformitate cu prezentul regulament dacă, în urma reducerii sau eliminării taxelor vamale instituite asupra unui produs originar dintr-o țară din America Centrală, respectivul produs este importat în Uniune în cantități atât de ridicate, în termeni absoluți sau raportați la producția Uniunii, și în astfel de condiții încât cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu grav industriei Uniunii.

(2)   O măsură de salvgardare poate lua una dintre următoarele forme:

(3)   O măsură de salvgardare nu se aplică în cadrul limitelor contingentelor tarifare preferențiale scutite de taxe acordate de prezentul acord.

Articolul 3

Monitorizare

(1)   Comisia monitorizează evoluția statisticilor privind importurile de banane din țările din America Centrală. În acest scop, Comisia cooperează și face schimb de informații în mod regulat cu statele membre și cu industria Uniunii.

(2)   În baza unei cereri justificate în mod corespunzător din partea sectoarelor industriale vizate, Comisia poate lua în considerare extinderea domeniului monitorizării și la alte sectoare.

(3)   Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual de monitorizare cu privire la datele statistice actualizate referitoare la importurile de banane din țările din America Centrală și la sectoarele la care a fost extinsă monitorizarea.

(4)   Comisia monitorizează modul în care țările din America Centrală respectă standardele sociale și de mediu, prevăzute în titlul VIII din partea a IV-a a acordului.

Articolul 4

Inițierea procedurilor

(1)   O procedură se inițiază la cererea unui stat membru, de către orice persoană juridică sau asociație fără personalitate juridică, care acționează în numele industriei Uniunii, sau la inițiativa Comisiei, în cazul în care Comisia consideră că există suficiente dovezi prima facie, constatate pe baza factorilor menționați la articolul 5 alineatul (5), care să justifice inițierea unei astfel de proceduri.

(2)   Cererea de inițiere a unei proceduri trebuie să conțină dovezi că sunt îndeplinite condițiile de impunere a măsurilor de salvgardare prevăzute la articolul 2 alineatul (1). Cererea conține, în general, următoarele informații: rata și volumul creșterii importurilor la produsul în cauză în valori absolute și relative, cota de piață internă absorbită de importurile crescute și variațiile nivelului vânzărilor, producția, productivitatea, utilizarea capacităților, profiturile și pierderile și ocuparea forței de muncă.

(3)   De asemenea, poate fi inițiată o procedură și în cazul în care se constată o creștere bruscă a importurilor concentrate în unul sau mai multe state membre sau în regiunile ultraperiferice, cu condiția să existe suficiente dovezi prima facie că sunt îndeplinite condițiile pentru inițiere în conformitate cu articolul 5 alineatul (5).

(4)   Un stat membru informează Comisia în cazul în care evoluțiile importurilor dintr-o țară din America Centrală par să necesite măsuri de salvgardare. Informațiile respective trebuie să cuprindă dovezile disponibile, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5).

(5)   Comisia furnizează informațiile respective statelor membre atunci când primește o cerere de inițiere a unei proceduri sau atunci când consideră că este adecvată inițierea unei proceduri din proprie inițiativă în temeiul alineatului (1).

(6)   În cazul în care par să existe suficiente dovezi prima facie în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) pentru a justifica inițierea unei proceduri, Comisia inițiază procedura și publică un aviz cu privire la aceasta în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Inițierea procedurii se realizează în termen de o lună de la data primirii de către Comisie a cererii sau a informațiilor, în temeiul alineatului (1).

(7)   Avizul menționat la alineatul (6):

Articolul 5

Investigații

(1)   După inițierea procedurii, Comisia începe o investigație. Perioada prevăzută la alineatul (3) începe de la data la care decizia de inițiere a investigației este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Comisia poate cere statelor membre să îi furnizeze informații, caz în care statele membre iau toate măsurile necesare pentru a da curs oricăror astfel de cereri. Dacă aceste informații sunt de interes general și nu sunt confidențiale în sensul articolului 12, acestea sunt incluse în dosarele neconfidențiale, astfel cum se prevede la alineatul (8) de la prezentul articol.

(3)   Atunci când este posibil, investigația se finalizează în termen de șase luni de la inițiere. Această perioadă poate fi prelungită cu încă trei luni în circumstanțe excepționale, cum ar fi, printre altele, numărul neobișnuit de mare al părților interesate sau situațiile de piață complexe. Comisia informează toate părțile interesate cu privire la o astfel de prelungire și explică motivele acesteia.

(4)   Comisia adună toate informațiile pe care le consideră necesare în vederea determinării faptelor cu privire la condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) și, după caz, face eforturi să verifice aceste informații.

(5)   În cadrul investigației, Comisia evaluează toți factorii relevanți de natură obiectivă și măsurabilă care influențează situația industriei Uniunii, în special nivelul și volumul creșterii importurilor la produsul în cauză, în termeni absoluți și relativi, cota de piață internă absorbită de importurile sporite, variațiile nivelului vânzărilor, producția, productivitatea, utilizarea capacităților, profiturile și pierderile și ocuparea forței de muncă. Această listă nu este exhaustivă și Comisia poate lua în considerare și alți factori relevanți pentru a stabili dacă există un prejudiciu grav sau o amenințare de prejudiciu grav, cum ar fi stocurile, prețurile, rentabilitatea capitalului investit, fluxul de numerar și alți factori care cauzează sau care ar fi putut cauza prejudicii grave sau prezintă o amenințare de prejudiciu grav la adresa industriei Uniunii.

(6)   Părțile interesate care au comunicat informații în conformitate cu articolul 4 alineatul (7) litera (b) și reprezentanții țării din America Centrală în cauză pot lua cunoștință, prin cerere scrisă, de toate informațiile furnizate Comisiei în legătură cu investigația, cu excepția documentelor interne întocmite de autoritățile Uniunii sau de cele ale statelor membre, cu condiția ca aceste informații să fie relevante în vederea prezentării dosarului lor, să nu fie confidențiale, în sensul articolului 12, și să fie utilizate de Comisie în cadrul investigației. Părțile interesate care au comunicat informații pot prezenta Comisiei observațiile lor privind aceste informații. Atunci când există suficiente dovezi prima facie în sprijinul observațiilor respective, Comisia le ia în considerare.

(7)   Comisia se asigură că toate datele și statisticile utilizate în cadrul investigației sunt disponibile, inteligibile, transparente și verificabile.

(8)   De îndată ce există condițiile tehnice necesare, Comisia asigură accesul online, protejat de o parolă, la dosarul neconfidențial, pe care îl gestionează și prin care se difuzează toate informațiile relevante și care nu sunt confidențiale în sensul articolului 12. Se acordă acces la această platformă online părților interesate, precum și statelor membre și Parlamentului European.

(9)   Comisia audiază părțile interesate, în special în cazul în care acestea au cerut acest lucru în scris, în termenul stabilit în avizul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, arătând că rezultatul investigației este susceptibil de a le afecta și că există motive speciale pentru a fi audiate.

Comisia audiază părțile interesate și cu alte ocazii, dacă există motive speciale în acest sens.

(10)   Atunci când informațiile nu sunt furnizate în termenul stabilit de Comisie sau atunci când investigația este împiedicată în mod semnificativ, Comisia poate trage concluzii pe baza datelor disponibile. În cazul în care Comisia constată că o parte interesată sau o parte terță a furnizat informații false sau care induc în eroare, aceasta nu ține seama de respectivele informații și poate utiliza datele disponibile.

(11)   Comisia informează în scris țara din America Centrală în cauză cu privire la inițierea unei investigații.

Articolul 6

Măsuri prealabile de supraveghere

(1)   Comisia adoptă măsuri prealabile de supraveghere cu privire laimporturile dintr-o țară din America Centrală atunci când:

(2)   Comisia adoptă măsuri prealabile de supraveghere în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 14 alineatul (2).

(3)   Măsurile prealabile de supraveghere au o perioadă de valabilitate limitată. În lipsa unor dispoziții contrare, acestea nu mai sunt valabile la sfârșitul celei de-a doua perioade de șase luni care urmează primei perioade de șase luni de la introducerea acestora.

Articolul 7

Instituirea de măsuri de salvgardare provizorii

(1)   Se aplică măsuri de salvgardare provizorii în circumstanțe critice în care o întârziere ar provoca daune care ar fi dificil de reparat, în conformitate cu o constatare preliminară pe baza factorilor menționați la articolul 5 alineatul (5) conform căreia există suficiente dovezi prima facie că importurile unui produs originar dintr-o țară din America Centrală au crescut în urma reducerii sau eliminării unei taxe vamale în conformitate cu calendarul de eliminare a tarifelor și că astfel de importuri cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu grav industriei Uniunii.

Comisia adoptă măsuri de salvgardare provizorii în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 14 alineatul (2). În cazurile în care există motive imperative de urgență, inclusiv în cazul menționat la alineatul (2) de la prezentul articol, Comisia adoptă imediat măsurile de salvgardare provizorii aplicabile, în conformitate cu procedura menționată la articolul 14 alineatul (4).

(2)   În cazul în care un stat membru solicită intervenția imediată a Comisiei și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1), Comisia adoptă o decizie în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii.

(3)   Măsurile de salvgardare provizorii nu se aplică mai mult de 200 de zile calendaristice.

(4)   În cazul în care măsurile de salvgardare provizorii sunt abrogate deoarece investigația arată că nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la articolul 2 alineatul (1), orice taxă percepută în temeiul măsurilor de salvgardare provizorii se rambursează automat.

(5)   Măsurile de salvgardare provizorii se aplică oricărui produs pus în liberă circulație după intrarea în vigoare a măsurilor respective. Cu toate acestea, respectivele măsuri nu împiedică introducerea în liberă circulație a produselor aflate deja în drum spre Uniune, atunci când destinația acestora nu mai poate fi schimbată.

Articolul 8

Închiderea investigațiilor și a procedurilor fără impunerea de măsuri

(1)   În cazul în care, din constatarea definitivă a faptelor, reiese că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (1), Comisia adoptă o decizie de închidere a investigației și acționează în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 14 alineatul (3).

(2)   Comisia publică un raport în care prezintă rezultatele și concluziile întemeiate la care a ajuns în ceea ce privește toate chestiunile pertinente, de fapt sau de drept, asigurând protecția informațiilor confidențiale în sensul articolului 12.

Articolul 9

Impunerea de măsuri de salvgardare definitive

(1)   În cazul în care, din faptele stabilite definitiv, reiese că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (1), Comisia supune chestiunea spre examinare Comitetului de asociere, în conformitate cu articolul 116 din acord. În cazul în care Comitetul de asociere nu a formulat nicio recomandare și nu s-a găsit nicio soluție satisfăcătoare în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost prezentată chestiunea, Comisia poate adopta o decizie de instituire a măsurilor de salvgardare definitive în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 14 alineatul (3).

(2)   Comisia publică, acordând importanța cuvenită protejării informațiilor confidențiale în sensul articolului 12, un raport care cuprinde o sinteză a faptelor materiale și a considerațiilor relevante pentru măsurile luate.

Articolul 10

Durata și revizuirea măsurilor de salvgardare

(1)   O măsură de salvgardare rămâne în vigoare numai pe perioada necesară pentru a preveni sau remedia prejudiciul grav adus industriei Uniunii și pentru a facilita adaptarea. Această perioadă nu depășește doi ani, în afara cazului în care este prelungită în conformitate cu alineatul (3).

(2)   În temeiul alineatului (3), o măsură de salvgardare rămâne în vigoare, în așteptarea rezultatului revizuirii, pe durata oricărei prelungiri.

(3)   Durata inițială a unei măsuri de salvgardare poate fi prelungită în mod excepțional cu cel mult doi ani, dacă măsura de salvgardare este necesară în continuare pentru a preveni sau remedia prejudiciul grav adus industriei Uniunii și dacă există dovezi conform cărora industria din Uniune se adaptează.

(4)   Orice prelungire în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol trebuie să fie precedată de o investigație la cererea unui stat membru, a unei persoane juridice sau a unei asociații fără personalitate juridică care acționează în numele industriei din Uniune, sau la inițiativa Comisiei, în cazul în care există suficiente dovezi prima facie potrivit cărora condițiile prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol sunt îndeplinite, pe baza elementelor menționate la articolul 5 alineatul (5).

(5)   Inițierea unei investigații trebuie să fie publicată în conformitate cu articolul 4 alineatele (6) și (7). Investigația și orice decizie cu privire la o prelungire în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol se efectuează în conformitate cu articolele 5, 8 și 9.

(6)   Durata totală de aplicare a unei măsuri de salvgardare nu depășește patru ani, inclusiv orice altă măsură de salvgardare provizorie.

(7)   O măsură de salvgardare nu se aplică după expirarea perioadei de tranziție, în afara cazului în care țara din America Centrală în cauză este de acord cu acest lucru.

(8)   Nu se aplică măsuri de salvgardare importurilor unui produs care făcuse anterior obiectul unei asemenea măsuri, decât după expirarea unei perioade de timp egale cu jumătate din perioada în decursul căreia a fost aplicată măsura de salvgardare pentru perioada imediat anterioară.

Articolul 11

Regiuni ultraperiferice ale Uniunii

Atunci când un produs originar dintr-o țară din America Centrală este importat în cantități atât de ridicate și în astfel de condiții încât cauzează sau riscă să cauzeze deteriorarea gravă a situației economice din una sau mai multe regiuni ultraperiferice ale Uniunii astfel cum sunt menționate la articolul 349 din TFUE, poate fi impusă o măsură de salvgardare în conformitate cu prezentul capitol.

Articolul 12

Confidențialitate

(1)   Informațiile primite în temeiul prezentului regulament nu pot fi utilizate decât în scopul în care au fost cerute.

(2)   Nicio informație de natură confidențială sau nicio informație furnizată în mod confidențial, primită în temeiul prezentului regulament, nu este divulgată fără consimțământul expres al celui care o furnizează.

(3)   Fiecare cerere de tratament confidențial indică motivele pentru care informația este confidențială. Cu toate acestea, în cazul în care persoana care a furnizat informația solicită ca aceasta să nu devină publică sau să nu fie divulgată, integral sau sub formă de rezumat, și în cazul în care cererea respectivă nu este justificată, informația în cauză poate să nu fie luată în considerare.

(4)   În orice caz, o informație este considerată confidențială atunci când divulgarea ei poate avea consecințe nefavorabile semnificative pentru cel care a furnizat-o sau pentru cel care este sursa acesteia.

(5)   Alineatele (1)-(4) nu împiedică autoritățile Uniunii să facă trimitere la informațiile cu caracter general și, în special, la motivele pe care sunt bazate deciziile luate în temeiul prezentului regulament. Totuși, autoritățile respective țin seama de interesul legitim al persoanelor fizice și juridice care doresc ca secretele lor comerciale să nu fie divulgate.

Articolul 13

Raportul

(1)   Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual cu privire la aplicarea, implementarea și îndeplinirea obligațiilor din partea a IV-a a acordului și a prezentului regulament.

(2)   Raportul include informații cu privire la aplicarea măsurilor provizorii și a măsurilor definitive, a măsurilor de supraveghere prealabile, a măsurilor de supraveghere regională și a măsurilor de salvgardare, precum și cu privire la închiderea investigațiilor și a procedurilor fără impunerea de măsuri.

(3)   Raportul include informații cu privire la activitățile diferitelor organisme responsabile de monitorizarea punerii în aplicare a acordului, inclusiv cu privire la îndeplinirea obligațiilor în temeiul titlului VIII din partea a IV-a a acordului, și cu privire la activitățile organizate cu grupuri consultative ale societății civile.

(4)   Raportul cuprinde o sinteză a statisticilor și evoluția comerțului cu țările din America Centrală și include date statistice actualizate privind importurile de banane din țările din America Centrală.

(5)   În termen de o lună de la prezentarea raportului de către Comisie, Parlamentul European poate invita Comisia la o reuniune ad-hoc a comisiei sale competente în fond, pentru a prezenta și a explica orice aspecte legate de punerea în aplicare a prezentului regulament.

(6)   Comisia pune la dispoziția publicului raportul în termen de trei luni de la prezentarea acestuia Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 14

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de comitetul înființat prin articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 260/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind regimul comun aplicabil importurilor (4) („comitetul”). Comitetul este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 4 din același regulament.

(5)   Comitetul poate examina probleme legate de aplicarea prezentului regulament, ridicate de Comisie sau la cererea unui stat membru. Statele membre pot solicita informații și pot face schimb de opinii în cadrul comitetului sau direct cu Comisia.

CAPITOLUL II

MECANISMUL DE STABILIZARE PENTRU BANANE

Articolul 15

Mecanismul de stabilizare pentru banane

(1)   Pentru bananele originare din America Centrală care se încadrează la codul tarifar 0803 00 19 din Nomenclatura combinată (banane proaspete, excluzând bananele din soiul Musa paradisiaca) și sunt menționate la categoria „ST” în calendarul de eliminare a tarifelor, se aplică un mecanism de stabilizare până la 31 decembrie 2019.

(2)   Se stabilește separat un volum anual al importurilor de declanșare, pentru importurile de produse menționate la alineatul (1), astfel cum se indică în tabelul din anexă. Importul de produse menționate la alineatul (1) la o taxă vamală preferențială este condiționat, pe lângă dovada originii, stabilită în conformitate cu anexa II (Definirea noțiunii de „produse originare” și metodele de cooperare administrativă) la acord, de prezentarea unui certificat de export emis de autoritatea competentă a țării din America Centrală din care sunt exportate produsele. Odată ce volumul de declanșare pentru o țară din America Centrală este atins în cursul anului calendaristic corespunzător, Comisia, în conformitate cu procedura de urgență menționată la articolul 14 alineatul (4), adoptă un act de punere în aplicare prin care poate fie să suspende temporar taxele vamale preferențiale aplicate produselor de origine corespunzătoare, în cursul aceluiași an, pentru o perioadă care să nu depășească trei luni și care să nu depășească sfârșitul anului calendaristic, fie să hotărască că o astfel de suspendare nu este oportună.

(3)   Atunci când decide cu privire la aplicarea sau nu a măsurilor în conformitate cu alineatul (2), Comisia ia în considerare impactul importurilor respective asupra situației pieței bananelor din Uniune. Analiza respectivă cuprinde factori precum: efectul importurilor respective asupra nivelului prețului din Uniune, evoluția importurilor din alte surse, stabilitatea generală a pieței Uniunii.

(4)   În cazul în care Comisia decide să suspende taxele vamale preferențiale aplicabile, aceasta aplică taxele cele mai mici de la nivelul de bază al taxei vamale sau nivelul taxei vamale a NCMF aplicabile în momentul adoptării unor astfel de măsuri.

(5)   În cazul în care Comisia aplică măsurile menționate la alineatele (2) și (4), aceasta inițiază imediat consultări cu țara sau țările din America Centrală vizate pentru a analiza și a evalua situația pe baza datelor concrete disponibile.

(6)   Aplicarea mecanismului de stabilizare pentru banane prevăzut în prezentul capitol nu aduce atingere aplicării măsurilor stabilite în capitolul I. Cu toate acestea, măsurile luate în conformitate cu dispozițiile din ambele capitole nu se aplică simultan.

(7)   Măsurile menționate la alineatele (2) și (4) se aplică numai în perioada care se încheie la 31 decembrie 2019.

CAPITOLUL III

NORME DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 16

Normele de punere în aplicare

În scopul adoptării normelor de punere în aplicare necesare pentru aplicarea normelor prevăzute în apendicele 2A din anexa II („privind definirea noțiunii de «produse originare» și metodele de cooperare administrativă”) și în apendicele 2 din anexa I („Eliminarea taxelor vamale”) la acord, se aplică articolul 247a din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

CAPITOLUL IIV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 17

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Regulamentul se aplică de la data aplicării acordului, astfel cum este prevăzut la articolul 353 din acesta. În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică un aviz care precizează data aplicării acordului.

(1)  Poziția Parlamentului European din 11 decembrie 2012 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 20 decembrie 2012.

(2)  JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

(3)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1.

(4)  JO L 84, 31.3.2009, p. 1.