4.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/1

(1)

Beneficiile activității fizice de-a lungul vieții, inclusiv a activității și a exercițiilor sportive regulate, sunt extrem de importante, printre altele pentru reducerea riscului apariției bolilor cardiovasculare, a anumitor tipuri de cancer și de diabet, pentru îmbunătățirea sănătății sistemului muscular și osos și a controlului greutății corporale, având de asemenea efecte pozitive asupra evoluției sănătății mentale și a proceselor cognitive. Activitatea fizică, astfel cum este recomandată de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), este importantă pentru toate categoriile de vârstă și în special pentru copii, populația activă și persoanele în vârstă.

(2)

Activitatea fizică, ca condiție necesară pentru un stil de viață sănătos și pentru o forță de muncă sănătoasă, contribuie la atingerea obiectivelor-cheie definite în Strategia Europa 2020, în special cu privire la creștere, productivitate și sănătate.

(3)

Deși eforturile de promovare a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate (HEPA – health-enhancing physical activity) au fost intensificate în ultimii ani de autoritățile publice din unele state membre, nivelurile inactivității fizice în Uniune continuă să rămână inacceptabil de ridicate. Majoritatea cetățenilor europeni nu fac suficientă activitate fizică, iar 60 % nu practică niciodată un sport sau exerciții fizice sau fac acest lucru rareori. Lipsa activității fizice în timpul liber tinde să fie mai des întâlnită în grupurile socioeconomice defavorizate. În prezent, nu există indicații că aceste tendințe negative sunt în curs de a fi inversate la nivelul Uniunii în ansamblu.

(4)

Inactivitatea fizică a fost identificată drept un factor de risc major pentru mortalitatea prematură și boli în țările cu venituri ridicate din întreaga lume, acest fenomen cauzând peste un milion de decese pe an doar în regiunea europeană a OMS. Efectele negative ale lipsei activității fizice în Uniune sunt bine documentate, la fel ca și costurile economice directe și indirecte legate de lipsa activității fizice și problemele de sănătate asociate, în special ținând cont de îmbătrânirea rapidă a majorității societăților europene.

(5)

Studiile recente arată că un comportament sedentar ar putea fi un factor de risc pentru sănătate, independent de influența activității fizice. În Uniune, ar trebui să se țină seama de constatările studiilor respective atunci când se au în vedere noi acțiuni în acest domeniu.

(6)

În ceea ce privește nivelurile activității fizice, există discrepanțe importante între statele membre. În timp ce unele state au înregistrat o creștere importantă a proporției de cetățeni care ating nivelul minim de activitate fizică recomandat, numeroase alte state nu au înregistrat progrese sau chiar au regresat. Politicile actuale nu au avut până acum un impact decisiv în ceea ce privește reducerea nivelurilor de inactivitate fizică la nivelul Uniunii în ansamblu. Există un potențial important de a învăța din abordările de succes privind dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor HEPA.

(7)

Educația fizică în școli poate fi un instrument eficace de creștere a gradului de conștientizare a importanței HEPA, iar școlile pot fi vizate cu ușurință și eficacitate pentru a introduce activități de acest tip.

(8)

O serie de domenii de politică, în special sportul și sănătatea, pot contribui la promovarea activității fizice și pot oferi cetățenilor Uniunii noi posibilități de a deveni activi din punct de vedere fizic. Pentru ca acest potențial să fie exploatat pe deplin și, prin urmare, pentru ca nivelurile activității fizice să crească, este indispensabilă o abordare intersectorială strategică în domeniul promovării HEPA, inclusiv prin implicarea la toate nivelurile a ministerelor, organismelor și organizațiilor relevante, în special a reprezentanților mișcării sportive, ținând seama de activitatea existentă și de lucrările în curs la nivelul politicii. Disponibilitatea unor informații mai numeroase și a unor date mai bune privind nivelurile activității fizice și politicile de promovare a HEPA reprezintă un element esențial pentru susținerea acestui proces și o condiție necesară pentru evaluarea politicii, menită să ducă la dezvoltarea și punerea în aplicare în viitor a unor politici mai eficace.

(9)

Orientările UE privind activitatea fizică („Orientările UE”) (1), astfel cum au fost menționate de Consiliu și de reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, în concluziile din 27 noiembrie 2012 (2) privind promovarea HEPA și de Consiliu în concluziile sale intitulate „Îmbătrânirea în condiții bune de sănătate pe întreaga durată a ciclului de viață” (3), pledează pentru o abordare intersectorială care să acopere toate domeniile tematice care au drept obiect promovarea HEPA.

(10)

Comunicarea Comisiei din 2011 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” a invitat Comisia și statele membre să continue progresele, pe baza Orientărilor UE privind activitatea fizică, în ceea ce privește elaborarea unor orientări naționale, inclusiv a unui proces de reexaminare și coordonare, și să țină cont de recomandarea Consiliului în acest domeniu.

(11)

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un plan de lucru european pentru sport pentru perioada 2011-2014 (4) a recunoscut necesitatea de a întări cooperarea între Comisie și statele membre în câteva domenii prioritare din sectorul sportului, inclusiv în ceea ce privește promovarea HEPA. În iulie 2012, grupul de experți „Sport, sănătate și participare”, instituit la jumătatea anului 2011 în contextul planului de lucru, și-a exprimat sprijinul pentru o nouă inițiativă a Uniunii de promovare a HEPA.

(12)

Concluziile Consiliului din 27 noiembrie 2012 privind promovarea HEPA au recunoscut necesitatea unor acțiuni suplimentare la nivelul Uniunii și au solicitat Comisiei să prezinte o propunere de recomandare a Consiliului, incluzând un cadru suplu de monitorizare bazat pe o serie de indicatori care să acopere domeniile tematice din Orientările UE,

1.

să depună eforturi pentru a promova politici HEPA eficace prin elaborarea unei abordări intersectoriale care să înglobeze domenii de politică precum sportul, sănătatea, educația, mediul și transporturile, ținând seama de Orientările UE, precum și alte domenii relevante și în conformitate cu caracteristicile naționale. Această acțiune ar trebui să includă:

2.

să monitorizeze nivelurile activității fizice și politicilor HEPA, folosind cadrul suplu de monitorizare (5) și indicatorii stabiliți în anexă, în funcție de circumstanțele lor naționale;

3.

în termen de șase luni de la adoptarea prezentei recomandări, să desemneze puncte naționale de contact în domeniul HEPA (6), în conformitate cu legislația și practica națională, pentru a sprijini cadrul de monitorizare mai sus menționat, și să informeze Comisia cu privire la desemnarea lor.

Punctele naționale de contact în domeniul HEPA vor avea în special rolul de a coordona procesul de punere la dispoziție a datelor privind activitatea fizică care sunt necesare pentru cadrul de monitorizare; datele respective ar trebui să fie adăugate în baza de date europeană a OMS existentă privind nutriția, obezitatea și activitatea fizică (NOPA); de asemenea, ele ar trebui să faciliteze cooperarea între servicii cu privire la politicile HEPA;

4.

să coopereze strâns între ele și cu Comisia printr-un schimb regulat de informații și de bune practici cu privire la promovarea HEPA în cadrul structurilor relevante pentru sănătate și sport la nivelul Uniunii, ca bază pentru coordonarea consolidată a politicilor,

1.

să sprijine statele membre în procesul de adoptare a unor strategii naționale, să dezvolte abordări intersectoriale ale politicilor HEPA și să pună în aplicare planuri de acțiune corespunzătoare prin facilitarea schimbului de informații, a învățării reciproce eficace, a colaborării în rețea și a identificării unor abordări de succes privind promovarea HEPA;

2.

să ofere sprijin pentru stabilirea și funcționarea cadrului de monitorizare a HEPA, în conformitate cu indicatorii enumerați în anexă, pe baza formelor existente de monitorizare și de colectare de date în acest domeniu și utilizând în cea mai mare măsură posibilă informațiile și datele care există, prin:

3.

să prezinte rapoarte o dată la trei ani cu privire la progresele înregistrate privind punerea în aplicare a prezentei recomandări, pe baza informațiilor oferite în contextul mecanismului de raportare stabilit în cadrul de monitorizare și pe baza altor informații relevante privind dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor HEPA, furnizate de statele membre, și să evalueze valoarea adăugată a prezentei recomandări.