20.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 250/40

(1)

Regulamentul (UE) nr. 472/2013 se aplică statelor membre care, la data intrării sale în vigoare, primesc deja asistență financiară, inclusiv statelor vizate de Mecanismul european de stabilitate (MES).

(2)

Regulamentul (UE) nr. 472/2013 stabilește normele de aprobare a unui program de ajustare macroeconomică pentru statele membre care beneficiază de asistență financiară; este necesar ca normele respective să fie conforme cu dispozițiile Tratatului privind Mecanismul european de stabilitate.

(3)

În urma unei cereri formulate de Cipru la 25 iunie 2012 pentru a beneficia de asistență financiară din partea MES, Consiliul a decis la 25 aprilie 2013 prin Decizia 2013/236/UE (2) ca Cipru să pună în aplicare în mod riguros un program de ajustare macroeconomică.

(4)

La 24 aprilie 2013, Consiliul guvernatorilor MES și-a dat acordul de principiu în vederea acordării unui sprijin pentru stabilitate Ciprului și a aprobat Memorandumul de înțelegere privind condițiile specifice de politică economică (denumit în continuare „memorandumul de înțelegere”), precum și semnarea acestuia de către Comisie în numele MES.

(5)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2013/236/UE, Comisia, în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE) și, după caz, cu Fondul Monetar Internațional (FMI), a efectuat prima analiză în vederea evaluării progreselor cu privire la punerea în aplicare a măsurilor convenite, precum și a eficacității și a impactului social și economic al acestora. În urma acestei analize, actualul program de ajustare macroeconomică a fost actualizat pentru a reflecta măsurile întreprinse de autoritățile cipriote până în al doilea trimestru al anului 2013.

(6)

Ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 472/2013, programul de ajustare macroeconomică urmează să fie aprobat printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului. Din motive de claritate și de securitate juridică, programul ar trebui readoptat în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013. Conținutul programului ar trebui să rămână identic cu cel aprobat prin Decizia 2013/236/UE, dar să includă și rezultatele analizei efectuate în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din decizia respectivă. În același timp, Decizia 2013/236/UE ar trebui abrogată.

(7)

Comisia, în colaborare cu BCE și cu FMI, a realizat prima analiză în vederea evaluării progreselor cu privire la punerea în aplicare a măsurilor convenite, precum și a eficacității și a impactului social și economic al acestora. Prin urmare, memorandumul de înțelegere a fost actualizat în domeniile reformei sectorului financiar, politicii bugetare și reformelor structurale, în special în ceea ce privește (i) o foaie de parcurs pentru relaxarea progresivă a controalelor asupra capitalului; (ii) stabilirea unui cadru juridic pentru o nouă structură de guvernanță care să gestioneze participațiile statului în sectorul cooperativelor de credit; (iii) un plan de acțiune pentru combaterea spălării banilor; (iv) un sistem de compensare pentru fondurile de asigurări sociale și fondurile de pensii care dețineau depozite la Cyprus Popular Bank; (v) asigurarea faptului că fondurile naționale necesare rămân disponibile pentru a acoperi contribuțiile naționale pentru proiectele finanțate din fondurile structurale și din alte fonduri ale UE; (vi) oferirea de detalii privind reforma planificată a asistenței publice; și (vii) pregătirea de propuneri detaliate de politici pentru politica de activare și luarea de măsuri rapide pentru a crea oportunități pentru tineri și a îmbunătăți perspectivele acestora de inserție profesională. Punerea în aplicare a unor reforme cuprinzătoare și ambițioase în domeniile financiar, bugetar și structural ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen mediu a datoriei publice cipriote.

(8)

Pe tot parcursul punerii în aplicare de către Cipru a pachetului cuprinzător de politici, Comisia ar trebui să furnizeze consultanță suplimentară cu privire la politici, precum și asistență tehnică în domenii specifice. Un stat membru care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică și care se confruntă cu o capacitate administrativă insuficientă urmează să solicite asistență tehnică din partea Comisiei, care poate constitui, în acest scop, grupuri de experți.

(9)

În pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programului de ajustare macroeconomică, autoritățile cipriote ar trebui să solicite, în conformitate cu normele și practicile naționale în vigoare, opinia partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile,

(a)

asigurarea unei monitorizări atente a situației sectorului bancar în materie de lichidități. Restricțiile temporare în ceea ce privește libera circulație a capitalului (printre altele, limitările privind retragerea de numerar, plățile și transferurile) fac obiectul unei monitorizări atente. Scopul este de a menține controalele numai atât timp cât este strict necesar pentru a atenua riscurile grave pentru stabilitatea sistemului financiar. A fost publicată o foaie de parcurs privind relaxarea progresivă a controalelor, pe baza unor etape și a progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și în concordanță cu situația băncilor în materie de lichidități. Planurile de finanțare și de capital pe termen mediu ale băncilor naționale care depind de finanțare de la banca centrală sau care beneficiază de ajutor de stat reflectă în mod realist scăderea gradului de îndatorare preconizată în sectorul bancar și reduc dependența de împrumuturile acordate de băncile centrale, evitându-se, în același timp, vânzările în regim de urgență ale activelor și criza creditelor. Reglementările cu privire la cerințele minime în materie de lichidități se actualizează pentru a preveni o concentrație excesivă a emitenților în viitor;

(b)

adoptarea cerințelor de reglementare necesare pentru creșterea până la 9 % a ratei minime de adecvare a fondurilor proprii de nivel 1 până la sfârșitul anului 2013;

(c)

luarea de măsuri pentru reducerea la minimum a costurilor suportate de contribuabili pentru restructurarea băncilor. Instituțiile de credit comerciale și cooperative subcapitalizate mobilizează capital, în cea mai mare măsură posibilă, din surse private înainte de a se aproba măsuri de acordare a ajutoarelor de stat. Orice plan de restructurare este aprobat oficial în conformitate cu normele privind ajutorul de stat înainte ca orice ajutor să fie acordat. Băncile comerciale care se confruntă cu un deficit de capital pot solicita, în cazul în care alte măsuri nu sunt suficiente, ajutor de recapitalizare din partea statului, în conformitate cu procedurile privind ajutorul de stat;

(d)

asigurarea creării unui registru de credit, a revizuirii și a modificării, dacă este necesar, a actualului cadru de reglementare privind procedurile de acordare și de administrare a împrumuturilor, precum și a adoptării de acte legislative care să consolideze guvernanța băncilor comerciale;

(e)

consolidarea guvernanței băncilor, inclusiv prin interzicerea împrumuturilor către membrii independenți ai consiliului de administrație sau părțile cu care aceștia au legături;

(f)

optimizarea recuperării în cazul creditelor neperformante, reducând totodată la minimum stimulentele pentru neîndeplinirea strategică a obligațiilor de plată de către debitori. Aceasta include reducerea constrângerilor legate de confiscarea garanțiilor, precum și monitorizarea și gestionarea în mod corespunzător a creditelor neperformante;

(g)

finalizarea armonizării în ceea ce privește reglementarea și supravegherea organizațiilor cooperatiste de credit cu cele ale băncilor comerciale;

(h)

punerea în aplicare a strategiei privind viitoarea structură, funcționarea și viabilitatea sectorului organizațiilor cooperatiste de credit, astfel cum a fost elaborată de Banca Centrală a Ciprului în consultare cu Comisia, BCE și FMI;

(i)

consolidarea monitorizării gradului de îndatorare a sectoarelor întreprinderilor și gospodăriilor și stabilirea unui cadru pentru restructurarea datoriei sectorului privat urmărind obiective precise, pentru a facilita noile împrumuturi și pentru a limita constrângerile în materie de credite;

(j)

consolidarea în continuare a cadrului de combatere a spălării banilor și implementarea unui plan de acțiune care să asigure aplicarea unor practici îmbunătățite în materie de precauție privind clientela și de transparență a entităților, în conformitate cu cele mai bune practici;

(k)

propunerea unei legislații privind supravegherea obligatorie pe baza nivelurilor de capitalizare;

(l)

integrarea testelor de rezistență în cadrul supravegherii bancare externe regulate;

(m)

introducerea unor cerințe obligatorii de informare pentru a asigura faptul că băncile comunică în mod regulat piețelor progresele realizate în ceea ce privește restructurarea operațiunilor bancare; și

(n)

stabilirea unui cadru juridic pentru o nouă structură de guvernanță care să gestioneze participațiile statului în sectorul cooperativelor de credit.

(a)

o reformă a sistemului de taxare a autovehiculelor, bazată pe principii ecologice, în vederea mobilizării de venituri suplimentare pe termen mediu;

(b)

un sistem de compensare pentru fondurile de asigurări sociale și fondurile de pensii care dețineau depozite la Cyprus Popular Bank, care asigurăun tratament comparabil cu cel al fondurilor din cadrul Bank of Cyprus, ținând cont de fluxurile de numerar și de poziția actuarială a fiecărui fond și reducând la minimum impactul asupra deficitului public. Având în vedere natura acestor fonduri care asigură protecția socială, obiectivul în materie de deficit public pentru 2013 poate fi revizuit pentru a încorpora impactul bugetar al acestui sistem; și

(c)

punerea în aplicare pe deplin a măsurilor de consolidare adoptate începând cu decembrie 2012.

(a)

în ceea ce privește cheltuielile, bugetul include: o reducere a cheltuielilor globale pentru transferurile sociale printr-o mai bună direcționare; o reducere suplimentară a salariilor și a plăților pentru orele suplimentare în administrația publică și în sectorul public în sens larg; introducerea unei taxe pentru cardurile de transport public pentru studenți și pensionari; măsuri de reformă structurală în sectorul educației în vederea îmbunătățirii utilizării resurselor; și

(b)

în ceea ce privește veniturile, bugetul pentru 2014 include: o prelungire până la 31 decembrie 2016 a contribuției temporare aplicate câștigurilor salariale brute din sectorul public și privat; creșteri ale TVA-ului; majorări ale accizelor și o creștere a contribuțiilor la sistemul general de asigurări sociale.

(a)

dacă este cazul, reforme suplimentare ale sistemului general de pensii și ale sistemului de pensii din sectorul public pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, asigurând totodată caracterul adecvat al pensiilor. Un studiu actuarial furnizează opțiuni în materie de reformă;

(b)

controlul creșterii cheltuielilor din domeniul sănătății în vederea asigurării de mijloace suficiente pentru asistența medicală de bază prin consolidarea sustenabilității structurii de finanțare și a eficienței furnizării serviciilor publice de asistență medicală; punerea în aplicare a unui sistem național de sănătate și asigurarea sustenabilității financiare a acestuia, furnizând totodată o acoperire universală;

(c)

îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și a procesului bugetar prin intermediul unui cadru bugetar pe termen mediu eficace care să facă parte dintr-o gestionare îmbunătățită a finanțelor publice, contribuind astfel la eforturile de consolidare bugetară ținând seama de necesitatea de a asigura mijloace suficiente pentru politicile fundamentale, cum ar fi cele din domeniul educației și al sănătății. Acest cadru respectă pe deplin Directiva 2011/85/UE a Consiliului (3) și Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, semnat la Bruxelles la 2 martie 2012;

(d)

adoptarea unui cadru juridic și instituțional adecvat pentru parteneriatele public-privat concepute în conformitate cu cele mai bune practici;

(e)

elaborarea unui program conceput pentru a realiza un sistem solid de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și pentru întreprinderile semipublice și lansarea unui plan de privatizare care să contribuie la îmbunătățirea eficienței economice și la restabilirea sustenabilității datoriei;

(f)

elaborarea și punerea în aplicare a unui plan amplu de reforme cu scopul de a spori eficacitatea și eficiența colectării și administrării impozitelor, care să includă măsuri de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale și de garantare a aplicării integrale și la timp a legilor și a standardelor care guvernează cooperarea fiscală internațională și schimbul de informații în domeniul fiscal;

(g)

reforma regimului de impozitare a bunurilor imobile;

(h)

reforma administrației publice pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea din punct de vedere al costurilor ale acesteia, în special prin revizuirea dimensiunii, a condițiilor de angajare și a organizării funcționale a serviciului public, cu scopul de a asigura utilizarea eficientă a resurselor publice și furnizarea de servicii de calitate pentru populație;

(i)

reforme ale structurii generale și ale nivelurilor prestațiilor sociale cu scopul de a asigura o utilizare eficientă a resurselor și un echilibru adecvat între asistența socială și stimulentele pentru ocuparea unui loc de muncă. Reforma preconizată în domeniul protecției sociale garantează că asistența socială funcționează ca un dispozitiv de siguranță pentru a oferi un venit minim persoanelor care nu sunt în măsură să își asigure un nivel de trai de bază, protejând în același timp stimulentele pentru ocuparea unui loc de muncă; și

(j)

efectuarea unui audit complet al finanțelor sale publice, printre altele, cu scopul de a evalua motivele care au dus la acumularea unor niveluri excesive ale datoriei.

(a)

un plan de desfășurare a infrastructurii necesare pentru exploatarea gazelor naturale care să țină seama de opțiunile comerciale și de riscuri;

(b)

o prezentare detaliată a cadrului de reglementare și de organizare a piețelor pentru restructurarea sectorului energetic și a exporturilor de gaze, inclusiv un cadru corespunzător de vânzare a gazelor provenite din exploatări maritime cu scopul de a maximiza veniturile; și

(c)

un plan de stabilire a unui cadru instituțional pentru gestionarea resurselor de hidrocarburi, care să cuprindă un fond de resurse destinat colectării și gestionării veniturilor publice provenite din exploatarea zăcămintelor de gaz offshore și constituit pe baza celor mai bune practici recunoscute la nivel internațional.