23.1.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 20/65


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE 2013/46/PESC A CONSILIULUI

din 22 ianuarie 2013

privind punerea în aplicare a Deciziei 2010/788/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),

având în vedere Decizia 2010/788/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo (1), în special articolul 6,

întrucât:

(1)

La 20 decembrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/788/PESC.

(2)

La 31 decembrie 2012, Comitetul Consiliului de Securitate, instituit în temeiul Rezoluției Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite 1533 (2004) cu privire la Republica Democratică Congo, a actualizat lista persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive impuse în temeiul punctelor 13 și 15 din Rezoluția Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite 1596 (2005).

(3)

Anexa la Decizia 2010/788/PESC ar trebui actualizată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Persoanele și entitățile enumerate în anexa la prezenta decizie se adaugă la lista care figurează în anexa la Decizia 2010/788/PESC.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 22 ianuarie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

M. NOONAN


(1)  JO L 336, 21.12.2010, p. 30.


ANEXĂ

Lista persoanelor și entităților menționate la articolul 1

(a)   Persoane

Nume

Pseudonime

Data și locul nașterii

Informații de identificare

Motive

Data desemnării

BADEGE, Eric

 

1971

 

Conform unui raport final din 15 noiembrie 2012 al Grupului de experți pentru Republica Democratică Congo, „…LTL. Col. Eric Badege devenise punctul central al M23 în Masisi și comandase operațiuni comune …” împreună cu un alt lider militar. În plus, „o serie de atacuri coordonate efectuate în august [2012] și conduse de către LTL. Col. Badege … au permis M23 să destabilizeze o parte considerabilă a teritoriului Masisi.”„Potrivit unor foști luptători, LTL. Col. Badege … a acționat la ordinele Col. Makenga atunci când a orchestrat atacurile.”

31.12.2012

 

 

 

 

În calitatea sa de comandant al M23, Badege se face răspunzător de încălcări grave implicând acte cu privire la copii sau femei în situații de conflict armat. Potrivit raportului grupului de experți din noiembrie 2012, au existat mai multe incidente majore de ucidere fără discriminare a civililor, inclusiv femei și copii. Din mai 2012, Raia Mutomboki, sub comanda M23, a ucis sute de civili într-o serie de atacuri coordonate. În august, Badege a efectuat atacuri comune care au implicat uciderea fără discriminare a civililor. Raportul din noiembrie al grupului de experți afirmă ca aceste atacuri au fost orchestrate în comun de către Badege și Colonelul Makoma Semivumbi Jacques. Potrivit raportului grupului de experți, lideri locali din Masisi au afirmat că Badege a comandat aceste atacuri ale Raia Mutumboki pe teren.

 

 

 

 

 

Potrivit unui articol al Radio Okapi din 28 iulie 2012, „administratorul Masisi a anunțat sâmbătă, 28 iulie, dezertarea comandantului Batalionului 2 din Regimentul 410 FARDC cu baza la Nabiondo, la aproximativ 30 de kilometri nord-vest de Goma, în Kivu de Nord. Conform spuselor acestuia, Colonelul Eric Badege și peste o sută de soldați s-au îndreptat vineri spre Rubaya, la 80 de kilometri nord de Nabiondo. Această informație a fost confirmată de mai multe surse.”

Potrivit unui articol al BBC din 23 noiembrie 2012, M23 a fost constituit când foști membri ai CNDP care fuseseră integrați în FARDC au început să protesteze împotriva condițiilor proaste și a salariului scăzut, precum și a lipsei punerii depline în aplicare a acordului de pace din 23 martie 2009 dintre CNDP și RDC, care a dus la integrarea CNDP în FARDC.

 

 

 

 

 

Gruparea M23 a fost angajată în operații militare active în scopul obținerii controlului asupra teritoriului din estul RDC, potrivit raportului IPIS din noiembrie 2012. M23 și FARDC s-au luptat pentru controlul asupra mai multor orașe și sate din estul RDC, la 24 și 25 iulie 2012; M23 a atacat FARDC la Rumangabo, la 26 iulie 2012; M23 a alungat FARDC din Kimumba la 17 noiembrie 2012; și M23 a preluat controlul asupra orașului Goma la 20 noiembrie 2012.

Potrivit raportului grupului de experți din noiembrie 2012, mai mulți foști combatanți ai M23 susțin că liderii M23 au executat sumar zeci de copii care au încercat să fugă după ce au fost recrutați ca soldați-copii în cadrul M23.

 

 

 

 

 

Potrivit unui raport din 11 septembrie 2012 al Observatorului pentru Drepturile Omului [Human Rights Watch (HRW)], un bărbat rwandez în vârstă de 18 ani, care a fugit după ce fusese recrutat cu forța în Rwanda, a spus HRW că a fost martor la executarea unui băiat de 16 ani din unitatea sa din cadrul M23 care încercase să fugă în iunie. Băiatul a fost capturat și omorât în bătaie de către luptătorii M23 în fața altorrecruți. Un comandant al M23 care a ordonat execuția ar fi spus apoi altor recruți: „a vrut să ne abandoneze”, ca explicație pentru uciderea băiatului. Raportul afirmă, de asemenea, că martorii susțin că cel puțin 33 de noi recruți și alți luptători M23 au fost executați sumar când au încercat să fugă. Unii au fost legați și împușcați în fața altor recruți, ca exemplu de pedeapsă pe care ar putea-o primi. Un tânăr recrut a afirmat către HRW: „când eram cu M23, ne-au spus că [putem alege] și putem rămâne cu ei sau putem muri. Mulți au încercat să fugă. Unii au fost găsiți și pentru ei asta a însemnat imediat moartea.”

 

RUNIGA, Jean-Marie Lugerero

 

aproximativ 1960

 

Un document din 9 iulie 2012 semnat de liderul M23 Sultani Makenga l-a numit pe Runiga în funcția de coordonator al ramurii politice a M23. Potrivit documentului respectiv, numirea lui Runiga a fost determinată de necesitatea de a asigura vizibilitatea cauzei M23.

Runiga este numit „președinte” al M23 în textele publicate pe site-ul internet al grupării. Rolul său de conducere este coroborat de raportul din noiembrie al grupului de experți, care se referă la Runiga ca fiind „liderul M23”.

31.12.2012

 

 

 

 

Potrivit unui articol din 13 decembrie 2012 al Associated Press, Runiga a arătat Associated Press o listă de solicitări despre care a spus că va fi înaintată guvernului congolez. Printre solicitări se numără demisia lui Kabila și dizolvarea adunării naționale. Runiga a precizat că, dacă i s-ar da posibilitatea, M23 ar putea prelua din nou controlul asupra orașului Goma. „Iar de data aceasta nu ne vom retrage”, a afirmat Runiga pentru Associated Press. De asemenea, Runiga a precizat că preluarea controlului asupra orașului Goma de către ramura politică a M23 reprezintă o condiție prealabilă a negocierilor. „Cred că membrii noștri care se află la Kampala ne reprezintă. La momentul oportun, voi fi și eu acolo. Aștept ca lucrurile să fie organizate și, când Kabila va fi acolo, voi merge și eu”, a afirmat Runiga.

 

 

 

 

 

Potrivit unui articol publicat în Le Figaro la 26 noiembrie 2012, Runiga s-a întâlnit cu președintele Kabila la 24 noiembrie 2012 pentru începerea discuțiilor. Separat, într-un interviu pentru Le Figaro, Runiga a afirmat: „M23 se compune în primul rând din foști militari membri ai FARDC care au dezertat în semn de protest față de nerespectarea acordurilor din 23 martie 2009”. Acesta a adăugat: „soldații M23 sunt dezertori din armată care au plecat cu arme cu tot. Recent, am recuperat o mare cantitate de echipament de la o bază militară din Bunagana. Pentru moment, acest lucru ne permite să recâștigăm teren în fiecare zi și să respingem atacurile din partea FARDC … Revoluția noastră este congoleză, condusă de congolezi, pentru poporul congolez.”

Potrivit unui articol publicat de Reuters la 22 noiembrie 2012, Runiga a afirmat că gruparea M23 are capacitatea de a păstra controlul asupra orașului Goma după ce forțele M23 au fost consolidate de către soldați congolezi rebeli din FARDC: „În primul rând, avem o armată disciplinată și îi avem și pe soldații FARDC care ni s-au alăturat. Sunt frații noștri, vor fi antrenați și instruiți din nou și apoi vom colabora cu ei.”

 

 

 

 

 

Potrivit unui articol publicat la 27 noiembrie 2012 în The Guardian, Runiga a precizat că M23 va refuza să se supună apelului lansat de liderii regionali în cadrul Conferinței internaționale privind regiunea Marilor Lacuri de a părăsi Goma pentru a deschide calea către convorbiri de pace. În schimb, Runiga a afirmat că retragerea M23 din Goma va fi rezultatul negocierilor, și nu o condiție prealabilă a acestora.

Potrivit raportului final din 15 noiembrie 2012 al grupului de experți, Runiga a condus o delegație care s-a deplasat la Kampala, Uganda, la 29 iulie 2012 și a finalizat agenda constituită din 21 de puncte a mișcării M23 în vederea negocierilor anticipate din cadrul Conferinței internaționale privind regiunea Marilor Lacuri.

Potrivit unui articol al BBC din 23 noiembrie 2012, M23 a fost constituit când foști membri ai CNDP care fuseseră integrați în FARDC au început să protesteze împotriva condițiilor proaste și a salariului scăzut, precum și a lipsei punerii depline în aplicare a acordului de pace din 23 martie 2009 dintre CNDP și RDC, care a dus la integrarea CNDP în FARDC.

 

 

 

 

 

Gruparea M23 a fost angajată în operații militare active în scopul obținerii controlului asupra teritoriului din estul RDC, potrivit raportului IPIS din noiembrie 2012. M23 și FARDC s-au luptat pentru controlul asupra mai multor orașe și sate din estul RDC, la 24 și 25 iulie 2012; M23 a atacat FARDC la Rumangabo, la 26 iulie 2012; M23 a alungat FARDC din Kimumba la 17 noiembrie 2012; și M23 a preluat controlul asupra orașului Goma la 20 noiembrie 2012.

Potrivit raportului grupului de experți din noiembrie 2012, mai mulți foști combatanți ai M23 susțin că liderii M23 au executat sumar zeci de copii care au încercat să fugă după ce au fost recrutați ca soldați-copii în cadrul M23.

 

 

 

 

 

Potrivit unui raport din 11 septembrie 2012 al Human Rights Watch (HRW), un bărbat rwandez în vârstă de 18 ani, care a fugit după ce fusese recrutat cu forța în Rwanda, a spus HRW că a fost martor la executarea unui băiat de 16 ani din unitatea sa din cadrul M23 care încercase să fugă în iunie. Băiatul a fost capturat și omorât în bătaie de către luptătorii M23 în fața altor recruți. Un comandant al M23 care a ordonat execuția se presupune că a spus apoi altor recruți: „a vrut să ne abandoneze”, ca explicație pentru uciderea băiatului. Raportul afirmă, de asemenea, că martorii susțin că cel puțin 33 de noi recruți și alți luptători M23 au fost executați sumar când au încercat să fugă. Unii au fost legați și uciși în fața altor recruți, ca exemplu de pedeapsă pe care ar putea-o primi. Un tânăr recrut a afirmat către HRW: „când eram cu M23, ne-au spus că [putem alege] și putem rămâne cu ei sau putem muri. Mulți au încercat să fugă. Unii au fost găsiți și pentru ei asta a însemnat imediat moartea.”

 


(b)   Entități

Nume

Pseudonime

Data și locul nașterii

Informații de identificare

Motive

Data desemnării

Forces démocratiques de libération du Rwanda (FDLR)

Forces démocratiques de libération du Rwanda

FDLR

Force Combattante Abacunguzi

FOCA

Combatant Force for the Liberation of Rwanda

 

Fdlr@fmx.de

fldrrse@yahoo.fr

fdlr@gmx.net

Localizare: Kivu de Nord și de Sud, RDC

Forces démocratiques de libération du Rwanda (FDLR) este una dintre cele mai mari grupări armate străine care acționează pe teritoriul Republicii Democratice Congo (RDC). Gruparea s-a constituit în 2000 și, în conformitate cu detaliile de mai jos, a comis grave încălcări ale dreptului internațional, implicând acte împotriva femeilor și copiilor în situații de conflict armat în RDC, inclusiv crime și mutilări, violențe sexuale și deplasări forțate.

Potrivit unui raport din 2010 al Amnesty International privind drepturile omului în RDC, FDLR poartă răspunderea pentru uciderea a nouăzeci și șase de civili în Busurguni, teritoriul Walikali. Unele dintre victime au fost arse de vii în casele lor.

31.12.2012

 

 

 

 

Potrivit unui raport din 2010 al Amnesty International privind drepturile omului în RDC, în iunie 2010, un centru medical al unui ONG a raportat un număr de aproximativ șaizeci de cazuri pe lună de fete și femei care au fost violate în sudul teritoriului Lubero, Kivu de Nord, de către grupuri armate, inclusiv FDLR.

Conform unui raport din 20 decembrie 2012 al Observatorului pentru drepturile omului (Human Rights Watch – HRW), există dovezi clare ale recrutării de copii practicate în mod activ de FDLR. HRW a identificat un număr de cel puțin 83 de copii congolezi cu vârste sub 18 ani, unii chiar în vârstă de 14 ani, care au fost recrutați forțat de către FDLR.

 

 

 

 

 

În ianuarie 2012, HRW a afirmat într-un raport că combatanți FDLR au atacat numeroase sate din teritoriul Masisi, omorând șase civili, violând două femei și răpind cel puțin 48 de persoane despre care nu se mai știe unde se află. Potrivit unui raport al HRW din iunie 2012, luptători FDLR au atacat în mai 2012 civili din Kamananga și Lumenja, provincia Kivu de Sud, precum și din Chambucha, teritoriul Walikale, și sate din zona Ufumandu, teritoriul Masisi, provincia Kivu de Nord. În aceste atacuri, luptători FDLR au măcelărit și omorât cu macete și cuțite zeci de civili, inclusiv numeroși copii.

 

 

 

 

 

Conform unui raport grupului de experți din iunie 2012, FDLR a atacat mai multe sate din Kivu de Sud în perioada 31 decembrie 2011-4 ianuarie 2012. O anchetă a Organizației Națiunilor Unite a confirmat că cel puțin 33 de persoane, dintre care 9 copii și 6 femei, au fost omorâte, fie arse de vii, fie decapitate, fie împușcate în timpul atacului. În plus, o femeie și o fată au fost violate. Raportul grupului de experți din iunie 2012 relatează, de asemenea, că ancheta Organizației Națiunilor Unite a confirmat faptul că FDLR a masacrat cel puțin 14 civili, inclusiv 5 femei și 5 copii, în Kivu de Sud în mai 2012. Potrivit raportului grupului de experți din noiembrie 2012, ONU a prezentat dovezi ale unui număr de cel puțin 106 violențe sexuale comise de FDLR între decembrie 2011 și septembrie 2012. Raportul grupului de experți din 2012 relatează că, potrivit unei anchete a ONU, FDLR au violat șapte femei în noaptea din 10 martie 2012, inclusiv o minoră, în Kalinganya, teritoriul Kabare. Luptătorii FDLR au atacat satul din nou la 10 aprilie 2012 și au violat trei dintre femei pentru a doua oară. Raportul grupului de experți din noiembrie 2012 menționează, de asemenea, 11 omoruri comise de FDLR în Bushibwambombo, Kalehe, la 6 aprilie 2012 și implicarea FDLR în uciderea altor 19 persoane în teritoriul Masisi, inclusiv a cinci minori și a șase femei, în luna mai.

 

M23

 

 

 

Mouvement du 23 mars (M23) este o grupare armată care își desfășoară activitatea în Republica Democratică Congo (RDC) și care a beneficiat pe teritoriul RDC de arme și material aferent, inclusiv de consiliere, formare și asistență referitoare la activitățile militare. Mai mulți martori oculari afirmă în declarațiile lor că M23 primește echipamente militare generale din partea Rwandan Defense Forces (RDF) sub formă de arme și muniții, pe lângă sprijinul material pentru operațiile de luptă.

31.12.2012

 

 

 

 

M23 a fost complice și este răspunzător pentru comiterea unor încălcări grave ale dreptului internațional, implicând acte împotriva femeilor și copiilor în situații de conflict armat în RDC, inclusiv crime și mutilări, violențe sexuale, răpiri și deplasări forțate. În conformitate cu numeroase rapoarte, anchete și relatări ale martorilor, M23 este răspunzătoare pentru uciderea în masă a unor civili, precum și pentru violarea de femei și copii în mai multe regiuni din RDC. Mai multe rapoarte arată că luptători ai M23 au comis un număr de 46 de violuri asupra unor femei și fete, dintre care cea mai mică în vârstă de 8 ani. Pe lângă violențele sexuale relatate, M23 a desfășurat, de asemenea, campanii masive de recrutare forțată a copiilor în cadrul grupării. Se estimează că, doar pe teritoriul Rutshuru din estul RDC, M23 a recrutat forțat, din iulie 2012, un număr de 146 de bărbați și băieți. Unele dintre victime nu aveau decât 15 ani.

 

 

 

 

 

Atrocitățile comise de M23 împotriva populației civile din RDC și campania de recrutare forțată purtată de M23, precum și faptul că a primit arme și asistență militară au contribuit într-un mod dramatic la instabilitatea și la conflictul din regiune, în unele cazuri cu încălcarea dreptului internațional.