17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 368/7

(1)

Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) vizează să asigure disciplina bugetară la nivelul Uniunii și stabilește cadrul necesar pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive. Obiectivul principal al PSC este asigurarea unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor de obținere a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute și durabile favorizate de stabilitatea financiară, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 473/2013 stabilește dispoziții pentru îmbunătățirea monitorizării politicilor bugetare în zona euro, astfel încât să se asigure faptul că bugetele naționale sunt compatibile cu orientările în domeniul politicilor economice emise în contextul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) și al semestrului european. Având în vedere faptul că măsurile bugetare s-ar putea dovedi insuficiente pentru a asigura corectarea durabilă a deficitului excesiv, ar putea fi necesare măsuri de politică și reforme structurale suplimentare.

(3)

Articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013 stabilește mecanismele detaliate ale programelor de parteneriat economic care urmează să fie prezentate de statele membre a căror monedă euro în cadrul unei proceduri de deficit excesiv. Programul de parteneriat economic, care stabilește o foaie de parcurs conținând măsuri menite să contribuie la corectarea eficace și durabilă a deficitului excesiv, ar trebui să conțină informații detaliate în special cu privire la principalele reforme bugetare structurale, mai ales cele legate de sistemele de impozitare, de pensii și de sănătate și de cadrele bugetare aferente.

(4)

La 2 decembrie 2009, Consiliul a adoptat, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din tratat, o decizie prin care Slovenia făcea obiectul unei proceduri de deficit excesiv. La 21 iunie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat în contextul unui deficit excesiv existent înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 473/2013. În acest context, Sloveniei i s-a cerut ca până la 1 octombrie 2013 să prezinte un program de parteneriat economic prin care să stabilească reforme bugetare structurale vizând asigurarea unei corectări eficace și durabile a deficitului excesiv.

(5)

Programul de parteneriat economic prezentat de Slovenia la 1 octombrie include măsuri care au ca scop consolidarea strategiei bugetare în vederea corectării durabile a deficitului excesiv [Recomandarea specifică fiecărei țări formulată de Consiliu („CSR”) 1], sprijinirea sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii și limitarea costurilor legate de îmbătrânirea populației (CSR2), reformarea pieței muncii (CSR3), evaluarea calității activelor din sistemul bancar (CSR4), îmbunătățirea cadrului de reglementare și a capacităților de supraveghere în domeniul bancar (CSR5), reformarea profesiilor reglementate (CSR6), scurtarea duratei procedurilor judiciare (CSR7), consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat și a privatizării (CSR8) și restructurarea întreprinderilor și îmbunătățirea mediului de afaceri (CSR9).

(6)

Măsurile și reformele bugetare structurale pe care Slovenia intenționează să le pună în aplicare se referă la următoarele: (i) sistemul fiscal și respectarea normelor fiscale; (ii) cadrul bugetar; (iii) sistemul de pensii; și (iv) îngrijirea pe termen lung. Acest ansamblu de măsuri este parțial adecvat și s-ar putea preconiza că va contribui la corectarea eficace și durabilă a situației de deficit excesiv. Totuși, în anumite domenii este nevoie de eforturi suplimentare și de accelerarea punerea în aplicare.

(7)

Se preconizează că măsurile structurale recente de creștere a veniturilor, în special cotele mai ridicate de TVA și noul impozit pe bunuri imobiliare, vor contribui în mod considerabil (cu aproximativ 1,3 % din PIB) la consolidarea finanțelor publice. Aceste acțiuni nu sunt completate cu măsuri structurale referitoare la cheltuieli, care sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea poziției de echilibru/excedent bugetar. Pe baza informațiilor disponibile, evaluarea anumitor măsuri administrative menite să îmbunătățească respectarea normelor fiscale este prematură; cu toate acestea, dacă sunt eficiente, măsurile respective ar contribui la consolidarea finanțelor publice.

(8)

Autoritățile pregătesc o revizuire a legislației care stă la baza cadrului bugetar în conformitate cu Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în Uniunea economică și monetară (TCSG) și cu alte dispoziții legale din dreptul Uniunii. Norma constituțională aprobată referitoare la echilibrul/excedentul bugetar și actele juridice preconizate care urmează să specifice punerea în aplicare a acesteia, în special noua lege privind politica bugetară și legea modificată a finanțelor publice, ar trebui să contribuie la ancorarea disciplinei bugetare în legislația națională.

(9)

Ca urmare a punerii în aplicare a reformei sistemului de pensii din decembrie 2012, numărul lunar de noi cazuri de pensionare pentru limită de vârstă indică o moderare a creșterii acestuia. Cu toate acestea, evaluarea punerii în aplicare a celei de a doua recomandări a Consiliului cu privire la consolidarea sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii ar fi prematură. Un grup de lucru ai cărui membri provin din mediul academic și din administrația publică evaluează implicațiile reformei. Pe baza constatărilor grupului, guvernul intenționează să stabilească noi propuneri de adaptări ale sistemului de pensii, pentru a asigura viabilitatea acestuia dincolo de anul 2020.

(10)

Pentru a combate în continuare creșterea costurilor legate de îmbătrânirea populației, guvernul a aprobat proiectul preliminar al unui act normativ privind îngrijirea pe termen lung și asistența personală prin care se introduce un nou sistem bazat pe asigurări. Adoptarea noului act normativ este prevăzută pentru prima jumătate a anului 2014. Finanțarea sistemului obligatoriu bazat pe asigurări trebuie clarificată, dar este probabil că aceasta va presupune contribuții obligatorii din partea populației active și inactive și nu ar trebui să conducă la creșterea cotei totale a contribuțiilor la sistemul de securitate socială.

(11)

În ultimele luni, Slovenia a accelerat ritmul reformelor structurale nebugetare relevante pentru ajustarea dezechilibrelor macroeconomice. Se realizează progrese cruciale în domeniul sectorului bancar. Cu toate acestea, reformele-cheie menite să sprijine ajustarea și creșterea se află încă în stadiu de pregătire și au suportat întârzieri considerabile, în special cele referitoare la restructurarea întreprinderilor pe cale extrajudiciară și la adoptarea clasificării activelor deținute de stat.

(12)

Punerea în aplicare a măsurilor de stabilizare a sectorului bancar este în curs, în special o revizuire aprofundată a calității activelor, și se află în curs de desfășurare teste de stres care acoperă aproape 70 % din sectorul bancar și ar trebui să se încheie înainte de sfârșitul anului 2013. Se așteaptă ca o astfel de evaluare să fie urmată de o strategie cuprinzătoare de restructurare, consolidare și recapitalizare a sectorului bancar, care să includă și planuri pentru cesionarea participațiilor deținute în mod direct și indirect de sectorul public în bănci naționale. Această cesionare a participațiilor ar reduce în mod semnificativ riscurile de reapariție a datoriilor contingente în următorii ani.

(13)

Reforma legii Sloveniei privind participațiile de stat discutată în prezent, dacă este bine concepută și pusă în aplicare cu rigurozitate, realizându-se progrese rapide cu privatizarea anumitor întreprinderi de stat, ar putea, pe de o parte, să genereze venituri și să reducă datoriile contingente ale administrației publice și, pe de altă parte, să contribuie la o mai bună și mai eficientă gestionare strategică a activelor deținute de stat, în special în ceea ce privește posibilitățile de a atrage investitori străini,