(1)

La 16 februarie 2012, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Uniune de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), din Thailanda și din Indonezia (denumite în continuare „țările în cauză”).

(2)

Procedura a fost deschisă ca urmare a unei plângeri depuse la 3 ianuarie 2012 de către Comitetul de protecție pentru accesoriile turnate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, al Uniunii Europene (denumit în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 50 % din producția totală a Uniunii de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă (denumite în continuare „accesoriile filetate maleabile”). Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(3)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, producătorii din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii neafiliați, utilizatorii și reprezentanții țărilor exportatoare cu privire la deschiderea anchetei. Comisia a informat, de asemenea, producătorii din Argentina, care a fost considerată ca o posibilă țară analogă. Părților interesate le-a fost acordată posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a cere să fie audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(4)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(5)

Ținând cont de numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, de importatori neafiliați și de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. În scopul de a permite Comisiei să decidă dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori din RPC, producătorii din Uniune și importatorii neafiliați au fost invitați să se facă cunoscuți Comisiei și să îi transmită, astfel cum este specificat în avizul de deschidere, informații de bază cu privire la activitățile lor în legătură cu accesoriile filetate maleabile (conform secțiunii B de mai jos) pentru perioada cuprinsă între 1.1.2011 și 31.12.2011. Nu a fost avută în vedere eșantionarea producătorilor-exportatori din celelalte două țări în cauză, Thailanda și Indonezia.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC să prezinte o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), dacă doreau acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori din RPC cunoscuți a fi interesați și autorităților chineze. Două societăți au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază și patru societăți au solicitat TI, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(7)

Comisia a comunicat în mod oficial constatările referitoare la TEP producătorilor-exportatori vizați din RPC, autorităților chineze și reclamantului. De asemenea, acestora li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere, în scris.

(8)

În cea ce privește producătorii din Uniune și după cum se explică în considerentul 29 de mai jos, șase producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite de la producătorii cooperanți din Uniune, Comisia a selectat un eșantion de trei producători din Uniune, pe baza volumului lor de vânzări.

(9)

După cum se explică în considerentul 31 de mai jos, 33 de producători neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la aceste părți, Comisia a selectat un eșantion de nouă importatori care au cel mai mare volum de importuri în Uniune și care sunt localizați geografic în Uniune. Întrucât un importator nu a transmis răspuns la chestionar, eșantionul final a fost alcătuit din ceilalți opt importatori.

(10)

După cum se explică în considerentul 30 de mai jos, 12 producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la aceste părți, Comisia a selectat un eșantion format din trei producători-exportatori din RPC care au cel mai mare volum de exporturi către Uniune.

(11)

Comisia a trimis chestionare către cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, cei trei producători-exportatori chinezi incluși în eșantion, trei producători-exportatori thailandezi, trei producători-exportatori din Indonezia, nouă importatori neafiliați incluși în eșantion și către șapte utilizatori.

(12)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la trei producători din Uniune incluși în eșantion, trei producători-exportatori chinezi, doi producători-exportatori thailandezi, un producător-exportator din Indonezia și de la opt importatori neafiliați. Niciunul dintre utilizatori nu a trimis un răspuns la chestionar.

(13)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(14)

Având în vedere necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din RPC cărora era posibil să nu li se acorde TEP, s-a efectuat o verificare pentru stabilirea valorii normale pe baza datelor din India, în calitate de țară analogă, la sediul următoarei societăți:

(15)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1.1.2011 și 31.12.2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada începând din 2008 și până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(16)

Produsul în cauză, astfel cum este descris în avizul de deschidere, constă în accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă (denumite în continuare „produsul în cauză”), încadrate în prezent la codul NC ex 7307 19 10 .

(17)

Principalele materii prime sunt: deșeuri metalice, cocs/energie electrică, nisip (pentru turnare) și zinc (pentru galvanizare). Prima etapă a procesului de fabricație este topirea deșeurilor metalice în cubilouri. Aceasta este urmată de procesul de turnare și modelare a diferitelor forme de turnare care sunt apoi separate în bucăți distincte. Produsele trebuie să treacă printr-un proces de recoacere de lungă durată pentru a se garanta că sunt suficient de maleabile pentru a fi utilizate în cazurile în care, de exemplu, este necesară rezistența la șocuri și la vibrații și suportarea schimbărilor rapide de temperatură. Ulterior, accesoriile pot fi galvanizate, dacă este necesar. Apoi are loc filetarea produselor.

(18)

Accesoriile maleabile filetate sunt folosite pentru racordarea a două sau mai multe țevi sau tuburi, conectarea unei țevi la un aparat, schimbarea direcției unui debit fluid sau pentru închiderea unei țevi. Accesoriile filetate maleabile sunt utilizate, în principal, în sistemele pentru gaze, apă și de încălzire din clădirile rezidențiale și nerezidențiale. Acestea sunt utilizate, de asemenea, în sistemele de conducte ale rafinăriilor petroliere. Accesoriile maleabile sunt disponibile în multe configurații, cele mai frecvente dintre acestea fiind coturile la 90 de grade, teurile, racordurile, crucile și reducțiile. Acestea sunt produse atât în formă negalvanizată, cât și în formă galvanizată.

(19)

S-a constatat că produsul în cauză și produsul fabricat și vândut pe piața internă din RPC, Thailanda și Indonezia și pe piața internă a Indiei, care a servit drept țară analogă, precum și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, cu titlu provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază (fiind denumite în continuare „produsul similar”).

(20)

Mai multe cereri au fost depuse în ceea ce privește definiția produsului, în cea mai mare parte de către importatori, dar și de către autoritățile unui stat membru. Cererile sunt analizate individual în cele ce urmează.

(21)

Un importator a susținut că „accesoriile electro-galvanizate” ar trebui să fie excluse din definiția accesoriilor filetate maleabile. Acesta afirmă că producția de accesorii electro-galvanizate necesită etape de producție suplimentare după filetare, cum ar fi spălarea și o galvanizare electrică suplimentară. Aceasta conferă, conform afirmațiilor respective, o serie de îmbunătățiri calitative și de avantaje față de accesoriile obișnuite. Cu toate acestea, este clar faptul că accesoriile electro-galvanizate sunt complet interschimbabile cu accesoriile obișnuite și, prin urmare, au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază. Acestea sunt, prin urmare, considerate a fi produsul în cauză.

(22)

Același importator importă componente de fitinguri de compresie, pe care le asamblează cu alte piese obținând, astfel, fitinguri de compresie finite. S-a întrebat dacă componentele de fitinguri de compresie se încadrează în definiția produsului în cauză. Cu toate că aceste componente arată ca accesoriile și sunt filetate, ele nu pot fi folosite în mod direct pentru a racorda țevi, ci trebuie să fie asamblate înainte ca fitingul asamblat să poată racorda țevile. Deși sunt mai costisitoare, acestea sunt interschimbabile cu alte accesorii filetate, întrucât sunt utilizate și pentru a racorda țevi și tuburi, cu toate că această utilizare este, în principal, în scopul reparării mai degrabă decât pentru instalații noi. Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că fitingurile de compresie și componentele acestora se încadrează în definiția produsului în cauză.

(23)

Unele părți au susținut că accesoriile maleabile fabricate și vândute de producătorii din Uniune nu ar putea fi considerate comparabile cu cele produse și exportate în Uniune de către țările exportatoare în cauză pe motiv că tipul de material folosit pentru accesoriile produse în Uniune este, în general, fonta cu inimă albă, în timp ce materialul utilizat pentru accesoriile exportate este fonta maleabilă cu inimă neagră.

(24)

Astfel cum s-a concluzionat deja în Regulamentul (CE) nr. 1784/2000 al Consiliului (3) referitor la același produs, ancheta a arătat, în mod provizoriu, că nu există nicio diferență din punct de vedere al percepției pieței între accesoriile din fontă cu inimă albă și cele din fontă cu inimă neagră întrucât, în toate privințele, în afara conținutului de carbon, au caracteristici foarte asemănătoare, aceleași utilizări finale și sunt, prin urmare, interschimbabile. Acest lucru a fost confirmat de faptul că importatorii/comercianții care achiziționează atât accesorii din fontă maleabilă cu inimă neagră din țările în cauză, cât și accesorii din fontă maleabilă cu inimă albă fabricate de industria din Uniune, le vând utilizatorilor fără a face distincție între cele două tipuri de material. În ceea ce privește utilizatorii produsului în cauză, ancheta a confirmat ca aceștia nu fac diferența, într-un grad semnificativ, între accesoriile din fontă cu inimă albă și cele din fontă cu inimă neagră.

(25)

Aceeași concluzie este sugerată, de asemenea, de faptul că atât accesoriile din fontă cu inimă albă, cât și cele din fontă cu inimă neagră sunt incluse în standardul european EN 10242 și în standardul internațional ISO 49, care precizează cerințele pentru proiectarea și performanța accesoriilor maleabile. În ceea ce privește, în special, tipul de material utilizat, sunt admise atât fonta cu inimă albă, cât și cea cu inimă neagră.

(26)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează, în mod provizoriu, că accesoriile din fontă maleabilă cu inimă albă fabricate și vândute de către o parte a producătorilor din Uniune ar trebui să fie considerate ca fiind produsul similar accesoriilor din fontă maleabilă cu inimă neagră fabricate și exportate în Uniune de către țările exportatoare în cauză.

(27)

Un importator importă cantități limitate de accesorii nefinisate care nu sunt filetate. Filetarea este efectuată, ulterior, de către importator. Întrucât bunurile importate sunt nefiletate, acestea nu sunt considerate ca fiind produsul în cauză.

(28)

Autoritățile unuia dintre statele membre au subliniat faptul că, în conformitate cu notele explicative pentru Nomenclatura combinată (4), termenul „maleabil” se referă inclusiv la fonta cu grafit sferoidal (identică cu fonta ductilă). Deși nicio parte interesată nu a raportat în cursul PA vânzări de accesorii filetate din fontă ductilă, există dovezi că aceste vânzări au fost posibile. Întrucât aceste accesorii au aceleași caracteristici fizice de bază ca și accesoriile filetate maleabile care au făcut obiectul anchetei, se consideră adecvat să se precizeze că produsele din fontă ductilă se încadrează în domeniul de aplicare al procedurii și al măsurilor.

(29)

În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ al vânzărilor de accesorii filetate maleabile către clienți neafiliați din Uniune care poate fi examinat în mod rezonabil pe parcursul perioadei disponibile. Eșantionul selecționat este format din trei producători din două grupuri de societăți care reprezintă 81 % din vânzările de accesorii maleabile filetate către clienți neafiliați din Uniune, selectați din șase producători din Uniune despre care se știe că produc produsul similar. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați toți producătorii din Uniune și reclamantul, iar toate părțile interesate au fost invitate să prezinte observații asupra eșantionului propus. Nu s-a transmis nicio observație cu privire la selectarea eșantionului.

(30)

În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi care putea fi anchetat în mod rezonabil, ținând cont de timpul disponibil. Doisprezece producători-exportatori reprezentând 51 % din exporturile chineze către Uniune în cursul PA au prezentat informațiile referitoare la eșantionare solicitate în anexa A la avizul de deschidere. Eșantionul selectat constă în trei societăți, care reprezintă 88 % din volumul de exporturi al părților cooperante din RPC către Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați toți producătorii-exportatori în cauză și autoritățile chineze. Nu s-a transmis nicio observație cu privire la selectarea eșantionului.

(31)

În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de importuri în Uniune, precum și pe localizarea geografică a întreprinderilor, care poate fi examinat în mod rezonabil pe parcursul perioadei disponibile. Un total de 33 de importatori neafiliați au prezentat informațiile referitoare la eșantionare solicitate în anexa B la avizul de deschidere. Eșantionul inițial selectat este format din șase importatori din cinci state membre, reprezentând 59 % din importurile de accesorii maleabile filetate efectuate de importatorii din Uniune care au cooperat la anchetă. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați toți importatorii. Ca urmare a observațiilor, alte trei societăți au fost adăugate în eșantion, rezultând un eșantion final format din nouă importatori din șase state membre, reprezentând 67 % din importurile de accesorii filetate maleabile efectuate de importatorii din Uniune care au cooperat la anchetă. Nu au fost primite alte observații privind eșantionul mărit. Întrucât un importator nu a transmis răspuns la chestionar, eșantionul final a fost alcătuit din ceilalți opt importatori.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile din RPC, valoarea normală este determinată în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) - (6) în cazul producătorilor despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(33)

Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(34)

Doi producători-exportatori au solicitat TEP în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere TEP în termenul prevăzut.

(35)

Comisia a adunat toate informațiile considerate necesare și a verificat toate informațiile furnizate în cererile de acordare a TEP la sediile societăților în cauză.

(36)

Verificarea a stabilit că niciunul dintre cei doi producători-exportatori care solicită TEP nu îndeplinesc cerințele criteriilor prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(37)

Conturile auditate ale celor doi exportatori nu erau conforme cu standardele internaționale de contabilitate, iar conturile auditate ale unuia dintre ei erau chiar incomplete, întrucât nu includeau situația fluxurilor de numerar. Prin urmare, este evident că aceștia nu respectă criteriul 2.

(38)

Un exportator nu a putut demonstra că capitalul acordat în cursul privatizării sale a fost evaluat în mod corespunzător, în timp ce al doilea exportator a beneficiat de ajutoare de stat, în principal sub forma aplicării unei rate preferențiale a impozitului pe venit. Prin urmare, aceștia nu respectă criteriul 3.

(39)

O societate care a solicitat TEP a prezentat observații cu privire la informațiile comunicate. Ea nu a contestat aceste informații, dar a semnalat trei aspecte principale în observațiile sale.

(40)

În primul rând, aceasta a afirmat că decizia referitoare la determinarea TEP este ilegală, întrucât aceasta a fost adoptată cu aproape două luni după termenul legal. În această privință, trebuie să se menționeze, de asemenea, că această întârziere s-a datorat în principal faptului că o verificare a TEP nu a putut avea loc mai devreme, întrucât exportatorii chinezi nu erau disponibili la momentul respectiv. Ar trebui subliniat faptul că momentul determinării nu a avut niciun impact asupra deciziei finale.

(41)

În al doilea rând, s-a susținut că neconformitatea cu conturile auditate se bazează exclusiv pe motive formale. În plus, s-a afirmat că „o practică contabilă, care nu este pe deplin în conformitate, din punct de vedere formal, cu IAS nu constituie o încălcare a celui de-al doilea criteriu de acordare a TEP atât timp cât aceasta nu a afectat rezultatele financiare ale societății.” În acest sens, trebuie observat faptul că criteriul 2 nu face nicio trimitere la rezultatele financiare ale societății. Prin urmare, afirmația nu este justificată. Criteriul relevant, „documente contabile care fac obiectul unui audit independent în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate”, este, într-adevăr, o cerință formală. Cu toate acestea, este important de menționat că toate încălcările au avut un caracter semnificativ, fie datorită importanței sumelor implicate, fie din pricina gravității încălcării (și anume, nu s-a efectuat o analiză obligatorie).

(42)

În cele din urmă, s-a afirmat că avantajele de care s-a beneficiat sub forma unei rate preferențiale a impozitului pe venit nu au mai fost utilizate, în trecut, drept motiv de refuz al acordării TEP. În acest sens, se observă că fiecare caz este evaluat în funcție de propriile sale date În temeiul criteriului 3 pentru acordarea TEP se evaluează dacă exportatorii chinezi fac obiectul unor distorsiuni semnificative reportate din sistemul precedent de economie planificată. Aceasta este situația în cazul de față în ceea ce privește ajutoarele de stat, care au fost acordate, în principal, sub forma unei rate preferențiale a impozitului pe venit. Observațiile generale de tipul celor prezentate de exportatorul chinez nu sunt, prin urmare, motivate suficient.

(43)

În concluzie, nu s-a dovedit că vreunul dintre producătorii-exportatori îndeplinește criteriile 2 și 3. Prin urmare, TEP nu poate fi acordat acestor societăți.

(44)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(45)

Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(46)

Producătorii-exportatori care nu au îndeplinit criteriile pentru acordarea TEP, precum și al treilea producător inclus în eșantion au solicitat acordarea TI. Pe baza informațiilor disponibile s-a stabilit, cu titlu provizoriu, că toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și, prin urmare, li se poate acorda TI.

(47)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP se stabilește pe baza prețului sau a valorii construite dintr-o țară terță cu economie de piață („țară analogă”).

(48)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Argentina ca țară analogă adecvată pentru stabilirea valorii normale pentru RPC și a invitat toate părțile interesate să își prezinte observațiile în această privință.

(49)

Câțiva exportatori și importatori au transmis observații cu privire la alegerea țării analoge, argumentând că Argentina nu ar fi o țară analogă adecvată, în principal din cauza nivelului scăzut de concurență pe piața națională și, în consecință, din cauza nivelului ridicat al prețurilor practicate pe piața internă a Argentinei. Într-adevăr, există indicii conform cărora piața argentiniană ar fi, în mare măsură, împărțită între trei producători interni. În conformitate cu statisticile argentiniene, importurile pe piața argentiniană sunt neglijabile, întrucât cei mai mari furnizori străini – în mod tradițional, Brazilia și China - fac obiectul unor taxe antidumping ridicate.

(50)

Aceiași exportatori și importatori au propus Thailanda, India și Indonezia ca țări analoge mai adecvate. Ținând cont de observațiile părților interesate, s-a solicitat cooperarea producătorilor din India și din Argentina și, în cele din urmă, un producător argentinian și unul indian au acceptat să coopereze.

(51)

O analiză a acestor răspunsuri a arătat că prețurile de pe piața internă comunicate de singurul producător argentinian care a cooperat la anchetă erau, într-adevăr, foarte ridicate, cu mult mai ridicate decât prețurile de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și decât prețul lor neprejudiciabil.

(52)

Pe de altă parte, s-a dovedit că piața indiană este foarte competitivă, cu un număr estimativ de 300 de producători. Ca urmare, prețurile de pe piața internă comunicate de exportatorul indian care a cooperat la anchetă pot fi considerate rezonabile.

(53)

Thailanda și Indonezia sunt implicate în aceeași anchetă, dar un număr foarte limitat de producători își desfășoară activitatea în ambele țări, motiv pentru care piețele lor interne sunt mai puțin competitive în comparație cu India. Prin urmare, se concluzionează cu titlu provizoriu că India reprezintă o țară analogă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(54)

Întrucât niciunui exportator chinez inclus în eșantion nu i s-a acordat TEP, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, folosind India ca țară terță cu economie de piață analogă.

(55)

S-a stabilit mai întâi, pentru fiecare producător-exportator în cauză, dacă vânzările interne totale de accesorii filetate maleabile ale producătorului din țara analogă au fost reprezentative, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune practicate de fiecare producător-exportator în cursul PA. În cazul a doi dintre cei trei producători-exportatori incluși în eșantion, vânzările interne respective erau, într-adevăr, reprezentative.

(56)

În consecință, au fost identificate tipurile de produs vândute pe piața internă de către societățile producătoare din țara analogă cu vânzări interne reprezentative per ansamblu, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile de produs vândute la export către Uniune.

(57)

Pentru fiecare tip de produs vândut de producătorul din țara analogă pe piața sa internă și despre care s-a constatat că este direct comparabil cu tipul de accesorii filetate maleabile vândut la export către Uniune de către producătorii-exportatori, s-a stabilit dacă vânzările interne au fost suficient de reprezentative. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul acelui tip de produs vândut pe piața internă clienților neafiliați în cursul PA a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Uniune de producătorul-exportator.

(58)

Ulterior, Comisia a examinat, pentru producătorul din țara analogă, dacă fiecare tip de produs similar vândut pe piața internă în cantități reprezentative ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale. Pentru aceasta, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți pe piața internă s-a stabilit, pentru fiecare tip de produs, pe durata perioadei de anchetă.

(59)

În cazul în care volumul vânzărilor unui tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor tipului respectiv de produs și atunci când prețul de vânzare mediu ponderat al acelui tip era mai mare sau egal cu costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs, realizate în cursul PA.

(60)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip a fost mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip.

(61)

În cazul în care toate tipurile de produs se vindeau în pierdere, s-a considerat că acestea nu se vindeau în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(62)

Pentru vânzările tipurilor de produs care nu au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, precum și pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-a utilizat o valoare normală calculată.

(63)

Pentru a calcula valoarea normală, media ponderată a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale suportate, precum și profitul mediu ponderat realizat de către unicul producător din țara analogă care a cooperat la anchetă din vânzările interne ale produsului similar în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă, au fost adăugate la propriul său cost mediu de producție în cursul perioadei de anchetă. Pentru tipurile de produs vândute în cantități nereprezentative pe piața internă, profitul mediu ponderat și costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pentru aceste vânzări nereprezentative au fost utilizate pentru a calcula valoarea normală. După caz, costurile de producție și costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale au fost ajustate înainte de a fi folosite în cadrul testului privind operațiunile comerciale normale și pentru a determina valorile normale.

(64)

Având în vedere faptul că producătorilor incluși în eșantion li s-a acordat TI și întrucât aceștia realizau vânzări la export ale produsului în cauză către Uniune direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(65)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică.

(66)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(67)

Au fost efectuate ajustări adecvate în funcție de caracteristicile fizice, impozitele indirecte, costurile de transport, de asigurare, de manipulare și de încărcare, precum și în funcție de costurile auxiliare, de ambalare și de credit, de comisioanele și de taxele bancare, în toate cazurile în care acestea au fost considerate rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(68)

Pentru societățile incluse în eșantion, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar stabilită pentru țara analogă s-a comparat cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(69)

Din aceste motive, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(70)

Marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori care au cooperat, neincluși în eșantion a fost calculată în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Respectiva marjă a fost determinată pe baza marjelor stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(71)

Pe această bază, marja de dumping calculată pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion s-a stabilit cu titlu provizoriu la 42,3 %.

(72)

În ceea ce privește toți ceilalți producători-exportatori din RPC, marjele de dumping au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, s-a stabilit în primul rând nivelul de cooperare, prin compararea volumului exporturilor către Uniune raportat de către producătorii-exportatori cooperanți cu statisticile Eurostat echivalente privind importurile.

(73)

Întrucât producătorii-exportatori cooperanți realizau mai mult de 50 % din exporturile chineze totale către Uniune și întrucât industria poate fi considerată fragmentată din cauza numărului mare de producători-exportatori din RPC, nivelul de cooperare poate fi considerat ca fiind important. Întrucât nu exista niciun motiv pentru a considera că vreun producător-exportator s-a abținut în mod deliberat de la cooperare, marja reziduală de dumping a fost stabilită la nivelul societății incluse în eșantion care a avut marja de dumping cea mai ridicată. Această procedură a fost considerată adecvată deoarece nu au existat indicii potrivit cărora societățile necooperante ar fi practicat dumpingul la un nivel mai scăzut și în scopul de a asigura eficacitatea oricărei măsuri.

(74)

Din aceste motive, marjele de dumping medii ponderate provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(75)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit în primul rând, pentru fiecare dintre producătorii-exportatori cooperanți, dacă vânzările totale interne de produs similar ale acestora sunt reprezentative, mai precis dacă volumul total al vânzărilor respective reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export de produs în cauză către Uniune. Ancheta a stabilit faptul că vânzările interne de produs similar au fost reprezentative pentru toți producătorii-exportatori cooperanți din Thailanda și din Indonezia.

(76)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă de către societățile cu vânzări interne reprezentative per ansamblu, care erau identice sau foarte asemănătoare cu tipurile vândute la export către Uniune.

(77)

Pentru fiecare tip de produs similar vândut pe piața lor internă de producătorii-exportatori și care este considerat a fi comparabil cu tipul de produs în cauză vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative, în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți în decursul PA a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Uniune.

(78)

Ulterior, Comisia a examinat ulterior dacă fiecare tip de produs similar comercializat pe piața internă în cantități reprezentative ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a realizat stabilind, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă, pe durata perioadei de anchetă.

(79)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul de producție calculat, a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și în cazul în care prețul de vânzare mediu ponderat a fost egal sau mai mare decât costul unitar, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, s-a calculat ca media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare interne pentru tipul vizat.

(80)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile ale unui tip de produs a reprezentat maximum 80 % din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat al tipului respectiv de produs a fost mai mic decât costul unitar, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale tipului de produs respectiv.

(81)

În cazul în care toate tipurile de produs se vindeau în pierdere, s-a considerat că acestea nu se vindeau în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(82)

Pentru vânzările tipurilor de produs care nu au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, precum și pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-a utilizat o valoare normală calculată.

(83)

Pentru a calcula valoarea normală, media ponderată a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale suportate, precum și profitul mediu ponderat realizat de către producătorii-exportatori cooperanți din țara analogă din vânzările interne ale produsului similar în cadrul unor operațiuni comerciale normale în cursul perioadei de anchetă, au fost adăugate la propriul lor cost mediu de producție în cursul perioadei de anchetă. Pentru tipurile de produs vândute în cantități nereprezentative pe piața internă, profitul mediu ponderat, costurile de vânzare și cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pentru aceste vânzări nereprezentative au fost utilizate pentru a calcula valoarea normală.

(84)

Întrucât toate exporturile produsului în cauză efectuate de exportatorii indonezieni și thailandezi cooperanți au fost efectuate către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(85)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică.

(86)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(87)

Au fost efectuate ajustări adecvate în funcție de nivelul de comercializare, costurile de transport, de asigurare, de manipulare și de încărcare, precum și în funcție de costurile auxiliare, de ambalare, de credit, comisioanele și taxele bancare în toate cazurile în care acestea au fost considerate rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(88)

Pentru cele două societăți care au cooperat din Thailanda, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(89)

Având în vedere faptul că nivelul de cooperare a fost considerat ridicat (volumul exporturilor celor două societăți din Thailanda care au cooperat la anchetă a reprezentat mai mult de 80 % din exporturile thailandeze totale către Uniune în cursul perioadei de anchetă), marja de dumping pentru toți ceilalți producători-exportatori din Thailanda a fost stabilită la nivelul celei mai ridicate marje de dumping ale celor două societăți care au cooperat.

(90)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii pentru societățile thailandeze, exprimate ca procent din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(91)

Pentru singura societate care a cooperat la anchetă, valoarea normală medie ponderată pentru fiecare tip de produs similar s-a comparat cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(92)

Având în vedere faptul că nivelul de cooperare a fost considerat ridicat (volumul exporturilor efectuate de singura societate din Indonezia care a cooperat la anchetă reprezenta mai mult de 80 % din totalul exporturilor indoneziene către Uniune în timpul perioadei de anchetă), marja de dumping pentru toți ceilalți producători-exportatori indonezieni a fost stabilită la același nivel cu cel al marjei stabilite pentru societatea care a cooperat.

(93)

Din aceste motive, marjele de dumping medii ponderate provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(94)

În cursul PA, produsul similar a fost fabricat de către șase producători din Uniune. După cum s-a indicat în considerentul 29 de mai sus, în eșantion au fost incluse două grupuri de producători din Uniune, compuse din trei producători din Uniune reprezentând peste 81 % din producția totală de produs similar a Uniunii.

(95)

În sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, toți cei șase producători existenți în Uniune care au fabricat produsul similar în cursul PA constituie industria din Uniune și, prin urmare, vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(96)

Consumul la nivelul Uniunii a fost determinat pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii și a volumului importurilor raportat de Eurostat, astfel cum a fost ajustat în funcție de concluziile anchetei.

(97)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut semnificativ cu 21 % între 2008 și 2009, crescând ulterior cu 12 puncte procentuale, până la un nivel de 9 %, față de consumul de la începutul perioadei examinate.

(98)

Comisia a examinat dacă importurile de accesorii filetate maleabile originare din țările în cauză ar trebui să fie evaluate cumulativ în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(99)

Marja de dumping stabilită în raport cu importurile provenite din fiecare din țările în cauză este superioară pragului de minimis definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază (a se vedea considerentele 74, 90 și 93 de mai sus).

(100)

În ceea ce privește volumul importurilor din Indonezia care fac obiectul unui dumping, s-a constatat că acestea reprezentau doar aproximativ 2,5 % din totalul importurilor de produs similar efectuate în Uniune pe parcursul PA. Prin urmare, acestea nu pot fi considerate drept o cauză a prejudiciului material adus industriei Uniunii în sensul articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază sau al dispozițiilor Acordului antidumping al OMC (5).

(101)

În același timp, ancheta a stabilit în această etapă provizorie faptul că majoritatea importurilor din Indonezia ar fi putut să fie declarate în mod necorespunzător sub un alt cod NC, și anume 7307 99 10 în loc de 7307 19 10 - care este, în mod normal, codul relevant pentru accesoriile turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă. Cu toate acestea, toate sau cel puțin o mare parte dintre importurile respective care este posibil să fi fost declarate incorect sunt deja incluse în procentul de 2,5 % menționat în considerentul anterior.

(102)

Având în vedere cele de mai sus, s-a hotărât cu titlu provizoriu să nu se cumuleze importurile respective cu importurile care fac obiectul unui dumping originare din Thailanda și din RPC.

(103)

În ceea ce privește volumul importurilor care fac obiectul unui dumping originare din Thailanda și din RPC, acesta nu poate fi considerat neglijabil, întrucât cota de piață a importurilor respective a atins 5,4 % și, respectiv, 47,3 % în perioada de anchetă.

(104)

Evaluarea cumulativă a fost considerată adecvată, cu titlu provizoriu, având în vedere condițiile de concurență comparabile între importurile din aceste două țări și produsul similar din Uniune, și anume prin aceleași canale de comercializare și către aceleași categorii de clienți. Într-adevăr, în unele cazuri, s-a demonstrat faptul că produsele importate din RPC și din Thailanda erau vândute prin intermediul acelorași distribuitori.

(105)

Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat, cu titlu provizoriu, că sunt îndeplinite toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, importurile din Thailanda și RPC au făcut obiectul unei evaluări cumulative. Acestea sunt denumite în continuare „importurile din cele două țări în cauză”.

(106)

Volumul importurilor produsului în cauză din cele două țări în cauză pe piața Uniunii a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate. În timp ce importurile au scăzut inițial cu 16 % între 2008 și 2009 din cauza scăderii consumului, menționată în considerentul 97 de mai sus, acestea au crescut ulterior semnificativ, cu 31 de puncte procentuale, până în perioada de anchetă.

(107)

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din cele două țări în cauză a crescut cu 11 puncte procentuale - de la 41,7 % până la 52,7 % - în cursul perioadei examinate. Această creștere a cotei de piață a avut loc în special între 2010 și perioada de anchetă, pe parcursul unei perioade de redresare a cererii.

(108)

Tabelul de mai jos indică prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping din cele două țări în cauză, la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, astfel cum a fost raportat de Eurostat. În cursul perioadei examinate, prețul mediu al importurilor din cele două țări în cauză a crescut constant, în total cu 14 %.

(109)

O comparație a prețurilor în funcție de tip a fost efectuată între prețurile de vânzare practicate de producătorii-exportatori și cele practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion la vânzarea în Uniune. În acest scop, prețurile practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați au fost comparate cu prețurile practicate de producătorii-exportatori din cele două țări în cauză care au fost incluși în eșantion. În cazul în care a fost necesar, au fost aplicate ajustări pentru a se putea ține cont de diferențele privind nivelul de comercializare (în special vânzările producătorilor de echipamente originale) și costurile ulterioare importării.

(110)

Comparația a arătat că, în cursul PA, importurile produsului în cauză originare din Thailanda și din RPC au fost vândute în Uniune la prețuri care subcotau prețurile practicate de industria din Uniune, dacă sunt exprimate sub formă de procent din acestea din urmă, cu 25 % până la 55 %.

(111)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune includea o evaluare a tuturor factorilor economici cu un impact asupra situației industriei din Uniune pe durata perioadei examinate. Datele prezentate mai jos se referă la toți producătorii din Uniune în ceea ce privește producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, vânzările și cotele de piață și, respectiv, la producătorii din Uniune incluși în eșantion în ceea ce privește toți ceilalți indicatori. În ceea ce privește indicatorii care se referă la producătorii incluși în eșantion, ținând cont de faptul că eșantionul a fost alcătuit din doar două grupuri de producători, datele agregate reale nu au putut fi prezentate în tabelele aferente de mai jos, din motive de confidențialitate; prin urmare, sunt prezentați doar indicii pentru a demonstra tendința acestor indicatori.

(112)

Volumele de producție ale Uniunii au scăzut puternic între 2008 și 2009 cu 39 % și au scăzut ușor, ulterior, de la un nivel deja redus, în pofida unei creșteri de 12 puncte procentuale a consumului în următorii ani, astfel cum se menționează în considerentul 97 de mai sus.

(113)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a scăzut cu 21 % în cursul perioadei examinate, mai ales între 2008 și 2009. Principalul motiv pentru reducerea capacității de producție a fost încetarea activității a trei producători din Uniune în cursul perioadei examinate.

(114)

În pofida acestei scăderi a capacității de producție, utilizarea capacității industriei din Uniune a scăzut cu 26 %, în special între 2008 și 2009.

(115)

Volumul stocurilor a scăzut cu 23 % în perioada examinată, în paralel cu scăderea volumelor de vânzări și de producție ale industriei din Uniune.

(116)

Volumul vânzărilor tuturor producătorilor din Uniune pe piața Uniunii a scăzut semnificativ cu 25 % între 2008 și 2009, din cauza scăderii cererii. După 2009, cu toate acestea, cererea a crescut în mod substanțial în Uniune, după cum s-a menționat în considerentul 97 de mai sus, dar vânzările Uniunii au rămas la nivelul scăzut din 2009 până la sfârșitul perioadei examinate.

(117)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut continuu cu 9 puncte procentuale, respectiv cu 18 % în perioada examinată, în timp ce importurile care fac obiectul unui dumping au crescut cu 11 puncte procentuale din cota de piață în decursul aceleiași perioade, astfel cum se menționează în considerentul 107 de mai sus.

(118)

Producătorii din Uniune care au fost incluși în eșantion au putut să-și crească doar într-o măsură moderată prețurile de vânzare, cu 4 %, în timpul perioadei examinate. Având în vedere cantitățile din ce în ce mai mari de importuri care fac obiectul unui dumping și care pătrund pe piața Uniunii, această creștere a prețurilor a fost mai mică decât creșterea costurilor.

(119)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost determinată prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienții neafiliați pe piața Uniunii, ca procent din cifra de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. În timp ce rentabilitatea industriei din Uniune a fost satisfăcătoare la începutul perioadei examinate, aceasta a fost aproape inexistentă în 2009. Cu toate că, ulterior, rentabilitatea a fost recuperată într-o oarecare măsură, aceasta a rămas cu mult sub nivelul neprejudiciabil, în restul perioadei examinate.

(120)

În ceea ce privește randamentul investițiilor, exprimat sub forma profitului în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, acest indicator a urmat aceeași evoluție ca și rentabilitatea.

(121)

Fluxul de numerar net provenit din activitățile de exploatare a scăzut continuu, în total cu 64 %, în cursul perioadei examinate, atingând un nivel foarte scăzut pe parcursul PA.

(122)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 97 de mai sus, consumul din Uniune a crescut în mod semnificativ între 2009 și PA, cu 8 000 de tone, în timp ce volumul importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut cu 9 000 de tone în cursul aceleiași perioade, astfel cum se menționează în considerentul 106 de mai sus. Creșterea globală pe piața Uniunii între 2009 și perioada de anchetă, prin urmare, a fost absorbită de importurile care fac obiectul unui dumping, în timp ce vânzările industriei din Uniune au rămas la nivelul foarte redus înregistrat în 2009. Prin urmare, reiese că industria din Uniune nu a putut să beneficieze de creșterea recentă a consumului din Uniune din cauza creșterii cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din cele două țări în cauză.

(123)

Pe parcursul perioadei examinate, investițiile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

(124)

Astfel cum arată tabelul de mai sus, investițiile producătorilor din Uniune au scăzut în mod substanțial între 2008 și 2010. Această tendință s-a inversat în cursul PA, când investițiile au crescut în mod semnificativ, fără a atinge, însă, nivelul de la începutul perioadei examinate.

(125)

Din pricina rentabilității insuficiente menționate în considerentul 119 de mai sus, unii dintre producătorii din Uniune au întâmpinat, în circumstanțele actuale, dificultăți în privința mobilizării de capital pentru investițiile viitoare. De asemenea, rezultatele nesatisfăcătoare în ceea ce privește randamentul investițiilor se adaugă la problemele legate de mobilizarea de capital.

(126)

Ocuparea forței de muncă exprimată în echivalent normă întreagă („ENI”) a urmat, în mare măsură, evoluția volumelor de producție (a se vedea considerentul 112 de mai sus), ceea ce indică faptul că industria din Uniune a încercat să raționalizeze costurile de producție, atunci când a fost necesar. Industria din Uniune a încercat să-și adapteze forța de muncă în funcție de înrăutățirea situației pieței, ceea ce a dus la o scădere generală constantă a ocupării forței de muncă de 36 % în cursul perioadei examinate.

(127)

În pofida tentativelor menționate ale industriei din Uniune de a ajusta forța de muncă în funcție de înrăutățirea situației pieței, producția per ENI a producătorilor din Uniune a scăzut în mod semnificativ, cu 19 %, între 2008 și 2009. Ulterior, situația s-a îmbunătățit în continuu, dar a rămas cu 9 % sub nivelul de la începutul perioadei examinate.

(128)

În cursul perioadei examinate, costul mediu al forței de muncă al industriei din Uniune a crescut în continuu, cu 12 %, în total.

(129)

Marjele de dumping pentru importurile din cele două țări în cauză, astfel cum se specifică în considerentele 74 și 90, sunt ridicate. Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor care au făcut obiectul dumpingului, impactul marjelor de dumping poate fi considerat substanțial.

(130)

Accesoriile filetate maleabile originare din Brazilia, Republica Cehă, Japonia, RPC, Republica Coreea și din Thailanda au făcut deja obiectul unor măsuri (6) între 2000 și 2005 (7) (denumite în continuare „măsurile anterioare”). Rentabilitatea satisfăcătoare a industriei din Uniune la începutul perioadei examinate (a se vedea considerentul 119 de mai sus) sugerează faptul că aceste măsuri au constituit un ajutor temporar pentru industria din Uniune. Cu toate acestea, creșterea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping a pus capăt acestei perioade destul de pozitive. Se observă, de asemenea, faptul că cota de piață combinată a celor șase țări vizate de măsurile anterioare nu a depășit niciodată 29 % (8), în timp ce cele două țări vizate de prezenta anchetă au deținut o cotă de piață de 52,74 % în cursul perioadei de anchetă, după cum se menționează în considerentul 107 de mai sus.

(131)

Indicatorii de prejudiciu au evoluat negativ în perioada examinată. Acest fapt este semnificativ mai ales în ceea ce privește indicatorii privind rentabilitatea, volumele de producție, utilizarea capacității, volumele vânzărilor și cota de piață, toate înregistrând o tendință clară de declin.

(132)

În același timp, importurile de accesorii filetate maleabile din cele două țări în cauză au subcotat prețurile practicate de industria din Uniune cu până la 55 % în cursul perioadei de anchetă (a se vedea considerentul 110 de mai sus), crescând, în același timp, considerabil cota lor de piață (a se vedea considerentul 107 de mai sus).

(133)

Ținând cont de cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(134)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping originare din Thailanda și din RPC au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu care poate fi considerat drept un prejudiciu material. Au fost examinați și alți factori cunoscuți, pe lângă importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, prejudicia industria din Uniune, astfel încât să se garanteze că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(135)

Între 2008 și PA, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din cele două țări în cauză a crescut, în ceea ce privește volumul, cu 15 %, în contextul unei piețe care s-a contractat cu 9 %, ceea ce a avut drept rezultat o creștere a cotei de piață a Uniunii de la 41,74 % până la 52,74 %.

(136)

Creșterea importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping din cele două țări în cauză pe parcursul perioadei examinate a coincis cu o tendință de scădere a majorității indicatorilor de prejudiciu ai industriei din Uniune. Industria din Uniune a pierdut 8,7 puncte procentuale din cota de piață și a trebuit să își reducă producția cu 41 %. Subcotarea semnificativă a prețurilor a împiedicat industria din Uniune să transfere, într-o măsură acceptabilă, în prețurile de vânzare costurile crescute de producție, ceea ce a avut drept rezultat niveluri foarte scăzute ale rentabilității pe parcursul majorității perioadei examinate.

(137)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează cu titlu provizoriu că importurile la preț scăzut care fac obiectul unui dumping din cele două țări în cauză, care au pătruns pe piața Uniunii în volume semnificative și, în general, din ce în ce mai mari și care au subcotat în mod semnificativ prețurile practicate de industria din Uniune pe tot parcursul perioadei examinate, cauzează un prejudiciu material industriei din Uniune.

(138)

Deși Eurostat raportează importuri semnificative din India efectuate la prețuri foarte scăzute în cursul întregii perioade examinate, există indicii conform cărora aceste importuri nu ar fi de produs în cauză, ci ar fi importuri de alte produse care sunt raportate sub același cod NC.

(139)

Pentru celelalte țări terțe, s-au efectuat importuri limitate pe parcursul întregii perioade examinate. Cota de piață totală a importurilor din alte țări decât cele două țări în cauză a scăzut cu 2,1 puncte procentuale, de la 10,5 % până la 8,4 %.

(140)

Următoarele surse de importuri, în ordinea importanței, din perioada de anchetă au fost Indonezia, Brazilia și Turcia, care dețineau cote de piață între 1,3 % și 1,6 %, toate aceste țări pierzând din cota de piață pe parcursul perioadei examinate.

(141)

Ținând cont de volumele limitate și de tendințele descendente, se poate concluziona că importurile din țări terțe, altele decât țările în cauză, nu par să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(142)

În ceea ce privește evoluția vânzărilor la export ale industriei din Uniune, exporturile au scăzut în mod continuu, cu 34 % în total, în cursul perioadei examinate.

(143)

Cu toate acestea, în cursul întregii perioade examinate, vânzările la export nu au reprezentat decât 13 % - 15 % din producția industriei din Uniune. Prin urmare, acestea nu par să fi contribuit într-o măsură semnificativă la prejudiciul suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(144)

După cum s-a precizat în considerentul 96 de mai sus, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 21 % între 2008 și 2009, ceea ce a dus la o scădere cu 25 % a vânzărilor în Uniune ale industriei din Uniune în cursul aceleiași perioade. Cu toate acestea, după 2009, consumul la nivelul Uniunii a crescut în mod semnificativ, cu aproximativ 8 000 de tone, în timp ce volumul importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut cu aproximativ 9 000 de tone în cursul aceleiași perioade, astfel cum se precizează în considerentul 105 de mai sus. Creșterea globală a pieței Uniunii între 2009 și perioada de anchetă, prin urmare, a fost absorbită de importurile care fac obiectul unui dumping, în timp ce vânzările în Uniune ale industriei din Uniune au rămas la nivelul foarte scăzut înregistrat în 2009.

(145)

Părțile interesate au afirmat că o cauză importantă a prejudiciului a fost criza pieței construcțiilor din Spania, care, conform afirmațiilor respective, afectează puternic ATUSA, o societate spaniolă care este unul dintre principalii reclamanți. Cu toate acestea, ATUSA vinde în majoritatea statelor membre ale UE, iar impactul real al crizei sectorului construcțiilor din Spania a fost limitat la vânzările societății pe piața spaniolă, vânzările respective neconstituind niciodată majoritatea vânzărilor sale. În plus, situația prejudiciului este clară în ceea ce privește ambele grupuri de societăți incluse în eșantion, totalitatea reclamanților și întreaga industrie din Uniune. În orice caz, analiza prejudiciului nu a fost limitată la rezultatele unui producător din Uniune sau ale unei singure piețe naționale, ci la cele ale industriei din Uniune, în ansamblu.

(146)

Părțile interesate au afirmat, de asemenea, că prejudiciul cauzat de evoluția negativă a consumului din Uniune nu a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, ci de efectele de substituție. În această privință, se remarcă faptul că evoluția negativă a consumului la nivelul Uniunii ar fi putut cauza un prejudiciu producătorilor din Uniune. Acest prejudiciu a fost, totuși, agravat de creșterea constantă a importurilor care fac obiectul unui dumping în contextul unei piețe din ce în ce mai reduse. Astfel cum se indică mai sus, recenta redresare a consumului la nivelul Uniunii a fost benefică în mod exclusiv pentru importurile care fac obiectul unui dumping, în timp ce producătorii din Uniune nu au fost în măsură să își mărească volumul vânzărilor.

(147)

Părțile interesate au susținut că faptul că societatea Georg Fischer („GF”) a continuat să fie rentabilă, în ciuda prețurilor mai mari pe care le practică, în timp ce ceilalți producători din Uniune nu au reușit să obțină rezultate satisfăcătoare, indică faptul că problemele structurale au fost cele care au cauzat prejudiciul suferit de industria din Uniune, mai degrabă decât importurile care fac obiectul unui dumping. Cu toate acestea, GF a fost afectată, de asemenea, în mod negativ, înregistrând pierderi privind cota de piață și o parte din marja sa de profit. Nivelul său de ocupare a forței de muncă a scăzut, precum și producția sa. Prin urmare, argumentul conform căruia GF nu a fost prejudiciată nu poate fi acceptat.

(148)

În plus, toți producătorii din Uniune, inclusiv GF, au fost supuși presiunii prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping.

(149)

În mod similar, părțile interesate au afirmat că, întrucât Berg Montana, filiala bulgară a grupului ATUSA, a continuat, de asemenea, să fie rentabilă, indică faptul că alte motive decât importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat prejudiciul. Cu toate acestea, și Berg Montana a fost afectată negativ de importurile din China: producția sa și gradul de utilizare a capacității au scăzut, în mod semnificativ, la fel ca și nivelul de ocupare a forței de muncă. Având în vedere că majoritatea vânzărilor societății Berg Montana sunt efectuate către societăți afiliate grupului ATUSA, o analiză izolată a rentabilității societății Berg Montana fără a lua în considerare rezultatele financiare ale grupului, în ansamblu, nu este adecvată, întrucât rentabilitatea societății Berg Montana este influențată de stabilirea prețurilor de transfer – iar grupul ATUSA, în general, este, într-adevăr, generator de pierderi. Prin urmare, nici argumentul conform căruia Berg Montana nu a fost prejudiciată nu poate fi acceptat.

(150)

Se poate pretinde că o scădere cu 9 % a productivității muncii între 2008 și perioada de anchetă, după cum se menționează în considerentul 127 de mai sus, este un semn care indică probleme structurale. Totuși, această scădere a avut loc într-o perioadă în care industria din Uniune și-a redus, în ansamblu, forța de muncă cu 36 %, iar producția cu 41 %. Aceste reduceri indică faptul că producătorii din Uniune au fost obligați să își alinieze în mod continuu operațiunile în funcție de presiunea pieței care rezultă din importurile care fac obiectul unui dumping și din scăderea temporară a cererii. Având în vedere acest mediu economic nefavorabil, scăderea cu 9 % a productivității muncii poate fi considerată mai degrabă moderată.

(151)

În concluzie, analiza de mai sus a demonstrat că importurile din cele două țări în cauză au crescut în ceea ce privește cantitatea și au câștigat o cotă de piață considerabilă pe parcursul perioadei examinate. Mai mult, aceste cantități sporite care au intrat pe piața Uniunii la prețuri care fac obiectul unui dumping au subcotat în mod drastic prețurile practicate de industria din Uniune.

(152)

Au fost analizați și alți factori care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune. În acest sens, s-a constatat că importurile din alte țări terțe, performanța la export a industriei din Uniune și evoluția consumului din Uniune nu par să fie de așa natură încât să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(153)

Având în vedere analiza de mai sus, care a evidențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează cu titlu provizoriu că importurile din RPC și din Thailanda au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(154)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri antidumping provizorii în cazul de față. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, impactul probabil al unor eventuale măsuri asupra tuturor părților implicate și, de asemenea, consecințele probabile ale neinstituirii de măsuri au fost examinate pe baza tuturor elementelor de probă prezentate.

(155)

Toți producătorii cunoscuți din Uniune susțin instituirea de măsuri antidumping. Se reamintește faptul că majoritatea indicatorilor de prejudiciu au evidențiat o tendință negativă și că au fost grav afectați în special indicatorii de prejudiciu care se refereau la volumele de vânzări și de producție și la cota de piață, precum și la performanța financiară a industriei din Uniune, adică rentabilitatea și randamentul investițiilor.

(156)

Dacă se instituie măsuri, se așteaptă ca deprecierea prețurilor și pierderea cotei de piață să fie atenuate și ca prețurile de vânzare ale industriei din Uniune să înceapă să se redreseze, având drept rezultat ameliorarea semnificativă a situației financiare a industriei din Uniune.

(157)

Pe de altă parte, în cazul în care nu se instituie măsuri antidumping, este foarte probabil că deteriorarea pieței industriei din Uniune și a situației financiare a acesteia va continua. În acest caz, industria din Uniune ar continua să piardă din cota de piață, întrucât nu va putea să se alinieze prețurilor pieței fixate de importurile care fac obiectul unui dumping din cele două țări în cauză. Consecința probabilă ar fi reducerea în continuare a producției și închiderea instalațiilor de producție din Uniune, având drept rezultat pierderi semnificative de locuri de muncă.

(158)

Luând în considerare toți factorii de mai sus, se concluzionează provizoriu că instituirea de măsuri antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune.

(159)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 5 de mai sus, 32 de importatori neafiliați au cooperat la anchetă, importurile acestora reprezentând aproximativ 45 % din totalul importurilor din cele două țări în cauză. În general, importatorii se opun instituirii de măsuri antidumping. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, impactul măsurilor pare să fie limitat. În multe cazuri, produsul în cauză reprezintă o parte minoră din totalul activității importatorilor. De asemenea, unii importatori achiziționează deja accesorii filetate maleabile din alte surse, iar importatorii care cumpără, în prezent, numai din cele două țări în cauză pot, de asemenea, să se reorienteze către alte surse, inclusiv către industria din Uniune. În aceste condiții, se concluzionează provizoriu că instituirea de măsuri provizorii nu va avea efecte negative importante asupra interesului importatorilor.

(160)

Astfel cum se precizează în considerentul 17 de mai sus, accesoriile filetate maleabile sunt utilizate în principal în sistemele pentru gaze, apă și de încălzire din clădirile rezidențiale și nerezidențiale. În acest sens, utilizatorii accesoriilor filetate maleabile sunt instalatorii. Niciun utilizator și nicio asociație de consumatori nu au cooperat în cadrul anchetei. De asemenea, valoarea accesoriilor filetate maleabile nu reprezintă decât o mică parte din costul total al unei instalații pentru gaze, apă sau de încălzire. În aceste condiții, se concluzionează provizoriu că instituirea de măsuri provizorii nu va avea efecte negative importante asupra interesului utilizatorilor.

(161)

În ansamblu, la analiza impactului global al măsurilor antidumping, efectele pozitive asupra industriei Uniunii par să contrabalanseze în mod clar efectele negative potențiale asupra altor grupuri de interese. Prin urmare, se concluzionează cu titlu provizoriu că taxele antidumping nu sunt contrare interesului Uniunii.

(162)

Părțile interesate au susținut că, în cazul în care măsurile antidumping ar fi introduse, ar putea apărea un duopol pe piața Uniunii, care ar fi dominată de cei doi mari reclamanți - ATUSA și GF. În acest sens, ar trebui menționat în primul rând că actuala cotă de piață a fiecăruia dintre aceste două grupuri este relativ scăzută, cota de piață a acestui presupus „duopol” fiind destul de moderată – de aproximativ 30 %. Aceasta ar trebui comparată cu cota de piață deținută de cele două țări în cauză, care se ridică la 52,7 %, în timp ce importurile din alte țări terțe dețin, de asemenea, o cotă de piață de 8,4 %. Ceilalți producători din Uniune dețin, de asemenea, o cotă de piață de 7,5 %.

(163)

În plus, scopul taxelor antidumping nu este de a interzice toate importurile, ci doar de a restabili condiții de concurență echitabile. Este demn de reținut faptul că măsurile anterioare aflate în vigoare între 2000 și 2005 nu au încetat importurile. Dimpotrivă, RPC a exportat cantități mai mari în 2002, 2003 și 2004 decât înainte de instituirea măsurii care a constat în taxa antidumping de 49,4 %. În realitate, prezența unui număr atât de important de actori pe piața Uniunii indică faptul că riscul apariției unui duopol anticoncurențial care să domine piața Uniunii este scăzut.

(164)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că, în general, pe baza informațiilor disponibile cu privire la interesul Uniunii, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de accesorii filetate maleabile originare din RPC și din Thailanda.

(165)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping, originare din cele două țări în cauză.

(166)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de producătorii din Uniune.

(167)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită producătorilor din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care un producător de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Uniune.

(168)

În ancheta anterioară privind același produs, acest profit rezonabil a fost stabilit la nivelul de 7 % (9). Întrucât producătorii din Uniune care au fost incluși în eșantion au fost în măsură să realizeze profituri similare la începutul perioadei examinate, nu există indicii conform cărora această marjă de profit nu ar mai fi rezonabilă.

(169)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil pentru producătorii din Uniune ai produsului similar. Acest preț neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit de 7 % menționată anterior la costul de producție.

(170)

Majorarea de preț necesară s-a determinat ulterior pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat și prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria din Uniune pe piața Uniunii. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost apoi exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(171)

Luând în considerare cele menționate mai sus și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii la importurile originare din RPC și din Thailanda, la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping și de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai scăzute taxe.

(172)

Având în vedere nivelul înalt de cooperare al producătorilor-exportatori din China și din Thailanda, taxa pentru toate celelalte societăți a fost stabilită, în cazul ambelor țări, la nivelul celei mai ridicate taxe instituite pentru societățile din țara respectivă care au fost incluse în eșantion sau care au cooperat la anchetă. Taxa pentru toate celelalte societăți va fi aplicată societăților care nu au cooperat la anchetă.

(173)

Pentru societățile cooperante neincluse în eșantion enumerate în anexă, nivelul taxei provizorii se stabilește la nivelul mediei ponderate a taxelor aplicabile societăților incluse în eșantion.

(174)

Nivelurile propuse ale taxelor antidumping provizorii sunt după cum urmează:

Republica Populară Chineză

Thailanda

(175)

Măsurile antidumping de mai sus sunt stabilite cu titlu provizoriu sub formă de taxe ad valorem.

(176)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu societățile respective. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa la nivel de țară, aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, exclusiv importurilor de produse originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate al cărei nume nu este menționat în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(177)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (10) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(178)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu au cooperat la anchetă, ci și producătorilor care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

(179)

Cu toate acestea, în cazul Thailandei, societățile care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA sunt invitate, de îndată ce îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 11 alineatul (4) al doilea paragraf din regulamentul de bază, să prezinte o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul respectiv, pentru ca situația lor să fie examinată individual.

(180)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în care părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul menționat în regulament să își facă cunoscute, în scris, punctele de vedere și să solicite o audiere. De asemenea, ar trebui precizat faptul că orice constatări referitoare la instituirea unei taxe la care s-a ajuns în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate în scopul instituirii oricărei taxe definitive,