9.2.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 (2) (denumit în continuare „regulamentul inițial”), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de cabluri din oțel originare, printre altele, din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), India, Africa de Sud și Ucraina. Aceste măsuri sunt denumite în continuare „măsurile inițiale”, iar ancheta care a condus la măsurile instituite prin regulamentul inițial este denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

În 2001, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1601/2001 (3), o taxă antidumping definitivă, cuprinsă între 9,7 % și 50,7 %, asupra importurilor de anumite cabluri din fier sau din oțel originare, printre altele, din Federația Rusă. Același nivel al taxelor a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1279/2007 al Consiliului (4), în urma reexaminării intermediare parțiale și a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor. În aprilie 2004, prin Regulamentul (CE) nr. 760/2004 (5), Consiliul a extins măsurile inițiale asupra importurilor de cabluri din oțel expediate din Moldova, în urma unei anchete privind circumvenția, prin Moldova, a măsurilor antidumping instituite asupra cablurilor din oțel originare din Ucraina. În mod similar, în octombrie 2004, prin Regulamentul (CE) nr. 1886/2004 (6), Consiliul a extins măsurile inițiale împotriva RPC la importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 (7), Consiliul, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, a menținut măsurile inițiale în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Aceste măsuri sunt denumite în continuare „măsurile în vigoare”, iar ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor este denumită în continuare „ultima anchetă”. În mai 2010, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2010 (8), Consiliul a extins măsurile inițiale asupra importurilor de cabluri din oțel expediate din Republica Coreea, în urma unei anchete privind circumvenția, prin Republica Coreea, a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC.

(4)

La 13 noiembrie 2010, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (9), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurii antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel originare din RPC, Africa de Sud și Ucraina, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Reexaminarea a fost inițiată în urma unei cereri justificate în mod corespunzător, depuse de Comitetul de legătură al Federației Europene a Industriilor Cablurilor din Oțel din Uniunea Europeană (European Union Wire Rope Industries – EWRIS) (denumit în continuare „solicitantul”), în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în cazul de față mai mult de 60 %, din totalul producției de cabluri din oțel a Uniunii. Cererea s-a bazat pe motivul că expirarea măsurilor ar determina, probabil, continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii (denumită în continuare „IU”).

(6)

În lipsa unor elemente de probă în acest sens privind importurile originare din India, solicitantul nu a cerut deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în legătură cu importurile originare din India. Prin urmare, măsurile aplicabile importurilor originare din India au expirat la 17 noiembrie 2010 (10).

(7)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii cunoscuți și asociațiile lor, reprezentanții țărilor exportatoare, solicitantul și producătorii din Uniune menționați în cerere cu privire la deschiderea reexaminării. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(8)

Având în vedere numărul mare al producătorilor-exportatori din RPC, al producătorilor din Uniune și al importatorilor implicați în anchetă, în avizul de deschidere, inițial, s-a avut în vedere eșantionarea în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, părților menționate anterior li s-a solicitat să se facă cunoscute în termen de două săptămâni de la deschiderea procedurii și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(9)

Dat fiind că doar un producător-exportator din RPC a furnizat informațiile solicitate în avizul de deschidere și și-a exprimat dorința de a coopera în continuare cu Comisia, s-a decis să nu se aplice eșantionarea în cazul producătorilor-exportatori din RPC și să se trimită un chestionar producătorului sus-menționat.

(10)

Douăzeci de producători/grupuri de producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate în avizul de deschidere și și-au exprimat dorința de a coopera cu Comisia. Pe baza informațiilor primite din partea producătorilor/grupurilor de producători din Uniune, Comisia a selectat un eșantion de trei producători/grupuri de producători, care au fost considerați reprezentativi pentru industria din Uniune (IU) în ceea ce privește volumul de producție și vânzările produsului similar în Uniune.

(11)

Opt importatori au furnizat informațiile solicitate în avizul de deschidere și și-au exprimat dorința de a coopera cu Comisia. Totuși, întrucât doar doi importatori importaseră efectiv produsul în cauză, Comisia a hotărât să nu aplice eșantionarea și să trimită un chestionar importatorilor sus-menționați.

(12)

Prin urmare, au fost trimise chestionare celor trei producători/grupuri de producători din Uniune incluși în eșantion, celor doi importatori și tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din cele trei țări în cauză.

(13)

Producătorul-exportator din RPC care a răspuns la formularul de eșantionare nu a trimis, ulterior, răspunsul la chestionar. Prin urmare, se consideră că niciun producător-exportator din RPC nu a cooperat în cadrul anchetei.

(14)

Un producător-exportator din Ucraina a trimis informații limitate în momentul deschiderii anchetei. Producătorul a fost invitat să completeze un chestionar, însă acesta nu a trimis răspunsul la chestionar. Prin urmare, se consideră că niciun producător-exportator din Ucraina nu a cooperat în cadrul anchetei.

(15)

Un producător-exportator din Africa de Sud a furnizat un răspuns la chestionar.

(16)

Răspunsuri la chestionare au mai fost primite de la cei trei producători/grupuri de producători din Uniune incluși în eșantion, de la doi importatori și de la un utilizator.

(17)

Comisia a solicitat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului rezultat și, pe de altă parte, interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(18)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2009 și 30 septembrie 2010 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(19)

Produsul în cauză este similar celui din cadrul anchetei inițiale și din cadrul ultimei anchete, care au condus la instituirea măsurilor în vigoare în prezent, și anume cablurile din oțel (inclusiv cablurile închise), altele decât cele din oțel inoxidabil, cu o secțiune transversală maximă care depășește 3 mm (denumite adesea în terminologia utilizată de industrie „cabluri din oțel”), încadrate în prezent la codurile NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98 (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(20)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială și în ultima anchetă, prezenta anchetă de reexaminare a confirmat că cablurile din oțel produse și vândute în RPC și Ucraina și exportate către Uniune, cablurile din oțel produse și vândute pe piața internă a Africii de Sud și exportate către Uniune, cablurile din oțel produse și vândute pe piața internă a țării analoge, Turcia, și cablurile din oțel produse și vândute în Uniune de producătorii din Uniune prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări finale și sunt considerate, prin urmare, produse similare în temeiul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

Un importator a prezentat un argument invocat și în cadrul ultimei anchete de către Asociația europeană a importatorilor de cabluri din sârmă (European Wire Rope Importers Association – EWRIA). Acesta a susținut că produsul în cauză diferă considerabil de produsele fabricate și vândute în Uniune și că trebuie să se facă o distincție între cablurile destinate unor aplicații generale și cele pentru aplicații speciale. Aceste argumente au fost analizate amănunțit în regulamentul inițial și în ultimul regulament de instituire a unor măsuri provizorii și definitive asupra importurilor produsului în cauză. De asemenea, în cauza T-369/08, EWRIA/Comisia Europeană, Tribunalul a concluzionat că Comisia nu a comis o eroare vădită de apreciere prin nediferențierea între cablurile destinate unor aplicații generale și cele pentru aplicații speciale în anchete, pe baza elementelor de probă disponibile (11).

(22)

Întrucât importatorul nu a prezentat niciun element nou din care să reiasă că baza acestor constatări inițiale s-a modificat, concluziile din regulamentul inițial și din ultimul regulament se confirmă.

(23)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat probabilitatea ca dumpingul să continue sau să reapară după eventuala expirare a măsurilor în vigoare.

(24)

În ceea ce privește RPC și Ucraina, niciunul dintre producătorii-exportatori nu a cooperat pe deplin. Un producător-exportator din Ucraina și un producător-exportator din RPC s-au prezentat și li s-a trimis un chestionar destinat producătorilor-exportatori. Răspunsurile lor la chestionar au fost considerate incomplete și inconsecvente și nu s-a putut efectua nicio vizită de verificare la punctele lor de lucru. Societățile în cauză au fost informate în mod corespunzător, în scris, că, în aceste circumstanțe, trebuie să se utilizeze datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În Africa de Sud, singurul producător-exportator cunoscut a furnizat informații cu privire la vânzările sale la export către Uniune în cursul PAR, care au reprezentat totalitatea vânzărilor la export din Africa de Sud către Uniune din aceeași perioadă.

(25)

Pe parcursul PAR, volumul total, înregistrat de Eurostat, al importurilor de cabluri din oțel din RPC, Africa de Sud și Ucraina s-a ridicat la 4 833 de tone, ceea ce reprezintă 2,4 % din cota de piață a Uniunii. Pe parcursul ultimei anchete, volumul total al importurilor din țările în cauză a fost de 3 915 tone, ceea ce reprezintă 2,2 % din cota de piață a Uniunii.

(26)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, atunci când circumstanțele nu s-au schimbat și au fost disponibile informații, a fost utilizată aceeași metodologie ca în ancheta inițială. În cazul lipsei cooperării, precum în cazul RPC și al Ucrainei, a trebuit să se utilizeze datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(27)

Pe parcursul PAR, volumul total, înregistrat de Eurostat, al importurilor de cabluri din oțel din RPC a fost de 4 530 de tone, reprezentând 2,2 % din cota de piață a Uniunii.

(28)

Întrucât RPC are o economie de tranziție, a fost necesar să se stabilească valoarea normală pe baza informațiilor obținute într-o țară terță cu o economie de piață adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(29)

În ultima anchetă, Turcia a fost considerată țară analogă în scopul stabilirii valorii normale. Pentru prezenta anchetă, solicitantul a propus ca Turcia să fie considerată, din nou, țară analogă. Niciuna dintre părți nu s-a opus alegerii unei țări analoge.

(30)

Ancheta a arătat că piața de cabluri din oțel din Turcia este concurențială, existând trei producători interni care aprovizionează aproximativ 53 % din piață, la concurență cu importurile provenite din alte țări terțe. Nu există taxe de import impuse Turciei pentru produsul în cauză și nu există alte restricții pentru importurile de cabluri din oțel în Turcia. În sfârșit, astfel cum se menționează în considerentul 20, produsul fabricat și vândut pe piața internă din Turcia este comparabil cu produsul exportat de producătorul-exportator din RPC către Uniune.

(31)

În concluzie, Turcia constituie o țară analogă adecvată în scopul stabilirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor primite de la producătorul cooperant din țara analogă, și anume pe baza prețului plătit sau care trebuie plătit pe piața internă din Turcia de către clienții independenți. Au fost analizate informațiile furnizate de producător și s-a constatat că aceste vânzări fuseseră efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale și că erau reprezentative.

(33)

În consecință, valoarea normală s-a stabilit a fi prețul de vânzare mediu ponderat practicat pe piața internă față de clienții independenți de producătorul cooperant din Turcia.

(34)

În lipsa cooperării din partea producătorilor din RPC, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit pe baza informațiilor disponibile public. S-a constatat că informațiile colectate pe baza articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază sunt mai adecvate pentru calcularea marjei de dumping decât cele furnizate de Eurostat, întrucât codurile NC relevante acoperă o gamă mai largă de produse decât produsul în cauză definit în considerentul 19 de mai sus.

(35)

Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la nivelul franco fabrică și la același nivel comercial, s-au efectuat ajustări pentru a se ține seama de diferențele cu privire la care s-a constatat că afectează comparabilitatea prețurilor. Aceste ajustări s-au efectuat în legătură cu costurile de transport și de asigurare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(36)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping s-a stabilit pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețului de export către Uniune. Comparația a indicat existența unui dumping semnificativ de aproximativ 38 %.

(37)

Pe parcursul PAR, astfel cum s-a înregistrat de Eurostat, volumul total al importurilor de cabluri din oțel din Africa de Sud a fost de 281 de tone, reprezentând 0,1 % din cota de piață a Uniunii, respectiv un nivel de minimis. Singurul producător-exportator cunoscut a reprezentat 100 % din aceste importuri.

(38)

În temeiul articolului 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului plătit sau care trebuie să fie plătit pe piața internă din Africa de Sud de către clienții independenți, deoarece s-a constatat că vânzările în cauză fuseseră efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale și erau reprezentative.

(39)

Întrucât toate vânzările la export ale produsului în cauză au fost realizate direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie plătite.

(40)

Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, la același nivel comercial și la nivelul franco fabrică, s-au efectuat ajustări pentru a ține seama de diferențele cu privire la care s-a susținut și s-a demonstrat că afectează comparabilitatea prețurilor. Aceste ajustări s-au efectuat cu privire la costurile de transport, de asigurare și de credit în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(41)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețului de export către Uniune, pe tip de produs. Această comparație a demonstrat existența unui dumping de 17 %, valoare mai scăzută decât marja de 38,6 % constatată în cadrul anchetei inițiale.

(42)

Pe parcursul PAR, volumul total înregistrat de Eurostat al importurilor de cabluri din oțel originare din Ucraina a fost de 22 de tone, ceea ce înseamnă mai puțin de 0,1 % din cota de piață a Uniunii, adică la un nivel de minimis.

(43)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor existente în cererea de reexaminare a solicitantului, corespunzând prețului plătit sau care trebuie plătit pe piața internă a Ucrainei de către clienții independenți.

(44)

În lipsa cooperării din partea producătorilor ucraineni, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit pe baza informațiilor disponibile public. S-a constatat că informațiile colectate pe baza articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază sunt cele mai adecvate pentru calcularea marjei de dumping, întrucât aceste informații se referă exact la produsul în cauză definit în considerentul 19.

(45)

Pentru a asigura o comparație echitabilă, prețul de export a fost ajustat în funcție de cheltuielile de transport pe ocean și de asigurare din cererea de reexaminare a solicitantului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Drept rezultat, s-a stabilit pentru PAR o marjă de dumping mai mare de 80 %.

(46)

Niciunul dintre cei 28 de producători-exportatori din RPC nu a cooperat.

(47)

Cei doi producători-exportatori sud-africani specificați în cererea de reexaminare au răspuns la întrebările Comisiei, însă doar cel cu interese în legătură cu exportul către Uniune a cooperat prin completarea unui chestionar. În Africa de Sud nu mai există alți producători cunoscuți.

(48)

În ceea ce privește Ucraina, producătorul-exportator cunoscut a încetat să coopereze, astfel cum se explică în considerentul 14. În Ucraina nu mai există alți producători cunoscuți.

(49)

În ancheta inițială, toate societățile din RPC au făcut obiectul unei singure taxe antidumping, la un nivel de 60,4 %. Volumul importurilor din RPC s-a redus semnificativ, de la 11 484 de tone pe parcursul perioadei de anchetă a anchetei inițiale (UE-15), la 1 942 de tone pe parcursul PAR a ultimei anchete (UE-25), însă a crescut la 4 530 de tone în cursul PAR actuale. Totuși, trebuie menționată o tendință ascendentă în privința importurilor din RPC începând din anul 2001. Cota de piață actuală a RPC este de aproximativ 2,2 %.

(50)

Pentru a stabili dacă este probabil ca dumpingul să continue în cazul abrogării măsurilor, au fost examinate politica prețurilor practicate pe alte piețe de export de către producătorii-exportatori, prețurile de export către Uniune, capacitățile de producție și practicile de circumvenție. Informațiile referitoare la prețurile de import practicate de exportatori au fost stabilite pe baza datelor Eurostat, cele referitoare la cantitățile și prețurile de export, pe baza datelor statistice din RPC, iar informațiile referitoare la capacitate, pe baza datelor incluse în cerere. S-a constatat că datele Eurostat sunt cele mai adecvate pentru compararea cu datele statistice din RPC, întrucât comparația a fost posibilă doar pentru o gamă mai largă de produse, astfel cum se explică în considerentul următor.

(51)

Datele statistice disponibile din bazele de date publice din RPC se referă la o gamă mai largă de produse decât produsul în cauză. Prin urmare, nu s-a putut realiza nicio analiză clară a cantităților exportate către alte piețe, pe baza acestor informații. Analiza de preț pentru care ar putea fi utilizată baza de date din RPC se bazează pe estimări rezonabile, date fiind caracteristicile similare ale celorlalte produse incluse, eventual, în analiză.

(52)

Pe baza informațiilor disponibile, astfel cum s-a explicat în considerentul de mai sus, s-a constatat că prețurile de export din RPC către alte piețe de export au fost, în medie, mult mai mici decât prețurile de export către Uniune (cu aproximativ 30 %, fără a se lua în considerare taxele antidumping plătite). Deoarece, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 36, vânzările la export din RPC către Uniune au fost efectuate la prețuri de dumping, rezultă că exporturile către piețele altor țări terțe au făcut, probabil, obiectul unui dumping la un nivel mult mai ridicat decât vânzările la export către Uniune. S-a considerat, de asemenea, că, în cazul abrogării măsurilor, nivelul prețurilor de export către alte țări terțe ar putea fi privit ca un indicator al nivelului probabil al prețurilor vânzărilor la export către Uniune. Având în vedere cele expuse anterior și nivelul redus al prețului practicat pe piețele din țările terțe, s-a ajuns la concluzia că există o marjă semnificativă pentru a reduce prețurile de export către Uniune, ceea ce ar avea drept consecință intensificarea dumpingului.

(53)

S-a constatat, în egală măsură, că nivelul prețului de vânzare al IU în Uniune era, în medie, mult mai ridicat decât nivelul prețului de export practicat de exportatorul din RPC către piețele din alte țări terțe. Faptul că nivelul general al prețurilor practicate pentru produsul în cauză în Uniune face piața Uniunii foarte atractivă se aplică și în cazul RPC. Nivelul ridicat al prețurilor de pe piața Uniunii încurajează creșterea exporturilor către Uniune.

(54)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 36, vânzările la export din RPC către Uniune s-au efectuat la niveluri considerabile de dumping pe baza valorii normale a țării analoge. Nu există niciun motiv pentru a se considera că, în lipsa măsurilor, importurile nu se vor efectua la aceleași prețuri de dumping și în cantități mai mari.

(55)

Potrivit cererii de reexaminare și astfel cum s-a verificat pe baza informațiilor disponibile public (respectiv, informațiile publicate de societăți pe site-urile lor), capacitățile tuturor producătorilor-exportatori din RPC au fost estimate la 1 355 000 de tone. Estimarea solicitantului în ceea ce privește utilizarea capacităților producătorilor din RPC este de aproximativ 63 %, dată fiind o capacitate neutilizată de peste 500 000 de tone. Solicitantul a furnizat, de asemenea, informații referitoare la instalațiile suplimentare de producție în curs de a fi introduse, precum și la dimensiunea pieței interne. Prin urmare, producătorii din RPC au capacități neutilizate importante, care depășesc cu mult nu doar volumul exporturilor către Uniune pe parcursul PAR, ci și consumul total în cadrul Uniunii. Astfel, capacitățile care să permită creșterea semnificativă a volumului exporturilor către Uniune există, în special deoarece nu există niciun indiciu că piețele din țările terțe sau piața internă ar putea absorbi o creștere suplimentară a producției în astfel de cantități. În acest sens, trebuie remarcat faptul că, în contextul unui număr mare de producători concurenți, este puțin probabil ca piața internă din RPC să poată absorbi volumul considerabil al acestor capacități neutilizate.

(56)

S-a constatat că măsurile în vigoare asupra importurilor produsului în cauză originare din RPC au făcut obiectul circumvenției prin importuri transbordate prin Maroc, în 2004, și prin Republica Coreea, în 2010. Aceste practici fac dovada interesului pe care vânzătorii din RPC de cabluri din oțel îl manifestă pentru piața Uniunii și a refuzului lor de a intra în concurență pe această piață fără a practica dumpingul. Se consideră că acesta este un indiciu suplimentar al faptului că abrogarea măsurilor ar conduce, probabil, la creșterea volumului exporturilor din RPC care ar intra pe piața Uniunii la prețuri de dumping.

(57)

În Africa de Sud există doi producători cunoscuți. Astfel cum s-a explicat mai sus, un singur producător-exportator a cooperat în cadrul prezentei anchete de reexaminare.

(58)

Celălalt producător cunoscut nu a manifestat niciun interes de a exporta către Uniune, afirmând că capacitățile sale de producție sunt utilizate în întregime și vândute pe piața internă sud-africană.

(59)

Importurile din Africa de Sud s-au redus considerabil odată cu instituirea măsurilor inițiale. Cota de piață a importurilor din Africa de Sud (0,1 %) era inferioară pragului de minimis pe parcursul PAR, ajungând la un total de 281 de tone. De asemenea, majoritatea acestor importuri erau, în cele din urmă, destinate utilizării offshore, care a înregistrat un progres considerabil de la ancheta anterioară, și nu erau vămuite în UE. Doar cantități reduse din produsul în cauză au fost puse în liberă circulație în UE.

(60)

Pentru a se stabili dacă dumpingul ar continua în cazul abrogării măsurilor, au fost examinate informațiile furnizate de exportatorul cooperant privind volumele exportate și prețurile de export către Uniune și către țări terțe, capacitatea neutilizată și stocurile, precum și privind situația de pe piața internă sud-africană.

(61)

Exportatorul produsului în cauză care a cooperat a furnizat informații cu privire la volumele exportate și prețurile practicate pe piețe de export, altele decât Uniunea. Producătorul-exportator vinde o parte considerabilă din producția sa pe piețe de export, deși volumele de export au scăzut în decursul perioadei luate în considerare. Activitatea de export a societății se concentrează în special pe două segmente specifice ale pieței: cabluri pentru mineritul la adâncime și aplicații legate de forajul offshore.

(62)

Prețurile de export ale societății către țări terțe, în comparație cu prețurile de export către Uniune, inclusiv taxa antidumping aplicabilă, au fost, în general, mai ridicate în toți anii din perioada luată în considerare (30 %-70 %). Avantajul de preț obținut de exportator pe piețele altor țări terțe în comparație cu prețurile de pe piața Uniunii sugerează că, în cazul abrogării măsurilor, exportatorul nu ar introduce cantități considerabile pe piața Uniunii în viitor. În această privință, astfel cum s-a explicat în considerentul 61 de mai sus, s-a considerat, de asemenea, că activitățile de export ale societății se concentrează pe produse care nu sunt cerute în mod special pe piața Uniunii.

(63)

De la ultima anchetă, producătorul-exportator care a cooperat a menținut stocurile la un nivel stabil. Utilizarea capacităților (aproximativ 70-75 %) s-a situat, de asemenea, la niveluri obișnuite, date fiind constrângerile tehnice specifice procesului de producție. Capacitățile neutilizate maxime disponibile sunt cuprinse între1 500 și 3 500 de tone. Producătorul-exportator nu intenționează să își extindă capacitățile de producție cu cantități considerabile. Capacitățile care să permită creșterea volumului exporturilor către Uniune par extrem de limitate, având în vedere faptul că piețele din țările terțe sau piața internă ar putea absorbi orice producție suplimentară.

(64)

De asemenea, se observă că producția este destinată, în special, pieței interne, unde sunt obținute profituri ridicate; prin urmare, societatea nu are niciun interes să exporte cantități considerabile către Uniune.

(65)

Având în vedere lipsa cooperării din partea producătorului-exportator ucrainean cunoscut, astfel cum se explică în considerentul 14 de mai sus, constatările s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Având în vedere că informațiile disponibile cu privire la industria din Ucraina sunt limitate, concluziile expuse în cele ce urmează au la bază datele furnizate în cererea de reexaminare a solicitantului și în statisticile comerciale publice. Se observă că, în Ucraina, nu mai există alți producători cunoscuți, iar următoarele considerente, cu privire în special la capacitățile de producție, se referă la producătorul-exportator cunoscut.

(66)

Pentru a stabili dacă dumpingul ar continua cel mai probabil în cazul abrogării măsurilor, au fost examinate prețurile de export către țările terțe și către Uniune, capacitățile neutilizate și practicile de circumvenție.

(67)

În lipsa altor informații mai fiabile, s-au luat în considerare datele cuprinse în cerere cu privire la alte piețe de export, stabilite pe baza statisticilor publice. Analiza cifrelor disponibile a arătat că prețurile medii de export către țările respective erau semnificativ mai mici decât prețurile medii de export către Uniune. Astfel cum s-a explicat deja în cazul RPC și al Africii de Sud, s-a considerat că, în cazul abrogării măsurilor, nivelul prețurilor de export către alte țări terțe ar putea fi privit ca un indicator al nivelului probabil al prețurilor de vânzare la exportul către Uniune. Astfel, s-a ajuns la concluzia că există o marjă semnificativă pentru a reduce prețurile de export către Uniune, reducere care va atinge, probabil, niveluri de dumping.

(68)

În ultimii ani, cei doi producători-exportatori cunoscuți anterior au fuzionat. Prin urmare, capacitatea de producție stabilită în cursul ultimei anchete s-a redus. Potrivit datelor disponibile în cerere și celor declarate de producătorul-exportator cunoscut, capacitatea de producție estimată în Ucraina este cuprinsă între 35 000 și 40 000 de tone, din care aproximativ 70 % sunt utilizate pentru producția efectivă. Capacitățile neutilizate, cuprinse între 10 500 și 12 000 de tone, indică astfel faptul că există capacitatea de a crește semnificativ cantitățile de export către Uniune. Consumul aparent din Ucraina, calculat pe baza producției cunoscute și a datelor statistice referitoare la importuri și exporturi, indică faptul că piața internă nu poate absorbi capacități suplimentare. Ucraina rămâne, astfel, țara din care este iminentă redirecționarea capacităților neutilizate către piața Uniunii din toate țările în cauză, în special deoarece nu există indicii că piețele țărilor terțe sau piața internă ar putea absorbi o producție suplimentară.

(69)

În urma instituirii măsurilor existente asupra importurilor de cabluri din oțel din Ucraina, s-a constatat că aceste măsuri au făcut obiectul circumvenției prin importuri de cabluri din oțel din Moldova. S-a considerat că practica de circumvenție detectată reprezintă un factor suplimentar care indică interesul de a intra pe piața Uniunii și incapacitatea de a concura pe piața Uniunii fără a practica dumpingul.

(70)

S-a constatat continuarea dumpingului la un nivel semnificativ în cazul RPC și al Ucrainei, precum și la un nivel redus în cazul Africii de Sud, chiar dacă volumul importurilor din Africa de Sud și din Ucraina au avut niveluri scăzute.

(71)

Pentru a stabili probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor, analiza s-a concentrat asupra capacităților neutilizate și a stocurilor, precum și asupra prețurilor și a strategiilor de export practicate pe diverse piețe. Analiza a arătat că RPC și, în mai mică măsură, Ucraina dispuneau de importante capacități neutilizate și au acumulat stocuri. Nu au fost observate capacități neutilizate considerabile sau stocuri anormale în Africa de Sud. De asemenea, s-a constatat că prețurile de export către alte țări terțe erau, în general, mai mici decât prețurile de export către piața Uniunii în cazul RPC și al Ucrainei și că Uniunea rămâne, astfel, o piață atractivă pentru producătorii-exportatori din aceste țări. Exporturile din Africa de Sud către alte țări terțe au avut, totuși, niveluri semnificativ mai ridicate decât exporturile către Uniune și, aparent, nu au fost efectuate la prețuri de dumping. În consecință, s-a concluzionat că există o foarte mare probabilitate ca exporturile din RPC și Ucraina către țări terțe să fie redirecționate către Uniune, în contextul în care li s-ar acorda acces pe piața Uniunii în lipsa măsurilor antidumping. De asemenea, capacitățile de producție neutilizate disponibile ar conduce, probabil, la o creștere a importurilor din aceste țări. Analiza strategiilor legate de preț a arătat, de asemenea, că aceste exporturi din Ucraina și din RPC s-ar efectua, cel mai probabil, la prețuri de dumping. Aceste concluzii sunt susținute de faptul că s-a constatat că, atât în cazul RPC, cât și al Ucrainei, măsurile existente făcuseră obiectul circumvenției prin importuri care tranzitaseră alte țări, ceea ce arată că țările exportatoare nu pot fi competitive pe piața Uniunii practicând un preț corect. În schimb, producătorul sud-african a fost considerat capabil să concureze cu alți producători, inclusiv cu producătorii Uniunii, pe piețele altor țări terțe, practicând prețuri echitabile. Având în vedere cele menționate anterior, s-a stabilit că, în cazul RPC și al Ucrainei, este probabil ca dumpingul să continue în cantități considerabile dacă se permite expirarea măsurilor. Dimpotrivă, având în vedere nivelul scăzut de dumping înregistrat de la ancheta inițială, faptul că exporturile către alte țări au fost efectuate la prețuri considerabil mai mari decât prețurile de export către UE și cererea previzibilă redusă de produse sud-africane, se consideră că nu este probabilă o continuare a importurilor care fac obiectul unui dumping în cantități considerabile în ceea ce privește importurile din Africa de Sud.

(72)

Guvernul ucrainean a formulat observații privind constatările prezentate mai sus, susținând că afirmația că abrogarea măsurilor antidumping ar conduce la o reorientare a producătorului ucrainean pe piața Uniunii este exagerată și nejustificată. În sprijinul afirmației sale, guvernul a susținut că măsurile în vigoare conduseseră la pierderea contactelor cu clienții UE și, prin urmare, la încheierea exporturilor către Uniune și că exporturile ucrainene sunt axate de acum înainte asupra țărilor din CSI și a piețelor asiatice. Cu toate acestea, guvernul nu a abordat chestiunea atractivității pieței Uniunii rezultate în urma diferenței de preț semnificative pe aceste piețe, astfel cum s-a menționat în considerentul 67 de mai sus, și, prin urmare, nu a înțeles că există într-adevăr o probabilitate ca exporturile ucrainene să fie redirecționate către Uniune dacă se permite expirarea măsurilor.

(73)

După comunicarea constatărilor, solicitantul a susținut că scăderea volumului exporturilor producătorului din Africa de Sud către alte piețe ar trebui să conducă la creșterea capacităților neutilizate, care nu ar fi absorbite de piața internă și ar genera, astfel, creșterea importurilor în Uniune. Totuși, aceste argumente nu au fost susținute prin elemente de probă. Dimpotrivă, s-a observat că scăderea vânzărilor la export, pe parcursul perioadei luate în considerare, ale exportatorului care a cooperat a fost atenuată printr-o scădere mai puțin importantă a vânzărilor de pe piața internă în cursul aceleiași perioade. De asemenea, volumul global al vânzărilor societății a crescut între 2009 și PA. În consecință, nu există niciun indiciu care să arate că argumentele solicitantului ar putea fi justificate.

(74)

În continuare, solicitantul a criticat Comisia pentru că aceasta nu a luat în considerare lipsa cooperării din partea celuilalt producător din Africa de Sud, susținând că faptul că această societate nu a exportat în trecut nu înseamnă că nu va exporta nici în viitor. În acest sens, trebuie notat faptul că, în decursul perioadei luate în considerare, această societate nu a exportat către Uniune. Măsurile antidumping nu constituie un instrument destinat interzicerii importurilor legitime în Uniune. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(75)

Pe teritoriul Uniunii, cablurile din oțel sunt produse de peste 25 de producători/grupuri de producători, care constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(76)

Astfel cum se arată în considerentul 10, a fost selectat un eșantion de trei producători/grupuri de producători din rândul următorilor 20 de producători ai Uniunii care au prezentat informațiile solicitate.

(77)

Se observă că cei trei producători ai Uniunii incluși în eșantion reprezentau 40 % din producția totală a Uniunii în cursul PAR, în timp ce cei 20 de producători din Uniune menționați mai sus reprezentau 96 % din producția totală a Uniunii în cursul PAR, valoare considerată a fi reprezentativă pentru întreaga producție a Uniunii.

(78)

Consumul din Uniune s-a stabilit pe baza volumului vânzărilor IU pe piața Uniunii și pe baza datelor furnizate de Eurostat pentru toate importurile UE.

(79)

Consumul Uniunii a scăzut cu 21 %, de la 255 985 de tone la 203 331 de tone între 2007 și PAR. În special, în urma unei creșteri ușoare de 1 % în 2008, acesta s-a redus considerabil cu 22 de puncte procentuale în 2009, ca urmare a recesiunii economice, și s-a menținut la un nivel similar în cursul PAR.

(80)

În cadrul anchetelor anterioare, importurile de cabluri din oțel originare din RPC, Africa de Sud și Ucraina au fost evaluate cumulat, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-a examinat posibilitatea de a proceda în același mod în cadrul prezentei anchete.

(81)

În acest sens, s-a constatat că marja de dumping stabilită în raport cu importurile din fiecare țară era superioară nivelului de minimis. În ceea ce privește cantitățile, s-a efectuat o analiză prospectivă a volumelor de export probabile pentru fiecare țară, în cazul abrogării măsurilor. Aceasta a arătat că, în cazul abrogării măsurilor, importurile din RPC și Ucraina, spre deosebire de cele din Africa de Sud, ar crește, probabil, la niveluri considerabil superioare celor atinse în cursul PAR și ar depăși, cu siguranță, pragul de minimis. În ceea ce privește Africa de Sud, s-a ajuns la concluzia că, având în vedere capacitățile neutilizate reduse și faptul că piețele din țările terțe sau piața internă ar putea absorbi orice creștere suplimentară a producției, capacitatea de creștere a volumului exporturilor către Uniune este extrem de limitată.

(82)

În ceea ce privește condițiile de concurență între produsele importate, s-a constatat că importurile din Africa de Sud nu concurează în mod direct cu importurile din celelalte două țări. În această privință, prețurile tipurilor de produse importate din Africa de Sud au fost semnificativ mai ridicate, după cum se arată în considerentele 87 și 91 de mai jos, decât în cazul importurilor din celelalte două țări. Într-adevăr, aceste prețuri mai ridicate au condus la lipsa subcotării prețurilor prin importurile din Africa de Sud, spre deosebire de importurile din celelalte două țări, în legătură cu care s-a constatat o subcotare considerabilă a prețurilor.

(83)

În ceea ce privește importurile din cele trei țări în cauză, ancheta a constatat că cablurile din oțel importate din aceste țări au caracteristici tehnice și fizice de bază similare. De asemenea, diversele tipuri de cabluri din oțel importate erau substituibile tipurilor produse în Uniune și au fost comercializate în Uniune în toată această perioadă. Având în vedere aceste elemente, s-a considerat că cablurile din oțel importate originare din țările în cauză au concurat cu cablurile din oțel produse în Uniune.

(84)

Pe baza celor de mai sus, s-a considerat, în consecință, că criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost îndeplinite cu privire la RPC și Ucraina. În consecință, importurile din aceste două țări au fost examinate cumulat. Întrucât criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4), în special condițiile de concurență dintre produsele importate, nu au fost îndeplinite cu privire la Africa de Sud, importurile originare din această țară au fost examinate individual.

(85)

Conform datelor Eurostat, volumul importurilor de produs în cauză originar din RPC și Ucraina a scăzut cu 54 % în cursul perioadei luate în considerare. În 2009 s-a înregistrat o scădere considerabilă, de 43 de puncte procentuale, urmată apoi de o nouă scădere, de 13 puncte procentuale în cursul PAR.

(86)

Cota de piață deținută de importurile din RPC și Ucraina a scăzut de la 3,8 % la 2,2 % în cursul perioadei luate în considerare.

(87)

În ceea ce privește prețurile importurilor, acestea au crescut cu 29 % în cursul perioadei luate în considerare. După o creștere de 11 % în 2008, acestea au continuat să crească și în 2009 și au rămas stabile în cursul PAR.

(88)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC și Ucraina, a fost necesar ca subcotarea prețurilor să fie stabilită pe baza statisticilor referitoare la importuri, în funcție de codul NC, utilizându-se informațiile colectate pe baza articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază. În cursul PAR, marja de subcotare pentru importurile de cabluri din oțel originare din RPC și Ucraina a fost cuprinsă între 47,4 % și 58,2 % (fără taxa antidumping).

(89)

Conform datelor Eurostat, volumul importurilor de produs în cauză originar din Africa de Sud a scăzut cu 77 % în cursul perioadei luate în considerare. În 2009 s-a înregistrat o scădere considerabilă, de 94 de puncte procentuale, urmată apoi de o scădere ușoară, de 17 puncte procentuale în cursul PAR.

(90)

Cota de piață deținută de importurile din Africa de Sud a scăzut de la 0,5 %, la 0,1 % în cursul perioadei luate în considerare.

(91)

În ceea ce privește prețurile importurilor, acestea au crescut constant, cu 52 % în cursul perioadei luate în considerare.

(92)

Subcotarea prețurilor a fost stabilită prin utilizarea prețurilor de export ale producătorului sud-african care a cooperat, fără taxa antidumping, și s-a constatat că este negativă. În lipsa unui alt producător-exportator din Africa de Sud, această concluzie este valabilă și pentru întreaga țară.

(93)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3 de mai sus, s-a constatat că circumvenția măsurilor inițiale cu privire la RPC a avut loc prin transbordarea prin Republica Coreea (Coreea de Sud). Prin urmare, taxa antidumping instituită asupra importurilor originare din RPC a fost extinsă la importurile de aceleași cabluri din oțel expediate din Coreea de Sud, cu excepția celor produse de unsprezece producători sud-coreeni autentici.

(94)

Ca urmare a anchetei privind circumvenția măsurilor și a extinderii taxei antidumping la importurile expediate din Coreea de Sud, importurile s-au redus considerabil, iar cota de piață a scăzut de la 18,7 % în 2007 la 12,8 % în cursul PAR. Acest procentaj pare să corespundă cotei deținute de producătorii-exportatori coreeni autentici, care au beneficiat, fiecare, de o scutire.

(95)

S-a constatat că importurile originare sau expediate din Moldova au fost aproape de zero în cursul perioadei luate în considerare. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio analiză suplimentară.

(96)

Importurile originare sau expediate din Maroc s-au redus cu 51 % în cursul perioadei luate în considerare. Cota de piață a reprezentat mai puțin de 0,5 % în cursul perioadei luate în considerare.

(97)

Conform datelor Eurostat, volumul importurilor anumitor cabluri din fier sau din oțel originare din Federația Rusă, în sensul articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1601/2001 (12), a scăzut cu 41 % în cursul perioadei luate în considerare.

(98)

Cota de piață a importurilor din Rusia a scăzut de la 1,5 % în 2007 la 1,1 % în cursul PAR.

(99)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația IU.

(100)

Având în vedere faptul că a fost utilizată eșantionarea cu privire la IU, prejudiciul a fost evaluat atât pe baza informațiilor colectate la nivelul întregii IU definite în considerentul 75, precum și pe baza informațiilor colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(101)

În cazul în care se apelează la eșantionare, conform practicii constante, se examinează anumiți indicatori de prejudiciu (producție, capacități, productivitate, stocuri, vânzări, cotă de piață, creștere și ocuparea forței de muncă) pentru IU în ansamblu, în timp ce acei indicatori de prejudiciu legați de performanța societăților individuale, respectiv prețurile, costurile de producție, rentabilitatea, salariile, investițiile, randamentul investițiilor, fluxul de numerar și capacitatea de a mobiliza capital, sunt examinați pe baza datelor colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(102)

Unul dintre producătorii din grupul Bridon inclus în eșantion, Bridon International Limited, și-a menținut conturile în GBP în cursul perioadei luate în considerare. Ca urmare, anumiți indicatori de prejudiciu au fost influențați de fluctuația ratei de schimb între GBP și EUR în cursul perioadei luate în considerare.

(103)

Producția IU a scăzut cu 9 % între 2007 și PAR, și anume de la 182 681 de tone la 165 394 de tone. Volumul producției a rămas neschimbat în 2008, după care a scăzut în mod semnificativ cu 13 % în 2009, ca urmare a recesiunii economice globale. Acesta s-a redresat în cursul PAR și a crescut cu 4 puncte procentuale. Volumul producției a cunoscut o scădere mai redusă decât consumul pe piața Uniunii, drept consecință a cererii de pe piețele din afara UE.

(104)

Capacitatea de producție a scăzut cu 6 % în cursul perioadei luate în considerare. În 2009, aceasta s-a redus cu 10 %, înainte de creșterea cu 4 puncte procentuale în cursul PAR. Întrucât producția s-a redus relativ mai mult decât capacitatea, utilizarea capacității rezultată s-a redus de la 69 % în 2007 la 66 % în cursul PAR.

(105)

Nivelul stocurilor IU la închiderea exercițiului financiar a crescut în 2008 și 2009, însă a scăzut în cursul PAR până la nivelul din 2007.

(106)

Vânzările realizate de IU pe piața Uniunii au scăzut cu 20 % între 2007 și PAR. După scăderea cu 5 % din 2008, volumul vânzărilor a scăzut cu încă 24 de puncte procentuale în 2009, ca urmare a recesiunii economice. Această evoluție corespunde evoluției pieței Uniunii, care a scăzut cu 21 % între 2007 și PAR, ca urmare a recesiunii economice.

(107)

IU a reușit să își păstreze cota de piață neschimbată, la 44 %, între 2007 și PAR. Totuși, în 2008 și 2009 s-a înregistrat o scădere a cotei de piață, până la un nivel de 41 %, respectiv de 40 % din consumul în cadrul Uniunii.

(108)

Între 2007 și PAR, în timp ce consumul în cadrul Uniunii a scăzut cu 21 %, volumul vânzărilor realizate de IU a scăzut cu doar 20 %. Astfel, IU și-a majorat ușor cota de piață, în timp ce importurile din țările în cauză au pierdut aproape 2 puncte procentuale în aceeași perioadă.

(109)

Nivelul ocupării forței de muncă în IU a scăzut cu 12 % între 2007 și PAR. Cea mai mare scădere, de 8 puncte procentuale, a avut loc în 2009. Aceasta indică faptul că IU a fost în măsură să se adapteze noii situații de pe piață.

(110)

Productivitatea forței de muncă a IU, măsurată ca producție per echivalent normă întreagă (denumit în continuare „ENI”) anual, a fost fluctuantă în perioada luată în considerare, întrucât a crescut cu 2 puncte procentuale în 2008, apoi a scăzut cu 5 puncte procentuale în 2009, înainte de creșterea cu 6 puncte procentuale în cursul PAR.

(111)

În ceea ce privește impactul asupra IU al dimensiunii marjelor de dumping reale constatate ca fiind ridicate, având în vedere volumul general al importurilor din țările în cauză și existența taxelor antidumping, acest impact nu poate fi considerat ca fiind important.

(112)

Prețurile unitare de vânzare ale IU a crescut cu 11 % între 2007 și PAR. Prețurile au crescut progresiv cu 16 % până în 2009, înainte de scăderea cu 5 puncte procentuale în cursul PAR. Această evoluție a prețurilor este asociată cu faptul că IU a putut extinde comenzile cu preț deosebit de ridicat, acceptate înainte de recesiunea economică, până în 2009. De asemenea, această evoluție este asociată migrării progresive a IU către cabluri din oțel cu prețuri mai ridicate, în special către cabluri cu diametru mai mare.

(113)

Între 2007 și PAR, salariul mediu per ENI a scăzut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare. Totuși, nu se poate formula o concluzie semnificativă cu privire la tabelul de mai jos, întrucât salariile per angajat au fost puternic influențate de fluctuația ratei de schimb GBP-EUR din cursul perioadei luate în considerare.

(114)

Deși investițiile în sectorul cablurilor din oțel au scăzut cu 32 % în cursul perioadei luate în considerare, acestea au fost considerabile și s-au ridicat la peste 35 de milioane EUR. Investițiile s-au concentrat, în special, asupra cablurilor din oțel cu marjă ridicată. Producătorii incluși în eșantion nu s-au confruntat cu dificultăți în mobilizarea capitalului în cursul perioadei luate în considerare, întrucât investițiile puteau fi rambursate, în general, în mai mulți ani.

(115)

Producătorii incluși în eșantion au reușit să obțină profituri pe întreaga durată a perioadei luate în considerare. Profiturile obținute între 2008 și PAR au fost superioare profitului țintă de 5 %, stabilit în cadrul anchetei inițiale. Rezultatele obținute de către producătorii incluși în eșantion sunt explicate în principal de evoluția prețurilor între 2007 și PAR și de cererea globală susținută pentru producătorii incluși în eșantion, care le-a permis să dilueze costurile fixe. Scăderea rentabilității în cursul PAR este explicată de o scădere a prețurilor și a volumului producției, care au avut un impact negativ asupra costului de producție.

(116)

Randamentul investițiilor (ROI), exprimat ca profit total generat de sectorul cablurilor din oțel, în procente din valoarea contabilă netă a activelor asociate direct și indirect cu producția de cabluri din oțel, a urmat, în linii mari, tendința rentabilității prezentată mai sus pe parcursul întregii perioade luate în considerare.

(117)

Situația fluxului de numerar s-a îmbunătățit între 2007 și PAR și a urmat în general tendința rentabilității prezentată mai sus pe parcursul perioadei luate în considerare.

(118)

Deși indicatorii examinați anterior arată că IU a fost afectată de recesiunea economică, prin scăderea volumului vânzărilor, a volumului producției, a ocupării forței de muncă și a investițiilor, aceștia indică, de asemenea, faptul că IU și-a adaptat echipamentele de producție pentru a face față provocărilor specifice noului mediu economic și pentru a valorifica ocaziile pe piața UE și pe piețele din afara UE, în segmentele în care pot fi atinse marje ridicate. Îmbunătățirea situației economice și financiare a IU, ca urmare a instituirii de măsuri antidumping în 1999, demonstrează că măsurile sunt eficiente și că IU s-a redresat în urma efectelor practicilor de dumping anterioare.

(119)

Guvernul ucrainean a indicat că nu a reușit să înțeleagă modul în care eliminarea taxelor antidumping aplicabile importurilor din Ucraina ar putea cauza un prejudiciu IU, deși indicatorii de prejudiciu ai acestei industrii prezintă mai ales tendințe pozitive într-o perioadă de criză economică și în special între 2009 și PAR. Această analiză a fost totuși bazată pe o perioadă limitată de timp, și nu pe întreaga perioadă luată în considerare. Trebuie notat faptul că această perioadă nu este reprezentativă pentru tendința generală: inițial, ținta de profit nu era nici măcar atinsă; în cele din urmă, ea a fost atinsă, în ciuda crizei economice care a afectat IU și indicatorii săi la sfârșitul perioadei luate în considerare. Într-adevăr, astfel cum s-a menționat în considerentele 112 și 115, imaginea generală relativ pozitivă a IU se explică, pe de o parte, prin existența unui carnet de comenzi plin la sfârșitul anului 2008, ale căror efecte s-au făcut simțite în 2009, și prin creșterea consumului pe piețele din afara UE, care a contribuit la evoluția generală pozitivă a indicatorilor de rentabilitate.

(120)

Deși consumul s-a redus cu 21 %, IU a reușit să își mențină cota de piață, prețurile au crescut cu 11 %, stocurile s-au menținut la un nivel rezonabil, iar volumul de producție a scăzut mai puțin decât consumul. În ceea ce privește rentabilitatea, IU a fost rentabilă pe întreaga durată a perioadei luate în considerare. Având în vedere cele de mai sus, se poate ajunge la concluzia că IU nu a suferit niciun prejudiciu material în cursul perioadei luate în considerare.

(121)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 55 și 68, producătorii-exportatori din RPC și Ucraina au potențialul de a-și majora semnificativ volumul exporturilor către Uniune prin utilizarea capacităților neutilizate disponibile. Într-adevăr, sunt disponibile capacități considerabile, de peste 500 000 de tone, cifră care reprezintă întregul consum al Uniunii. Prin urmare, există probabilitatea ca, în cazul abrogării măsurilor, cantități substanțiale de cabluri din oțel originare din RPC și din Ucraina să intre pe piața Uniunii, pentru a recâștiga cota de piață pierdută și pentru a atinge o cotă chiar mai ridicată.

(122)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 88, s-a constatat că prețurile importurilor originare din RPC și Ucraina sunt reduse și subcotează prețurile UE. Cel mai probabil, aceste prețuri se vor menține. Într-adevăr, în cazul Ucrainei, astfel cum s-a specificat în considerentul 67, prețurile pot chiar înregistra o nouă scădere. Această politică în materie de prețuri, combinată cu capacitatea exportatorilor din aceste țări de a livra cantități semnificative de produs în cauză pe piața Uniunii, ar conduce foarte probabil la scăderea prețurilor pe piața Uniunii, cu un impact negativ preconizat asupra situației economice a IU. Astfel cum s-a arătat mai sus, performanța financiară a IU este strâns legată de nivelul prețurilor de pe piața Uniunii. Prin urmare, este probabil ca, în cazul în care IU ar fi expusă unei creșteri a volumelor importurilor din RPC și din Ucraina la prețuri de dumping, aceasta să aibă drept rezultat o deteriorare a situației sale financiare, astfel cum s-a constatat în ancheta inițială. Pe această bază, se ajunge, așadar, la concluzia că abrogarea măsurilor împotriva importurilor originare din RPC și din Ucraina ar conduce, cel mai probabil, la reapariția prejudiciului pentru IU.

(123)

În ceea ce privește Africa de Sud, astfel cum se specifică în considerentul 63, capacitățile neutilizate par să fie limitate. După cum se specifică în considerentul 92, s-a constatat că prețurile exporturilor sud-africane nu subcotează prețurile IU. Dat fiind volumul redus exportat către UE care a intrat pe piața Uniunii, prețurile exporturilor de cabluri din oțel originare din Africa de Sud către cinci piețe principale din afara UE au fost, de asemenea, comparate cu prețurile IU în funcție de tipul de produs. S-a constatat că nici aceste prețuri nu subcotează prețurile IU.

(124)

Având în vedere capacitățile neutilizate limitate și lipsa subcotării prețurilor, se concluzionează că abrogarea măsurilor asupra importurilor originare din Africa de Sud nu ar conduce, cel mai probabil, la reapariția prejudiciului pentru IU.

(125)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente în cazul RPC și al Ucrainei contravine interesului Uniunii, în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe o apreciere a tuturor intereselor implicate. Trebuie amintit că, în anchetele anterioare, s-a considerat că adoptarea de măsuri nu era împotriva interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, prin care se analizează o situație în care sunt deja în vigoare măsuri antidumping, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(126)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului prejudiciabil, există motive imperioase care ar conduce la concluzia că menținerea măsurilor împotriva importurilor originare din RPC și din Ucraina nu este în interesul Uniunii, în acest caz specific.

(127)

IU s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural. Acest lucru a fost confirmat de evoluția pozitivă a situației sale economice în timpul perioadei luate în considerare. În special, faptul că IU și-a menținut cota de piață în cursul perioadei luate în considerare contrastează puternic cu situația anterioară instituirii măsurilor, în 1999. De asemenea, se observă faptul că IU a înregistrat un profit îmbunătățit între 2007 și PAR. Trebuie amintit, de altfel, că măsurile au făcut obiectul circumvenției prin importurile din Maroc, Moldova și Coreea de Sud. În cazul în care acest lucru nu ar fi avut loc, situația IU ar fi fost chiar mai bună.

(128)

Se poate preconiza, în mod rezonabil, că IU va continua să înregistreze beneficii dacă măsurile ar fi menținute. Dacă măsurile împotriva importurilor originare din RPC și Ucraina nu sunt menținute, IU va suferi, probabil, un prejudiciu generat de creșterea importurilor din țările respective la prețuri de dumping, iar situația sa financiară se va deteriora.

(129)

Trebuie reamintit că, în anchetele anterioare, s-a constatat că instituirea măsurilor nu ar avea un impact semnificativ. Astfel cum se menționează în considerentul 11, doi importatori au răspuns la chestionar și au cooperat pe deplin la prezenta procedură. Aceștia au indicat că măsurile determină creșterea prețurilor. Totuși, ancheta a arătat că existau alte surse de aprovizionare și că prețurile importurilor din alte țări se aflau la niveluri similare cu cele ale importurilor din RPC.

(130)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ important asupra situației lor financiare și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(131)

Cablurile din oțel sunt folosite într-o mare varietate de aplicații și pot fi implicate numeroase industrii utilizatoare, precum pescuitul, navigația și transporturile maritime, industria petrolieră și a gazelor, exploatarea minieră, silvicultura, transportul aerian, construcțiile civile, construcțiile și sectorul ascensoarelor. Lista de mai sus a industriilor utilizatoare este doar orientativă.

(132)

Comisia a trimis chestionare tuturor utilizatorilor cunoscuți. Astfel cum se specifică în considerentul 16, un singur utilizator a cooperat în cadrul prezentei proceduri. Acesta a indicat că nu a fost afectat de existența măsurilor, întrucât erau disponibile alte surse de aprovizionare, iar cablurile din oțel nu reprezentau o cotă semnificativă din costul său de producție. În acest context, s-a ajuns la concluzia că, având în vedere impactul neglijabil al costului cablurilor din oțel asupra industriilor utilizatoare și existența altor surse de aprovizionare, măsurile în vigoare nu au un impact semnificativ asupra industriei utilizatoare.

(133)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(134)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează recomandarea de a menține măsurile existente în cazul importurilor de produs în cauză originar din RPC și Ucraina și de a le abroga în cazul importurilor originare din Africa de Sud. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare. Nu a fost primită nicio observație de natură să modifice concluziile de mai sus.

(135)

Din cele de mai sus rezultă că, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel originare din RPC și Ucraina ar trebui menținute. În schimb, ar trebui să se permită expirarea măsurilor aplicabile importurilor din Africa de Sud.

(136)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 2 și 3 de mai sus, taxele antidumping în vigoare pentru importurile de produs în cauză originar din Ucraina și RPC au fost extinse, pentru a include importurile de cabluri din oțel expediate din Moldova, Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Moldova, Maroc, respectiv Republica Coreea. Taxa antidumping care trebuie menținută pentru importurile de produs în cauză, astfel cum s-a specificat în considerentul 2, ar trebui să continue să fie extinsă la importurile de cabluri din oțel expediate din Moldova, Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă sunt declarate sau nu ca fiind originare din țările menționate. Producătorul-exportator din Maroc exceptat de la aplicarea măsurilor extinse prin Regulamentul (CE) nr. 1886/2004 ar trebui să fie exceptat, de asemenea, de la aplicarea măsurilor instituite prin prezentul regulament. Cei unsprezece producători-exportatori din Coreea de Sud exceptați de la aplicarea măsurilor extinse prin Regulamentul (CE) nr. 400/2010 ar trebui să fie exceptați și de la aplicarea măsurilor instituite prin prezentul regulament,