24.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 219/13

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014) și, la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)

La 12 iulie 2011, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă pe 2011 al Ciprului (4) și a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate actualizat al Ciprului pentru perioada 2011-2014 („Recomandarea Consiliului din 2011”).

(4)

La 23 noiembrie 2011, Comisia a adoptat cea de a doua analiză anuală a creșterii, marcând începutul celui de al doilea Semestru european de coordonare ex ante și integrată a politicilor, care se înscrie în cadrul Strategiei Europa 2020. La 14 februarie 2012, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Cipru ca unul dintre statele membre pentru care urma să fie efectuată o analiză aprofundată.

(5)

La 1 decembrie 2011, Consiliul a adoptat concluzii prin care Comitetul pentru protecție socială este invitat, în cooperare cu Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și alte comitete, să prezinte opinii privind acțiunile recomandate în cadrul ciclului de politici Europa 2020. Respectivele opinii sunt incluse în avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă.

(6)

Parlamentul European s-a implicat în mod adecvat în derularea Semestrului european, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și, la 15 februarie 2012, a adoptat o rezoluție privind ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2012 și o rezoluție referitoare la contribuția la Analiza anuală a creșterii pentru 2012.

(7)

La 2 martie 2012, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării fiscale și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea fiscală diferențiată și favorabilă creșterii, să se restabilească condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea și competitivitatea, să combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(8)

La 2 martie 2012, Consiliul European a invitat, de asemenea, statele membre care participă la Pactul Euro Plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru ca acestea să fie incluse în programele lor de stabilitate sau de convergență și în programele lor naționale de reformă.

(9)

La 7 mai 2012, Cipru a prezentat Programul de stabilitate pentru perioada 2012-2015 și, la 10 mai 2012, Programul național de reformă pentru 2012. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. Comisia a examinat, de asemenea, în cadrul unei analize aprofundate, realizate în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, dacă Cipru este afectat de dezechilibre macroeconomice. În analiza sa aprofundată, Comisia a concluzionat că Cipru prezintă un dezechilibru intern datorat sectorului său bancar și nivelului de îndatorare a sectorului întreprinderilor, precum și un dezechilibru extern și intern în ceea ce privește dinamica sa fiscală și competitivitatea, chiar dacă acesta nu este unul excesiv.

(10)

Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, a programului de stabilitate, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din program pare a fi optimist pentru perioada 2012-2014. Deși cuprinde o revizuire majoră în sens descrescător a perspectivelor de creștere, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare specificate în programul de stabilitate continuă să fie supus unor riscuri de deteriorare, în special în ceea ce privește evoluția cererii interne în 2012-2013. Obiectivul strategiei bugetare prezentate în programul de stabilitate este acela de a corecta deficitul excesiv până în 2012, de a atinge obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) până în 2014 și de a menține OTM în 2015. Programul de stabilitate confirmă OTM stabilit anterior privind un buget echilibrat în termeni structurali, care reflectă în mod corespunzător cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Corectarea planificată a deficitului excesiv respectă termenul stabilit în recomandarea Consiliului emisă la 13 iulie 2010, în contextul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Pe baza deficitului bugetar structural (recalculat) (5), efortul fiscal anual mediu, care ar trebui să reprezinte 1,5 % din PIB în perioada 2011-2012 este echivalent cu efortul recomandat de Consiliu. Progresele preconizate în vederea atingerii OTM în 2013 sunt suficiente, în măsura în care acestea sunt mai mari decât valoarea de referință de 0,5 % din PIB prevăzută în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, conform previziunilor din primăvara anului 2012 ale serviciilor Comisiei și conform programului de stabilitate.

Având în vedere măsurile discreționare în materie de venituri, rata de creștere a cheltuielilor publice respectă criteriul de referință privind cheltuielile stabilit în Pactul de stabilitate și de creștere în perioada 2013-2014, dar nu și în 2015. Obiectivele bugetare ale programului de stabilitate sunt expuse la anumite riscuri legate de faptul că scenariul macroeconomic pare optimist pentru perioada 2012-2014 și că efortul de consolidare prevăzut pentru 2013 se bazează, parțial, pe măsuri care nu sunt definite în totalitate. Conform programului de stabilitate, ponderea datoriei în PIB, care se ridica la 71,6 % în 2011, va atinge 72,1 % în 2012, înainte de a scădea treptat pentru a ajunge la 65,4 % în 2015. În ceea ce privește valoarea de referință privind reducerea datoriei, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, Cipru va traversa o perioadă de tranziție în perioada 2013 și 2015, iar planurile prezentate în programul de stabilitate ar trebui să asigure progrese suficiente în vederea respectării acestei valori. Cu toate acestea, există unele riscuri legate de această estimare, care se referă la eventualele operațiuni de salvare a societăților financiare.

(11)

Eficiența administrației fiscale trebuie îmbunătățită considerabil, costurile administrative aferente colectării veniturilor fiind foarte ridicate în Cipru. Nivelul de colectare a impozitelor este relativ scăzut. În special, cheltuielile aferente administrației fiscale, ca pondere din PIB, și costurile administrative aferente colectării veniturilor nete sunt ridicate, având totodată o tendință crescătoare. Se impune luarea unor măsuri menite să încurajeze abandonarea muncii informale/fără forme legale și să se combată evaziunea fiscală. De asemenea, se recomandă consolidarea inițiativelor menite să eficientizeze colectarea impozitelor.

(12)

Având în vedere că instituțiile bancare cipriote sunt influențate în mare măsură de economia greacă, performanța activelor, rentabilitatea, rezervele de capital și de lichidități ale băncilor au fost afectate de restructurarea datoriei publice a Greciei și de creșterea numărului creditelor neperformante acordate debitorilor greci. Expunerea totală a sectorului bancar cipriot consolidat față de Grecia este foarte ridicată. La 14 decembrie 2011, Parlamentul cipriot a adoptat două proiecte de lege menite să consolideze rezistența sistemului financiar la crizele bancare. Cu toate acestea, până în prezent, eforturile depuse în vederea consolidării supravegherii cooperativelor de credit, care dețin aproximativ 40 % din totalul depozitelor naționale, nu au dat rezultate satisfăcătoare.

(13)

Cipru întâmpină dificultăți în garantarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, în special în ceea ce privește pensiile. Cipru a pus în aplicare două măsuri structurale importante pentru a reforma sistemul său de pensii. Cu toate acestea, chiar dacă măsurile adoptate sunt relevante și credibile, răspunsul Ciprului nu este suficient de ambițios pentru a garanta sustenabilitatea și gradul de adecvare a sistemului și pentru a îmbunătăți echitatea pe termen mai lung a acestuia. Este în continuare necesar să se ia măsuri pentru a menține capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor în cadrul întreprinderilor și pentru a favoriza creșterea vârstei efective de pensionare. În ceea ce privește sărăcia în rândul persoanelor în vârstă, Cipru a abordat numai parțial chestiunea legată de rata ridicată a persoanelor care riscă să trăiască în sărăcie. Măsurile adoptate nu sunt suficiente pentru a îmbunătăți adecvarea pe termen scurt a veniturilor pensionarilor care se confruntă cu riscul de a trăi în sărăcie.

(14)

Inegalitățile și ineficiențele din sectorul asistenței medicale nu au fost combătute prin măsuri satisfăcătoare. În pofida recomandării de la punctul 3 din Recomandarea Consiliului din 2011, nu s-a stabilit încă un calendar clar privind demersurile aferente instituirii sistemului național de asigurări de sănătate. Această situație pune în pericol controlul și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, precum și calitatea serviciilor de asistență medicală furnizate.

(15)

Guvernul cipriot a luat unele măsuri pentru a răspunde recomandării din 2011 privind indexarea salariilor (sistemul de alocații pentru costul vieții), în special prin adoptarea unei înghețări, pe o perioadă de doi ani, a plăților în sectorul public în general. Guvernul și partenerii sociali au convenit, de asemenea, să inițieze un dialog în vederea revizuirii sistemului de alocații pentru costul vieții până la sfârșitul lunii iunie 2012. Ar trebui să se înfăptuiască o reformă completă a sistemului, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, în vederea consolidării legăturii dintre salariile reale și evoluția productivității, precum și a îmbunătățirii echității sistemului. Acest lucru ar contribui la consolidarea competitivității Ciprului și ar determina, de asemenea, o repartizare mai eficientă a muncii. Deși aceste rezultate reprezintă doar primii pași în direcția cea bună, pertinența și credibilitatea acestora depinde în mod crucial de nivelul de ambiție și de aplicare a concluziilor dialogului social aflat în curs în ceea ce privește reforma sistemului de indexare a salariilor.

(16)

Înrăutățirea perspectivelor macroeconomice a avut efecte negative asupra pieței forței de muncă cipriote, determinând majorarea ratei șomajului și provocând o creștere mare a șomajului în rândul tinerilor. Cipru a luat o serie de măsuri concrete pentru a face față acestei situații. Aceste măsuri sunt pertinente, dar nu sunt suficient de ambițioase, în special în ceea ce privește educația și formarea profesională, domenii în care ar trebui să se accelereze implementarea măsurilor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru soluționarea chestiunii legate de șomajul în rândul tinerilor, precum și pentru recalificarea și perfecționarea profesională a forței de muncă în vederea facilitării tranzițiilor necesare pe piața muncii, care să se concentreze în special asupra grupurilor cu un nivel scăzut de participare la activitățile de învățare pe tot parcursul vieții, cum ar fi lucrătorii slab calificați și lucrătorii în vârstă.

(17)

În ceea ce privește sectorul serviciilor, Cipru a transpus Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (6) (Directiva privind serviciile) printr-o lege orizontală, însoțită de o serie de legi și regulamente de modificare specifice în funcție de sectoarele vizate. Cu toate acestea, în unele sectoare (de exemplu, în sectorul comerțului cu amănuntul, al turismului și al construcțiilor) nu a fost încă adoptată o legislație specifică în funcție de sectoare. Cu toate că Ciprul are o poziție favorabilă comparativ cu media UE în ceea ce privește reglementarea serviciilor profesionale și, dintre cele 90 de profesii reglementate în Cipru, numai patru sunt în serviciile pentru întreprinderi, există câteva servicii profesionale reglementate, cum ar fi avocații și arhitecții, în care mai există tarife fixe sau minime.

(18)

Pe baza revizuirii aprofundate, se poate concluziona că Cipru este afectat de dezechilibre. În special, evoluțiile macroeconomice ale contului curent, finanțele publice și sectorul financiar necesită o monitorizare strictă, o atenție urgentă trebuind acordată politicii economice, pentru a se evita orice efect negativ asupra funcționării economiei și a uniunii economice și monetare. Mai exact, economia cipriotă a înregistrat deficite de cont curent persistente și importante, ca urmare a unor deficiențe aferente volumului schimburilor comerciale cauzate de o pierdere treptată a competitivității prețurilor/costurilor, a unor dezechilibre aferente finanțelor publice care s-au transformat în deficite anuale ce s-au accentuat, chiar și în contextul redresării economiei după perioada de recesiune, precum și a îndatorării private crescânde. În special, societățile nefinanciare sunt extrem de vulnerabile din cauza gradului lor de îndatorare ridicat și a rentabilității lor scăzute, ceea ce duce la o creștere semnificativă a creditelor neperformante în acest sector. De asemenea, expunerea ridicată a sectorului bancar cipriot la obligațiunile suverane grecești și la economia greacă este foarte riscantă. În plus, perspectivele de creștere sunt reduse, ceea ce împiedică și mai mult corectarea relativ lentă a dezechilibrelor.

(19)

Cipru și-a luat o serie de angajamente în cadrul Pactului Euro Plus. Aceste angajamente, precum și punerea în aplicare a angajamentelor prezentate în 2011, se referă la îmbunătățirea competitivității, sporirea ratei de ocupare a forței de muncă, stimularea sustenabilității finanțelor publice și consolidarea sustenabilității financiare. Comisia a evaluat punerea în aplicare a angajamentelor din cadrul Pactului Euro Plus. Rezultatele acestei evaluări au fost luate în considerare la elaborarea recomandărilor.

(20)

În contextul Semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Ciprului, a evaluat programul de stabilitate și programul național de reformă și a prezentat o analiză aprofundată. Comisia a luat în calcul atât relevanța programelor pentru asigurarea unei politici bugetare și socioeconomice sustenabile în Cipru, cât și modul în care ele respectă normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin contribuția Uniunii la deciziile naționale viitoare. Recomandările sale emise în cadrul Semestrului european se reflectă în recomandările de la punctele 1-7 de mai jos.

(21)

În considerarea evaluării menționate, Consiliul a examinat programul de stabilitate, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea de la punctul 1 de mai jos.

(22)

Ținând seama de rezultatele analizei aprofundate realizate de Comisie și de această evaluare, Consiliul a examinat programul național de reformă și programul de stabilitate. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în special în recomandările de la punctele 1, 2 și 7 de mai jos,

1.

Să ia măsuri suplimentare pentru a atinge corectarea durabilă a deficitului excesiv în 2012; să pună în aplicare cu rigurozitate strategia bugetară, întemeiată pe măsuri suficient de detaliate, pentru 2013 și pentru anii următori, astfel încât să se garanteze atingerea OTM până în 2014 și conformitatea cu criteriul de referință privind cheltuielile și să se asigure realizarea de progrese suficiente în vederea atingerii valorii de referință privind reducerea datoriei; să accelereze introducerea progresivă a unui cadru bugetar multianual obligatoriu care să aibă o bază legală obligatorie și care să dispună de mecanisme de corectare; să ia măsuri pentru a ține cheltuielile sub control strict și să pună în aplicare, cât mai curând posibil, un sistem de bugetare bazat pe programe și pe rezultate; să îmbunătățească respectarea normelor fiscale și să combată evaziunea fiscală.

2.

Să armonizeze în continuare cadrul de supraveghere și de reglementare a cooperativelor de credit în conformitate cu standardele aplicate băncilor comerciale; să consolideze dispozițiile de reglementare în vederea recapitalizării eficiente a instituțiilor financiare pentru a limita expunerea sectorului financiar la șocuri externe.

3.

Să continue procesul de ameliorare a sustenabilității pe termen lung și a adecvării sistemului de pensii și să soluționeze problema ratei ridicate a persoanelor în vârstă care riscă să trăiască în sărăcie; să asigure o creștere a vârstei de pensionare efective, inclusiv prin corelarea vârstei legale de pensionare cu creșterea speranței de viață.

4.

Să finalizeze și să pună în aplicare, fără întârziere, sistemul național de sănătate, pe baza unei foi de parcurs, ceea ce ar trebui să asigure sustenabilitatea financiară a acestuia, furnizând totodată o acoperire universală.

5.

Să dezvolte competențele forței de muncă pentru a consolida mobilitatea profesională a lucrătorilor orientată spre activități cu potențial ridicat de creștere și cu o valoare adăugată ridicată; să ia măsuri suplimentare menite să combată șomajul în rândul tinerilor, punând accentul pe organizarea de stagii efectuate în întreprinderi și pe promovarea activităților independente; să adopte măsurile politice adecvate la nivelul cererii pentru a stimula inovarea în întreprinderi.

6.

Să înlăture obstacolele nejustificate de pe piețele serviciilor, în special printr-o mai bună punere în aplicare a Directivei privind serviciile în sectoarele serviciilor cu cel mai mare potențial de creștere (inclusiv sectorul turismului) și prin extinderea prestării de servicii profesionale.

7.

Să amelioreze competitivitatea, inclusiv printr-o reformă a sistemului de indexare a salariilor, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, pentru a reflecta mai bine evoluția productivității; să ia măsuri în vederea diversificării structurii economiei; să redreseze echilibrul bugetar prin limitarea cheltuielilor.