17.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 (Regulamentul INN) instituie un sistem al Uniunii pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

(2)

Capitolul VI din Regulamentul INN definește procedura în ceea ce privește identificarea țărilor terțe necooperante, demersurile cu privire la țările identificate ca țări terțe necooperante, stabilirea unei liste a țărilor necooperante, radierea de pe lista țărilor necooperante, publicarea listei țărilor necooperante și eventualele măsuri de urgență.

(3)

Conform articolului 32 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să notifice țărilor terțe cu privire la posibilitatea ca acestea să fie identificate ca țări necooperante. Această notificare este de natură preliminară. Notificarea țărilor terțe cu privire la posibilitatea de a fi identificate ca țări necooperante se bazează pe criteriile prevăzute la articolul 31 din Regulamentul INN. De asemenea, Comisia trebuie să ia toate măsurile prevăzute la articolul 32 cu privire la țările respective. În special, Comisia trebuie să includă în notificare informații privind faptele și motivele esențiale care stau la baza respectivei identificări, posibilitatea acestor țări de a răspunde și de a oferi probe care să infirme identificarea sau, după caz, un plan de acțiune destinat să amelioreze situația și măsurile ce trebuie luate pentru a o remedia. Comisia trebuie să acorde țărilor terțe vizate o perioadă de timp rezonabilă pentru a răspunde la notificare și pentru a remedia situația.

(4)

În conformitate cu articolul 31 din Regulamentul INN, Comisia Europeană poate identifica țările terțe pe care aceasta le consideră necooperante în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN. O țară terță poate fi identificată ca țară terță necooperantă în cazul în care nu se achită de sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitatea sa de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial și care presupun luarea de măsuri de prevenire, descurajare și eliminare a activităților de pescuit INN.

(5)

Identificarea țărilor terțe necooperante se va baza pe analiza tuturor informațiilor prevăzute la articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul INN.

(6)

În conformitate cu articolul 33 din Regulamentul INN, Consiliul poate stabili o listă a țărilor necooperante. Măsurile prevăzute, inter alia, la articolul 38 din Regulamentul INN se aplică acelor țări

(7)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul INN, țărilor terțe de pavilion li se solicită să notifice Comisiei măsurile adoptate privind implementarea, controlul și aplicarea legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de către navele lor de pescuit.

(8)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN, Comisia cooperează din punct de vedere administrativ cu țările terțe în domeniile legate de punerea în aplicare a regulamentului menționat anterior.

(9)

Notificarea statului Belize ca stat de pavilion a fost acceptată de către Comisie în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul INN începând cu 17 martie 2010.

(10)

În perioada 8-12 noiembrie 2010, Comisia, cu sprijinul Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA – European Fisheries Control Agency), a efectuat o misiune în Belize în cadrul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN.

(11)

Scopul misiunii a fost să verifice informațiile privind modalitățile statului Belize de implementare, control și aplicare a legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de către navele de pescuit ale acestei țări și măsurile adoptate de Belize în vederea îndeplinirii obligațiilor sale în lupta împotriva pescuitului INN și a cerințelor și punctelor referitoare la punerea în aplicare a regimului Uniunii de certificare a capturii.

(12)

Raportul final al misiunii a fost trimis statului Belize la 7 februarie 2011.

(13)

Observațiile statului Belize cu privire la raportul final al misiunii au fost primite la 23 februarie 2011.

(14)

Comisia a efectuat o misiune ulterioară în Belize în perioada 7-10 iunie 2011 pentru a evalua stadiul acțiunilor întreprinse în prima misiune.

(15)

Belize a prezentat observații scrise suplimentare la 4 aprilie 2011, 12 iulie 2011, 14 noiembrie 2011 și 27 ianuarie 2012.

(16)

Belize este parte contractantă la Comisia interamericană pentru tonul tropical (ITTC – Inter-American Tropical Tuna Commission), la Comisia internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT – International Commission for the Conservation of Atlantic Tuna), la Comisia tonului din Oceanul Indian (IOTC – Indian Ocean Tuna Commission) și la Organizația regională pentru gestionarea pescuitului în sudul Pacificului (SPRFMO – South Pacific Regional Fisheries Management Organisation). Este parte necontractantă cooperantă la Comisia privind pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC – Western and Central Pacific Fisheries Commission). Belize a ratificat Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS – United Nations Convention on the Law of the Sea) și Acordul Organizației Națiunilor Unite privind stocurile de pește (UNFSA – United Nations Fish Stocks Agreement). Belize a acceptat Acordul Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO – Food and Agriculture Organisation) din 2003 privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă (Acordul de conformitate al FAO).

(17)

Pentru a evalua conformitatea statului Belize cu obligațiile internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial (2) și care sunt prevăzute în acordurile internaționale menționate în considerentul 16 și stabilite de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) menționate în considerentele 16 și 18, Comisia a căutat și a analizat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în sensul unui astfel de exercițiu.

(18)

Comisia a utilizat informațiile obținute din datele disponibile publicate de ICCAT, WCPFC, IOTC, IATTC, de Comisia pentru pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC – North East Atlantic Fisheries Commission) și Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO – South East Atlantic Fisheries Organisation) fie sub formă de rapoarte de conformitate, fie sub formă de liste ale navelor de pescuit INN, precum și informațiile aflate la dispoziția publicului extrase din Raportul departamentului american al comerțului către Congres în conformitate cu secțiunea 403(a) a Magnuson-Stevens Fisheries Conservation and Management Reauthorisation Act din 2006 (ianuarie 2011) [raportul National Marine Fisheries Service (NMFS)].

(19)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile statului Belize în calitatea acestuia de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial. În sensul prezentei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(20)

Pe baza informațiilor extrase din listele de nave de pescuit INN ale ORGP, Comisia a stabilit că un număr de nave INN de pe aceste liste au arborat pavilionul Belize după includerea lor în listele de nave de pescuit INN ale ORGP (3). Aceste nave sunt următoarele: Goidau Ruey No 1, Orca, Reymar 6, Sunny Jane, Tching Ye No. 6, Wen Teng No. 688.

(21)

Astfel, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 18 alineatele (1) și (2) din UNFSA, statul de pavilion este responsabil pentru navele sale care operează în marea liberă. Comisia consideră că existența pe listele de nave de pescuit INN ale ORGP a navelor INN care arborează pavilionul Belize după includerea lor în aceste liste este o indicație clară a faptului că această țară nu a reușit să-și asume responsabilitățile ce îi revin ca stat de pavilion în temeiul dreptului internațional. Într-adevăr, prin deținerea numărului de nave INN menționat mai sus, Belize nu a reușit să își exercite în mod eficient responsabilitățile, să se conformeze măsurilor de conservare și gestionare ale ORGP și să se asigure că aceste nave nu sunt implicate în nicio activitate care compromite eficacitatea acestor măsuri.

(22)

În conformitate cu articolul 19 alineatele (1) și (2) din UNFSA, statul de pavilion trebuie să asigure respectarea normele de conservare și gestionare ale ORGP de către navele care arborează pavilionul său. Statelor de pavilion li se solicită, de asemenea, să efectueze cu promptitudine investigații și să demareze procedurile judiciare necesare. Statul de pavilion trebuie, de asemenea, să se asigure că se aplică sancțiuni adecvate, să descurajeze repetarea încălcărilor și să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale. În această privință, se observă că existența unui număr de nave INN pe listele de nave de pescuit INN ale ORGP care arborează pavilionul Belize după includerea lor în aceste liste evidențiază faptul că Belize nu a reușit să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatele (1) și (2) din UNFSA. Faptul că Belize nu și-a îndeplinit obligațiile de respectare și de aplicare constituie și o încălcare a articolului III alineatul (8) din Acordul de conformitate al FAO, în care se precizează că fiecare parte trebuie să ia măsuri de aplicare în ceea ce privește navele de pescuit îndreptățite să îi arboreze pavilionul care încalcă dispozițiile Acordului de conformitate al FAO, inclusiv, după caz, conferind încălcării acestor dispoziții caracterul de infracțiune în temeiul legislației naționale. Sancțiunile aplicabile pentru aceste încălcări trebuie să fie suficient de severe pentru a garanta conformitatea cu cerințele Acordului de conformitate al FAO și pentru a-i priva pe contravenienți de beneficiile obținute din activitățile ilegale.

(23)

Faptul că Belize nu și-a îndeplinit obligațiile de respectare și de aplicare în temeiul articolului 19 din UNFSA este, de asemenea, confirmat de informațiile colectate în cursul misiunii din 8-12 noiembrie 2010. Respectiva misiune a evidențiat faptul că autoritățile relevante din Belize nu erau abilitate să solicite informații de la operatorii, proprietarii înregistrați și beneficiarii efectivi ai navelor de pescuit care arborează pavilionul Belize și nici să desfășoare investigații administrative ale acestora. În plus, misiunea respectivă a scos în evidență o funcționare defectuoasă a sistemului de observatori autorizați care efectuează verificări ale activităților operatorilor economici, în special în ceea ce privește debarcările în afara zonei economice exclusive (ZEE) a Belize, deoarece anumiți observatori autorizați au acționat în același timp în calitate de reprezentanți ai beneficiarilor efectivi ai navelor care arborează pavilionul Belize. În această privință, trebuie remarcat și faptul că importanța unor acțiuni eficiente în ceea ce privește beneficiarii efectivi este confirmată de documente relevante ale FAO și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), documente care subliniază importanța informațiilor privind beneficiarii efectivi în lupta împotriva activităților ilicite (4) și necesitatea de a avea registre ale navelor de pescuit și ale beneficiarilor efectivi (5).

(24)

În plus, în conformitate cu articolul 20 din UNFSA, statele trebuie să coopereze în mod direct sau prin intermediul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului pentru a asigura respectarea și punerea în aplicare a măsurilor de conservare și gestionare a pescuitului ale ORGP. Un set de cerințe specifice prevăzute în articolul respectiv stabilește obligațiile statelor de a investiga, de a coopera și de a sancționa activitățile de pescuit INN. De asemenea, se prevede ca, pentru navele despre care s-a raportat că desfășoară activități care subminează eficiența măsurilor de conservare și gestionare ale ORGP, statele membre să poată recurge la procedurile ORGP pentru a împiedica aceste nave să opereze înainte de luarea de măsuri corespunzătoare de către statul de pavilion. În acest sens, se remarcă faptul că existența unui număr de nave în listele de nave de pescuit INN ale ORGP care arborează pavilionul Belize după includerea lor în aceste liste demonstrează faptul că această țară nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul dreptului internațional privind cooperarea internațională în materie de aplicare.

(25)

Se reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 118 din UNCLOS, Belize trebuie să coopereze la conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă. În acest sens, existența unui număr de nave INN în listele INN ale ORGP care arborează pavilionul Belize după includerea lor în aceste liste și care sunt încă angajate în operațiuni de pescuit subliniază incapacitatea acestei țări de a-și îndeplini obligațiile în calitate de stat de pavilion. Într-adevăr, navele de pescuit recunoscute ca fiind implicate în pescuitul INN subminează conservarea și gestionarea resurselor vii.

(26)

Nerespectarea de către Belize a reglementărilor privind navele INN din listele INN ale ORGP care arborează pavilionul Belize după includerea lor în aceste liste încalcă, de asemenea, și articolul 217 din UNCLOS, care impune statelor de pavilion să adopte anumite măsuri de aplicare pentru a asigura conformitatea cu normele internaționale, să investigheze eventualele încălcări ale legislației și să sancționeze adecvat orice încălcare.

(27)

Existența unui număr de nave INN în listele INN ale ORGP care arborează pavilionul Belize după includerea lor în aceste liste demonstrează, de asemenea, lipsa capacității acestei țări de a urma recomandările din Planul internațional de acțiune al FAO pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN (IPOA INN – International Plan of Action IUU). Punctul 34 din IPOA INN recomandă ca statele să se asigure că navele de pescuit autorizate să arboreze pavilionul lor nu se angajează în activități de pescuit INN sau nu sprijină acest tip de pescuit.

(28)

În plus, trebuie observat și faptul că Belize a fost menționată în cadrul raportului NMFS. Conform raportului NMFS, două nave arborând pavilionul Belize au fost reperate de autoritățile franceze în zona ITTC. Afirmațiile privind activitățile de pescuit INN desfășurate de cele două nave au fost infirmate, deoarece Belize a furnizat informații justificative. Cu toate acestea, Belize a fost identificată ca țară „de interes” (country „of interest”) de către autoritățile Statelor Unite ale Americii (6).

(29)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de această țară, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul INN, că Belize nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion în ceea ce privește navele implicate în pescuitul INN și pescuitul INN desfășurat sau sprijinit de nave de pescuit care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi și nu a luat suficiente măsuri pentru a contracara pescuitul INN identificat și recurent desfășurat de navele care au arborat pavilionul său.

(30)

Comisia a analizat dacă Belize a luat măsuri eficiente de aplicare cu privire la operatorii responsabili pentru pescuitul INN și dacă s-au aplicat sancțiuni suficient de severe pentru a priva contravenienții de beneficiile economice rezultate din pescuitul INN.

(31)

Datele disponibile confirmă că Belize nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la măsuri eficace de aplicare. În această privință, se reamintește faptul că în listele INN ale ORGP există o serie de nave INN care arborează pavilionul Belize chiar și după includerea lor în aceste liste. Existența unor astfel de nave INN evidențiază incapacitatea Belize de a-și onora responsabilitățile față de navele care operează în marea liberă, astfel cum este prevăzut la articolul 18 alineatele (1) și (2) din UNFSA. În plus, această situație este, de asemenea, un indiciu clar al faptului că Belize nu îndeplinește cerințele de la articolul 19 alineatul (1) din UNFSA care stabilește norme pentru statele de pavilion privind respectarea și executarea. Nici acțiunile întreprinse de Belize în acest sens nu sunt în conformitate cu dispozițiile articolului 19 alineatul (2) din UNFSA, care prevede, inter alia, că sancțiunile trebuie să fie suficient de stricte și să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile ilegale.

(32)

Acționând în modul descris mai sus, Belize nu a reușit să demonstreze că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 94 alineatul (2) litera (b) din dispozițiile UNCLOS, care prevede că un stat de pavilion își asumă jurisdicția în conformitate cu legislația internă asupra fiecărei nave care arborează pavilionul său și asupra căpitanului, ofițerilor și echipajului navei respective. Într-adevăr, existența unui număr de nave INN în listele INN ale ORGP care arborează pavilionul Belize după includerea lor în aceste liste constituie o probă coroborantă a faptului că Belize nu își exercită întreaga jurisdicție asupra navelor sale de pescuit.

(33)

În plus, nici acțiunile întreprinse de Belize cu privire la măsurile eficace de aplicare nu sunt în conformitate cu recomandările de la punctul 21 din IPOA INN, conform cărora statele ar trebui să se asigure de faptul că sancțiunile pentru navele care practică pescuitul INN și, în măsura posibilului, pentru cetățenii aflați în jurisdicția lor, sunt suficient de severe pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN și pentru a-i priva pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă dintr-un astfel de pescuit.

(34)

Cu privire la istoricul, natura, împrejurările și gravitatea asociate formelor de activități de pescuit INN examinate, Comisia a luat în considerare activitățile de pescuit INN recurente și repetitive ale navelor care au arborat pavilionul Belize până în 2012.

(35)

În ceea ce privește capacitatea existentă a autorităților din Belize, trebuie menționat faptul că, în conformitate cu indicele de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (7), Belize este considerată o țară cu un grad înalt de dezvoltare umană (pe locul 93 din 187 de țări). Acest lucru este confirmat, de asemenea, de anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (8), în care Belize este inclusă în categoria de țări cu venituri medii – tranșa inferioară. Ținând seama de poziția sa, nu se consideră necesar să se analizeze capacitatea existentă a autorităților competente din Belize. Acest lucru este dictat de faptul că nivelul de dezvoltare din Belize, astfel cum s-a demonstrat în acest considerent, nu poate fi considerat drept un factor care subminează capacitatea autorităților competente de a coopera cu alte țări și de a pune în practică măsurile de aplicare.

(36)

Fără a aduce atingere analizei de la considerentul 35, se observă, de asemenea, faptul că, pe baza informațiilor obținute în urma misiunii din noiembrie 2010, nu se poate considera că autorităților din Belize le lipsesc resursele financiare, ci, mai degrabă, mediul și abilitările legislative și administrative necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile.

(37)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de această țară, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (5) literele (b), (c) și (d) din Regulamentul INN, că Belize nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion în ceea ce privește eforturile de cooperare și de aplicare.

(38)

Belize a ratificat UNCLOS și UNFSA. Ea a acceptat Acordul de conformitate al FAO. În plus, Belize este parte contractantă la IATTC, ICCAT, IOTC și SPRFMO și parte necontractantă cooperantă la WCPFC. Până la sfârșitul anului 2011, Belize a fost, de asemenea, parte necontractantă cooperantă la NEAFC. Cu toate acestea, statutul Belize ca parte necontractantă cooperantă nu a fost reînnoit de NEAFC în 2012.

(39)

Comisia a analizat toate informațiile considerate relevante cu privire la Belize ca parte contractantă la IOTC și ICCAT și ca parte necontractantă cooperantă la WCPFC. Deoarece Belize a fost parte necontractantă cooperantă la NEAFC până la sfârșitul anului 2011, Comisia a analizat și informațiile considerate relevante legate de respectiva ORGP.

(40)

Comisia a analizat, de asemenea, toate informațiile considerate relevante cu privire la acordul Belize de a aplica măsurile de conservare și gestionare adoptate de ICCAT, IOTC, WCPFC și NEAFC.

(41)

Se reamintește că ICCAT a emis o scrisoare care exprimă îngrijorarea cu privire la Belize în ceea ce privește raportarea deficiențelor în 2010 (9). În scrisoarea respectivă, s-a arătat că Belize nu și-a îndeplinit în întregime și în mod eficient obligația de a comunica date statistice prevăzută în recomandarea 05-09 a ICCAT cu privire la stabilirea unui program de reconstrucție privind tonul alb din Atlanticul de Nord. În aceeași scrisoare, ICCAT a subliniat faptul că Belize nu a furnizat toate informațiile și rapoartele necesare, cum ar fi cele privind sarcina II (mărimea eșantioanelor), și că a furnizat tabelele de conformitate după termenul limită relevant.

(42)

Într-o altă scrisoare prin care ICCAT își exprimă îngrijorarea, emisă în anul 2011 (10), Belize a fost din nou identificată ca nereușind să își îndeplinească pe deplin și în mod eficace obligațiile de raportare statistică (recomandarea 05-09 a ICCAT). În plus, Belize nu a furnizat în termenul stabilit toate informațiile și rapoartele necesare, cum ar fi sarcina I privind tonul obez (statisticile referitoare la flotă), raportul privind acțiunile interne pentru navele cu o lungime mai mare de 20 m și listele de nave.

(43)

În scrisoarea prin care ICCAT își exprimă îngrijorarea emisă în 2012 (11), Belize a fost identificată ca nereușind pe deplin și în mod eficient să își îndeplinească obligațiile în conformitate cu recomandarea 09-05. În plus, s-a stabilit că Belize a pescuit în plus față de cota sa pentru tonul alb nordic. Statului Belize i s-a cerut să furnizeze un plan de gestionare pentru pescuitul de ton alb, inclusiv un calendar de rambursare a sumei corespunzătoare cantității pescuite în plus față de cotă.

(44)

De asemenea, Comisia a analizat informațiile furnizate de ICCAT privind conformitatea Belize cu normele ICCAT și cu obligațiile de raportare. În acest scop, Comisia a utilizat tabelele de sinteză privind conformitatea ale ICCAT pentru 2010 (ICCAT 2010 Compliance Summary Tables) (12) și tabelele de sinteză privind conformitatea ale ICCAT pentru 2011 (ICCAT 2011 Compliance Summary Tables) (13).

(45)

În special, potrivit informațiilor disponibile, în 2010 Belize nu a prezentat la ICCAT raportul privind acțiunile interne pentru navele cu o lungime de peste 20 m care se referă la măsurile de conservare și gestionare. În plus, în 2010, datele privind sarcina I BET (statisticile referitoare la flotă) au fost primite după termenul limită relevant. Acțiunile interne și lista navelor au fost furnizate cu întârziere.

(46)

În plus, în timpul misiunii din Belize din noiembrie 2010 s-au constatat o serie de elemente. Cu privire la capacitățile operaționale ale sistemului de monitorizare a navelor (VMS), s-a arătat că, în cazuri concrete, au fost detectate, în timpul campaniilor de pescuit, probleme legate de absența sau întreruperea semnalului VMS. VMS a fost utilizat într-un mod relativ pasiv și nu a fost utilizat în mod corespunzător pentru a se verifica dacă activitățile de captură au fost în conformitate cu domeniul de aplicare al licențelor de pescuit. În ceea ce privește sistemul de observatori autorizați, au fost detectate unele situații de conflict de interese, unde unii observatori care efectuau verificări ale activităților operatorilor economici, în special ale debarcărilor în afara ZEE a Belize, acționau în același timp în calitate de reprezentanți ai beneficiarilor efectivi ai navelor sub pavilionul Belize.

(47)

Informațiile puse la dispoziție de WCPFC (14) arată că statului Belize i s-a cerut să ofere informațiile suplimentare lipsă legate de furnizarea tuturor datelor de la nivel operațional (jurnalul de pescuit) disponibile pentru anii 2009-2011, precum și furnizarea numărului/tipului și a numelor navelor de pescuit care ar opera în zona Convenției WCPFC dacă statului Belize i s-ar reînnoi statutul de parte necontractantă cooperantă (15).

(48)

Proiectul de raport al WCPFC privind sistemul de monitorizare a conformității din 2010 (16) arată că Belize nu a furnizat informații complete cu privire la VMS. Au fost solicitate informații suplimentare cu scopul de a se asigura că navele sunt dotate cu comunicatori de localizare automată (ALC – Automatic Localisation Communicators) în zonele mării libere conform normelor WCPFC și că respectă cerințele legate de VMS stabilite de WCPFC. S-au solicitat informații suplimentare și în ceea ce privește conformitatea cu măsurile de conservare și gestionare și dotarea cu ALC menționate la WCPFC (Reg. 2007-2).

(49)

WCPFC a solicitat, de asemenea, informații suplimentare din partea Belize cu privire la o serie de alte aspecte. S-au solicitat informații suplimentare legate de actualul efort de pescuit desfășurat de către navele care pescuiesc ton alb în Pacificul de Nord (Regulamentul 2005-3 al WCPFC privind tonul alb din Pacificul de Nord), precum și informații complete cu privire la numărul de nave care au pescuit pește sabie mediteranean în perioada 2000-2004 (Regulamentul 2006-4 al WCPFC privind peștele sabie mediteranean în sud-estul Pacificului). De asemenea, au fost solicitate clarificări suplimentare în ceea ce privește transferarea efortului de pescuit în zonele situate la N de 20° latitudine sud (Regulamentul 2009-3 al WCPFC privind peștele spadă din Pacificul de Sud). Au fost solicitate informații suplimentare privind punerea în aplicare a raportului de greutate de 5 % dintre înotătoare și carcase (Regulamentul 2009-4 al WCPFC privind rechinii). În ceea ce privește raportarea capturilor și a efortului de pescuit au fost solicitate informații suplimentare privind raportarea numărului de nave comparat cu limita anuală (Regulamentul 2005-02 al WCPFC privind tonul alb din Pacificul de Sud). Belize a fost identificată ca fiind neconformă în ceea ce privește raportarea capturilor de ton alb din Pacificul de Nord la fiecare 6 luni pentru pescuitul costier de mică anvergură (Regulamentul 2005-03 al WCPFC privind tonul alb din Pacificul de Nord). Informații suplimentare au fost solicitate și în ceea ce privește raportarea tuturor capturilor de ton alb la nord de Ecuator și a tuturor eforturilor de pescuit de ton alb la nord de Ecuator desfășurate anual, defalcate pe tip de unealtă de pescuit (Regulamentul 2005-03 al WCPFC privind tonul alb din Pacificul de Nord). În ceea ce privește închiderile spațiale și temporale și restricțiile privind uneltele de pescuit, s-au solicitat informații suplimentare din partea Belize privind monitorizarea măsurilor de atenuare (Regulamentul 2007-04 al WCPFC privind măsurile de atenuare cu privire la păsările marine). În cele din urmă, în ceea ce privește utilizarea setcilor în derivă, s-au solicitat informații suplimentare din partea Belize în legătură cu interdicția de utilizare a setcilor în derivă pe scară largă în marea liberă din zona convenției (Regulamentul 2008-04 al WCPFC).

(50)

Conform informațiilor obținute din raportul de conformitate al IOTC pentru anul 2010 (17), Belize a fost identificată ca fiind neconformă pentru că nu a reușit să participe la reuniunea comitetului științific și nu a prezentat raportul național pentru cea de a treisprezecea sesiune a comitetului științific.

(51)

În plus, Belize a fost neconformă sau doar parțial conformă în 2010 în ceea ce privește mai multe rezoluții adoptate de IOTC. În special, în ceea ce privește rezoluția 09/02 și rezoluțiile anterioare referitoare la limitarea capacității de pescuit a navelor, opt dintre navele raportate ca vizând tonul tropical în 2006 au fost, de asemenea, raportate ca vizând tonul alb și peștele spadă în 2007 (ceea ce înseamnă doar conformitate parțială). Acest lucru a condus la o dublă contabilizare. În ceea ce privește rezoluția 07/02 privind registrul IOTC al navelor autorizate să opereze în zona IOTC, unele informații prezentate de Belize nu au fost la standardele IOTC (conformitate parțială). În ceea ce privește rezoluția 09/03 privind crearea unei liste a navelor presupuse a fi desfășurat activități de pescuit INN în zona IOTC, Belize nu a reușit să furnizeze un aviz cu privire la solicitarea IOTC pentru a radia două nave aflate pe lista IOTC a navelor INN din 2010 (conformitate parțială). În ceea ce privește rezoluția 08/02 privind un program regional de observare pentru a monitoriza navele care efectuează transbordări pe mare, Belize a efectuat două transbordări în cadrul programului regional de observare în 2010, dar transbordările pe mare au fost în conformitate parțială cu Programul regional de observare al IOTC pentru monitorizarea transbordărilor pe mare. În ceea ce privește rezoluțiile 01/02 și 05/07 privind standardele de gestionare și control al navelor de pescuit, Belize nu a furnizat nici un fel de informații privind nivelul de punere în aplicare în cursul anului 2009. În ceea ce privește rezoluția 10/02, precum și rezoluțiile 05/05, 09/06 și 10/06 privind cerințele statistice obligatorii, Belize a furnizat doar informații parțiale privind capturile accidentale de rechini (conformitate parțială) și nu a prezentat informații cu privire la frecvența dimensiunii, capturile accidentale de păsări marine și țestoase marine (neconformitate). În ceea ce privește rezoluțiile 01/06 și 03/03 privind programul IOTC de documentare statistică pentru tonul obez, Belize nu a raportat către IOTC evaluarea datelor de export în raport cu datele de import (conformitate parțială).

(52)

În plus, potrivit raportului de conformitate al IOTC pentru 2011 (18), Belize a fost în continuare neconformă sau numai parțial conformă în 2011 în ceea ce privește mai multe rezoluții adoptate de IOTC. În ceea ce privește în special rezoluția 07/02 a IOTC privind lista navelor autorizate cu o lungime totală de 24m sau mai mult, unele informații obligatorii lipsesc și nu s-a oferit nicio informație cu privire la porturile funcționale (conformitate parțială). În ceea ce privește rezoluția 06/03 a IOTC privind adoptarea VMS pentru toate navele cu o lungime totală mai mare de 15m, nu au fost furnizate informații cu privire la defecțiunile tehnice (conformitate parțială). În ceea ce privește caracterul obligatoriu al cerințelor statistice și rezoluția 10/02 a IOTC, datele privind captura și efortul nu au respectat standardele IOTC. S-au furnizat date defalcate pe activitățile navelor individuale și nu informații agregate (conformitate parțială). Datele privind frecvența dimensiunii nu au respectat nici ele standardele IOTC. Și în acest caz, s-au furnizat date defalcate pe activitățile navelor individuale, în loc de informații agregate (conformitate parțială). În ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de atenuare și capturile accidentale de specii nereglementate de IOTC, Belize a fost numai parțial conformă cu rezoluția 05/05 privind prezentarea datelor privind rechinii. În ceea ce privește observatorii, rezoluția 11/04 a IOTC privind sistemul regional de observare și regimul obligatoriu de 5 % pe mare pentru navele cu o lungime de peste 24m, Belize a informat în trecut că a avut observatori care urmau să opereze pe navele sale. Cu toate acestea, planul actual este ca programul să înceapă numai în 2013. În consecință, Belize nu se conformează cerințelor IOTC. În plus, în ceea ce privește observatorii, Belize nu este în conformitate cu rezoluția 11/04 a IOTC privind obligația de raportare a observatorilor. În ceea ce privește programul de documente statistice, Belize nu este în conformitate cu rezoluția 01/06 a IOTC, deoarece nu a furnizat nicio informație cu privire la raportul anual.

(53)

Cu privire la NEAFC, Belize a fost parte necontractantă cooperantă la NEAFC până la sfârșitul anului 2011. Cu toate acestea, din cauza lipsei de conformitate cu normele NEAFC, statutul de parte necontractantă cooperantă nu a fost reînnoit de NEAFC în anul 2012. Concret, obligațiile de raportare nu au fost respectate. În plus, au existat probleme în ceea ce privește conformitatea cu cerințele privind sistemul de monitorizare a navelor (VMS). S-au constatat de asemenea probleme la sistemul de control. Inspectorii UE nu au primit informațiile necesare, nici datele legate de VMS sau rapoartele de transbordare. Acest lucru a avut un efect negativ asupra sistemului de control din zona NEAFC. Din cauza problemelor identificate, cererea de reînnoire depusă de statul Belize a fost respinsă în cadrul unui vot desfășurat cu ocazia celei de-a 30-a reuniuni anuale a NEAFC (19).

(54)

Faptul că Belize nu a reușit să furnizeze ICCAT informațiile menționate la considerentele 41-45 arată că Belize nu și-a îndeplinit obligațiile în calitate de stat de pavilion stabilite în UNCLOS și UNFSA.

(55)

Lacunele constatate în cadrul misiunii efectuate de Comisie în noiembrie 2010 și menționate la considerentul 46 oferă dovezi suplimentare ale incapacității Belize de a-și îndeplini obligațiile în calitate de stat de pavilion stabilite în UNFSA.

(56)

Faptul că Belize nu furnizează în timp util informații privind măsurile de conservare și gestionare, statisticile, listele de nave și tabelele de conformitate afectează într-adevăr capacitatea acestei țări de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 117 și 118 din UNCLOS, care stipulează drepturile statelor de a adopta măsuri pentru resortisanții lor în privința conservării resurselor vii din marea liberă și de a coopera cu privire la măsurile pentru conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă.

(57)

Elementele menționate în secțiunea 3.3 a deciziei demonstrează că acțiunile Belize încalcă cerințele de la articolul 18 alineatul (3) din UNFSA.

(58)

Din cauza faptului că nu a furnizat ICCAT informații privind transbordările, Belize încalcă articolul 18 alineatul (3) litera (a) din UNFSA, care le solicită statelor ale căror nave pescuiesc în marea liberă să ia măsuri de control pentru a se asigura că aceste nave sunt conforme cu normele ORGP.

(59)

Belize nu respectă cerințele privind înregistrarea și raportarea în timp util de la articolul 18 alineatul (3) litera (e) din UNFSA, dat fiind că nu a furnizat ICCAT informații privind rapoartele anuale, sarcina I (caracteristici ale flotei), sarcina II (date privind dimensiunile eșantioanelor), rapoartele privind acțiunile interne pentru navele cu o lungime mai mare de 20m, tabelele de conformitate și listele navelor.

(60)

Belize nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 18 alineatul (3) litera (g) din UNFSA, având în vedere informațiile colectate în timpul misiunii din noiembrie 2010 efectuate de Comisie în legătură cu capacitățile de monitorizare, control și supraveghere ale autorităților din Belize.

(61)

În plus, după cum s-a explicat în considerentele 47-52, informațiile puse la dispoziție de IOTC și WCPFC arată că Belize nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în conformitate cu articolul 117 din UNCLOS și articolul 18 al UNFSA cu privire la măsurile de gestionare și conservare.

(62)

Mai mult, Belize nu este în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (f) din UNFSA, din cauza deficiențelor identificate de NEAFC care au dus la refuzarea statutului de parte necontractantă cooperantă pentru Belize în 2012, în special din cauza netransmiterii raportului către NEAFC, precum și a deficiențelor descoperite în sistemul de observatori, inclusiv cu privire la datele legate de VMS și transbordările pe mare.

(63)

În plus, cu ocazia misiunii din noiembrie 2010, s-a arătat că Belize păstrează un registru marin comercial internațional responsabil cu înmatricularea navelor care însă nu garantează că navele care arborează pavilionul Belize au o legătură reală cu țara respectivă. Lipsa unei astfel de legături reale între respectivul stat și navele care sunt înregistrate în registrul său încalcă condițiile privind naționalitatea navelor prevăzute la articolul 91 din UNCLOS. Această concluzie este confirmată, de asemenea, de Federația internațională a lucrătorilor din transporturi (ITF – International Transport Workers’ Federation) care consideră Belize un pavilion de complezență (20).

(64)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, că Belize nu a reușit să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la normele internaționale, reglementările și măsurile de conservare și gestionare.

(65)

Se reamintește că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (21), Belize este considerată o țară cu un grad înalt de dezvoltare umană (pe locul 93 din 187 de țări). Se reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, Belize este inclusă în categoria de țări cu venituri medii – tranșa inferioară.

(66)

Ținând cont de această clasificare, Belize nu poate fi considerată o țară ale cărei constrângeri specifice derivă direct din nivelul său de dezvoltare. Nu au putut fi găsite probe coroborante pentru a sugera că incapacitatea Belize de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional este rezultatul lipsei de dezvoltare. În același mod, nu există probe concrete pentru a asigura corelarea deficiențelor indicate în ceea ce privește monitorizarea, controlul și supravegherea activităților de pescuit cu lipsa capacităților și a infrastructurii.

(67)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, că stadiul de dezvoltare și performanța generală a Belize în ceea ce privește activitățile de pescuit nu sunt afectate de nivelul său de dezvoltare.

(68)

În perioada 18-20 octombrie 2011, Comisia a efectuat o misiune în Regatul Cambodgia (Cambodgia) în cadrul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN.

(69)

Misiunea a căutat să verifice informațiile privind acordurile încheiate de Cambodgia pentru implementarea, controlul și aplicarea legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de navele de pescuit, precum și măsurile luate de Cambodgia în vederea îndeplinirii obligațiilor în lupta împotriva pescuitului INN.

(70)

Cambodgia a convenit să trimită Comisiei un plan de acțiune privind aspectele discutate, împreună cu o listă completă a navelor de pescuit, inclusiv a navelor de pescuit frigorifice și transportatoare. Cambodgia nu a trimis Comisiei niciun răspuns sau scrisoare de urmărire în urma misiunii sale.

(71)

Cambodgia nu a semnat sau ratificat nici unul dintre acordurile internaționale care reglementează pescuitul, inter alia, UNCLOS, UNFSA, Acordul de conformitate al FAO, însă a ratificat Convenția de la Geneva din 1958 în marea liberă (22), a aderat la Convenția din 1958 privind apele maritime teritoriale și zona contiguă (23) și a acceptat planul regional de acțiune pentru promovarea practicilor de pescuit responsabile, inclusiv combaterea pescuitului INN în zona Asia-Pacific (APFIC) (APFIC RPOA – Asia-Pacific Fisheries Committee Regional Plan of Action) (24), precum și orientările regionale pentru operațiunile de pescuit responsabil în Asia de Sud-Est (RGRFO-SEA – Regional Guidelines for responsible fishing operations in Southeast Asia) (25) emise de Centrul pentru dezvoltarea sectorului pescuitului din Asia de Sud-Est (SEAFDEC – Southeast Asian Fisheries Development Center) (26). APFIC, din care face parte și Cambodgia, este un organism consultativ care lucrează pentru a îmbunătăți înțelegerea, sensibilizarea și cooperarea în domeniul pescuitului în regiunea Asia-Pacific. SEAFDEC, din care face parte și Cambodgia, este un organism consultativ care promovează dezvoltarea durabilă în domeniul pescuitului.

(72)

Pentru a evalua conformitatea Cambodgiei cu obligațiile internaționale care îi revin ca stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial, Comisia a considerat potrivit să se utilizeze UNCLOS ca principal text legislativ internațional de bază, și anume articolele 91, 94, 117 și 118, care stabilesc obligațiile statelor și cele stabilite de ORGP competente, împreună cu cadrul stabilit de SEAFDEC și APFIC și menționate în considerentul 71. Dispozițiile UNCLOS privind navigarea în marea liberă (articolele 86-115 de UNCLOS) au fost recunoscute ca fiind dreptul internațional cutumiar. Aceste dispoziții codifică normele preexistente dreptului internațional cutumiar și preiau aproape textual formulările din Convenția în marea liberă și Convenția privind apele maritime teritoriale și zona contiguă, pe care a ratificat-o și la care a aderat Cambodgia. Din acest motiv, nu este relevant dacă Cambodgia a ratificat UNCLOS. Comisia a căutat și a analizat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în scopul unui astfel de exercițiu.

(73)

Comisia a utilizat informațiile obținute din datele disponibile publicate de ORGP, în special de ICCAT, Comisia pentru conservarea resurselor marine vii din Oceanul Atlantic (CCAMLR – Commission for the Conservation of the Atlantic Marine Living Resources), WCPFC, NEAFC, NAFO și SEAFO fie sub formă de rapoarte de conformitate sau sub forma listelor de nave de pescuit INN, precum și informațiile aflate la dispoziția publicului extrase din raportul NMFS.

(74)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Cambodgiei în calitatea acesteia de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial. În sensul prezentei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(75)

Pe baza informațiilor extrase din listele de nave de pescuit INN ale ORGP, Comisia a stabilit existența mai multor cazuri de activități de pescuit INN ale navelor care arborează pavilionul Cambodgiei (27) sau dețin o licență de pescuit din Cambodgia. Nava de pescuit Draco-1 (numele curent: Xiong Nu Baru 33) a fost surprinsă pescuind ilegal în zona CCAMLR în ianuarie 2010 (28) și în aprilie 2010 (29), în timp ce arbora pavilionul Cambodgiei. În plus, nava de pescuit Trosky (numele curent: Yangzi Hua 44) a fost surprinsă pescuind ilegal în zona CCAMLR în aprilie 2010 (30), în timp ce arbora pavilionul Cambodgiei.

(76)

Mai mult, în cadrul activității desfășurate cu privire la activitățile de pescuit presupuse a fi INN, Comisia a strâns dovezi concrete, prin certificatele de captură ale Uniunii, referitoare la încălcări repetate de către o navă din Cambodgia a măsurilor de conservare și gestionare ale ICCAT, ceea ce a dus la clasificarea acestora drept activități de pescuit INN. Respectivele încălcări se refereau la o navă transportoare din Cambodgia care a primit pe mare pește de la nave cu plasă-pungă. În conformitate cu recomandarea 06-11 a ICCAT, navele de pescuit cu plasă-pungă nu sunt autorizate să transbordeze pe mare specii de ton în zona ICCAT. În plus, nava transportoare din Cambodgia nu a fost înregistrată în registrul ICCAT al navelor transportoare care au dreptul de a opera în zona ICCAT, astfel cum se prevede în secțiunea 3 din recomandarea 06-11 a ICCAT.

(77)

În această privință, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 94 alineatul (2) litera (b) din UNCLOS, statul de pavilion își asumă jurisdicția în conformitate cu legislația internă pentru fiecare navă care arborează pavilionul său și pentru căpitanul, ofițerii și echipajul acesteia. Acest principiu de bază este întărit de punctul 7.1 din APFIC RPOA și de punctul 8.2.2 din RGRFO-SEA. Comisia consideră că existența navelor INN pe listele ORGP ale navelor care au arborat pavilionul Cambodgiei după includerea lor în aceste liste, precum și constatarea activităților de pescuit INN desfășurate de navele Cambodgiei în cadrul ORGP, sunt indicii clare că această țară nu a reușit să își asume responsabilitățile de stat de pavilion ce îi revin în temeiul dreptului internațional. Într-adevăr, prin deținerea unui număr de nave INN, Cambodgia nu a reușit să își exercite în mod eficient responsabilitățile, să se conformeze măsurilor de conservare și gestionare ale ORGP și să se asigure că aceste nave nu sunt implicate în nicio activitate care compromite eficacitatea acestor măsuri.

(78)

Trebuie avut în vedere faptul că statul de pavilion are obligația de a adopta sau de a colabora cu alte state pentru luarea acestor măsuri față de resortisanți, în vederea conservării resurselor vii din marea liberă. Acest principiu de bază este întărit de punctele 3.1 și 4.1 din APFIC RPOA și de punctul 8.1.4 din RGRFO-SEA. În conformitate cu articolul 94 din UNCLOS coroborat cu punctul 7.1 din APFIC RPOA și punctul 8.2.7 din RGRFO-SEA, un stat de pavilion are obligația de a se asigura că navele care arborează pavilionul său respectă normele de conservare și gestionare ale ORGP.

(79)

Existența navelor INN pe listele ORGP ale navelor care au arborat pavilionul Cambodgiei după includerea lor în aceste liste demonstrează, de asemenea, lipsa capacității Cambodgiei de a urma recomandările din IPOA INN. Punctul 34 din IPOA INN recomandă ca statele să se asigure că navele de pescuit autorizate să arboreze pavilionul lor nu se angajează în activități de pescuit INN sau nu sprijină acest tip de pescuit. Acest principiu se regăsește și la punctul 7.1 din APFIC RPOA.

(80)

În plus, trebuie remarcat și faptul că Regatul Cambodgia a fost menționat în raportul NMFS. Conform raportului NMFS, mai multe nave sub pavilionul Cambodgiei au fost angajate în activități de pescuit care au încălcat măsurile de conservare și gestionare ale CCAMLR (31). Raportul NMFS nu identifică Cambodgia ca țară cu nave implicate în activități de pescuit INN, având în vedere faptul că s-au luat anumite măsuri (radiere) pentru abordarea problemelor legate de activitățile de pescuit ilegal ale acestor nave sub pavilion cambodgian. Cu toate acestea, raportul NMFS reflectă îngrijorarea cu privire la abordarea activităților de pescuit INN prin radierea navelor în locul aplicării altor sancțiuni. În consecință, Cambodgia a fost identificată ca țară „de interes” de către autoritățile SUA.

(81)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Cambodgia, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul INN, că această țară nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion în ceea ce privește navele implicate în pescuitul INN și pescuitul INN desfășurat sau sprijinit de navele de pescuit care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi și nu a luat suficiente măsuri pentru a contracara pescuitul INN identificat și recurent desfășurat de navele care au arborat pavilionul său.

(82)

Comisia a analizat dacă Cambodgia a luat măsuri eficiente de aplicare cu privire la operatorii responsabili pentru pescuitul INN și dacă s-au aplicat sancțiuni suficient de severe pentru a priva contravenienții de beneficiile economice rezultate din pescuitul INN.

(83)

Datele disponibile confirmă faptul că Regatul Cambodgia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la măsuri eficace de aplicare. În această privință, se reamintește faptul că, pe listele de nave INN ale ORGP, se înregistrează navele INN care au arborat pavilionul Cambodgiei după includerea lor în aceste liste sau la momentul includerii pe listă. Existența unor astfel de nave INN subliniază incapacitatea Cambodgiei de a-și onora responsabilitățile față de navele care operează în marea liberă, astfel cum au fost stabilite la articolul 94 din UNCLOS, coroborat cu punctul 7.1 din APFIC RPOA și punctul 8.2.7 din RGRFO-SEA.

(84)

În plus, în ceea ce privește conformitatea și aplicarea, misiunea menționată la considerentul 68 a arătat că Regatul Cambodgia nu are o legislație specifică pentru a aborda activitățile de pescuit INN. Singura măsură luată este de radiere a navelor de pescuit. Cu toate acestea, o astfel de acțiune nu presupune investigarea activităților de pescuit ilegal efectuate de nave sau impunerea de sancțiuni pentru încălcările constatate. Într-adevăr, radierea unei nave de pescuit nu garantează faptul că cei vinovați de încălcare sunt sancționați pentru acțiunile lor și privați de beneficiile acțiunilor lor. Acest lucru este cu atât mai important în cazul Cambodgiei care, așa cum s-a explicat în considerentul 96, păstrează un registru internațional al flotei unde sunt înmatriculate navele, registru care este situat în afara Cambodgiei și care nu garantează că navele care arborează pavilionul Cambodgiei au o legătură reală cu țara respectivă. Simpla decizie administrativă de a elimina o navă de pescuit din registru fără să se asigura posibilitatea de a impune alte sancțiuni este un act care nu asigură efecte de descurajare. O astfel de acțiune nu asigură controlul statului de pavilion asupra navelor de pescuit, astfel cum se prevede la articolul 94 din UNCLOS. În plus, acțiunile Cambodgiei în ceea ce privește conformitatea și aplicarea nu sunt în conformitate cu punctul 18 din IPOA INN care prevede că, în lumina dispozițiilor UNCLOS, fiecare stat ar trebui să ia măsuri sau să coopereze pentru a se asigura că resortisanții care intră sub jurisdicția sa nu sprijină sau nu se angajează în activități de pescuit INN. Acțiunile Cambodgiei în această privință nu sunt în conformitate nici cu recomandările de la punctul 21 din IPOA INN, care îndeamnă statele să se asigure de faptul că sancțiunile pentru navele care practică pescuitul INN și, în măsura posibilului, pentru cetățenii aflați în jurisdicția lor, sunt suficient de severe pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN și pentru a-i priva pe contravenienți de beneficiile obținute din activitățile ilegale. Acest principiu este reluat la punctul 8.2.7 din RGRFO-SEA.

(85)

Cu privire la istoricul, natura, împrejurările și gravitatea asociate formelor de activități de pescuit INN examinate, Comisia a luat în considerare activitățile de pescuit INN recurente și repetitive desfășurate până în 2012 ale navelor sub pavilionul Cambodgiei.

(86)

În ceea ce privește capacitatea existentă a autorităților din Cambodgia, trebuie menționat faptul că, în conformitate cu indicele de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (32), Cambodgia este considerată o țară cu un grad mediu de dezvoltare umană (pe locul 139 din 187 de țări). Pe de altă parte, Cambodgia este inclusă în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate. În acest sens, constrângerile financiare și capacitatea administrativă a autorităților competente pot fi considerate ca fiind un factor care subminează capacitatea Cambodgiei de a-și îndeplini sarcinile de cooperare și aplicare. Cu toate acestea, este necesar să se reamintească faptul că deficiențele în materie de cooperare și aplicare sunt cauzate de lipsa unui cadru legal adecvat care să permită acțiuni adecvate de monitorizare mai degrabă decât de capacitatea existentă a autorităților competente.

(87)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și la articolul 31 alineatul (5) literele (b), (c) și (d) din Regulamentul INN, că Cambodgia nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale, în calitate de stat de pavilion, în ceea ce privește eforturile de cooperare și de aplicare.

(88)

Cambodgia nu a semnat sau ratificat nici unul dintre acordurile internaționale care reglementează în mod special pescuitul. Cambodgia a ratificat Convenția de la Geneva din 1958 privind marea liberă și a aderat la Convenția din 1958 cu privire la marea teritorială și zona contiguă. Cambodgia este membră a două organisme consultative, și anume SEAFDEC, pentru care a acceptat RGRFO-SEA, și APFIC, pentru care a acceptat APFIC RPOA.

(89)

Din misiunea Comisiei în Cambodgia nu rezultă că această țară a întreprins vreo măsură în vederea punerii în aplicare a APFIC RPOA sau a recomandărilor RGRFO-SEA.

(90)

Comisia a analizat informațiile considerate relevante din datele disponibile publicate de către ORGP, în special de ICCAT și CCAMLR.

(91)

Se reamintește că Regatul Cambodgia are o lungă istorie de scrisori de identificare emise de ICCAT. Prima astfel de scrisoare a fost trimisă Cambodgiei în 2006. Cea mai recentă scrisoare de identificare emisă de ICCAT pentru Cambodgia datează din 2011 (33). Scrisoarea respectivă continuă să reflecte îngrijorarea cu privire la eventualele activități de pescuit INN ale navelor de pescuit care arborează pavilionul Cambodgiei. Cambodgia nu a răspuns la solicitarea de informații suplimentare cuprinsă în scrisorile de identificare ale ICCAT din 16 decembrie 2009, 4 octombrie 2010 și 18 ianuarie 2011. În absența unui răspuns din partea Cambodgiei care să ofere informațiile suplimentare solicitate, ICCAT a decis să mențină identificarea Cambodgiei în 2012. În plus, ICCAT și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la eventualele activități de transbordare efectuate de navele de pescuit cu plasă-pungă cambodgiene în Golful Guineei.

(92)

Cu ocazia reuniunii anuale a ICCAT din 2012, Cambodgiei i s-au solicitat informații detaliate cu privire la presupusele transbordări din Golful Guineei, acțiunile întreprinse, măsurile de monitorizare, control și supraveghere luate și procedura și normele aferente înmatriculării navelor, cu scopul de a examina situația Cambodgiei.

(93)

Faptul că Regatul Cambodgia nu a oferit ICCAT informațiile menționate în considerentele 91 și 92 demonstrează incapacitatea acestei țări de a îndeplini orice tip de obligații ale statelor de pavilion cu privire la măsurile de gestionare și conservare prevăzute de UNCLOS. Acțiunile sale nu sunt în conformitate nici cu recomandările APFIC RPOA (punctul 7.1) și ale RGRFO-SEA (punctul 8.2.7).

(94)

În plus, în cursul anului 2010, CCAMLR a raportat mai multe cazuri în care au fost reperate nave sub pavilionul Cambodgiei. Aceste comunicări pot fi găsite în circularele CCAMLR transmise membrilor săi (34), și anume COMM CIRC 10/11 Reperări ale navelor Typhoon-1 și Draco I aflate pe listele INN, 10/45 Reperări ale navelor Draco I și Trosky aflate pe listele INN.

(95)

Acționând în modul descris mai sus, Cambodgia nu a reușit să demonstreze că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 94 alineatul (2) litera (b) din dispozițiile UNCLOS, care prevăd că un stat de pavilion își asumă jurisdicția în conformitate cu legislația internă asupra fiecărei nave care arborează pavilionul său și asupra căpitanului, ofițerilor și echipajului navei respective. Într-adevăr, radierea navelor de pescuit nu este per se o măsură suficientă pe care o poate lua un stat de pavilion, deoarece ea nu vizează activitatea INN, nu garantează sancționarea activităților de pescuit INN prin aplicarea de sancțiuni penale și/sau administrative stabilite prin lege și permite navei de pescuit să continue să funcționeze cu încălcarea măsurilor de conservare și gestionare stabilite pe plan internațional.

(96)

În plus, în urma misiunii menționate la considerentul 68, s-a arătat că Regatul Cambodgia păstrează un registru internațional de înmatriculare a navelor, situat în afara Cambodgiei și care nu garantează că navele care arborează pavilionul Cambodgiei au o legătură reală cu țara respectivă. Lipsa unei astfel de legături reale între respectivul stat și navele care sunt înregistrate în registrul său încalcă condițiile stabilite cu privire la naționalitatea navelor la articolul 91 din UNCLOS. Această concluzie este confirmată și de ITF, care consideră Cambodgia un pavilion de complezență (35).

(97)

În sfârșit, se poate observa că, în pofida recomandărilor de la punctele 25, 26 și 27 din IPOA INN, Cambodgia nu a elaborat un plan de acțiune național de combatere a pescuitului INN.

(98)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Cambodgia, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, că această țară nu a reușit să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la normele și reglementările internaționale și măsurile de conservare și gestionare.

(99)

Se reamintește că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (36), Cambodgia este considerată o țară cu un grad mediu de dezvoltare umană (pe locul 139 din 187 de țări). Pe de altă parte, Cambodgia este inclusă în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate. Ținând seama de clasificarea Cambodgiei, Comisia a analizat dacă informațiile colectate ar putea fi relaționate la constrângerile sale specifice ca țară în curs de dezvoltare.

(100)

Deși pot exista, în general, constrângeri de capacitate specifice cu privire la control și monitorizare, constrângerile specifice din Cambodgia, derivate din nivelul său de dezvoltare, nu pot justifica absența unor dispoziții specifice în cadrul juridic național care se referă la instrumentele internaționale de luptă, descurajare și eliminare a activităților de pescuit INN. În plus, aceste constrângeri nu pot justifica incapacitatea Cambodgiei de a stabili un sistem de sancțiuni pentru încălcări ale măsurilor de conservare și de gestionare la nivel internațional în ceea ce privește activitățile de pescuit practicate în marea liberă.

(101)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Cambodgia, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, că statutul de țară în curs de dezvoltare al Cambodgiei poate fi afectat de nivelul său de dezvoltare. Cu toate acestea, ținând cont de natura deficiențelor constatate în Cambodgia, nivelul de dezvoltare al țării respective nu poate scuza sau justifica performanța globală a Cambodgiei în calitate de stat de pavilion cu privire la pescuit și insuficiența acțiunilor sale pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN.

(102)

Notificarea Republicii Fiji (Fiji) ca stat de pavilion a fost acceptată de către Comisie în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul INN începând cu 1 ianuarie 2010.

(103)

Între 16-20 ianuarie 2012, Comisia, cu sprijinul EFCA, a efectuat o misiune în Fiji în cadrul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN.

(104)

Misiunea a avut drept scop să verifice informațiile privind modalitățile Republicii Fiji de implementare, control și aplicare a legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de navele sale de pescuit, măsurile adoptate de această țară în vederea îndeplinirii obligațiilor în lupta împotriva pescuitului INN și a cerințelor și punctelor referitoare la punerea în aplicare a regimului Uniunii de certificare a capturii.

(105)

Raportul final al misiunii a fost trimis Republicii Fiji la 9 februarie 2012.

(106)

Observațiile Republicii Fiji cu privire la raportul final al misiunii au fost primite la 8 martie 2012.

(107)

Fiji este membră a WCPFC. Fiji a ratificat UNCLOS și UNFSA.

(108)

Pentru a evalua conformitatea Republicii Fiji cu obligațiile internaționale care îi revin ca stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial stabilite în acordurile internaționale menționate în considerentul 107 și stabilite de OGRP relevante menționate în considerentul 107, Comisia a căutat și a analizat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în scopul acestui exercițiu.

(109)

Comisia a utilizat informațiile obținute din datele disponibile publicate de WCPFC.

(110)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Fiji în calitatea acesteia de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial. În sensul prezentei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(111)

În ceea ce privește navele INN care arborează pavilionul Fiji, se menționează că, date fiind informațiile extrase din listele de nave ale ORGP, nu există astfel de nave în listele INN provizorii sau definitive și nu există dovezi de cazuri anterioare de nave INN sub pavilionul Fiji care ar permite Comisiei să analizeze acțiunile Fiji în ceea ce privește activitățile de pescuit INN recurente.

(112)

În absența informațiilor și a elementelor doveditoare, astfel cum se explică în considerentul de mai sus, se concluzionează că, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (4) litera (a), nu este necesar să se evalueze conformitatea acțiunii Fiji pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN cu obligațiile sale în temeiul legislației internaționale în calitate de stat de pavilion în ceea ce privește navele implicate în pescuitul INN și pescuitul INN desfășurat sau sprijinit de nave de pescuit care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi.

(113)

Comisia a analizat dacă Fiji a luat măsuri eficiente de aplicare cu privire la operatorii responsabili pentru pescuitul INN și dacă s-au aplicat sancțiuni suficient de severe pentru a priva contravenienții de beneficiile economice rezultate din pescuitul INN.

(114)

Datele disponibile confirmă faptul că Fiji nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la măsuri eficace de aplicare. Într-adevăr, în cursul misiunii menționate la considerentul 103, Comisia a arătat că Fiji nu a introdus în legislația sa națională (Marine Spaces Act și Fisheries Act) nicio măsură specifică pentru gestionarea și controlul navelor sub pavilion Fiji care pescuiesc în afara apelor aflate sub jurisdicția acestei țări.

(115)

În timpul misiunii menționate la considerentul 103, Comisia a arătat că nu există reguli specifice și măsuri în cadrul sistemului juridic al Fiji care să abordeze încălcări legate de pescuitul INN comise în larg și care să prevină, să descurajeze și să elimine activitățile de pescuit INN. De asemenea, este clar că în legislația Republicii Fiji nu sunt prevăzute măsuri de sancționare a navelor sub pavilion fijian și nici a resortisanților implicați în activități de pescuit INN care au fost săvârșite în afara apelor aflate sub jurisdicția Fiji.

(116)

Lipsa dispozițiilor juridice specifice privind infracțiunile legate de pescuitul INN comise în marea liberă este o indicație clară că Fiji nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 94 alineatul (2) litera (b) din dispozițiile UNCLOS, care prevăd că un stat de pavilion își asumă jurisdicția în conformitate cu legislația internă pentru fiecare navă care arborează pavilionul său și pentru căpitanul, ofițerii și echipajul acesteia. În plus, lipsa unor norme juridice specifice care să abordeze infracțiunile legate de pescuitul INN comise în marea liberă subliniază incapacitatea Fiji de a-și onora responsabilitățile față de navele sale care navighează în marea liberă, astfel cum este prevăzut la articolul 18 alineatul (1) din UNFSA. În plus, absența unui cadru juridic care să aplice și să controleze activitățile navelor de pescuit încalcă dispozițiile articolului 217 din UNCLOS, care impune statelor de pavilion să adopte anumite măsuri de aplicare pentru a asigura conformitatea cu normele internaționale, să investigheze presupusele încălcări ale legislației și să sancționeze corespunzător toate încălcările.

(117)

În plus, Fiji nu a reușit să demonstreze că este în conformitate cu recomandările de la punctul 18 din IPOA INN care prevede că, în lumina dispozițiilor UNCLOS, fiecare stat ar trebui să ia măsuri sau să coopereze pentru a se asigura că resortisanții care intră sub jurisdicția sa nu sprijină sau nu se angajează în activități de pescuit INN. În plus, Fiji nu a reușit să demonstreze că întreține relații de cooperare și că își coordonează activitățile cu alte state în ceea ce privește prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN, în modul indicat la punctul 28 din IPOA INN.

(118)

Ținând cont de situația expusă în considerentele 113-117, se concluzionează că nivelul sancțiunilor pentru încălcările legate de pescuitul INN prevăzute în legislația Fiji nu este în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din UNFSA care prevede că sancțiunile aplicabile pentru încălcări trebuie să fie suficient de severe pentru a fi eficiente în asigurarea conformității și pentru a descuraja încălcările, oriunde ar avea ele loc și ar trebui să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale. În plus, nici acțiunile Fiji cu privire la măsurile eficace de aplicare nu sunt în conformitate cu recomandările de la punctul 21 din IPOA INN, care îndeamnă statele să se asigure de faptul că sancțiunile pentru navele care desfășoară activități de pescuit INN și, în măsura posibilului, pentru cetățenii din jurisdicția lor, sunt suficient de severe pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN și pentru a-i priva pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din acest tip de pescuit.

(119)

În această privință, se reamintește, de asemenea, faptul că, în 2007, când Republicii Fiji i s-a acordat asistență în elaborarea Planului național de acțiune pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN (NPOA INN), FAO invitase deja această țară să își consolideze și să își actualizeze de urgență legislația privind gestionarea pescuitului și să își consolideze mecanismele de aplicare a legii pentru a garanta faptul că măsurile de conservare și gestionare sunt respectate (37). În ciuda solicitării FAO și a angajamentului luat de Fiji în cadrul NPOA INN adoptat în 2009, legislația Fiji nu a fost încă revizuită pentru a se conforma recomandărilor FAO.

(120)

În ceea ce privește capacitatea existentă a autorităților din Fiji, trebuie menționat faptul că, în conformitate cu indicele de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (38), Fiji este considerată o țară cu un grad mediu de dezvoltare umană (pe locul 100 din 187 de țări). Acest lucru este confirmat, de asemenea, de anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, unde Fiji se află în categoria de țări cu venit mediu superior.

(121)

Pe baza informațiilor obținute în urma misiunii menționate la considerentul 103, nu se poate considera că deficiențele expuse în prezenta secțiune a deciziei derivă din lipsa de resurse de finanțare, deoarece deficiențele legate de aplicare și, deci, de cooperare sunt clar legate de lipsa unui cadru juridic și administrativ necesar.

(122)

În afară de aceasta, trebuie subliniat faptul că, în conformitate cu recomandările de la punctele 85 și 86 din IPOA INN privind cerințele speciale ale țărilor în curs de dezvoltare, Uniunea a finanțat deja un program de asistență tehnică specifică în ceea ce privește lupta împotriva pescuitului INN (39). Fiji a beneficiat de acest program.

(123)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Fiji, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și la articolul 31 alineatul (5) literele (b) și (d) din Regulamentul INN, că această țară nu a reușit să își onoreze obligațiile care îi revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion, în ceea ce privește eforturile de cooperare și aplicare.

(124)

Fiji a ratificat UNCLOS și UNFSA. În plus, Fiji este parte contractantă la WCPFC.

(125)

Comisia a analizat toate informațiile considerate relevante cu privire la statutul Fiji ca parte contractantă a WCPFC.

(126)

Comisia a analizat, de asemenea, toate informațiile considerate relevante cu privire la acordul Fiji de a aplica măsurile de conservare și gestionare adoptate de WCPFC.

(127)

În scopul de a evalua nivelul de conformitate al Republicii Fiji cu normele de conservare și gestionare și cu obligațiile de raportare ale WCPFC, Comisia a utilizat proiectul de raport privind sistemul de monitorizare a conformității pentru 2010 (40) și proiectul final al raportului de monitorizare a conformității pentru 2010 (41).

(128)

În termeni concreți, în conformitate cu informațiile disponibile, Fiji nu a reușit să respecte cerința de raportare cu privire la numărul de nave care pescuiesc pește spadă, astfel cum se prevede în măsura de conservare și gestionare (CMM) 2009-03 a WCPFC. De asemenea, Fiji nu a respectat cerința de a furniza date privind capturile și efortul de pescuit și date privind compunerea pe dimensiuni pentru tonul obez și pentru tonul cu aripioare galbene, astfel cum se prevede în măsura de conservare și gestionare 2008-01 a WCPFC. De asemenea, Fiji nu a respectat cerința de raportare cu privire la punerea în aplicare a orientărilor și informațiilor FAO privind interacțiunile cu broaștele-țestoase marine, astfel cum se prevede în măsura de conservare și gestionare (CCM) 2008-03 a WCPFC. De asemenea, Fiji nu a respectat măsura de conservare CMM 2007-01 a WCPFC și nici standardele, specificațiile și procedurile VMS, astfel cum sunt definite la punctele 7.2.2 și 7.2.3, 7.2.4 din Standarde specificații proceduri VMS ale WCPFC. În cele din urmă, Fiji nu a respectat cerința privind observatorii neresortisanți prevăzută în Programul observatorilor regionali, conform definiției din CMM 2007-01 a WCPFC.

(129)

Incapacitatea Fiji de a furniza WCPFC informațiile menționate în considerentul 128 demonstrează incapacitatea acestei țări de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în calitate de stat de pavilion în temeiul UNCLOS și al UNFSA.

(130)

Într-adevăr, nerespectarea cerinței de a raporta capturile și efortul de pescuit, astfel cum se prevede în măsurile de conservare și gestionare ale WCPFC, de a garanta aplicarea corectă a reglementărilor privind utilizarea VMS și de a pune în aplicare în mod corect un program regional de observare, subminează capacitatea Fiji de a îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 117 și 118 din UNCLOS, care stipulează obligațiile statelor de a adopta măsuri pentru resortisanții lor în vederea conservării resurselor vii din marea liberă și de a coopera cu privire la măsurile pentru conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă.

(131)

Incapacitatea Fiji de a pune în aplicare măsurile de conservare și gestionare ale WCPFC încalcă cerințele de la articolul 18 alineatul (3) din UNFSA.

(132)

Fiji a încălcat articolul 18 alineatul (3) litera (e) din UNFSA, deoarece nu a reușit să transmită pozițiile navelor, datele privind capturile și efortul de pescuit ale navelor care pescuiesc în marea liberă în conformitate cu normele unei ORGP relevante.

(133)

Prin faptul că nu pune în aplicare în mod corect programul regional de observare al unei ORGP relevante, Fiji încalcă articolul 18 alineatul (3) litera (g) punctul (ii) din UNFSA.

(134)

În plus, ca urmare a nerespectării obligației de a pune corect în aplicare sistemul VMS al unei ORGP relevante, Fiji încalcă și articolul 18 alineatul (3) litera (g) punctul (iii) din UNFSA.

(135)

În cele din urmă, Fiji nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 18 litera (h) din UNFSA, având în vedere informațiile colectate în timpul misiunii menționate în considerentul 103, care au arătat o lipsă completă a dispozițiilor legale care reglementează operațiunile de transbordare în marea liberă.

(136)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Fiji, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6), că această țară nu a reușit să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la norme internaționale, reglementările și măsurile de conservare și gestionare.

(137)

Se reamintește că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (42), Fiji este considerată o țară cu un grad mediu de dezvoltare umană (pe locul 100 din 187 de țări). Acest lucru este confirmat, de asemenea, de anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, unde Fiji se află în categoria de țări cu venit mediu superior.

(138)

Ținând cont de această clasificare, Fiji nu poate fi considerată o țară ale cărei constrângeri specifice derivă direct din nivelul său de dezvoltare. Nu au putut fi găsite probe coroborante pentru a sugera că incapacitatea Fiji de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional este rezultatul lipsei de dezvoltare. În același mod, nu există probe concrete pentru a asigura corelarea directă a deficiențelor indicate în ceea ce privește monitorizarea, controlul și supravegherea activităților de pescuit cu lipsa capacităților și a infrastructurii. De fapt, având în vedere motivele expuse în considerentul de mai sus, există indicii conform cărora nerespectarea normelor internaționale este direct legată de lipsa de instrumente juridice adecvate, în special de lipsa din cadrul juridic de drept intern a dispozițiilor specifice referitoare la măsurile de combatere, descurajare și eliminare a activităților de pescuit INN.

(139)

În ceea ce privește controlul și capacitățile de gestionare, este evident că dezvoltarea semnificativă a flotei sub pavilion Fiji, după cum s-a indicat deja în octombrie 2009 de către FAO în Prezentarea generală a sectorului național de pescuit (National Fisheries Sector Overview) (43) trebuie să fie însoțită de acțiuni relevante pentru a spori eficacitatea monitorizării, controlului și supravegherii activităților de pescuit. Cu toate acestea, Fiji este o țară cu venit mediu superior și nu există probe coroborante pentru a confirma faptul că există constrângeri privind dezvoltarea direct legate de performanța acesteia. De fapt, ar trebui subliniat faptul că, prin autorizarea unei creșteri semnificative a flotei de pescuit înmatriculate, fără adaptarea sistemului său de control și fără adaptarea cadrului său juridic la cel internațional al pescuitului, Fiji a acționat într-o manieră care nu este în conformitate cu obligațiile sale internaționale.

(140)

De asemenea, se cuvine să se observe că Uniunea a finanțat deja, în 2012, o acțiune de asistență tehnică specifică pentru Fiji cu privire la lupta împotriva pescuitului INN (44).

(141)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Fiji, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, că stadiul de dezvoltare și performanța generală a Republicii Fiji în ceea ce privește activitățile de pescuit nu sunt afectate de nivelul său de dezvoltare.

(142)

Notificarea Republicii Guineea (Guineea) ca stat de pavilion a fost acceptată de Comisie în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul INN începând cu 1 ianuarie 2010.

(143)

În perioada 16-20 mai 2011, Comisia, cu sprijinul Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA – European Fisheries Control Agency), a efectuat o misiune în Guineea în cadrul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN.

(144)

Misiunea a vizat să verifice informațiile notificate Comisiei de Guineea privind modalitățile acestei țări de implementare, control și aplicare a legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de către navele de pescuit, măsurile adoptate de Guineea în vederea îndeplinirii obligațiilor în lupta împotriva pescuitului INN și a cerințelor și punctelor referitoare la punerea în aplicare a regimului Uniunii de certificare a capturii.

(145)

Raportul final al misiunii a fost trimis Guineei la 2 august 2011.

(146)

O misiune ulterioară a Comisiei în Guineea a fost efectuată în perioada 27-30 septembrie 2011 pentru a urmări progresul acțiunilor întreprinse în prima misiune.

(147)

Observațiile Guineei cu privire la raportul final al misiunii au fost primite la 15 noiembrie 2011.

(148)

Guineea a prezentat observații scrise suplimentare la 21 noiembrie 2011, 1 decembrie 2011, 26 martie 2012 și 22 mai 2012.

(149)

Guineea este parte contractantă la ICCAT și la IOTC. Guineea a ratificat UNCLOS și UNFSA. Guineea este, de asemenea, membră a Comitetului pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF – Fishery Committee for the Eastern Central Atlantic), care este un organism consultativ subregional de pescuit. Scopul CECAF este de a promova utilizarea durabilă a resurselor marine vii din zona sa de competență prin buna gestionare și dezvoltarea pescăriilor și a activităților de pescuit.

(150)

Pentru a evalua conformitatea Guineei cu obligațiile internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial prevăzute în acordurile internaționale menționate în considerentul 149 și stabilite de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) menționate în considerentele 149 și 151, Comisia a căutat și a analizat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în sensul unui astfel de exercițiu.

(151)

Comisia a utilizat informațiile obținute din datele disponibile publicate de ICCAT, NEAFC, NAFO și SEAFO fie sub formă de rapoarte de conformitate, fie sub formă de liste ale navelor de pescuit INN, precum și informațiile aflate la dispoziția publicului extrase din raportul NMFS.

(152)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Guineei în calitatea acesteia de stat de pavilion, stat portuar, stat costier și stat comercial. În sensul prezentei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(153)

Comisia a stabilit, pe baza informațiilor extrase din listele de nave de pescuit INN ale ORGP (45), că există două nave de pescuit INN sub pavilionul Guineei care se află pe listele INN în cauză (46). Navele respective sunt DANIAA (nume anterior: CARLOS) și MAINE.

(154)

Comisia a stabilit, pe baza informațiilor extrase din listele de nave de pescuit INN ale ORGP (47), că o navă INN din listele INN relevante (RED, denumită anterior KABOU) a arborat pavilionul Guineei după includerea sa în aceste liste (48).

(155)

În plus, trei nave cu plasă-pungă aflate sub pavilionul Guineei au recoltat specii de ton de la 1 ianuarie 2010 la 1 iunie 2011 în zona ICCAT, fără a deține o licență internațională de pescuit emisă de către un stat de pavilion care este parte la ICCAT. Singurele licențe de pescuit deținute de aceste nave în perioada menționată corespund licențelor de pescuit emise de Togo pentru activități de pescuit în zona economică exclusivă (ZEE) a Togo, care nu este nici parte contractantă, nici parte cooperantă la ICCAT. În plus, aceste nave au pescuit în zona ICCAT de la 1 ianuarie 2010 până la 1 iunie 2011 fără a avea dispozitive VMS instalate la bord, ceea ce constituie o încălcare a recomandării 03-14 a ICCAT. În urma solicitărilor oficiale adresate autorităților din Guineea de către Comisie în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul INN la 14 martie 2011, 26 iulie 2011 și la 20 septembrie 2011, acestea au aplicat navelor respective, în aprilie 2011, o sancțiune administrativă pentru faptele menționate în prezentul considerent și în conformitate cu dispozițiile legale relevante din Guineea. În plus, conform informațiilor disponibile, la bordul navelor respective au fost instalate dispozitive pentru sistemul de monitorizare a navelor (VMS) în iunie 2011. În plus, în perioada 1 ianuarie 2010-29 mai 2011, cele trei nave au efectuat activități ilegale repetate de transbordare pe mare în zona ICCAT pe o navă transportoare care nu a fost înregistrată în registrul ICCAT al navelor transportoare (49) și care nu avea dreptul de a desfășura activități în zona ICCAT, astfel cum se prevede în recomandarea 06-11 a ICCAT. În conformitate cu această recomandare, navele de pescuit cu plasă-pungă nu pot să transbordeze pe apă specii de ton în zona ICCAT. Comisia a constatat încălcarea recomandării 06-11 a ICCAT prin efectuarea de transbordări recurente pe mare în perioada ianuarie 2010-mai 2011, perioadă pentru care au fost documentate mai mult de 30 de transbordări de acest gen.

(156)

Astfel, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 18 alineatele (1) și (2) din UNFSA, statul de pavilion este responsabil pentru navele sale care desfășoară activități în marea liberă. Comisia consideră că existența, în listele INN ale ORGP, a unor nave de pescuit INN care arborează pavilionul Guineei sau care au arborat pavilionul Guineei după includerea în aceste liste, este o indicație clară că Guineea nu a reușit să-și asume responsabilitățile ce îi revin în calitate de stat de pavilion în temeiul dreptului internațional. Într-adevăr, prin deținerea numărului de nave INN menționat mai sus, Guineea nu a reușit să își exercite în mod eficient responsabilitățile, să se conformeze măsurilor de conservare și gestionare și să se asigure că aceste nave nu sunt implicate în nicio activitate care compromite eficacitatea acestor măsuri.

(157)

În conformitate cu articolul 19 alineatele (1) și (2) din UNFSA, statul de pavilion trebuie să asigure respectarea normelor de conservare și gestionare ORGP de către navele care arborează pavilionul său. Statelor de pavilion li se solicită, de asemenea, să efectueze cu promptitudine investigații și să demareze procedurile judiciare. Statul de pavilion trebuie, de asemenea, să se asigure că sunt aplicate sancțiuni adecvate, să descurajeze repetarea încălcărilor și să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale. În această privință, se observă că existența navelor INN care arborează pavilionul Guineei în listele de pescuit INN ale ORGP subliniază incapacitatea Guineei de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatele (1) și (2) din UNFSA.

(158)

În plus, în conformitate cu articolul 20 din UNFSA, statele trebuie să coopereze în mod direct sau prin intermediul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului pentru a asigura respectarea și aplicarea măsurilor de conservare și gestionare a pescuitului. Un set de cerințe specifice prevăzute în acest articol stabilește obligațiile statelor de a investiga, de a coopera și de a sancționa activitățile de pescuit INN. De asemenea, se prevede că, pentru navele despre care s-a raportat că desfășoară activități care subminează eficiența măsurilor de conservare și gestionare ale unei organizații regionale de gestionare a pescuitului, statele membre pot recurge la procedurile ORGP pentru a împiedica aceste nave să își desfășoare activitățile până în momentul în care se iau măsuri corespunzătoare de către statul de pavilion. În acest sens, se remarcă faptul că existența navelor implicate în pescuitul INN care arborează pavilionul Guineei, în prezent sau anterior (după includerea lor pe lista ORGP a navelor INN) în listele de pescuit INN ale ORGP demonstrează incapacitatea Guineei de a-și îndeplini obligațiile în temeiul dreptului internațional în materie de cooperare internațională privind punerea în aplicare.

(159)

Se reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 118 din UNCLOS, statele trebuie să coopereze la conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă. În acest sens, existența, în prezent sau în trecut, (după includerea lor pe lista ORGP a navelor INN) a unor nave INN care arborează pavilionul Guineei în listele referitoare la pescuit INN ale ORGP și care sunt încă angajate în operațiuni de pescuit subliniază faptul că Guineea nu și-a îndeplinit obligațiile în calitate de stat de pavilion. Într-adevăr, navele de pescuit recunoscute ca fiind implicate în pescuitul INN subminează conservarea și gestionarea resurselor vii.

(160)

Nerespectarea de către Guineea a cerinței privind navele INN sub pavilionul Guineei aflate pe listele ORGP încalcă și articolul 217 din UNCLOS, care impune statelor de pavilion să adopte anumite măsuri de punere în aplicare pentru a asigura conformitatea cu normele internaționale, să investigheze presupusele încălcări ale legislației și să aplice sancțiuni adecvate pentru orice încălcare.

(161)

Existența navelor INN, în prezent sau în trecut (după includerea lor pe lista ORGP a navelor INN), aflate sub pavilionul Guineei în listele de pescuit INN ale ORGP demonstrează, de asemenea, incapacitatea Guineei de a respecta recomandările din IPOA INN. Punctul 34 din IPOA INN recomandă ca statele să se asigure că navele de pescuit autorizate să arboreze pavilionul lor nu se angajează în pescuitul INN sau nu sprijină acest tip de activități.

(162)

Faptul că Guineea, în calitate de stat de pavilion, nu și-a îndeplinit obligațiile de control și aplicare, astfel cum se prevede la articolul 19 din UNFSA este, de asemenea, confirmat de informațiile colectate în timpul misiunii din mai 2011 și de informațiile colectate de Comisie în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul INN. Astfel cum s-a explicat în considerentele 174 și 175, Comisia a stabilit că navele de pescuit care arborează pavilionul Guineei au efectuat activități de pescuit INN repetate. Această situație a determinat inițierea de proceduri în temeiul articolelor 26 și 27 din Regulamentul INN. Procedurile în temeiul articolului 27 sunt în prezent în curs de derulare pentru a stabili dacă activitățile de pescuit INN sunt sancționate corespunzător într-un mod care asigură conformitatea, descurajează încălcările și privează autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale.

(163)

Pe baza informațiilor colectate în timpul misiunii realizate în luna mai 2011, Comisia a arătat că Guineea nu a luat măsuri adecvate pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea activităților de pescuit INN recurente efectuate de navele de pescuit care desfășoară activități în apele sale. Într-adevăr, informațiile disponibile confirmă că, în ciuda disponibilității unei cantități suficiente de informații pentru notificarea încălcărilor comise de către navele de pescuit străine care desfășoară activități în apele lor, în special din rapoartele observatorilor și din rapoartele de captură, autoritățile guineene de resort nu au inițiat proceduri și nu au sancționat navele în cauză. În plus, există indicii conform cărora dispozițiile unui acord între Guineea și o țară străină nu sunt aplicate corespunzător de autoritățile din Guineea.

(164)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Guineea, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul INN, că această țară nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion și stat costier în ceea ce privește navele implicate în pescuitul INN și pescuitul INN desfășurat sau sprijinit de nave de pescuit care arborează pavilionul său sau pescuiesc în apele sale maritime sau de resortisanții săi și nu a luat suficiente măsuri pentru a contracara pescuitul INN identificat și recurent de către navele care au arborat pavilionul său sau au pescuit în apele sale maritime.

(165)

În ceea ce privește cooperarea eficientă a Guineei cu Comisia în cadrul anchetelor cu privire la pescuitul INN și activitățile conexe, este de remarcat faptul că dovezile colectate de Comisie arată că Guineea nu a reușit să își îndeplinească obligațiile în calitate de stat de pavilion, astfel cum au fost stabilite în temeiul dreptului internațional.

(166)

În această privință, se reamintește situația celor trei nave cu plasă-pungă sub pavilionul Guineei, expusă în considerentul 154. În acest context, se observă faptul că, având în vedere că autoritățile din Guineea nu au cooperat în cadrul articolului 26 din Regulamentul INN, Comisia a inițiat procedura de la articolul 27 din regulamentul respectiv față de operatorul în cauză.

(167)

Faptele descrise în considerentele 154 și 166 indică faptul că Guineea nu a reușit să ia măsuri de punere în aplicare în legătură cu activitățile respective de pescuit INN în urma solicitărilor relevante făcute de Comisia Europeană.

(168)

Faptele descrise în considerentele 154 și 166 arată că Guineea nu a reușit să demonstreze că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 94 alineatul (2) litera (b) din dispozițiile UNCLOS, care prevede că un stat de pavilion își asumă jurisdicția în conformitate cu legislația internă asupra fiecărei nave care arborează pavilionul său și asupra căpitanului, ofițerilor și echipajului navei respective. În plus, Guineea nu își îndeplinește obligațiile de respectare și de aplicare ce îi revin în calitate de stat de pavilion și care sunt menționate la articolul 19 din UNFSA, deoarece nu a reușit să demonstreze că a acționat în conformitate cu normele detaliate stabilite în articolul respectiv.

(169)

Această situație indică și faptul că Guineea nu a cooperat cu alte state și nu și-a coordonat activitățile cu acestea în ceea ce privește prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN în modul indicat la punctul 28 din IPOA INN. De asemenea, Guineea nu a luat în considerare recomandările de la punctul 24 din IPOA INN, care îndeamnă statele de pavilion să ia măsuri eficiente de monitorizare, control și supraveghere (MCS – monitoring, control and surveillance) a pescuitului de la începutul său, prin punctul de debarcare, până la destinația finală, inclusiv prin punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare a navelor (VMS), în conformitate cu normele naționale, regionale și internaționale, inclusiv cerința ca navele aflate sub jurisdicția sa să aibă instalat la bord un sistem VMS. În același mod, Guineea a omis să ia în considerare recomandările la punctul 45 din IPOA INN, care îndeamnă statele de pavilion să se asigure că fiecare navă care are dreptul să arboreze pavilionul lor și care pescuiește în apele aflate în afara suveranității sau jurisdicției lor, deține o autorizație de pescuit valabilă eliberată de statul de pavilion în cauză.

(170)

Comisia a analizat dacă Guineea a luat măsuri eficiente de aplicare cu privire la operatorii responsabili pentru pescuitul INN și dacă s-au aplicat sancțiuni suficient de severe pentru a priva contravenienții de beneficiile economice rezultate din pescuitul INN.

(171)

Trebuie remarcat faptul că dovezile disponibile confirmă că Guineea nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la măsurile eficace de aplicare. În această privință, se reamintește că există în prezent, în listele INN ale ORGP, nave care arborează pavilionul Guineei sau l-au arborat după includerea lor în aceste liste. Existența unor astfel de nave INN subliniază incapacitatea Guineei de a-și onora responsabilitățile față de navele care operează în marea liberă, astfel cum este prevăzut la articolul 18 alineatele (1) și (2) din UNFSA. În plus, această situație este, de asemenea, o indicație a faptului că Guineea nu îndeplinește cerințele de la articolul 19 alineatul (1) din UNFSA care stabilește norme pentru statele de pavilion privind conformitatea și aplicarea. Acțiunile Guineei în acest domeniu, nu sunt nici ele în conformitate cu dispozițiile articolului 19 alineatul (2) din UNFSA, care prevede, inter alia, că sancțiunile trebuie să fie suficient de stricte și să îi priveze pe contravenienți de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale.

(172)

În plus, acțiunile Guineei cu privire la măsuri eficace de aplicare nu sunt în conformitate cu recomandările de la punctul 21 din IPOA INN, care îndeamnă statele să se asigure de faptul că sancțiunile pentru navele care desfășoară activități de pescuit INN și, în măsura posibilului, pentru cetățenii din jurisdicția lor, sunt suficient de severe pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN și pentru a-i priva pe contravenienți de avantajele care rezultă din acest tip de pescuit.

(173)

În timpul misiunii din luna mai 2011, Comisia a observat că este necesară revizuirea sancțiunilor aplicate pentru încălcări, astfel cum se prevede în Guinea Decret D/97/017/PRG/SGG din 19 februarie 1977. Guineea și-a reformat sistemul de sancțiuni prin adoptarea, la 1 martie 2012, a unui nou decret care îl abrogă pe cel precedent (menționat mai sus în prezentul considerent) și de creștere a nivelurilor sancțiunilor în conformitate cu cerințele de la articolul 19 din UNFSA. Cu toate acestea, până în momentul de față, nu există informații concrete cu privire la modul în care se aplică acest nou cadru juridic.

(174)

În acest sens, pe baza documentelor colectate în conformitate cu capitolele III și V din Regulamentul INN, s-a descoperit că cele trei nave sub pavilionul Guineei menționate în considerentul 166, care au operat în zona ICCAT de la 1 ianuarie 2010 până la 1 iunie 2011 fără dispozitive de VMS instalate la bord, încălcând astfel recomandarea 03-14 a ICCAT, au capturat cel puțin 8 922 tone de specii de ton (în principal ton dungat) în 2010. Această situație a determinat inițierea de proceduri în temeiul articolelor 26 și 27 din Regulamentul INN. Procedura în temeiul articolului 27 este în prezent în curs de desfășurare.

(175)

În același mod, pe baza documentelor colectate în conformitate cu capitolele III și V din Regulamentul INN, s-a descoperit că cele trei nave sub pavilionul Guineei menționate în considerentul 166 au efectuat peste 30 de transbordări pe mare, reprezentând 14 200 tone de ton în perioada ianuarie 2010-mai 2011, încălcând astfel recomandarea 06-11 a ICCAT. Această situație a determinat inițierea de proceduri în temeiul articolelor 26 și 27 din Regulamentul INN. Procedura în temeiul articolului 27 este în prezent în curs de desfășurare.

(176)

În cursul misiunii din luna mai 2011, Comisia a observat că, în pofida disponibilității unei cantități suficiente de informații pentru notificarea încălcărilor comise de către navele de pescuit străine care operează în apele Guineei, în special a celor provenind din rapoartele observatorilor și din rapoartele de captură, autoritățile de resort din Guineea nu au reușit să întreprindă acțiuni rapide pentru a iniția procedurile și, unde era cazul, să sancționeze navele în cauză. În conformitate cu articolul 62 din UNCLOS, statul costier trebuie să promoveze obiectivul utilizării optime a resurselor vii în zona economică exclusivă (ZEE). În plus, resortisanții altor state care pescuiesc în ZEE trebuie să respecte măsurile de conservare, precum și celelalte modalități și condiții stabilite în actele cu putere de lege și normele administrative ale statului costier. În acest sens, practicile administrative constatate în Guineea nu sunt compatibile cu obligațiile internaționale ale statelor costiere în temeiul UNCLOS.

(177)

În conformitate cu articolul 20 din UNSFA, statele trebuie să coopereze cu promptitudine și cu celeritate în vederea asigurării respectării și a executării măsurilor de conservare și gestionare și trebuie să adreseze orice presupusă încălcare.

(178)

Ținând cont de situația expusă în prezenta secțiune din decizie, se consideră că procedurile de aplicare instituite de Guineea în calitate de stat costier nu sunt consecvente cu UNSFA. Acest lucru se datorează faptului că politicii adoptate de Guineea îi lipsește cooperarea internațională promptă în ceea ce privește aplicarea și, prin urmare, subminează eficacitatea oricărei măsuri de aplicare în ceea ce privește operatorii responsabili pentru pescuitul INN.

(179)

Cu privire la istoricul, natura, împrejurările și gravitatea asociate formelor de activități de pescuit INN examinate, Comisia a luat în considerare activitățile de pescuit INN recurente și repetitive până în 2012 ale navelor sub pavilionul Guineei.

(180)

În ceea ce privește capacitatea existentă a Guineei ca țară în curs de dezvoltare, ar trebui să se țină seama de faptul că, conform indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (50), Guineea este considerată o țară cu nivel scăzut de dezvoltare umană (pe locul 178 din 187 de țări). Acest lucru este confirmat, de asemenea, de anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, unde Guineea se află în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate. În acest sens, constrângerile financiare și capacitatea administrativă a autorităților competente pot fi considerate ca fiind un factor care subminează capacitatea Guineei de a-și îndeplini sarcinile de cooperare și executare. Cu toate acestea, ar trebui să se țină seama de faptul că această capacitate administrativă din Guineea a fost recent consolidată prin asistență tehnică și financiară din partea Uniunii pe parcursul ultimelor trei ani în cadrul Acordului de parteneriat în sectorul pescuitului, care a fost în vigoare în 2009 (51), și prin programul de asistență tehnică cu privire la lupta împotriva pescuitului INN (52).

(181)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Guineea, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (5) din Regulamentul INN, că această țară nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale, în calitate de stat de pavilion, în ceea ce privește eforturile de cooperare și de aplicare.

(182)

Guineea a ratificat UNCLOS și UNFSA. În plus, Guineea este parte contractantă la IOTC și la ICCAT.

(183)

Comisia a analizat toate informațiile considerate relevante cu privire la statutul Guineei ca parte contractantă la IOTC și ICCAT.

(184)

Comisia a analizat, de asemenea, toate informațiile considerate relevante cu privire la acordul Guineei de a aplica măsurile de conservare și gestionare adoptate de ICCAT și IOTC.

(185)

Se reamintește că ICCAT a emis o scrisoare de identificare pentru Guineea în ceea ce privește raportarea deficiențelor în 2010 (53). Într-adevăr, în scrisoarea de identificare respectivă, Guineea a fost identificată deoarece nu și-a respectat obligația de a comunica date statistice prevăzută în Recomandarea 05-09 a ICCAT. În aceeași scrisoare, ICCAT a subliniat faptul că Guineea nu a comunicat toate datele și informațiile necesare, cum ar fi raportul anual, tabelele de conformitate, datele privind sarcina I (statisticile referitoare la flotă) și sarcina II (dimensiunile capturilor), informațiile referitoare la măsurile de gestionare pentru tonierele cu paragate de dimensiuni mari, raportul privind măsurile interne pentru navele cu o lungime mai mare de 20 m, care nu au fost transmise secretariatului ICCAT. Cerințele relevante sunt prevăzute în setul de rezoluții și recomandări ICCAT enumerate la considerentele 188 și 190. De asemenea, trebuie remarcat faptul că Guineea a fost identificată de către ICCAT în 2009, identificare care a fost menținută în 2010 și 2011.

(186)

De asemenea, Comisia a analizat informațiile furnizate de ICCAT privind conformitatea Guineei cu normele și obligațiile de raportare ale ICCAT. În acest scop, Comisia a utilizat tabelele de sinteză privind conformitatea ale ICCAT pentru 2010 (ICCAT 2010 Compliance Summary Tables) (54) și tabelele de sinteză privind conformitatea ale ICCAT pentru 2011 (ICCAT 2011 Compliance Summary Tables) (55).

(187)

În ceea ce privește anul 2010, Guineea nu a prezentat: rapoartele și statisticile anuale, informațiile referitoare la măsurile de conservare și gestionare și nici tabelele de conformitate. În plus, Guineea a omis să raporteze la ICCAT acțiunile întreprinse cu privire la o navă de pe lista INN a ICCAT.

(188)

În mod concret, în conformitate cu informațiile disponibile, Guineea nu a furnizat ICCAT, în 2010, informații privind: rapoartele anuale (științifice) (prevăzute de Convenția ICCAT, rezoluția 01-06 și referința 04-17), rapoartele anuale (Comisia ICCAT) (prevăzute de Convenția ICCAT, rezoluția 01-06 și referința 04-17), comunicarea măsurilor comerciale privind importurile și a datelor legate de debarcări (prevăzută de recomandarea 06-13), declarațiile de transbordare (pe mare) (prevăzute de recomandarea 06-11), rapoartele de transbordare (prevăzute de recomandarea 06-11), datele privind cazurile de neconformitate (prevăzute de recomandarea 08-09), rapoartele privind măsurile interne legate de navele cu o lungime de 20m (prevăzute de recomandarea 02-22/09-08), lista anuală a navelor care pescuiesc ton alb (prevăzută de recomandarea 98-08), lista navelor SWO (pește spadă) din Marea Mediterană (prevăzută de recomandarea 09-04/09-08), norma de gestionare a tonierelor cu paragate de dimensiuni mari (LSTLV) (prevăzută de recomandarea 01-20), datele privind navlosirea navelor (prevăzute de recomandarea 02-21), datele privind navele care practică pescuitul INN (prevăzute de recomandarea 09-10), rapoartele privind pescuitul presupus a fi INN (prevăzute de recomandarea 09-10), reperările de nave (prevăzute de rezoluția 94-09), rapoartele de inspecție în port (prevăzute de recomandarea 97-10), datele provenite din programele de documentație statistică ale ICCTA (prevăzute de recomandările 01-21 și 01-22), ștampilele și semnăturile de validare pentru documentele privind capturile de ton roșu (CTR) (prevăzute de recomandarea 08-12/09-11), punctele de contact CTR (prevăzute de recomandarea 08-12/09-11), legislația CTR (prevăzută de recomandarea 08-12/09-11), raportul sintetizat privind marcajul CTR (prevăzut de recomandarea 08-12/09-11), documentele privind capturile de ton roșu (prevăzute de recomandarea 08-12/09-11), raportul anual CTR (prevăzut de recomandarea 08-12/09-11), respectarea închiderii sezonului pentru Med. SWO (pește sabie mediteranean) (prevăzută de recomandarea 09-04), procedura internă privind respectarea zonelor/perioadelor închise din Golful Guineei (prevăzută de recomandarea 09-04), tabelele de conformitate (prevăzute de recomandarea 98-14), comunicarea informațiilor privind tonul roșu din Atlanticul de Est și Marea Mediterană (prevăzuta de recomandările 06-07, 08/05 și 09-11).

(189)

În ceea ce privește anul 2011, Guineea nu a prezentat: raportul anual, sarcina I (datele referitoare la caracteristicile flotei) și sarcina II (datele privind capturile), informațiile referitoare la măsurile de conservare și gestionare privind navele cu o lungime mai mare de 20m și tabelele de conformitate. În plus, Guineea a omis să comunice ICCAT acțiunile întreprinse cu privire la o navă de pe lista INN a ICCAT.

(190)

În mod concret, în conformitate cu informațiile disponibile, Guineea nu a prezentat la ICCAT în 2011 informații privind: rapoartele anuale (științifice) (prevăzute de Convenția ICCAT, rezoluția 01-06 și referința 04-17), rapoartele anuale (prevăzute de Convenția ICCAT, rezoluția 01-06 și referința 04-17), declarațiile de transbordare (pe mare) (prevăzute de recomandarea 06-11), rapoartele de transbordare (prevăzute de recomandarea 06-11), datele privind navele transportoare care efectuează transbordări (prevăzute de recomandarea 06-11), datele privind navele mai lungi de 20m (prevăzute de recomandarea 09-08), rapoartele privind măsurile interne cu privire la navele cu o lungime de 20m (prevăzute de recomandarea 02-22/09-08), lista anuală a navelor care pescuiesc ton alb (prevăzute de recomandarea 98-08), normele de gestionare a tonierelor cu paragate de dimensiuni mari (LSTLV) (prevăzute de recomandarea 01-20), datele privind navlosirea navelor (prevăzute de recomandarea 02-21), abordarea științifică alternativă în privința monitorizării (prevăzută de recomandarea 10-10), procedura internă privind respectarea zonelor/perioadelor închise din Golful Guineei (prevăzute de recomandarea 09-04), tabelele de conformitate (prevăzute de recomandarea 98-14), comunicarea informațiilor privind tonul roșu din Atlanticul de Est și din Marea Mediterană (prevăzute de recomandarea 06-07 și recomandările 08-05 și 09-11).

(191)

În plus, o serie de elemente au fost constatate în cursul misiunii efectuate de Comisie în Guineea în mai 2011. În pofida faptului că la bordul navelor care operează în cadrul zonei ICCAT trebuie instalate dispozitive pentru sistemul de monitorizare a navelor (VMS) (în conformitate cu recomandarea 03-14 a ICCAT), în timpul misiunii s-a constat că VMS din Centrul de monitorizare a pescuitului din Guineea nu era funcțional. Pe baza unor cazuri concrete, s-a arătat că doar datele istorice a fost parțial disponibile pentru 2010. Din cauza unor probleme tehnice, VMS nu a putut fi utilizat nici pentru monitorizarea activităților navelor guineene care navighează în marea liberă, nici pentru monitorizarea activităților navelor de pescuit străine care navighează în apele Guineei.

(192)

În același mod, în cursul misiunii pe care Comisia a desfășurat-o în mai 2011, s-a constatat că Guineea nu a monitorizat operațiunile de transbordare pe mare ale navelor cu plasă-pungă care arborează pavilionul său și care navighează în zona ICCAT. În acest sens, autoritățile din Guineea au permis chiar încălcări recurente ale recomandării 06-11 a ICCAT, având în vedere că au validat 22 certificate de captură care menționează transbordări pe mare efectuate de 3 nave de pescuit cu plasă-pungă din Guineea care navighează în zona ICCAT.

(193)

În plus, în cursul misiunii pe care Comisia a desfășurat-o în mai 2011, s-a observat că mijloacele financiare și operaționale pentru efectuarea de operațiuni de supraveghere pe mare nu au fost suficiente pentru a asigura o monitorizare eficientă a activităților desfășurate de navele de pescuit străine în apele Guineei. S-a observat, de asemenea, că mai multe dispoziții ale codului în domeniul pescuitului în vigoare în Guineea nu au fost puse în aplicare și executate de autoritățile din Guineea. Aceste dispoziții, care se referă la obligația de a comunica jurnalele de pescuit după fiecare campanie de pescuit și la obligația de a transborda numai în porturi, astfel cum se prevede în Planul de pescuit al Guineei (Plan de pêche), nu au fost puse în aplicare și executate de autoritățile din Guineea. În consecință, faptul că autoritățile din Guineea nu au pus în aplicare respectivele dispoziții a redus eficacitatea legilor și reglementărilor aplicabile.

(194)

În timpul misiunii din luna mai 2011, Comisia a constatat, de asemenea, că în ciuda mijloacelor de monitorizare, control și supraveghere existente și a avizelor științifice relevante pentru stabilirea capturii admisibile de resurse vii în zona sa economică exclusivă (nu a fost făcută o evaluare directă a stocurilor din 2009), Guineea a emis autorizații de pescuit pentru mai mult de 60 de nave de pescuit străine în 2010 și pentru 56 de astfel de nave în iunie 2011. În consecință, decizia autorităților din Guineea de a elibera respectivele autorizații a redus eficacitatea legilor și normelor aplicabile.

(195)

De asemenea, Comisia a analizat informațiile disponibile de la IOTC privind conformitatea Guineei cu normele și obligațiile de raportare ale IOTC. IOTC a caracterizat nivelul general de punere în aplicare a măsurilor de conservare și gestionare ale IOTC din Guineea în 2011, după cum urmează: „lipsă generală de conformitate cu măsurile IOTC și de reacție” și „niciun raport de punere în aplicare și nu au fost prezenți pentru a discuta criteriile de conformitate”. Pentru 2012, IOTC a caracterizat aspectele legate de neconformitate identificate în Guineea după cum urmează: „lipsă generală de conformitate cu măsurile IOTC și de reacție” (56).

(196)

Raportul de conformitate (57) emis de IOTC pentru Guineea în 2011 a subliniat mai multe puncte de neconformitate în ceea ce privește rapoartele anuale, raportarea listei de nave active care vizează tonul și peștele spadă (rezoluția 09/02), monitorizarea navelor domestice și raportarea unei liste a navelor active (rezoluția 09/02), implementarea sistemului VMS, deoarece nu fuseseră raportate informații (rezoluția 06/03), raportarea cu privire la capturi, capturi accidentale și efortul de pescuit (rezoluția 10/02), sistemul regional de observare (deoarece nu au fost furnizate informații privind nivelul de punere în aplicare a acestuia) (rezoluția 10/04), înregistrarea capturii de către navele de pescuit (deoarece nu au fost furnizate informații privind nivelul de punere în aplicare) (rezoluția 10/03), reducerea capturilor accidentale de păsări marine în pescuitul cu paragate, deoarece nu au fost raportate informații (rezoluția 10/06), nivelul de participare în IOTC.

(197)

Raportul de conformitate (58) emis de IOTC pentru Guineea în 2012 a subliniat mai multe puncte de neconformitate în ceea ce privește rapoartele anuale, marcarea navelor, marcarea uneltelor de pescuit și jurnalele de pescuit de la bord, deoarece nu au fost furnizate informații cu privire la aceste aspecte (rezoluția 01/02), comunicarea măsurilor juridice și administrative pentru a pune în aplicare închiderea zonei (rezoluția 10/01), raportarea listei de nave active (rezoluția 10/08), raportarea listei de nave active care vizează tonul și peștele-spadă (rezoluția 09/02), monitorizarea navelor domestice și raportarea unei liste a navelor active (rezoluția 09/02), implementarea sistemului VMS pentru navele de peste 15m lungime (deoarece nu au fost raportate informații) (rezoluția 06/03), cerințele în materie de statistici (rezoluția 10/02), punerea în aplicare a măsurilor de atenuare și a capturilor accidentale de specii care nu fac parte din IOTC, sistemul de observatori regionali (deoarece nu au fost furnizate informații privind nivelul de punere în aplicare) (rezoluția 10/04).

(198)

Faptul că Guineea nu a furnizat ICCAT și IOTC informațiile menționate la considerentele 185-197 indică incapacitatea acestei țări de îndeplinire a obligațiilor ce îi revin în calitate de stat de pavilion stabilite în UNCLOS și UNFSA.

(199)

Deficiențele constatate în cadrul misiunii din mai 2011 și menționate în considerentele 191-194 constituie dovezi suplimentare ale faptului că Guineea nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în calitate de stat de pavilion stabilite în UNFSA.

(200)

Faptul că Guineea nu furnizează informațiile privind măsurile de conservare și gestionare, cotele și limitele de captură, statisticile și rapoartele anuale îi afectează într-adevăr capacitatea acestei țări de a-și îndeplini obligațiile ce îi revin în temeiul articolelor 117 și 118 din UNCLOS, care stipulează obligația statelor de a adopta măsuri pentru resortisanții lor în vederea conservării resurselor vii din marea liberă și de a coopera cu privire la măsurile pentru conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă.

(201)

După cum s-a explicat în prezenta secțiune din decizie, acțiunile Guineei încalcă cerințele de la articolul 18 alineatul (3) din UNFSA.

(202)

Având în vedere incapacitatea sa de a controla navele din marea liberă în conformitate cu normelor organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului, precum și de a asigura respectarea de către navele care arborează pavilionul său a recomandărilor ICCAT, Guineea încalcă articolul 18 alineatul (3) litera (a) din UNFSA care impune statelor ale căror nave pescuiesc în marea liberă să ia măsuri de control pentru a se asigura că aceste nave sunt conforme cu normele ORGP.

(203)

Guineea nu respectă cerințele privind înregistrarea și raportarea în timp util de la articolul 18 alineatul (3) litera (e) din UNFSA, deoarece nu a prezentat ICCAT informații privind rapoartele anuale, sarcina I (caracteristici ale flotei), rapoartele privind acțiunile interne pentru navele cu o lungime mai mare de 20m, tabelele de conformitate și nici informațiile referitoare la măsurile de gestionare pentru tonierele cu paragate de dimensiuni mari.

(204)

În plus, Guineea nu își îndeplinește obligațiile în temeiul articolului 18 alineatul (3), literele (f) și (i) și al articolului 18 alineatul (4) din UNFSA dat fiind că nu raportează IOTC datele referitoare la capturi, datele privind programele naționale de observatori, lista de nave active și datele privind capturile, capturile accidentale și efortul de pescuit.

(205)

Guineea nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 18 alineatul (3) litera (g) din UNFSA, având în vedere informațiile colectate în timpul misiunii din mai 2011 privind capacitățile de monitorizare, control și supraveghere ale autorităților din Guineea, neinformarea IOTC cu privire la implementarea VMS și nepunerea în aplicare a recomandării ICCAT (rezoluția 10/02) privind supravegherea prin VMS a navele care desfășoară activități în zona ICCAT.

(206)

După cum s-a explicat în prezenta secțiune din decizie, acțiunile Guineei încalcă cerințele UNCLOS privind statele costiere.

(207)

În conformitate cu articolul 61 din UNCLOS, statul costier trebuie să determine captura admisibilă de resurse vii din zona sa economică exclusivă. Ținând cont de cele mai bune dovezi științifice, statul costier trebuie să se asigure, prin intermediul unor măsuri de conservare și gestionare adecvate, că menținerea resurselor vii din ZEE nu este amenințată de supraexploatare. În acest sens, absența unei evaluări directe a resurselor halieutice din Guineea începând cu anul 2009, incapacitatea de a implementa normele aplicabile în ceea ce privește comunicarea jurnalelor de pescuit și transbordările pe mare și incapacitatea de a iniția o procedură sau de a lua sancțiuni atunci când se detectează încălcări, nu sunt compatibile cu obligațiile internaționale ale statelor costiere în temeiul UNCLOS.

(208)

Lipsa cooperării internaționale efective în cadrul acțiunilor de punere în aplicare referitoare la măsurile de conservare și gestionare, astfel cum se explică la considerentul 175, demonstrează că Guineea nu respectă cerințele de la articolele 61 și 62 din UNCLOS. Din același motiv, Guineea, în calitate de stat costier, nu a luat în considerare recomandările de la punctul 51 din IPOA INN, care acordă consultanță statelor costiere în punerea în aplicare a măsurilor pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN în ZEE. Printre măsurile pe care statele costiere ar trebui să le ia în considerare se numără monitorizarea, controlul și supravegherea eficiente a activităților de pescuit în ZEE, asigurarea că transbordările pe mare în apele statului costier sunt autorizate de statul costier sau se desfășoară în conformitate cu legislația corespunzătoare privind gestionarea, reglementarea accesului la pescuit în apele sale într-un mod care va contribui la prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN.

(209)

Este necesar să se remarce și faptul că, în pofida recomandărilor la punctele 25, 26 și 27 din IPOA INN, Guineea nu a elaborat un plan de acțiune național de combatere a pescuitului INN.

(210)

În timpul misiunii din luna mai 2011, Comisia a mai constatat și că legislația Guineei prevede posibilitatea de a acorda înmatricularea temporară sub pavilionul Guineei cu posibilitatea reînnoirii respectivei înmatriculări temporare la fiecare 6 luni, pe perioadă nelimitată. În plus, această posibilitate nu este supusă condiției obișnuite de radiere a înregistrării de sub pavilionul anterior și nu implică o reală identificare a beneficiarului efectiv al navei. În fapt, administrația din Guineea păstrează doar înregistrarea identității reprezentantului guineean al navei în Guineea. În această privință, trebuie remarcat și faptul că importanța unor acțiuni eficiente în ceea ce privește beneficiarii efectivi este confirmată de documentele relevante ale FAO și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), documentație care subliniază importanța informațiilor privind beneficiarii efectivi în lupta împotriva activităților ilicite (59) și necesitatea de a avea registre ale navelor de pescuit și ale beneficiarilor efectivi (60). Respectiva practica administrativă, care ar putea încuraja operatorii INN să înregistreze navele INN, nu este în conformitate cu articolul 94 din UNCLOS.

(211)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Guineea, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, că această țară nu a reușit să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la normele internaționale, reglementările și măsurile de conservare și gestionare.

(212)

Se reamintește că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (61), Guineea este considerată o țară cu un grad scăzut de dezvoltare umană (pe locul 178 din 187 de țări). Acest lucru este confirmat, de asemenea, de anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, unde Guineea se află în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate. Ținând seama de clasificarea Guineei, Comisia a analizat dacă informațiile colectate ar putea fi puse în legătură cu constrângerile specifice acesteia ca țară în curs de dezvoltare.

(213)

Trebuie avut în vedere faptul că notificarea Guineei ca stat de pavilion a fost acceptată de către Comisie în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul INN la 1 ianuarie 2010. După cum este stipulat la articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul INN, Guineea a confirmat ulterior că a instituit mecanisme naționale pentru implementarea, controlul și aplicarea legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de către navele sale de pescuit.

(214)

Comisia a informat Guineea cu privire la diferitele deficiențe constatate cu ocazia celor două misiuni întreprinse. Comisia a încercat să obțină cooperarea autorităților din Guineea și progrese în acțiunile corective în ceea ce privește deficiențele detectate. Până în prezent, Guineea nu a reușit să ia măsuri corective concrete și să realizeze evoluții pozitive în ceea ce privește corectarea deficiențelor existente, cu excepția recentei revizuiri a sistemului de sancțiuni (Decretul din 1 martie 2012), care urmărește stabilirea sancțiunilor în conformitate cu cerințele de la articolul 19 din UNFSA.

(215)

În plus, capacitatea administrativă a Guineei a fost recent consolidată prin asistența tehnică și financiară furnizată de Uniune în ultimii ani. Asistența respectivă a vizat acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniune și Republica Guineea, care a fost implementat pentru un an în 2009, și asistența tehnică acordată cu scopul de a combate pescuitul INN în 2012 (62).

(216)

Prin urmare, Comisia a luat în considerare constrângerile legate de dezvoltare din Guineea și a oferit acestei țări o perioadă de timp rezonabilă pentru a pune în aplicare acțiuni în vederea remedierii nerespectării obligațiilor sale în temeiul dreptului internațional, într-un mod coerent, eficient și care nu aduce prejudicii.

(217)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de această țară, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, că statutul de țară în curs de dezvoltare al Guineei poate fi afectat de nivelul său de dezvoltare. Cu toate acestea, ținând cont de natura deficiențelor constatate în Guineea, asistența acordată de Uniune și acțiunile întreprinse pentru a remedia situația, nivelul de dezvoltare al țării respective nu poate pe deplin scuza sau justifica performanța globală a Guineei ca stat de pavilion sau costier cu privire la pescuit și insuficiența acțiunilor sale pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN.

(218)

Notificarea Republicii Panama (Panama) ca stat de pavilion a fost acceptată de Comisie în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul INN începând cu 3 februarie 2010.

(219)

Între 21-25 iunie 2010, Comisia, cu sprijinul EFCA, a efectuat o misiune în Panama în cadrul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN.

(220)

Scopul misiunii a fost să verifice informațiile privind modalitățile statului Panama de implementare, control și aplicare a legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de navele de pescuit ale acestei țări, măsurile adoptate de Panama în vederea îndeplinirii obligațiilor în lupta împotriva pescuitului INN și a cerințelor și punctelor referitoare la punerea în aplicare a regimului Uniunii de certificare a capturii.

(221)

Raportul final al misiunii a fost trimis Republicii Panama la 29 noiembrie 2010.

(222)

Comisia a efectuat o misiune ulterioară în Panama în perioada 13-16 aprilie 2011, pentru evalua stadiul acțiunilor întreprinse în prima misiune.

(223)

Observațiile Republicii Panama cu privire la raportul final al misiunii au fost primite la 10 mai 2011.

(224)

Panama a prezentat observații scrise suplimentare la 15 aprilie 2011, 12 noiembrie 2011 și 5 ianuarie 2012. De asemenea, această țară a oferit răspunsuri în cadrul reuniunilor care au avut loc la Bruxelles la 18 iulie 2011, 21 septembrie 2011, 13 octombrie 2011, 14 octombrie 2011, 23 noiembrie 2011, 6 martie 2012 și 20 iunie 2012.

(225)

Panama este parte contractantă la IATTC și ICCAT și parte necontractantă cooperantă la WCPFC. Panama a ratificat UNCLOS și UNFSA.

(226)

Pentru a evalua conformitatea Republicii Panama cu obligațiile internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial, prevăzute în acordurile internaționale menționate în considerentul 225 și stabilite de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) menționate în considerentele 225 și 227, Comisia a căutat și a analizat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în sensul unui astfel de exercițiu.

(227)

Comisia a utilizat informațiile obținute din datele disponibile publicate de ICCAT, CCAMLR, WCPFC, NEAFC, NAFO și SEAFO fie sub formă de rapoarte de conformitate, fie sub formă de liste ale navelor de pescuit INN, precum și informațiile aflate la dispoziția publicului extrase din raportul NMFS.

(228)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Republicii Panama în calitatea acesteia de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial. În sensul prezentei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(229)

Comisia a stabilit, pe baza informațiilor extrase din listele de nave de pescuit INN ale ORGP (63), că există mai multe nave de pescuit INN sub pavilionul Panama care se află pe listele INN în cauză (64). Navele respective sunt: Alboran II (nume anterior: White Enterprise), Challenge (nume anterioare: Mila/Perseverance), Eros Dos (nume anterior: Furabolos), Heavy Sea (nume anterioare: Duero/Keta), Iannis 1, Red (nume anterior: Kabou), Senta (nume anterior: Shin Takara Maru) și Yucatan Basin (nume anterioare: Enxembre/Fonte Nova).

(230)

Comisia a stabilit, pe baza informațiilor extrase din listele de nave de pescuit INN ale ORGP (65), că un anumit număr de nave INN din listele INN relevante au arborat pavilionul Panama după includerea lor în aceste liste (66). Navele respective sunt: Lila No 10, Melilla No 101, Melilla No 103, No. 101 Gloria (nume anterior: Golden Lake), Sima Qian Baru 22 (nume anterioare: Corvus/Galaxy), Tching Ye No. 6, Xiong Nu Baru 33 (nume anterioare: Draco-1, Liberty).

(231)

Astfel, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 18 alineatele (1) și (2) din UNFSA, statul de pavilion este responsabil pentru navele sale care desfășoară activități în marea liberă. Comisia consideră că existența unor nave de pescuit INN care arborează sau care au arborat pavilionul Panama după includerea lor în listele de pescuit INN ale ORGP este o indicație clară a faptului că Panama nu a reușit să-și exercite responsabilitățile ce îi revin în calitate de stat de pavilion în temeiul dreptului internațional. Într-adevăr, prin deținerea numărului de nave INN menționat mai sus, Panama nu a reușit să își exercite în mod eficient responsabilitățile, să se conformeze măsurilor de conservare și gestionare ale ORGP și să se asigure că aceste nave nu sunt implicate în nicio activitate care compromite eficacitatea acestor măsuri.

(232)

În plus, o navă transportoare sub pavilion panamez a fost inspectată într-un stat membru în martie 2011. Inspecția respectivă a revelat informații care indică o presupusă desfășurare a activităților de pescuit INN și a activităților conexe. Nava respectivă nu funcționa cu o licență de pescuit valabilă emisă de Panama pentru transport, transbordare și asistență pentru activitățile de pescuit. Nava a efectuat transbordări neautorizate în apele din ZEE a Republicii Guineea Bissau (Guineea-Bissau) și a primit pești capturați de nave în apele pentru care Republica Liberia (Liberia) a impus măsuri specifice de conservare și gestionare, ceea ce a însemnat o încălcare a măsurilor respective. Beneficiarul efectiv al navelor de pescuit care au funcționat în condiții ilegale în apele Liberiei și al navei transportoare care a colectat produsele pescărești aferente era aceeași persoană juridică. La 21 martie 2011, autoritățile din Panama au fost informate de către autoritățile competente din statele membre cu privire la activitățile de transport de produse pescărești și au răspuns la 15 aprilie 2011 că nu au furnizat o licență de pescuit valabilă pentru transporturi, transbordare și asistență pentru activitățile de pescuit și că nu aveau cunoștință de faptul că s-au emis autorizații de transbordare de către Guineea-Bissau, Guineea sau Liberia pentru respectiva navă transportoare. În ciuda respectivei comunicări, nava în cauză și-a continuat activitățile obișnuite din Africa de Vest în 2011, fără a exista vreun raport care să indice că Panama a luat măsuri în această privință.

(233)

În conformitate cu articolul 19 alineatele (1) și (2) din UNFSA, statul de pavilion trebuie să asigure respectarea normele de conservare și gestionare ORGP de către navele care arborează pavilionul său. Statelor de pavilion li se solicită, de asemenea, să efectueze cu promptitudine investigații și să demareze proceduri judiciare. Statul de pavilion trebuie, de asemenea, să se asigure că sunt aplicate sancțiuni adecvate, să descurajeze repetarea încălcărilor și să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale. În această privință, se observă că existența navelor INN care arborează pavilionul Panama în listele de pescuit INN ale ORGP subliniază incapacitatea acestei țări de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatele (1) și (2) din UNFSA.

(234)

Faptul că Panama nu și-a îndeplinit obligațiile de respectare și aplicare în temeiul articolului 19 din UNFSA este, de asemenea, confirmat de informațiile colectate în timpul misiunii din iunie 2010. Misiunea a constatat că autoritățile din Panama nu au fost abilitate să efectueze investigații administrative în scopul de a colecta probe esențiale de la persoane juridice sau fizice, recuperarea efectivă a amenzilor impuse nu a părut să fie eficientă, iar în cazul operatorilor sau beneficiarilor efectivi care nu au sediul în Panama dar au funcționat sub forma juridică a societăților offshore, aplicarea deciziilor de sancțiuni nu a fost asigurată în mod corect, întrucât nu existau mecanismele adecvate de cooperare între Panama și țările terțe relevante. În această privință, trebuie remarcat și faptul că importanța unor acțiuni eficiente în ceea ce privește beneficiarii efectivi este confirmată de documentele relevante ale FAO și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), documentație care subliniază importanța informațiilor privind beneficiarii efectivi în lupta împotriva activităților ilicite (67) și necesitatea de a avea registre ale navelor de pescuit și ale beneficiarilor efectivi (68).

(235)

În plus, în conformitate cu articolul 20 din UNFSA, statele trebuie să coopereze în mod direct sau prin intermediul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului pentru a asigura respectarea și aplicarea măsurilor de conservare și gestionare a pescuitului. Un set de cerințe specifice prevăzute în articolul respectiv stabilesc obligațiile statelor de a investiga, de a coopera și de a sancționa activitățile de pescuit INN. De asemenea, se prevede că pentru navele despre care s-a raportat că desfășoară activități care subminează eficiența măsurilor de conservare și gestionare ale unei organizații regionale de gestionare a pescuitului, statele membre pot recurge la procedurile ORGP pentru a împiedica aceste nave să își desfășoare activitățile până în momentul în care se iau măsuri corespunzătoare de către statul de pavilion. În acest sens, se remarcă faptul că existența unui număr de nave de pescuit INN care arborează sau care au arborat pavilionul Panama după includerea lor în listele de pescuit INN ale ORGP si care încă desfășoară activități de pescuit demonstrează incapacitatea Panama de a-și îndeplini obligațiile în temeiul dreptului internațional în materie de cooperare internațională cu privire la aplicare.

(236)

Se reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 118 din UNCLOS, statele trebuie să coopereze în ceea ce privește conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă. În acest sens, existența unui număr de nave de pescuit INN care arborează sau care au arborat pavilionul Panama după includerea lor în listele de pescuit INN ale ORGP si care încă desfășoară activități de pescuit demonstrează incapacitatea Republicii Panama de a-și îndeplini obligațiile în calitate de stat de pavilion. Într-adevăr, navele de pescuit recunoscute ca fiind implicate în pescuitul INN subminează conservarea și gestionarea resurselor vii.

(237)

Nerespectarea de către Panama a cerinței privind navele INN sub pavilionul panamez aflate pe listele ORGP încalcă și articolul 217 din UNCLOS, care impune statelor de pavilion să adopte anumite măsuri de punere în aplicare pentru a asigura conformitatea cu normele internaționale, să investigheze presupusele încălcări ale legislației și să aplice sancțiuni adecvate pentru orice încălcare.

(238)

Existența unui număr de nave de pescuit INN care arborează sau care au arborat pavilionul Panama după includerea lor în listele de pescuit INN ale ORGP si care încă desfășoară activități de pescuit demonstrează incapacitatea Panama de a se conforma recomandărilor din IPOA INN. Punctul 34 din IPOA INN recomandă ca statele să se asigure că navele de pescuit autorizate să arboreze pavilionul lor nu se angajează în pescuitul INN sau nu sprijină acest tip de pescuit.

(239)

În plus, trebuie menționat că Panama a fost identificată în cadrul raportului NMFS ca țară având nave implicate în activități de pescuit INN. Conform raportului NMFS, mai multe nave sub pavilion panamez au fost angajate în activități de pescuit care au încălcat măsurile de conservare și gestionare ale IATTC (69). În plus, raportul NMFS a scos în evidență informații suplimentare privind activitățile de pescuit ilegal care încalcă normele IATTC, precum și reperări ale navelor sub pavilion panamez din lista de nave INN a CCAMLR care desfășoară activități în zona Convenției CCAMLR (70). Aceste informații confirmă faptele constatate cu privire la nerespectarea de către Panama a obligațiilor care îi revin în calitate de stat de pavilion în ceea ce privește pescuitul INN.

(240)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul INN, că Panama nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion în ceea ce privește navele implicate în pescuitul INN și pescuitul INN desfășurat sau sprijinit de navele de pescuit care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi și nu a luat suficiente măsuri pentru a contracara pescuitul INN identificat și recurent efectuat de către navele care au arborat pavilionul său.

(241)

În ceea ce privește cooperarea eficientă a Republicii Panama cu Comisia în cadrul anchetelor cu privire la pescuitul INN și activitățile conexe, se constată faptul că dovezile colectate de Comisie arată că Panama nu a reușit să își îndeplinească obligațiile în calitate de stat de pavilion, astfel cum au fost stabilite în temeiul dreptului internațional.

(242)

În ceea ce privește aspectul explicat în considerentul 231, se menționează că, la data de 28 octombrie 2011, Comisia a comunicat Republicii Panama o cerere oficială privind o anchetă în temeiul articolului 26 din Regulamentul INN. Panama a răspuns la 21 noiembrie 2011 că va investiga problema prin notificarea proprietarului navei în cauză și acordarea unui termen de 20 de zile în care acesta poate răspunde. La 16 decembrie 2011, Comisia a trimis o scrisoare de atenționare în legătură cu cererea sa. Autoritățile din Panama au răspuns la 11 ianuarie 2012, trimițând doar o copie a scrisorii din 21 noiembrie 2011. Autorităților din Panama li s-a oferit o perioadă suplimentară de șase săptămâni pentru trimiterea unui răspuns. În absența oricăror măsuri imediate sau a unui răspuns din partea autorităților din Panama, la data de 2 martie 2012 Comisia a inițiat procedura prevăzută la articolul 27 din Regulamentul INN față de operatorul în cauză. La 2 mai 2012, adică la cinci luni după notificarea inițială din partea Comisiei, autoritățile din Panama au informat Comisia că au impus o amendă care acoperă doar o parte dintre infracțiunile comise, deoarece sancționează doar faptul că operatorul nu a deținut licența corespunzătoare pentru efectuarea de transporturi și transbordări de produse pescărești pe mare. Cu toate acestea, respectiva sancțiune nu acoperă faptul că pe mare au fost colectate produse pescărești capturate ilegal în Liberia, ceea ce a încălcat un moratoriu în vigoare privind activitățile de pescuit industrial. Având în vedere că nava care a furnizat produsele și nava transportoare aveau ca proprietar aceeași persoană juridică, niciun eventual argument bona fide care să explice comportamentul operatorului economic nu ar putea fi susținut cu fapte concrete. Procedura în temeiul articolului 27 este în curs, însă datele indică faptul că Panama nu a reușit să prezinte, într-o perioadă de timp mai mult decât rezonabilă, o reacție promptă la solicitările Comisiei de a investiga, monitoriza sau reacționa la pescuitul INN și activitățile conexe. În plus, răspunsurile furnizate nu acoperă toate activitățile de pescuit INN constatate.

(243)

Acționând în modul descris mai sus, există indicii conform cărora Panama nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 94 alineatul (2) litera (b) din UNCLOS, care prevede că un stat de pavilion își asumă jurisdicția în conformitate cu legislația internă asupra fiecărei nave care arborează pavilionul său și asupra căpitanului, ofițerilor și echipajului navei respective. Într-adevăr, situația descrisă în considerentul 242 demonstrează că Panama nu este în măsură să cunoască natura activităților desfășurate de către navele care arborează pavilionul său. În acest caz, autoritățile din Panama nu erau la curent cu faptul că nava în cauză a fost implicată, timp de mai mulți ani, în transbordarea și transportul produselor pescărești, care sunt activități care fac obiectul licențelor și reglementărilor specifice.

(244)

În cazul explicat în considerentul 242, există indicii conform cărora Panama nu respectă recomandările de la punctul 18 din IPOA INN, care stipulează că, în lumina dispozițiilor UNCLOS, fiecare stat trebuie să ia măsuri sau să coopereze pentru a se asigura că resortisanții care intră sub jurisdicția lor nu sprijină sau nu se angajează în activități de pescuit INN. În plus, Panama nu a reușit să demonstreze că întreține relații de cooperare și că își coordonează activitățile cu alte state în ceea ce privește prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN, în modul indicat la punctul 28 din IPOA INN. Panama nu a luat în considerare recomandările de la punctul 48 din IPOA INN, care solicită statelor de pavilion să se asigure că navele transportoare și navele auxiliare nu sprijină sau nu se angajează în pescuitul INN, și nici pe cele de la punctul 49 din IPOA INN care, inter alia, îndeamnă statele de pavilion să se asigure că navele transportoare și navele auxiliare în operațiuni de transbordare pe mare dețin o autorizație prealabilă de transbordare emisă de statul de pavilion.

(245)

Comisia a analizat dacă Panama a luat măsuri eficiente de aplicare cu privire la operatorii responsabili pentru pescuitul INN și dacă s-au aplicat sancțiuni suficient de severe pentru a priva contravenienții de beneficiile economice rezultate din pescuitul INN. Trebuie remarcat faptul că dovezile disponibile confirmă faptul că Panama nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la măsurile eficace de aplicare. În această privință, se reamintește că există mai multe nave implicate în pescuitul INN care sunt în prezent sub pavilionul Panama sau au arborat pavilionul Panama după includerea lor în listele de pescuit INN ale ORGP. Existența unor astfel de nave INN subliniază incapacitatea Republicii Panama de a-și onora responsabilitățile față de navele care operează în marea liberă, astfel cum este prevăzut la articolul 18 alineatele (1) și (2) din UNFSA.

(246)

În plus, situația expusă în considerentul de mai sus este, de asemenea, un indiciu clar că Panama nu îndeplinește cerințele de la articolul 19 alineatul (1) din UNFSA care stabilește norme pentru statele de pavilion în materie de respectare și aplicare. Nici rezultatele obținute de Panama în acest domeniu nu sunt în conformitate cu dispozițiile articolului 19 alineatul (2) din UNFSA, care prevede, inter alia, că sancțiunile trebuie să fie suficient de stricte și că ele trebuie să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale. În plus, nici acțiunile întreprinse de Panama cu privire la măsurile eficace de aplicare nu sunt în conformitate cu recomandările de la punctul 21 din IPOA INN conform cărora statele ar trebui să se asigure că sancțiunile pentru navele care desfășoară activități de pescuit INN și, în măsura posibilului, pentru cetățenii aflați în jurisdicția lor, sunt suficient de severe pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN și pentru a-i priva pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din acest tip de pescuit.

(247)

Cu privire la istoricul, natura, împrejurările și gravitatea asociate formelor de activități de pescuit INN examinate, Comisia a luat în considerare activitățile de pescuit INN recurente și repetitive până în 2012 ale navelor sub pavilionul Panama.

(248)

În ceea ce privește capacitatea existentă a autorităților din Panama, trebuie menționat faptul că, în conformitate cu indicele de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (71), Panama este considerată o țară cu un grad înalt de dezvoltare umană (pe locul 58 din 187 de țări). Acest lucru este confirmat, de asemenea, de anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, unde Panama se află în categoria de țări cu venit mediu superior. Ținând seama de poziția sa, nu se consideră necesar să se analizeze capacitatea existentă a autorităților competente din Panama. Acest lucru se datorează faptului că nivelul de dezvoltare din Panama, astfel cum s-a demonstrat în acest considerent, nu poate fi considerat un factor care subminează capacitatea autorităților competente de a coopera cu alte țări și de a pune în practică acțiunile de aplicare.

(249)

Pe baza informațiilor obținute în urma misiunii din iunie 2010, nu se poate considera că autorităților din Panama le lipsesc resursele financiare, ci, mai degrabă, mediul legislativ și administrativ și împuternicirea necesară pentru a-și îndeplini atribuțiile.

(250)

În afară de aceasta, trebuie subliniat faptul că, în conformitate cu recomandările de la punctele 85 și 86 din IPOA INN privind cerințele speciale ale țărilor în curs de dezvoltare, Uniunea a finanțat deja un program de asistență tehnică specifică în ceea ce privește lupta împotriva pescuitului INN (72). Panama a beneficiat de acest program.

(251)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Panama, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (5) din Regulamentul INN, că această țară nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale, în calitate de stat de pavilion, în ceea ce privește eforturile de cooperare și de aplicare.

(252)

Panama a ratificat UNCLOS și UNFSA. În plus, Panama este parte contractantă la IATTC și ICCAT și parte cooperantă necontractantă la WCPFC.

(253)

Comisia a analizat toate informațiile considerate relevante cu privire la statutul Republicii Panama ca parte contractantă la IATTC și ICCAT și ca parte necontractantă cooperantă la WCPFC.

(254)

Comisia a analizat, de asemenea, toate informațiile considerate relevante cu privire la acordul Republicii Panama de a aplica măsurile de conservare și gestionare adoptate de ICCAT, IATTC și WCPFC.

(255)

Se reamintește că ICCAT a emis o scrisoare de identificare pentru Panama în ceea ce privește raportarea deficiențelor în 2010 (73). Într-adevăr, în scrisoarea de identificare respectivă, Panama a fost identificată deoarece nu și-a respectat obligația de a comunica date statistice, prevăzută în recomandarea 05-09 a ICCAT. În aceeași scrisoare, ICCAT a subliniat faptul că Panama nu a comunicat toate datele și informațiile necesare, cum ar fi raportul anual, datele privind sarcina I (statisticile referitoare la datele privind flota) au fost trimise cu întârziere, datele referitoare la sarcina II (date privind dimensiunile capturilor) au fost trimise cu întârziere sau nu au fost trimise deloc, tabelele de conformitate nu au fost transmise, iar informațiile referitoare la standardele de gestionare a tonierelor cu paragate de dimensiuni mari nu au fost prezentate Secretariatului ICCAT. Cerințele relevante sunt prevăzute în setul de rezoluții și recomandări ICCAT enumerate la considerentele 258 și 260. De asemenea, trebuie remarcat faptul că Panama a fost identificată de către ICCAT în 2009, identificare care a fost menținută în 2010 și 2011.

(256)

De asemenea, Comisia a analizat informațiile disponibile prezentate de ICCAT cu privire la nivelul de conformitate al Republicii Panama cu normele de conservare și gestionare și obligațiile de raportare ale ICCAT. În acest scop, Comisia a utilizat tabelele de sinteză privind conformitatea ale ICCAT pentru 2010 (ICCAT 2010 Compliance Summary Tables) (74) și tabelele de sinteză privind conformitatea ale ICCAT pentru 2011 (ICCAT 2011 Compliance Summary Tables) (75).

(257)

În ceea ce privește anul 2010, Panama nu a prezentat: rapoartele și statisticile anuale, informațiile referitoare la măsurile de conservare și gestionare și nici informațiile privind contingentele și limitele de captură.

(258)

Concret, în conformitate cu informațiile disponibile, Panama nu a comunicat ICCAT în 2010 informații privind: rapoartele anuale (științifice) (prevăzute de Convenția ICCAT, rezoluția 01-06 și referința 04-17), rapoartele anuale (Comisia ICCAT) (prevăzute de Convenția ICCAT, rezoluția 01-06 și referința 04-17), comunicarea măsurilor comerciale privind importurile și a datelor legate de debarcări (prevăzută de recomandarea 06-13), declarațiile de transbordare (pe mare) (prevăzute de recomandarea 06-11), rapoartele de transbordare (prevăzute de recomandarea 06-11), datele privind cazurile de neconformitate (prevăzute de recomandarea 08-09), rapoartele privind măsurile interne legate de navele cu o lungime de 20m (prevăzute de recomandarea 02-22/09-08), lista anuală a navelor care pescuiesc ton alb (prevăzută de recomandarea 98-08), lista navelor de transbordare – informații furnizate doar pentru navele destinatare (prevăzute de recomandarea 06-11), lista navelor SWO (pește spadă) din Marea Mediterană (prevăzută de recomandarea 09-04/09-08), standardul de gestionare a tonierelor cu paragate de dimensiuni mari (LSTLV) (prevăzută de recomandarea 01-20), datele privind navlosirea navelor (prevăzute de recomandarea 02-21), datele privind navele care practică pescuitul INN (prevăzute de recomandarea 09-10), rapoartele privind pescuitul presupus a fi INN (prevăzute de recomandarea 09-10), reperările de nave (prevăzute de rezoluția 94-09), rapoartele de inspecție în port (prevăzute de recomandarea 97-10), datele provenite din programele de documentație statistică ale ICCTA (prevăzute de recomandările 01-21 și 01-22), ștampilele și semnăturile de validare pentru documentele privind capturile de ton roșu (CTR) (prevăzute de recomandarea 08-12/09-11), punctele de contact CTR (prevăzute de recomandarea 08-12/09-11), legislația CTR (prevăzută de recomandarea 08-12/09-11), raportul sintetizat privind marcajul CTR (prevăzut de recomandarea 08-12/09-11), documentele privind capturile de ton roșu (prevăzute de recomandarea 08-12/09-11), raportul anual CTR (prevăzut de recomandarea 08-12/09-11), respectarea închiderii sezoniere pentru Med. SWO (pește sabie mediteranean) (prevăzută de recomandarea 09-04), procedura internă privind respectarea zonelor/perioadelor închise din Golful Guineei (prevăzută de recomandarea 09-04).

(259)

În ceea ce privește anul 2011, Panama nu a prezentat: informațiile parțiale cu privire la rapoartele și statisticile anuale, informațiile referitoare la măsurile de conservare și gestionare și informațiile privind contingentele și limitele de captură.

(260)

În mod concret, în conformitate cu informațiile disponibile, Panama nu a prezentat informații cu privire la: rapoartele anuale (științifice) (prevăzute de Convenția ICCAT, rezoluția 01-06 și referința 04-17), rapoartele anuale (Comisiei ICCAT) (prevăzute de Convenția ICCAT, rezoluția 01-06 și referința 04-17), tabelele de conformitate (recomandarea 98-14), rapoartele de acțiuni interne privind navele cu o lungime de 20m (recomandarea 09-08), standardele de gestionare a tonierelor cu paragate de dimensiuni mari (LSTLV) (prevăzute de recomandarea 01-20), standardul de gestionare (rezoluția 01-20), datele din programele naționale de observare (recomandarea 10-04).

(261)

În plus, o serie de elemente au fost constatate în cursul misiunii efectuate de Comisie în Panama în mai 2010. Cu privire la capacitățile operaționale ale VMS, s-a arătat că, în cazuri concrete, pozițiile VMS ale navelor care desfășoară activități în zona ICCAT nu au fost disponibile pentru autoritățile din Panama. Pentru alte nave, pozițiile sunt disponibile numai prin intermediul unui sistem de acces prin internet, în cazul în care datele nu au fost disponibile printr-o aplicație de cartografiere vizuală și au putut fi obținute doar pentru cele două luni care preced momentul în care s-a controlat poziția navei. În ceea ce privește programele de inspecție, s-a constatat de asemenea că nu există sisteme de control pentru navele care navighează în marea liberă, nici modele, orientări sau metodologie elaborate pentru sprijinirea activităților de inspecție și niciun mijloc operațional, aerian sau pe apă, de a efectua inspecțiile. Cu privire la debarcări, s-a arătat că nu există niciun mijloc de asigurare a supravegherii debarcării în diferitele porturi din afara ZEE a Republicii Panama. În ceea ce privește monitorizarea, controlul și supravegherea, au fost identificate mai multe deficiențe. În urma mai multor teste realizate pe cazuri concrete, s-a constatat că anumite date nu erau disponibile pentru navele care desfășoară activități în zona ICCAT. În cele din urmă, în ceea ce privește reglementarea transbordărilor, informațiile disponibile prezentate de Panama sugerează că această țară a eliminat din registrul său cinci nave de pescuit auxiliare din Marea Mediterană, din cauza deficiențelor în ceea ce privește capacitatea acestora de a reglementa transbordările.

(262)

Cu privire la WCPFC, datele disponibile (76) arată că Panama nu a reușit să furnizeze informații, astfel cum este prevăzut de normele WCPFC. Într-adevăr, Republicii Panama i s-a solicitat să furnizeze informații suplimentare privind navele INN, în conformitate cu punctul 3 litera (c) din măsura de conservare și gestionare 2009-11 a WCPFC, precum și rapoartele privind partea I și partea II pentru 2011.

(263)

Cu privire la IATTC, informațiile disponibile prin intermediul raportului NMFS, astfel cum se explică la considerentul 239, și al IATTC (77) indică încălcări ale măsurilor de conservare și gestionare de către navele sub pavilion panamez.

(264)

Faptul că Panama nu a reușit să furnizeze ICCAT informațiile menționate la considerentele 258-260 indică incapacitatea acestei țări de a îndeplini obligațiile ce îi revin în calitate de stat de pavilion stabilite în UNCLOS și UNFSA.

(265)

Deficiențele constatate în cadrul misiunii din mai 2010 și menționate în considerentul 261 constituie dovezi suplimentare ale faptului că Panama nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în UNFSA în calitate de stat de pavilion.

(266)

Faptul că Panama nu furnizează informațiile privind măsurile de conservare și gestionare, cotele și limitele de captură, statisticile și rapoartele anuale afectează într-adevăr capacitatea acestei țări de a-și îndeplini obligațiile ce îi revin în temeiul articolelor 117 și 118 din UNCLOS, care stipulează obligațiile statelor de a adopta măsuri interne pentru resortisanții lor, în vederea conservării resurselor vii din marea liberă și de a coopera cu privire la măsurile pentru conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă.

(267)

După cum s-a explicat în prezenta secțiune a deciziei, acțiunile Republicii Panama încalcă cerințele de la articolul 18 alineatul (3) din UNFSA.

(268)

Din cauza incapacității sale de a controla navele din marea liberă în conformitate cu normele ORGP, Panama încalcă articolul 18 alineatul (3) litera (a) din UNFSA, care solicită statelor ale căror nave pescuiesc în marea liberă să ia măsuri de control pentru a se asigura că aceste nave sunt conforme cu normele ORGP.

(269)

Panama nu respectă cerințele privind înregistrarea și raportarea în timp util de la articolul 18 alineatul (3) litera (e) din UNFSA, deoarece nu a prezentat ICCAT informații privind rapoartele anuale, sarcina I (caracteristici ale flotei), rapoartele privind acțiunile interne pentru navele cu o lungime mai mare de 20m, tabelele de conformitate și informațiile referitoare la măsurile de gestionare pentru tonierele cu paragate de dimensiuni mari.

(270)

În plus, Panama nu își îndeplinește obligațiile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (f) din UNFSA, dat fiind că nu a raportat ICCAT datele referitoare la capturi, datele privind programele naționale de observatori și informațiile privind aspectele legate de transbordare și deoarece nu dispune de sisteme de control, de mijloace pentru asigurarea supravegherii debarcărilor în porturile străine sau de statistici privind importurile și datele referitoare la debarcări.

(271)

Având în vedere informațiile colectate în timpul misiunii din iunie 2010 privind capacitățile de monitorizare, control și supraveghere ale autorităților din Panama, această țară nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 18 alineatul (3) litera (g) din UNFSA.

(272)

Panama nu își îndeplinește obligațiile, în conformitate cu articolul 23 din UNFSA, dat fiind că nu a furnizat ICCAT raportul de inspecție în port pentru 2010.

(273)

În plus, după cum s-a explicat în considerentele 262 și 263, informațiile provenind din IATTC și WCPFC arată că Panama nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în conformitate cu articolul 117 din UNCLOS și articolul 18 al UNFSA cu privire la măsurile de gestionare și conservare.

(274)

În plus, pe parcursul misiunii din iunie 2010 s-a constatat că Registrul navelor din Panama nu garantează că navele care arborează pavilionul Panama au o legătură reală cu această țară. Lipsa unei astfel de legături reale între respectivul stat și navele care sunt înregistrate în registrul său încalcă condițiile stabilite pentru naționalitatea navelor la articolul 91 din UNCLOS. Această concluzie este confirmată și de ITF, care consideră Panama un pavilion de complezență (78).

(275)

În sfârșit, este important de remarcat că, în pofida recomandărilor de la punctele 25, 26 și 27 din IPOA INN, Panama nu a elaborat un plan de acțiune național de combatere a pescuitului INN.

(276)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, că Panama nu a reușit să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la normele internaționale, reglementările și măsurile de conservare și gestionare.

(277)

Se reamintește că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (79), Panama este considerată o țară cu un grad înalt dezvoltare umană (pe locul 58 din 187 de țări). Se reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, Panama este inclusă în categoria de țări cu venit mediu superior.

(278)

Ținând cont de această clasificare, Panama nu poate fi considerată o țară ale cărei constrângeri specifice derivă direct din nivelul său de dezvoltare. Nu au putut fi găsite probe coroborante pentru a sugera că incapacitatea Republicii Panama de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional este rezultatul lipsei de dezvoltare. În același mod, nu există probe concrete pentru a asigura corelarea deficiențelor constatate în ceea ce privește monitorizarea, controlul și supravegherea activităților de pescuit cu lipsa capacităților și a infrastructurii.

(279)

De asemenea, se cuvine să se observe că Uniunea a finanțat deja o acțiune de asistență tehnică specifică pentru Panama cu privire la lupta împotriva pescuitului INN (80). Nu există dovezi conform cărora Panama ar fi luat în considerare avizele furnizate pentru a remedia deficiențele în cauză sau că ar fi solicitat un alt tip de acțiune din partea Uniunii pentru a-și consolida capacitățile.

(280)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, că stadiul de dezvoltare și performanța generală ale Republicii Panama în ceea ce privește activitățile de pescuit nu sunt afectate de nivelul său de dezvoltare.

(281)

Notificarea Republicii Democratice Socialiste Sri Lanka (Sri Lanka) ca stat de pavilion a fost acceptată de către Comisie în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul INN la 1 ianuarie 2010.

(282)

În perioada 29 noiembrie-3 decembrie 2010, cu sprijinul EFCA, Comisia a efectuat o misiune în Sri Lanka în cadrul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN.

(283)

Misiunea a urmărit să verifice informațiile privind modalitățile Republicii Sri Lanka de implementare, control și aplicare a legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de către navele sale de pescuit, măsurile adoptate de această țară în vederea îndeplinirii obligațiilor în lupta împotriva pescuitului INN și a cerințelor și punctelor referitoare la punerea în aplicare a regimului Uniunii de certificare a capturii.

(284)

Raportul final al misiunii a fost trimis Republicii Sri Lanka la 3 februarie 2011. Deoarece Sri Lanka nu a informat Comisia cu privire la schimbarea directorului general al Departamentului pentru pescuit și resurse acvatice, raportul nu a ajuns la destinatar și, în consecință, a fost retrimis la 7 aprilie 2011.

(285)

Observațiile emise de Sri Lanka cu privire la raportul final al misiunii au fost primite la 12 mai 2011.

(286)

Comisia a mai efectuat o misiune în Sri Lanka în perioada 5-7 octombrie 2011 pentru a evalua stadiul acțiunilor întreprinse de această țară în urma primei misiuni.

(287)

Sri Lanka a prezentat observații scrise suplimentare la 15 noiembrie 2011.

(288)

Sri Lanka este membră a IOTC. Sri Lanka a ratificat UNCLOS și UNFSA și a aderat la Acordul FAO privind măsurile legate de statul portuar.

(289)

Pentru a evalua conformitatea Sri Lanka cu obligațiile internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, state portuar, stat costier sau comercial enunțate în acordurile internaționale menționate în considerentul 288 și stabilite de IOTC, Comisia a căutat și a analizat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în sensul unui astfel de exercițiu.

(290)

Comisia a utilizat informațiile provenind din datele disponibile publicate de către IOTC, precum și din misiunile efectuate de Comisie în Sri Lanka.

(291)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Republicii Sri Lanka în calitatea acesteia de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial. În sensul prezentei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(292)

În timpul misiunilor sale, precum și prin intermediul informațiilor obținute datorită IOTC, s-a arătat că Sri Lanka nu are o legislație care prevede autorizarea pescuitului în marea liberă (81). Aceasta implică faptul că toate cele 3 307 nave înscrise de Sri Lanka în registrul IOTC al navelor autorizate pescuiesc ilegal atunci când desfășoară activități de pescuit în zona convenției IOTC în afara ZEE a Republicii Sri Lanka. În această privință, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (b) punctul (ii) din UNFSA, un stat de pavilion trebuie să ia măsuri pentru a interzice pescuitul în marea liberă de către navele sale care nu dețin autorizația corespunzătoare sau care nu sunt autorizate să pescuiască. Faptul că Sri Lanka a înscris peste 3 000 de nave în registrul IOTC al navelor autorizate, fără a avea o legislație pentru a emite respectivelor nave o autorizație legală, demonstrează în mod clar că Sri Lanka nu acționează în conformitate cu responsabilitățile care îi revin în calitate de stat de pavilion.

(293)

În plus, Comisia a stabilit, pe baza informațiilor obținute datorită IOTC (82), că unele nave sub pavilionul Sri Lanka au fost capturate și sancționate de anumite state costiere pentru că pescuiau ilegal în zona convenției IOTC. Aceste nave de pescuit sunt Lek Sauro, Madu Kumari 2, Anuska Putha 1, Sudeesa Marine 5, Rashmi, Chmale, Shehani Duwa, Dory II, Randika Putah 1 și Vissopa Matha în 2010, Sudharma, Speed Bird 7, Pradeepa 2, Kasun Putha 1, Win Marine 1, Speed Bird 3, Muthu Kumari și Little Moonshine în 2011 și Helga Siril în 2012.

(294)

Astfel, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 18 alineatele (1) și (2) din UNFSA, statul de pavilion este responsabil pentru navele sale care desfășoară activități în marea liberă. Comisia consideră că prezența continuă a navelor care arborează pavilionul Sri Lanka în timp ce pescuiesc ilegal în zona convenției este un indiciu clar al faptului că Sri Lanka nu a reușit să își asume responsabilitățile de stat de pavilion ce îi revin în temeiul dreptului internațional. Într-adevăr, prin deținerea numărului menționat mai sus de nave care pescuiesc fără autorizație și, deci, ilegal, Sri Lanka nu a reușit să își exercite în mod eficient responsabilitățile, să se conformeze măsurilor de conservare și gestionare ale ORGP și să se asigure că aceste nave nu sunt implicate în vreo activitate care poate compromite eficacitatea acestor măsuri.

(295)

În conformitate cu articolul 19 alineatele (1) și (2) din UNFSA, statul de pavilion trebuie să asigure respectarea normelor de conservare și gestionare ORGP de către navele care arborează pavilionul său. Statelor de pavilion li se solicită, de asemenea, să efectueze cu promptitudine investigații și să demareze proceduri judiciare. Statul de pavilion trebuie, de asemenea, să se asigure că sunt aplicate sancțiuni adecvate, să descurajeze repetarea încălcărilor și să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale. În acest sens, este demn de remarcat că nu există legislație în Sri Lanka care să prevadă acordarea licențelor de pescuit pentru navele sub pavilion Sri Lanka pentru ca acestea să poată desfășura activități în afara ZEE a Republicii Sri Lanka. Faptul că Sri Lanka a înscris peste 3 000 de nave de pescuit în registrul IOTC al navelor autorizate demonstrează în mod clar că Sri Lanka permite navelor sale să pescuiască în marea liberă, ceea ce constituie o încălcare a normelor IOTC, deoarece Sri Lanka nu are o legislație care să prevadă acordarea de licențe pentru activitățile de pescuit în marea liberă. În mod evident, acest lucru subliniază incapacitatea acestei țări de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatele (1) și (2) din UNFSA.

(296)

În plus, în conformitate cu articolul 20 din UNFSA, statele trebuie să coopereze în mod direct sau prin intermediul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului pentru a asigura respectarea și aplicarea măsurilor de conservare și gestionare a pescuitului. Un set de cerințe specifice prevăzute în articolul respectiv stabilesc obligațiile statelor de a investiga, de a coopera unele cu altele și de a sancționa activitățile de pescuit INN. În acest context, trebuie reamintit faptul că Sri Lanka a avut 13 nave incluse în proiectul de listă a navelor INN pentru reuniunea anuală a IOTC care a avut loc în martie 2011 (83). În ciuda lipsei de consens, IOTC a convenit să nu includă navele respective în listă. Cu toate acestea, IOTC a solicitat Republicii Sri Lanka să prezinte un raport lunar cu privire la locul în care se află aceste nave, precum și cu privire la decizia finală a instanțelor din Sri Lanka în legătură cu fiecare navă în parte. Totodată, este demn de remarcat că Sri Lanka nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în materie de cooperare internațională în ceea ce privește executarea, prin faptul că raportarea sa către IOTC a durat doar patru luni și nu douăsprezece, în ciuda solicitării adresate de IOTC.

(297)

Se reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 118 din UNCLOS, statele trebuie să coopereze la conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă. În acest sens, prezența unui număr de nave sub pavilionul Sri Lanka care pescuiesc ilegal în zona convenției IOTC subliniază incapacitatea acestei țări de a-și îndeplini obligațiile în calitate de stat de pavilion. Într-adevăr, navele de pescuit prinse pescuind ilegal subminează conservarea și gestionarea resurselor vii.

(298)

Neconformitatea Republicii Sri Lanka cu privire la navele sub pavilionul său care pescuiesc ilegal în zona Convenției IOTC încalcă și articolul 217 din UNCLOS, care impune statelor de pavilion să adopte măsuri specifice de punere în aplicare pentru a asigura conformitatea cu normele internaționale, investigarea unor presupuse încălcări ale legislației și sancționarea adecvată a tuturor infracțiunilor.

(299)

Existența mai multor nave sub pavilionul Sri Lanka care pescuiesc ilegal în zona convenției IOTC demonstrează, de asemenea, lipsa capacității acestei țări de a se conforma recomandărilor din IPOA INN. Punctul 34 din IPOA INN recomandă ca statele să se asigure că navele de pescuit autorizate să arboreze pavilionul lor nu se angajează în pescuitul INN sau nu sprijină acest tip de pescuit.

(300)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul INN, că Sri Lanka nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion în ceea ce privește navele implicate în pescuitul INN și pescuitul INN desfășurat sau sprijinit de navele de pescuit care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi și că nu a luat suficiente măsuri pentru a contracara pescuitul INN identificat și recurent de către navele care au arborat pavilionul său.

(301)

În ceea ce privește cooperarea eficientă a Republicii Sri Lanka cu Comisia în cadrul anchetelor cu privire la pescuitul INN și activitățile conexe, este de remarcat faptul că dovezile colectate de Comisie arată că Sri Lanka nu a reușit să își îndeplinească obligațiile în calitate de stat de pavilion, astfel cum au fost stabilite în temeiul dreptului internațional.

(302)

Astfel cum se menționează la considerentul 296, Sri Lanka a avut 13 nave incluse în proiectul de listă a navelor INN pentru reuniunea anuală din martie 2011. În ciuda lipsei de consens, IOTC a convenit să nu treacă respectivele nave pe listă. Cu toate acestea, IOTC a solicitat Republicii Sri Lanka să prezinte un raport lunar cu privire la locul în care se află aceste nave, precum și cu privire la decizia finală de către instanțele din Sri Lanka în legătură cu fiecare navă. Cu toate acestea, rapoartele întocmite de Sri Lanka au vizat doar patru luni și nu douăsprezece, în ciuda solicitării IOTC.

(303)

Acționând în modul descris mai sus, Sri Lanka nu a reușit să demonstreze că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 94 alineatul (2) litera (b) din dispozițiile UNCLOS, care prevăd că un stat de pavilion își asumă jurisdicția în conformitate cu legislația internă asupra fiecărei nave care arborează pavilionul său și asupra căpitanului, ofițerilor și echipajului navei respective.

(304)

Sri Lanka nu a reușit să demonstreze nici că este în conformitate cu recomandările de la punctul 18 din IPOA INN care prevede că, în lumina dispozițiilor UNCLOS, fiecare stat ar trebui să ia măsuri sau să coopereze pentru a se asigura că resortisanții care intră sub jurisdicția sa nu sprijină sau nu se angajează în activități de pescuit INN. În plus, Sri Lanka nu a reușit să demonstreze că întreține relații de cooperare și că își coordonează activitățile cu alte state în ceea ce privește prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN, în modul indicat la punctul 28 din IPOA INN.

(305)

Comisia a analizat dacă Sri Lanka a luat măsuri eficiente de aplicare cu privire la operatorii responsabili pentru pescuitul INN și dacă s-au aplicat sancțiuni suficient de severe pentru a priva contravenienții de beneficiile economice rezultate din pescuitul INN.

(306)

Trebuie remarcat faptul că dovezile disponibile confirmă faptul că Sri Lanka nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la măsurile eficace de aplicare. În acest sens, informațiile extrase din rapoartele de îmbarcare (84) ale autorităților anumitor state costiere cu privire la navele sub pavilion Sri Lanka care pescuiesc ilegal în afara ZEE a Republicii Sri Lanka arată că Sri Lanka nu respectă cerințele legate de marcajele navei și de deținerea de documente la bord, inclusiv jurnale de bord. Prezența navelor din Sri Lanka în zona convenției IOTC fără a fi marcate corespunzător și fără a avea documentele necesare la bord subliniază incapacitatea Republicii Sri Lanka de a-și onora responsabilitățile față de navele sale care navighează în marea liberă, astfel cum este prevăzut la articolul 18 alineatele (1), (2) și (3) din UNFSA.

(307)

În plus, prezența continuă a navelor sub pavilion Sri Lanka care pescuiesc ilegal în zona convenției IOTC este, de asemenea, o indicație clară a faptului că Sri Lanka nu îndeplinește cerințele de la articolul 19 alineatul (1) din UNFSA care stabilește norme pentru statele de pavilion privind conformitatea și aplicarea. Rezultatele obținute de Sri Lanka în acest domeniu nu sunt nici ele în conformitate cu dispozițiile articolului 19 alineatul (1) din UNFSA, care prevede, inter alia, că sancțiunile trebuie să fie suficient de stricte și să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale. În plus, nici acțiunile întreprinse de Sri Lanka cu privire la măsurile eficace de aplicare nu sunt în conformitate cu recomandările de la punctul 21 din IPOA INN, conform cărora statele trebuie să se asigure de faptul că sancțiunile pentru navele care practică pescuitul INN și, în măsura posibilului, pentru cetățenii aflați în jurisdicția lor, sunt suficient de severe pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN și pentru a-i priva pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă dintr-un astfel de pescuit.

(308)

Cu privire la istoricul, natura, împrejurările și gravitatea asociate formelor de activități de pescuit INN examinate, Comisia a luat în considerare activitățile de pescuit INN recurente și repetitive până în 2012 ale navelor sub pavilionul Republicii Sri Lanka.

(309)

În ceea ce privește capacitatea existentă a autorităților din Sri Lanka, trebuie menționat faptul că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (85), Sri Lanka este considerată o țară cu un grad mediu de dezvoltare umană (pe locul 97 din 187 de țări). Acest lucru este confirmat, de asemenea, de anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, unde Sri Lanka se află în categoria de țări cu venit mediu inferior.

(310)

Pe baza informațiilor obținute în urma primei misiuni nu se poate considera că autorităților din Sri Lanka le lipsesc resursele financiare, ci mai degrabă mediul juridic și administrativ necesar, precum și resursele umane pentru a-și îndeplini atribuțiile.

(311)

În afară de aceasta, trebuie subliniat faptul că, în conformitate cu recomandările de la punctele 85 și 86 din IPOA INN privind cerințele speciale ale țărilor în curs de dezvoltare, Uniunea a finanțat deja un program de asistență tehnică specifică în ceea ce privește combaterea pescuitului INN (86).

(312)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și declarațiile făcute de Sri Lanka, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (5) din Regulamentul INN, că această țară nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale, în calitate de stat de pavilion, în ceea ce privește eforturile de cooperare și de aplicare.

(313)

Sri Lanka a ratificat UNCLOS și UNFSA. Sri Lanka este membră a IOTC.

(314)

Comisia a analizat toate informațiile considerate relevante cu privire la statutul Republicii Sri Lanka ca membră a IOTC.

(315)

Comisia a analizat, de asemenea, toate informațiile considerate relevante cu privire la acordul Republicii Sri Lanka de a aplica măsurile de conservare și gestionare adoptate de IOTC.

(316)

Se reamintește că IOTC a emis la 22 martie 2011 o scrisoare adresată Sri Lanka, prin care își exprimă îngrijorarea (87) cu privire la raportul de conformitate pentru 2011. Principalele probleme ridicate în această scrisoare au fost întârzierea în prezentarea raportului de punere în aplicare, nivelul de respectare a cerințelor cu privire la datele VMS de către navele din Sri Lanka și programele de observare, incoerențele din planul de dezvoltare a flotei, lipsa de raportare privind capturile accidentale de păsări marine și țestoase de mare, lipsa de informații privind debarcările efectuate de navele din țări terțe în porturile din Sri Lanka și conformitatea parțială privind cerințele de raportare statistică.

(317)

Pe lângă situația expusă în considerentul de mai sus, Comisia a analizat informațiile furnizate de IOTC cu privire la conformitatea Republicii Sri Lanka cu normele de conservare și gestionare și obligațiile de raportare ale IOTC. În acest scop, Comisia a utilizat Raportul de conformitate al IOTC pentru 2011 (88), precum și raportul de conformitate al IOTC pentru 2012 (89).

(318)

În ceea ce privește raportul de conformitate pentru 2011, Sri Lanka nu a prezentat: rapoartele și statisticile anuale, informațiile referitoare la măsurile de conservare și gestionare și informațiile privind contingentele și limitele de captură.

(319)

Concret, în conformitate cu informațiile disponibile, Sri Lanka nu a furnizat IOTC în 2010 informații privind: raportul de punere în aplicare și raportul național pentru Comitetul științific; planul de dezvoltare a flotei, lista de nave active care au vizat tonul tropical în cursul anului 2006, lista de nave active care au pescuit pește spadă și ton alb în cursul anului 2007 (prevăzute în rezoluția 09/02); o listă a navelor active (prevăzută în rezoluția 10/08); proiectul de listă a navelor INN, deși 13 din propriile nave se aflau pe această listă (prevăzut în rezoluția 09/03); capturile accidentale de broaște țestoase de mare și păsări marine (prevăzute în rezoluția 10/02); înregistrarea capturilor efectuate de navele de pescuit (prevăzute în rezoluția 10/03); porturile desemnate (prevăzute în rezoluția 10/11).

(320)

În ceea ce privește raportul de conformitate pentru 2012, Sri Lanka nu a prezentat: toate informațiile necesare privind statisticile, informațiile referitoare la măsurile de conservare și gestionare și nici informațiile privind contingentele și limitele de captură.

(321)

În ceea ce privește 2011, în conformitate cu informațiile disponibile, Sri Lanka nu a prezentat informații sau a prezentat informații parțiale legate de: adoptarea VMS pentru toate navele cu o lungime mai mare de 15 m și un rezumat al înregistrărilor VMS (prevăzute în rezoluțiile 06/03 și 10/01); planul de dezvoltare a flotei (prevăzut în rezoluția 09/02); o listă a navelor active (prevăzută în rezoluția 10/08); interzicerea pescuitului de rechini-vulpe din toate speciile și raportul privind țestoasele marine (prevăzute în rezoluțiile 10/12 și 09/06); programele regionale de observare (prevăzute în rezoluția 11/04); o autoritate competentă desemnată și rapoartele de inspecție cu privire la inspecțiile în port (prevăzute în rezoluția 10/11); navele și resortisanții identificați ca fiind implicați în activități de pescuit INN (prevăzute în rezoluțiile 11/03 și 07/01).

(322)

În plus, o serie de elemente au apărut în cadrul primei misiuni în Sri Lanka. Navele de pescuit srilankeze care desfășoară activități în zona Convenției IOTC, în afara ZEE a Sri Lanka, nu au putut fi monitorizate din cauza absenței VMS. Sri Lanka nu dispune de niciun fel de legislație cu privire la raportarea capturilor. Nu există orientări sau metodologii pentru debarcările efectuate de navele unor țări terțe, în special în cazurile de refuzuri ale debarcărilor care nu sunt notificate statului de pavilion al navei. Respectiva misiune a identificat clar mai multe deficiențe cu privire la monitorizare, control și supraveghere.

(323)

Faptul că Sri Lanka nu a reușit să furnizeze IOTC informațiile menționate la considerentele 316-321 indică incapacitatea acestei țări de a îndeplini obligațiile în calitate de stat de pavilion stabilite în UNCLOS și UNFSA.

(324)

Deficiențele constatate în cadrul misiunii din mai 2010 și menționate în considerentul 322 constituie dovezi suplimentare ale faptului că Sri Lanka nu și-a îndeplinit obligațiile din UNFSA în calitate de stat de pavilion.

(325)

Faptul că Sri Lanka nu furnizează informațiile privind măsurile de conservare și gestionare, cotele și limitele de captură, statisticile și rapoartele anuale afectează într-adevăr capacitatea acestei țări de a-și îndeplini obligațiile ce îi revin în temeiul articolelor 117 și 118 din UNCLOS, care stipulează obligațiile statelor de a adopta măsuri interne pentru resortisanții lor, în vederea conservării resurselor vii din marea liberă și de a coopera cu privire la măsurile pentru conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă.

(326)

Contrar dispozițiilor articolului 18 alineatul (3) litera (a) din UNFSA, Sri Lanka nu controlează navele care navighează în marea liberă. Sri Lanka a prezentat o listă de peste 3 000 de nave autorizate în registrul IOTC, în ciuda faptului că nu dispune de măsuri legislative care să ofere acestor nave posibilitatea de a deține licențe de pescuit legitime. Aceasta înseamnă că acea parte a flotei srilankeze autorizată să rămână pe mare mai mult de 1 zi pescuiește ilegal în zona convenției IOTC în afara ZEE a Republicii Sri Lanka.

(327)

Sri Lanka nu își îndeplinește obligațiile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (b) din UNFSA, deoarece nu dispune de legislație privind autorizarea și funcționarea navelor care arborează pavilionul său și care pescuiesc în marea liberă.

(328)

Sri Lanka nu respectă cerințele privind înregistrarea și raportarea în timp util de la articolul 18 alineatul (3) litera (e) din UNFSA din cauză că nu a furnizat IOTC informații privind planul de dezvoltare a flotei, o listă de nave active și nici raportul privind broaștele-țestoase marine.

(329)

În plus, Sri Lanka nu își îndeplinește obligațiile în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (f) din UNFSA dat fiind că nu respectă cerințele IOTC privind VMS pentru navele sale și că nu dispune de sisteme de inspecție și de mijloace pentru asigurarea supravegherii debarcărilor în porturi străine.

(330)

Sri Lanka nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 18 alineatul (3) litera (g) din UNFSA dat fiind că nu deține programe de observare în conformitate cu cerințele IOTC și cu informațiile colectate în prima misiune în legătură cu capacitățile de monitorizare, control și supraveghere ale autorităților din Sri Lanka.

(331)

Analiza din considerentele 326-330 arată în mod clar că, prin acțiunile sale, Republica Sri Lanka a încălcat articolul 18 alineatul (3) din UNFSA.

(332)

Sri Lanka nu își îndeplinește obligațiile în conformitate cu articolul 23 din UNFSA dat fiind că nu a furnizat IOTC programul de inspecție în port.

(333)

În plus, după cum s-a explicat în considerentele 316-321, informațiile primite de la IOTC arată că Sri Lanka nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în conformitate cu articolul 117 din UNCLOS și articolul 18 al UNFSA cu privire la măsurile de gestionare și conservare.

(334)

În sfârșit, este necesar să se noteze că, în pofida recomandărilor de la punctele 25, 26 și 27 din IPOA INN, Sri Lanka nu a elaborat un plan de acțiune național de combatere a pescuitului INN.

(335)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, că Sri Lanka nu a reușit să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la normele internaționale, reglementările și măsurile de conservare și gestionare.

(336)

Se reamintește că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (90), Sri Lanka este considerată o țară cu un grad mediu dezvoltare umană (pe locul 97 din 187 de țări). Acest lucru este confirmat, de asemenea, de anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, unde Sri Lanka se află în categoria de țări cu venit mediu inferior.

(337)

Ținând cont de această clasificare, Sri Lanka nu poate fi considerată o țară ale cărei constrângeri specifice derivă direct din nivelul său de dezvoltare. Nu au putut fi găsite probe coroborante pentru a sugera că eșecul Republicii Sri Lanka în legătură cu îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul dreptului internațional este rezultatul lipsei de dezvoltare. În același mod, nu există probe concrete pentru a asigura corelarea deficiențelor constatate în ceea ce privește monitorizarea, controlul și supravegherea activităților de pescuit cu lipsa capacităților și a infrastructurii. În fapt, având în vedere motivele explicate în considerentul de mai sus, se pare că nerespectarea normelor internaționale este direct legată de lipsa de instrumente juridice adecvate și de reticența de a întreprinde acțiuni eficiente.

(338)

De asemenea, se cuvine să se observe că Uniunea a finanțat deja, în 2012, o acțiune de asistență tehnică specifică pentru Sri Lanka cu privire la lupta împotriva pescuitului INN (91).

(339)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, că stadiul de dezvoltare și performanța generală ale Republicii Sri Lanka în ceea ce privește activitățile de pescuit nu sunt afectate de nivelul său de dezvoltare.

(340)

În perioada 29 martie-1 aprilie 2011, cu sprijinul EFCA, Comisia a efectuat o misiune în Republica Togoleză (Togo) în cadrul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN.

(341)

Misiunea a urmărit să verifice informațiile privind modalitățile Republicii Togoleze de implementare, control și aplicare a legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de către navele sale de pescuit, măsurile adoptate de această țară în vederea îndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește lupta împotriva pescuitului INN și a cerințelor și punctelor referitoare la punerea în aplicare a regimului Uniunii de certificare a capturii.

(342)

În urma misiunii, Comisia a solicitat în scris clarificări din partea Republicii Togoleze la 11 mai 2011 și 5 iulie 2011.

(343)

Togo a prezentat observații scrise și informații la 17 mai 2011, 14 iulie 2011, 19 iulie 2011 și 26 iulie 2011.

(344)

Togo nu este parte contractantă sau parte non-contractantă cooperantă a niciunei RFMO. Togo este membră a Comitetului pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF) și a Comitetului pentru pescuit în zona centrală de vest a Golfului Guineea (FCWC – Fishery Committee of the West Central Gulf of Guinea), care sunt organisme consultative subregionale de pescuit. Scopul CECAF este de a promova utilizarea durabilă a resurselor marine vii din zona sa de competență prin buna gestionare și dezvoltare a pescăriilor și a activităților de pescuit. În mod similar, obiectivul FCWC este să promoveze cooperarea între părțile contractante în vederea asigurării, printr-o gestionare corespunzătoare, a conservării și a utilizării optime a resurselor marine vii care fac obiectul Convenției FCWC și în vederea încurajării dezvoltării durabile a pescuitului pe baza acestor resurse.

(345)

Togo a ratificat UNCLOS.

(346)

Pentru a evalua conformitatea Republicii Togoleze cu obligațiile internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial, obligații prevăzute în acordurile internaționale menționate în considerentul de mai sus și stabilite de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) menționate în considerentul 347, Comisia a căutat și a analizat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în sensul unui astfel de exercițiu.

(347)

Comisia a utilizat informațiile obținute din datele disponibile publicate de ORGP, în special de ICCAT, CCAMLR, WCPFC, NEAFC, NAFO și SEAFO fie sub formă de rapoarte de conformitate, fie sub forma unor liste de nave de pescuit INN, precum și informațiile aflate la dispoziția publicului extrase din raportul NMFS și raportul tehnic final, care oferă „Sprijin pentru punerea în aplicare a planului de acțiune regional FCWC privind pescuitul INN”, publicat de FCWC.

(348)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Republicii Togoleze în calitatea acesteia de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial. În sensul prezentei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(349)

Pe baza informațiilor extrase din listele de nave de pescuit INN ale ORGP, Comisia a stabilit că un număr de nave INN din aceste liste au arborat pavilionul Republicii Sri Lanka după includerea lor în listele de nave de pescuit INN ale ORGP (92). Aceste nave sunt Aldabra (pe listă sub pavilion togolez), Amorinn, Cherne, Kuko (pe listă sub pavilion togolez), Lana, Limpopo, Murtosa (pe listă sub pavilion togolez), Pion, Seabull 22, Tchaw (pe listă sub pavilion togolez), Xiong Nu Baru 33 (pe listă sub pavilion togolez).

(350)

În această privință, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 94 alineatul (1) și (2) din UNCLOS, fiecare stat trebuie să își exercite în mod eficace jurisdicția și controlul asupra navelor care arborează pavilionul său. Comisia consideră că existența pe listele de nave de pescuit INN ale ORGP a navelor INN care arborează pavilionul togolez după includerea lor în aceste liste este un indiciu clar al faptului că Togo nu a reușit să-și asume responsabilitățile ce îi revin în calitate de stat de pavilion în temeiul dreptului internațional. Într-adevăr, prin deținerea numărului menționat mai sus de nave cu activități recurente de pescuit INN, Togo nu a reușit să își exercite în mod eficient responsabilitățile, să se conformeze măsurilor de conservare și gestionare ale ORGP și să se asigure că aceste nave nu sunt implicate în vreo activitate care compromite eficacitatea acestor măsuri.

(351)

În temeiul articolului 94 din UNCLOS, un stat de pavilion are obligația de a asigura conformitatea navelor care arborează pavilionul său și de a-și exercita jurisdicția în conformitate cu legislația internă asupra fiecărei navă care arborează pavilionul său și asupra căpitanului, ofițerilor și echipajului acesteia. În plus, în conformitate cu articolul 117 din UNCLOS, statul de pavilion are obligația de a lua măsuri sau de a colabora cu alte state pentru luarea acestor măsuri față de resortisanții lor, după caz, pentru conservarea resurselor vii din marea liberă. În această privință, se observă că existența unor nave INN care arborează pavilionul Togo după includerea în listele de pescuit INN ale ORGP subliniază incapacitatea Republicii Togoleze de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul UNCLOS.

(352)

Se reamintește, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 118 din UNCLOS, statele trebuie să coopereze la conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă. În acest sens, existența unui număr de nave INN în listele de nave de pescuit INN ale ORGP care arborează pavilionul togolez după includerea lor în aceste liste și care sunt încă angajate în operațiuni de pescuit subliniază incapacitatea Republicii Togoleze de a-și îndeplini obligațiile în calitate de stat de pavilion. Într-adevăr, navele de pescuit recunoscute ca fiind implicate în pescuitul INN subminează conservarea și gestionarea resurselor vii.

(353)

Existența unor nave în listele INN ale ORGP care arborează pavilionul togolez după includerea lor în aceste liste încalcă, de asemenea, articolul 217 din UNCLOS, care impune statelor de pavilion să adopte anumite măsuri de aplicare pentru a asigura conformitatea cu normele internaționale, să investigheze presupusele încălcări ale legislației și să sancționeze orice încălcare în mod adecvat.

(354)

Existența unor nave INN pe listele de pescuit INN ale ORGP care arborează pavilionul togolez după includerea lor pe aceste liste demonstrează, de asemenea, incapacitatea Republicii Togo de a se conforma recomandărilor din IPOA INN. Punctul 34 din IPOA INN recomandă ca statele să se asigure că navele de pescuit autorizate să arboreze pavilionul lor nu se angajează în pescuitul INN sau nu sprijină acest tip de pescuit.

(355)

În plus, este demn de menționat că Togo a fost menționată în raportul NMFS. Conform raportului NMFS, mai multe nave sub pavilionul togolez s-au angajat în activități de pescuit care au încălcat măsurile de conservare și gestionare ale CCAMLR (93). Raportul NMFS nu identifică Togo ca țară cu nave implicate în activități de pescuit INN, având în vedere faptul că s-au luat anumite măsuri (radierea) pentru abordarea problemelor legate de activitățile de pescuit ilegal ale acestor nave sub pavilion togolez. Cu toate acestea, raportul NMFS exprimă îngrijorarea cu privire la abordarea activităților de pescuit INN prin radierea navelor în locul aplicării altor sancțiuni.

(356)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de această țară, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul INN, că Togo nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion în ceea ce privește navele implicate în pescuitul INN și pescuitul INN desfășurat sau sprijinit de nave de pescuit care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi și nu a luat suficiente măsuri pentru a contracara pescuitul INN identificat și recurent de către navele care au arborat pavilionul său.

(357)

În ceea ce privește cooperarea eficientă a Republicii Togoleze cu Comisia în cadrul anchetelor cu privire la pescuitul INN și activitățile conexe, se constată faptul că dovezile colectate de Comisie arată că Togo nu a reușit să își îndeplinească obligațiile ce îi revin în calitate de stat de pavilion, astfel cum au fost stabilite în temeiul dreptului internațional.

(358)

În mai multe ocazii, Comisia a solicitat Republicii Togoleze să ia măsurile corective necesare cu privire la navele sub pavilion togolez care desfășoară activități în zona Convenției CCAMLR și care se află pe lista de nave INN a CCAMLR. Togo a emis certificate de radiere pentru nouă dintre navele sale de pescuit INN, însă doar în urma a trei scrisori de atenționare din partea Comisiei. Togo a menționat scrisorile respective în considerentele certificatelor de radiere. Alte două nave implicate în activități de pescuit INN togoleze au fost, de asemenea, radiate după ce Comisia a solicitat clarificări cu privire la statutul lor. Cu toate acestea, în afară de aceste radieri din registru, Togo nu a luat nici o altă măsură în vederea abordării pescuitului INN existent și recurent.

(359)

Acționând în modul descris mai sus, Togo nu a reușit să demonstreze că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 94 alineatul (2) litera (b) din dispozițiile UNCLOS, care prevăd că un stat de pavilion își asumă jurisdicția în conformitate cu legislația internă asupra fiecărei nave care arborează pavilionul său și asupra căpitanului, ofițerilor și echipajului navei respective.

(360)

Comisia a analizat dacă Togo a luat măsuri eficiente de aplicare cu privire la operatorii responsabili pentru pescuitul INN și dacă s-au aplicat sancțiuni suficient de severe pentru a priva contravenienții de beneficiile economice rezultate din pescuitul INN.

(361)

Datele disponibile confirmă faptul că Togo nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la măsuri eficace de aplicare. În această privință, se reamintește faptul că în listele INN ale ORGP există o serie de nave INN care încă arborează pavilionul togolez după includerea lor în aceste liste. Existența acestor nave INN subliniază faptul că Togo nu și-a onorat responsabilitățile față de navele sale care desfășoară activități în marea liberă, conform articolului 94 din UNCLOS.

(362)

În plus, în ceea ce privește conformitatea și aplicarea, în urma misiunii s-a constatat că Togo nu are o legislație specifică pentru a aborda problemele legate de activitățile de pescuit INN. Singura măsură luată este de radiere a navelor de pescuit. Cu toate acestea, o astfel de acțiune nu duce nici la investigații privind activitățile de pescuit ilegal efectuate de nave, nici la impunerea de sancțiuni pentru încălcările constatate. Într-adevăr, radierea unei nave de pescuit nu garantează faptul că cei vinovați de încălcare sunt sancționați pentru acțiunile lor și privați de beneficiile acțiunilor lor. Simpla decizie administrativă de a radia o navă de pescuit din registru fără să se asigure posibilitatea de a impune alte sancțiuni este un act care nu asigură efecte de descurajare. O astfel de acțiune nu asigură controlul statului de pavilion asupra navelor de pescuit, astfel cum se prevede la articolul 94 din UNCLOS. În plus, acțiunile Republicii Togoleze în ceea ce privește conformitatea și aplicarea nu sunt în conformitate cu punctul 18 din IPOA INN care prevede că, în lumina dispozițiilor UNCLOS, fiecare stat ar trebui să ia măsuri sau să coopereze pentru a se asigura că resortisanții care intră sub jurisdicția sa nu sprijină sau nu se angajează în activități de pescuit INN. Acțiunile Republicii Togoleze în această privință nu sunt în conformitate nici cu recomandările de la punctul 21 din IPOA INN care îndeamnă statele să se asigure de faptul că sancțiunile pentru navele implicate în pescuitul INN și, în măsura posibilului, pentru cetățenii din jurisdicția lor, sunt suficient de severe pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN și pentru a-i priva pe contravenienți de beneficiile obținute din activitățile lor ilegale.

(363)

Faptul că Togo nu și-a îndeplinit obligațiile de aplicare este, de asemenea, confirmat de corespondența dintre Comisie și Togo, precum și de discuțiile care au avut loc în timpul misiunii Comisiei în Togo. Togo a indicat în repetate rânduri că legislația sa nu prevede sancțiuni pentru cei care desfășoară activități de pescuit INN.

(364)

Cu privire la istoricul, natura, împrejurările și gravitatea asociate formelor de activități de pescuit INN examinate, Comisia a luat în considerare activitățile de pescuit INN recurente și repetitive până în 2012 ale navelor sub pavilion togolez.

(365)

În ceea ce privește capacitatea existentă a autorităților din Togo, trebuie menționat faptul că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (94), Togo este considerată o țară cu un grad scăzut de dezvoltare umană (pe locul 162 din 187 de țări). Acest lucru este confirmat, de asemenea, de anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, unde Togo se află în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate. În acest sens, constrângerile financiare și capacitatea administrativă ale autorităților competente pot fi considerate ca fiind un factor care subminează capacitatea Republicii Togoleze de a-și îndeplini sarcinile de cooperare și aplicare. Cu toate acestea, este necesar să se reamintească faptul că deficiențele în cooperare și aplicare sunt legate de lipsa unui cadru legal adecvat care să permită acțiuni adecvate de monitorizare și nu atât de capacitatea existentă a autorităților competente.

(366)

În afară de aceasta, trebuie subliniat faptul că, în conformitate cu recomandările de la punctele 85 și 86 din IPOA INN privind cerințele speciale ale țărilor în curs de dezvoltare, Uniunea a sprijinit Togo în aplicarea Regulamentului INN printr-un program de asistență tehnică finanțat de către Comisie (95).

(367)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Togo, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (5) din Regulamentul INN, că această țară nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale, în calitate de stat de pavilion, în ceea ce privește eforturile de cooperare și de aplicare.

(368)

Togo a ratificat doar UNCLOS și nu este parte contractantă sau parte necontractantă cooperantă la nicio ORGP.

(369)

Comisia a analizat toate informațiile considerate relevante cu privire la Togo obținute de la FCWC și CCAMLR.

(370)

În această privință, se observă că Togo este membră a FCWC, care este un organism consultativ subregional de pescuit. Cea de-a treia sesiune a Conferinței ministeriale a FCWC a avut loc în decembrie 2009 și a adoptat planul de acțiune regională al FCWC privind pescuitul INN în zonele maritime din statele membre ale FCWC (FCWC RPOA). Miniștrii au mandatat președintele Conferinței ministeriale și secretarul general al FCWC „să ia toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a planului regional” (96). Prima reuniune a grupului de lucru al FCWC privind lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat a avut loc în Ghana între 28 și 30 aprilie 2010. Reuniunea a recomandat și a convenit asupra unui program de lucru care include anumite acțiuni concrete (metode de înmatriculare a navelor, cooperarea între țările membre ale FCWC pentru a crește gradul de sensibilizare, un acord privind măsurile statelor portuare și stabilirea unei liste de nave industriale autorizate în fiecare stat membru al FCWC) care trebuie luate la nivel național (97).

(371)

În ceea ce privește situația expusă în considerentul de mai sus, trebuie menționat faptul că din corespondența și misiunea Comisiei în Togo nu rezultă că Togo a întreprins vreo măsură în vederea punerii în aplicare a FCWC RPOA sau a recomandărilor primei reuniuni a grupului de lucru INN al FCWC.

(372)

În plus, în 2010 și 2011, CCAMLR a raportat mai multe reperări ale unor nave INN sub pavilion togolez sau ale unor nave INN de pe listele INN ale ORGP care arborau pavilionul togolez după includerea lor în aceste liste. Exemple de astfel de comunicări pot fi găsite în circularele CCAMLR transmise membrilor săi (98): (documentul COMM CIRC 10/11). Reperarea navelor din lista INN Typhoon-1 și Draco I, documentul 10/23 Reperarea navelor din lista INN Typhoon-1 și Draco I, documentul 10/37 Reperarea navei din lista INN Bigaro, documentul 10/38 Actualizarea listei navelor NCP INN – Triton I (nume modificat – Zeus și pavilion – Togo), documentul 10/72 Reperarea navei din lista INN Bigaro, documentul 10/133 Reperarea navei din lista INN Kuko (ex-Typhoon 1), documentul 11/03 Reperarea navelor din lista INN și actualizări ale listei navelor NCP-INN – Typhoon-1, Zeus și Bigaro.

(373)

De asemenea, CCAMLR a luat în considerare informațiile conform cărora, în cursul anului 2010, Togo a scos de sub pavilionul său navele Bigaro, Carmela, Typhoon-1, Chu Lim, Rex și Zeus, care au fost incluse toate pe lista de nave NCP-INN. Cu toate acestea, mai multe rapoarte de reperare ulterioare au indicat că unele dintre navele în cauză continuau să arboreze pavilionul togolez (așa cum se menționează în documentul CCAMLR SCIC-10/4) (99).

(374)

În plus, concluziile misiunii desfășurate de către Comisie au arătat că autorităților din Togo le lipsesc cadrul juridic și capacitățile necesare de monitorizare și de supraveghere pentru a-și îndeplini îndatoririle în calitate de stat de pavilion.

(375)

Acționând în modul descris mai sus, Togo nu a reușit să demonstreze că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 94 alineatul (2) litera (b) din dispozițiile UNCLOS, care prevăd că un stat de pavilion își asumă jurisdicția în conformitate cu legislația internă asupra fiecărei nave care arborează pavilionul său și asupra căpitanului, ofițerilor și echipajului navei respective. Într-adevăr, radierea navelor de pescuit nu este per se o măsură suficientă pe care o poate lua un stat de pavilion, deoarece ea nu abordează activitatea INN, nu garantează sancționarea activităților de pescuit INN prin aplicarea de sancțiuni penale și/sau administrative stabilite prin lege și permite navei de pescuit să continue să funcționeze în încălcarea măsurilor de conservare și gestionare stabilite pe plan internațional.

(376)

În plus, concluziile misiunii desfășurate de către Comisie au arătat că procedurile togoleze pentru înmatricularea navelor nu iau în considerare antecedentele privind activitățile de pescuit INN pe care ar fi putut să le desfășoare navele. Respectiva practică administrativă, care ar putea încuraja operatorii INN să înregistreze navele INN, nu este în conformitate cu articolul 94 din UNCLOS.

(377)

În sfârșit, este necesar să se noteze că, în pofida recomandărilor de la punctele 25, 26 și 27 din IPOA INN, Togo nu a elaborat un plan de acțiune național de combatere a pescuitului INN.

(378)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, că Togo nu a reușit să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la normele internaționale, reglementările și măsurile de conservare și gestionare.

(379)

Se reamintește că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (100), Togo este considerată o țară cu un grad scăzut de dezvoltare umană (pe locul 162 din 187 de țări). Acest lucru este confirmat, de asemenea, de anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006, unde Togo se află în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate. Ținând seama de clasificarea Republicii Togoleze, Comisia a analizat dacă informațiile colectate ar putea fi puse în legătură cu constrângerile specifice acesteia ca țară în curs de dezvoltare.

(380)

Deși pot exista, în general, constrângeri de capacitate specifice cu privire la control și monitorizare, constrângerile specifice din Togo derivate din nivelul său de dezvoltare nu pot justifica absența unor dispoziții specifice în cadrul juridic național care se referă la instrumentele internaționale de luptă, descurajare și eliminare a activităților de pescuit INN. În plus, aceste constrângeri nu pot justifica incapacitatea Republicii Togoleze de a stabili un sistem de sancțiuni pentru încălcări ale măsurilor de conservare și de gestionare la nivel internațional în ceea ce privește activitățile de pescuit practicate în marea liberă.

(381)

Togo a solicitat asistență din partea Uniunii în lupta împotriva pescuitului INN. În această privință, se observă că Uniunea a finanțat deja o acțiune specifică destinată asistenței tehnice sub denumirea de „Reexaminarea și actualizarea regulamentului din 1998 privind pescuitul și a regulamentelor de punere în aplicare a acestuia în Republica Togoleză” (Review and update of the fisheries law regulation of 1998 and its implementing regulations in the Republic of Togo) (101), precum și o acțiune specifică destinată asistenței tehnice în Togo în ceea ce privește lupta împotriva pescuitului INN. (102)

(382)

După încheierea delegației Comisiei, Togo a anunțat impunerea unor măsuri navelor aparținând societăților străine. Cu toate acestea, până în prezent nu s-a introdus sau aplicat niciun cadru juridic bine stabilit. Astfel, se poate concluziona că Togo nu poate invoca lipsa capacității administrative pentru a se sustrage de la respectarea obligațiilor internaționale, deoarece Comisia a luat în considerare constrângerile din această țară legate de dezvoltare și a oferit asistență în acest sens.

(383)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Togo, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, că statutul de țară în curs de dezvoltare al Republicii Togoleze poate fi afectat de nivelul său de dezvoltare. Cu toate acestea, ținând cont de natura deficiențelor constatate în Togo, asistența acordată de Uniune și acțiunile întreprinse pentru a remedia situația, nivelul de dezvoltare al țării respective nu poate pe deplin scuza sau justifica acțiunile globale ale Republicii Togoleze ca stat de pavilion sau stat costier cu privire la pescuit și insuficiența acțiunilor sale pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN.

(384)

În perioada 23-25 ianuarie 2012, cu sprijinul EFCA, Comisia a efectuat o misiune în Republica Vanuatu (Vanuatu) în cadrul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN.

(385)

Misiunea a urmărit să verifice informațiile privind modalitățile Republicii Vanuatu de implementare, control și aplicare a legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de către navele sale de pescuit, măsurile adoptate de această țară în vederea îndeplinirii obligațiilor în lupta împotriva pescuitului INN și a cerințelor și punctelor referitoare la punerea în aplicare a regimului Uniunii de certificare a capturii.

(386)

Raportul final al misiunii a fost trimis Republicii Vanuatu la 14 februarie 2012.

(387)

Observațiile Republicii Vanuatu cu privire la raportul final al misiunii au fost primite la 11 mai 2012.

(388)

Vanuatu este parte contractantă la IATTC, ICCAT, IOTC și WCPFC. Vanuatu este parte necontractantă cooperantă la CCAMLR. Vanuatu a ratificat UNCLOS și a semnat UNFSA.

(389)

Pentru a evalua conformitatea Republicii Vanuatu cu obligațiile internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial, obligații prevăzute în acordurile internaționale menționate în considerentul 388 și stabilite de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) menționate în considerentul 388, Comisia a căutat și a analizat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în sensul unui astfel de exercițiu.

(390)

Comisia a utilizat informațiile obținute din datele disponibile publicate de către ICCAT, IOTC și de WCPFC.

(391)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Republicii Vanuatu în calitatea acesteia de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial. În sensul prezentei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(392)

Comisia a stabilit, pe baza informațiilor extrase din listele de nave de pescuit INN ale ORGP, că o navă sub pavilion Vanuatu a fost introdusă pe lista de nave INN IOTC în 2010 (103). Nava respectivă a fost Jupiter nr. 1. Ulterior, IOTC a decis, în cea de-a 14-a sesiune a IOTC, să elimine respectiva navă de pe lista INN având în vedere angajamentul luat de Vanuatu de a radia nava respectivă din registrul navelor Republicii Vanuatu și de a informa WCPFC cu privire la situația navei (104).

(393)

De asemenea, Comisia a stabilit, pe baza informațiilor extrase din listele de nave de pescuit INN ale ORGP că o navă, numită Balena (105), înregistrată anterior în Vanuatu și implicată în activități de pescuit INN în apele Africii de Sud, a fost inclusă în lista INN a IOTC în 2010, dar a fost ulterior eliminată de pe listă, deoarece Vanuatu a prezentat un certificat de casare pentru nava în cauză (106).

(394)

Nava respectivă a fost, de asemenea, introdusă pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii în 2010 (107), dar a fost eliminată de pe lista respectivă în 2011.

(395)

Astfel, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 18 alineatele (1) și (2) din UNFSA, statul de pavilion este responsabil pentru navele sale care desfășoară activități în marea liberă. Comisia consideră că prezența navelor sub pavilionul Republicii Vanuatu care pescuiesc ilegal în zona convenției IOTC este un indiciu clar al faptului că Vanuatu nu a reușit să își exercite în mod eficient responsabilitățile de gestionare a pescuitului, să se conformeze măsurilor de conservare și gestionare și să se asigure că navele sale nu sunt implicate în nicio activitate care compromite eficacitatea acestor măsuri.

(396)

În conformitate cu articolul 19 alineatele (1) și (2) din UNFSA, statul de pavilion trebuie să asigure respectarea normelor de conservare și gestionare ORGP de către navele care arborează pavilionul său. Statelor de pavilion li se solicită, de asemenea, să efectueze cu promptitudine investigațiile și să demareze procedurile judiciare. Statul de pavilion trebuie, de asemenea, să se asigure că sunt aplicate sancțiuni adecvate, să descurajeze repetarea încălcărilor și să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile ilegale. În această privință, se observă că existența navelor INN care arborează pavilionul Republicii Vanuatu pe o listă de pescuit INN a ORGP subliniază eșecul acestei țări de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatele (1) și (2) din UNFSA. Într-adevăr, acțiunile Republicii Vanuatu par să se concentreze exclusiv asupra măsurilor corective conexe ale ORGP și nu pe un set complet de sancțiuni adecvate pentru infracțiunile comise.

(397)

Faptul că Vanuatu nu și-a îndeplinit obligațiile de respectare și aplicare în temeiul articolului 19 din UNFSA este, de asemenea, confirmat de informațiile colectate în timpul misiunii din iunie 2010. Astfel cum s-a explicat în detaliu în considerentele 402 și 403, misiunea respectivă a arătat că autoritățile relevante din Vanuatu au încălcat toate cerințele prevăzute la articolul 19 alineatul (1) și (2) din UNFSA, subminând astfel responsabilitatea Republicii Vanuatu ca stat de pavilion de a aborda toate problemele legate de activitățile de pescuit INN desfășurate de navele aflate sub pavilionul său.

(398)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de această țară, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și articolul 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul INN, că Togo nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion în ceea ce privește navele implicate în pescuitul INN și pescuitul INN desfășurat sau sprijinit de nave de pescuit care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi și nu a luat suficiente măsuri pentru a contracara pescuitul INN documentat și recurent de către navele care au arborat pavilionul său.

(399)

Comisia a analizat dacă Vanuatu a luat măsuri eficiente de aplicare cu privire la operatorii responsabili pentru pescuitul INN și dacă s-au aplicat sancțiuni suficient de severe pentru a priva contravenienții de beneficiile economice rezultate din pescuitul INN.

(400)

Se observă că Vanuatu nu a respectat rezoluția 09/03 a IOTC privind instituirea unei liste a navelor presupuse a fi desfășurat activități de pescuit INN în zona IOTC. Vanuatu nu și-a îndeplinit obligația impusă de IOTC să își prezinte avizul către IOTC cu privire la eliminarea unora dintre navele IUU din diferite țări din lista de nave INN IOTC pentru 2011 (108).

(401)

Acționând în modul descris mai sus, Vanuatu nu a reușit să demonstreze că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 20 din UNSFA care prevede norme și proceduri pe care statele membre trebuie să le urmeze în ceea ce privește cooperarea internațională în materie de aplicare pentru a asigura conformitatea cu măsurile subregionale și regionale de conservare și gestionare și aplicarea acestora.

(402)

În ceea ce privește măsurile de punere în aplicare instituite de Vanuatu, concluziile misiunii desfășurate de Comisie în Vanuatu au arătat că, în ciuda faptului că navele sub pavilionul Vanuatu autorizate să pescuiască în apele internaționale trebuie să fie în conformitate cu obligațiile internaționale, nu există reguli și măsuri specifice în sistemul juridic al Republicii Vanuatu destinate să abordeze încălcări comise legate de pescuitul INN comise în marea liberă și să prevină, să descurajeze și să elimine activitățile de pescuit INN. Din informațiile colectate ca urmare a acestei misiuni, se pare că sancțiunile nu sunt niciodată aplicate navelor sub pavilionul Vanuatu care pescuiesc în afara apelor aflate sub jurisdicția Republicii Vanuatu. În plus, în ciuda faptului că Vanuatu a semnat UNFSA, care constituie principalul instrument juridic recunoscut internațional pentru gestionarea stocurilor de pești migratori și gestionarea de activități de pescuit în apele internaționale, Vanuatu nu a reușit să pună în aplicare acest acord în cadrul sistemului său juridic.

(403)

Lipsa de dispoziții juridice specifice privind infracțiunile legate de pescuitul INN comise în marea liberă este o indicație clară că Vanuatu nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 94 alineatul (2) litera (b) din dispozițiile UNCLOS, care prevede că un stat de pavilion își asumă jurisdicția în conformitate cu legislația internă pentru fiecare navă care arborează pavilionul său și pentru căpitanul, ofițerii și echipajul acesteia. În plus, lipsa unor norme juridice specifice care să abordeze infracțiunile legate de pescuitul INN comise în marea liberă subliniază incapacitatea Republicii Vanuatu de a-și onora responsabilitățile față de navele sale care navighează în marea liberă, astfel cum este prevăzut la articolul 18 alineatul (1) din UNFSA.

(404)

Vanuatu nu a reușit să demonstreze nici că respectă recomandările de la punctul 18 din IPOA INN care prevăd că, în lumina dispozițiilor UNCLOS, fiecare stat ar trebui să ia măsuri sau să coopereze pentru a se asigura că resortisanții care intră sub jurisdicția sa nu sprijină sau nu se angajează în activități de pescuit INN. În plus, Vanuatu nu a adoptat un plan național de acțiune pentru a descuraja, preveni și elimina pescuitul INN. Mai mult, Vanuatu nu a reușit să demonstreze că întreține relații de cooperare și că își coordonează activitățile cu alte state în ceea ce privește prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN, în modul indicat la punctul 28 din IPOA INN.

(405)

De asemenea, s-a constatat că Vanuatu nu dispune de sancțiuni administrative pentru a-i penaliza financiar pe operatorii care desfășoară activități de pescuit ilegal. În plus, sancțiunile penale prevăzute în sistemul juridic al Republicii Vanuatu sunt minime. Concluziile misiunii desfășurate de către Comisie au arătat că, în ciuda faptului că legislația Vanuatu stabilește limita maximă generală pentru amenzi la 100 000 000 VUV (aproximativ 830 000 EUR), în caz de încălcare a condițiilor referitoare la autorizațiile de pescuit internaționale (109), niciunei nave nu i s-a aplicat vreo sancțiune corespunzătoare amenzii maxime pentru operațiuni ilegale desfășurate în marea liberă. În plus, limita maximă pentru amenzi nu se aplică nici altor încălcări ale obligațiilor internaționale, mai grave și mai frecvente, precum faptul de a nu comunica datele privind capturile sau nerespectarea investigațiilor. În toate aceste cazuri, amenzile prevăzute sunt stabilite la un nivel foarte scăzut și se limitează la o sumă maximă de 1 000 000 VUV (aproximativ 8 300 EUR) (110). Nivelul unor astfel de sancțiuni este în mod evident inadecvat și nu este, în mod clar, proporțional cu gravitatea încălcărilor în cauză, cu impactul potențial al încălcării sau cu potențialele beneficii care ar putea rezulta din astfel de acțiuni ilegale.

(406)

Ținând cont de situația expusă în considerentul de mai sus, se concluzionează că nivelul sancțiunilor pentru încălcările legate de pescuitul INN prevăzute în legislația Republicii Vanuatu nu este în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din UNFSA, care prevede că sancțiunile aplicabile pentru încălcări ar trebui să fie suficient de severe pentru a fi eficiente în ceea ce privește asigurarea conformității și pentru a descuraja încălcările, oriunde ar avea ele loc, și ar trebui să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale. În plus, nici acțiunile Republicii Vanuatu cu privire la măsurile eficace de aplicare nu sunt în conformitate cu recomandările de la punctul 21 din IPOA INN, care îndeamnă statele să se asigure de faptul că sancțiunile pentru nave care desfășoară activități de pescuit INN și, în măsura posibilului, pentru cetățenii din jurisdicția lor, sunt suficient de severe pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN și pentru a-i priva pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din acest tip de pescuit.

(407)

În ceea ce privește capacitatea existentă a autorităților din Vanuatu, trebuie menționat faptul că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (111), Vanuatu este considerată o țară cu un grad mediu de dezvoltare umană (pe locul 125 din 187 de țări). Pe de altă parte, Republica Vanuatu este inclusă în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate.

(408)

Pe baza informațiilor provenind din concluziile misiunii desfășurate de Comisie, nu se poate considera că deficiențele explicate sunt derivate din lipsa de resurse de finanțare, deoarece deficiențele privind aplicarea și cooperarea sunt clar legate de lipsa cadrului juridic și administrativ necesar.

(409)

În afară de aceasta, trebuie subliniat faptul că, în conformitate cu recomandările de la punctele 85 și 86 din IPOA INN privind cerințele speciale ale țărilor în curs de dezvoltare, Uniunea a finanțat deja un program de asistență tehnică specifică în ceea ce privește lupta împotriva pescuitului INN (112).

(410)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de Vanuatu, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și la articolul 31 alineatul (5) literele (b) și (d) din Regulamentul INN, că această țară nu a reușit să se achite de sarcinile care îi revin în baza legislației internaționale, în calitate de stat de pavilion, în ceea ce privește eforturile de cooperare și aplicare.

(411)

Vanuatu a ratificat UNCLOS și UNFSA. În plus, Vanuatu este parte contractantă la IATTC, WCPFC, IOTC și ICCAT și parte cooperantă necontractantă la CCAMLR.

(412)

Comisia a analizat toate informațiile considerate relevante cu privire la statutul Vanuatu ca parte contractantă la IATTC, WCPFC, IOTC și ICCAT și ca parte cooperantă necontractantă la CCAMLR.

(413)

Comisia a analizat, de asemenea, orice informații considerate relevante în ceea ce privește respectarea acordului Republicii Vanuatu de a aplica măsurile de conservare și de gestionare adoptate de IATTC, WCPFC, IOTC și ICCAT.

(414)

Se reamintește că ICCAT a emis o scrisoare de identificare pentru Vanuatu privind raportarea deficiențelor (113). În scrisoarea de identificare respectivă, Vanuatu a fost identificată, deoarece nu și-a respectat obligația de a comunica date statistice prevăzută în recomandarea 05-09 a ICCAT. În aceeași scrisoare, ICCAT a subliniat faptul că Vanuatu nu a comunicat toate datelor și informațiile necesare, cum ar fi raportul anual, datele privind sarcina I (statisticile referitoare la flotă), datele referitoare la sarcina II (dimensiunile capturilor), tabelele de conformitate și unele declarații sau rapoarte de transbordare, astfel cum se prevede în recomandarea 06-11 a ICCAT.

(415)

Comisia a analizat informațiile furnizate de ICCAT privind conformitatea Republicii Vanuatu cu normele de conservare și gestionare și obligațiile de raportare ale ICCAT. În acest scop, Comisia a utilizat tabelele de conformitate anexate la rapoartele ICCAT adresate Comisiei pentru 2010 (114) și 2011 (115).

(416)

În ceea ce privește anul 2010, Vanuatu nu a prezentat la ICCAT anumite elemente solicitate în cadrul raportului anual (prevăzute în rezoluția 01-06 a Convenției ICCAT și în referința 04-17) și statisticile referitoare la datele privind flota (sarcina I) și la datele privind dimensiunile capturilor (sarcina II), astfel cum se prevede în recomandarea 05-09 a ICCAT.

(417)

Concret, în conformitate cu informațiile disponibile, Vanuatu nu a furnizat ICCAT, în 2010, informații privind datele legate de flotă, datele privind dimensiunile capturilor (prevăzute în recomandarea 05-09 a ICCAT), conformitatea (prevăzută în recomandarea 08-09 a ICCAT), raportul privind acțiunile interne pentru nave de peste 20 m lungime și privind standardul de gestionare pentru tonierele cu paragate de dimensiuni mari (prevăzute în recomandarea 02-22/09-08 a ICCAT) (116).

(418)

În ceea ce privește anul 2011, Vanuatu nu a furnizat ICCAT anumite elemente solicitate în cadrul raportului anual (prevăzute în recomandarea 01-06 a Convenției ICCAT și în referința 04-17) și nici statisticile referitoare la datele privind flota (sarcina I) și la datele privind dimensiunile capturilor (sarcina II), astfel cum se prevede în recomandarea 05-09 a ICCAT. În plus, Vanuatu nu a furnizat tabelele de conformitate cu privire la contingente și limite de captură (prevăzute în recomandarea 98-14 a ICCAT) și nu a reușit să prezinte declarațiile de transbordare (prevăzute în recomandarea 06-11 a ICCAT) (117).

(419)

Cu privire la WCPFC, se constată faptul că Vanuatu nu a respectat anumite măsuri de conservare și gestionare (CMM) adoptate de respectiva organizație regională. În scopul de a evalua nivelul de conformitate al Republicii Vanuatu cu normele de conservare și gestionare și obligațiile de raportare ale WCPFC, Comisia a utilizat proiectul de raport asupra sistemului de monitorizare a conformității stabilit de respectiva organizație regională în cadrul reuniunii anuale din 2012 (118).

(420)

În ceea ce privește anul 2010, Vanuatu nu a respectat următoarele: o măsură de conservare și gestionare a WCPFC cu privire la rechini, care impune aplicarea unui raport de greutate pentru înotătoarele de rechini [(CMM 2009-4(7)], o măsură de conservare și gestionare a WCPFC cu privire la tonul alb din Pacificul de Sud care impune obligația de a prezenta un raport privind numărul de nave de pescuit pentru această specie (CMM 2005-02), o CMM de atenuare cu privire la păsările marine care vizează raportarea interacțiunilor și capturilor accidentale de păsări marine [CMM 2007/04(9)], o serie de măsuri WCPFC privind tonul obez (CMM BET) și tonul cu aripioare galbene care prevăd obligația de a prezenta un raport anual privind capturile de specii din debarcări și transbordări, care prevăd punerea în aplicare a măsurilor de reducere a mortalității BET cauzate de pescuitul cu plasă-pungă și care prevăd închiderea unor porțiuni din marea liberă pentru navele de pescuit cu plasă-pungă [(CMM 2008-01 (18), (22) și (43)], și o CMM a WCPFC privind dispozitivele de concentrare a peștilor (FAD – fish aggregating device) și de păstrare a capturilor care prevede obligația de a prezenta un raport sistematic al cantităților aruncate înapoi în mare, cu o copie pe suport de hârtie transmisă către WCPFC [(CMM 2009-02 (12) și (13)]. Vanuatu nu a respectat o CMM a WCPFC cu privire la setcile în derivă, care prevede obligația de a prezenta un rezumat al acțiunilor de monitorizare, control și supraveghere referitoare la utilizarea setcilor în derivă mari în marea liberă [(CMM 2008-04 (5)].

(421)

Cu privire la IOTC, se reamintește că Vanuatu a fost identificată deoarece nu respectă unele dintre măsurile adoptate de organizațiile regionale. În scopul de a evalua nivelul de conformitate al Republicii Vanuatu cu normele de conservare și gestionare și obligațiile de raportare ale IOTC, Comisia a utilizat raportul de conformitate al IOTC stabilit cu ocazia celei de-a opta sesiuni a Comitetului IOTC pentru controlul conformității din 2011 (119).

(422)

În ceea ce privește 2011, Vanuatu nu a respectat obligația de a raporta cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de conservare și de gestionare ale IOTC. De asemenea, Vanuatu nu a participat la nicio reuniune a Comitetului științific, nu a prezentat raportul național către comitetul științific al IOTC și nu a prezentat chestionarul privind conformitatea. În plus, în ceea ce privește rezoluțiile adoptate de IOTC privind controlul capacității de pescuit și responsabilitatea statului de pavilion, Vanuatu nu a reușit să transmită anumite informații obligatorii în cadrul rezoluției 07/02 a IOTC privind înmatricularea navelor autorizate să opereze în zona IOTC.

(423)

În plus, pe parcursul misiunii efectuate de către Comisie, s-a constatat că măsurile de conservare și gestionare adoptate de către ORGP la care participă și Vanuatu nu au fost în niciun fel transpuse în legislația Republicii Vanuatu.

(424)

În plus, în ceea ce privește gestionarea flotei de pescuit a Republicii Vanuatu, în concluziile misiunii desfășurate de către Comisie s-a arătat că procedurile acestei țări pentru înmatricularea navelor nu iau în considerare antecedentele de activități de pescuit INN ale navelor care solicită pavilionul Vanuatu. Vanuatu nu are nici norme specifice pentru a se asigura că navele de pescuit înregistrate sub pavilionul său pot să se conformeze dispozițiilor privind gestionarea capacității ale organizațiile regionale relevante la care este parte contractantă sau parte contractantă necooperantă. Concluziile misiunii desfășurate de Comisie au evidențiat, de asemenea, că Vanuatu nu a pus în aplicare măsuri pentru asigurarea supravegherii debarcărilor de către navele sub pavilion Vanuatu în porturi străine.

(425)

Faptul că Vanuatu nu a furnizat ICCAT, WCPFC și IOTC informațiile menționate la considerentele 414-423 indică incapacitatea acestei țări de a îndeplini obligațiile în calitate de stat de pavilion stabilite în UNCLOS și UNFSA.

(426)

Faptul că Vanuatu nu furnizează informațiile privind măsurile de conservare și gestionare, cotele și limitele de captură, statisticile și rapoartele anuale afectează într-adevăr capacitatea acestei țări de a-și îndeplini obligațiile ce îi revin în temeiul articolelor 117 și 118 din UNCLOS, care stipulează obligațiile statelor de a adopta măsuri pentru resortisanții lor în vederea conservării resurselor vii din marea liberă și de a coopera cu privire la măsurile pentru conservarea și gestionarea resurselor vii în zonele din marea liberă.

(427)

Acțiunile Republicii Vanuatu încalcă cerințele de la articolul 18 alineatele (1) și (2) din UNFSA întrucât, din motivele explicate în considerentul 424, țara respectivă nu se asigură de faptul că este în măsură să își exercite în mod eficient responsabilitățile în ceea ce privește navele aflate sub pavilionul său.

(428)

Acțiunile Vanuatu încalcă și cerințele de la articolul 18 alineatul (3) din UNFSA.

(429)

Vanuatu nu respectă cerințele privind controlul asupra navelor sale din marea liberă în conformitate cu normele ORGP stabilite în articolul 18 alineatul (3) litera (o) din UNFSA, dat fiind că nu a furnizat ICCAT informații privind transbordările.

(430)

Vanuatu nu respectă cerințele privind înregistrarea și raportarea în timp util de la articolul 18 alineatul (3) litera (e) din UNFSA, deoarece nu a furnizat ICCAT informații privind rapoartele anuale, sarcina I (caracteristici ale flotei), rapoartele privind acțiunile interne pentru navele cu o lungime mai mare de 20m, tabelele de conformitate și standardele de gestionare pentru tonierele cu paragate de dimensiuni mari (LSTLV).

(431)

În plus, Vanuatu nu respectă articolul 18 alineatul (3) litera (f) din UNFSA, dat fiind că nu a comunicat WCPFC, ICCAT și IOTC datele referitoare la capturi, că nu a raportat ICCAT informațiile privind aspectele legate de transbordare și din cauza lipsei de mijloace pentru asigurarea supravegherii debarcărilor în porturile străine, astfel cum s-a observat în timpul misiunii efectuate de către Comisie.

(432)

În plus, concluziile misiunii efectuate de Comisie în Vanuatu au arătat că Registrul navelor din Vanuatu se află în afara Vanuatu și nu garantează că navele care arborează pavilionul Vanuatu au o legătură reală cu această țară. Lipsa unei astfel de legături reale între respectivul stat și navele care sunt înregistrate în registrul său încalcă condițiile stabilite pentru naționalitatea navelor la articolul 91 din UNCLOS. Această concluzie este confirmată și de către ITF, care consideră Vanuatu un pavilion de complezență (120).

(433)

În sfârșit, este necesar să se observe că, în pofida recomandărilor de la punctele 25, 26 și 27 din IPOA INN, Vanuatu nu a elaborat un plan de acțiune național de combatere a pescuitului INN.

(434)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, că Vanuatu nu a reușit să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional cu privire la normele internaționale, reglementările și măsurile de conservare și gestionare.

(435)

Se reamintește că, potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (121), Vanuatu este considerată o țară cu un grad mediu de dezvoltare umană (pe locul 125 din 187 de țări). Pe de altă parte, Republica Vanuatu este inclusă în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate. Ținând seama de clasificarea Republicii Vanuatu, Comisia a analizat dacă informațiile colectate ar putea fi puse în legătură cu constrângerile specifice acesteia ca țară în curs de dezvoltare.

(436)

În această privință, se observă că nerespectarea obligațiilor care îi revin în temeiul dreptului internațional este în principal legată de lipsa unor dispoziții specifice în cadrul juridic intern referitoare la măsurile de combatere, descurajare și eliminare a activităților de pescuit INN, precum și de nivelul nesatisfăcător al respectării normelor ORGP. În fapt, se pare că numărul mare de nave înregistrate sub pavilion Vanuatu care navighează în marea liberă subminează existența unor sisteme eficiente de monitorizare, control și supraveghere a activităților de pescuit. Absența oricărei constrângeri în înmatricularea navelor nu este în concordanță cu resursele alocate de către Vanuatu pentru dezvoltarea acțiunilor și mijloacelor de control, monitorizare și supraveghere în conformitate cu responsabilitățile internaționale ale unui stat de pavilion. În consecință, deși pot exista constrângeri legate de dezvoltare în Vanuatu, politicile adoptate de această țară pentru dezvoltarea industriei sale de pescuit nu coincid cu resursele alocate și cu prioritățile țării în legătură cu gestionarea pescuitului.

(437)

De asemenea, se cuvine să se observe că Uniunea a finanțat deja, în 2012, o acțiune de asistență tehnică specifică pentru Vanuatu cu privire la lupta împotriva pescuitului INN (122).

(438)

Având în vedere situația expusă în această secțiune a deciziei și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și toate declarațiile făcute de țara în cauză, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, că stadiul de dezvoltare și performanța generală ale Republicii Vanuatu în ceea ce privește activitățile de pescuit nu sunt afectate de nivelul său de dezvoltare.

(439)

Având în vedere concluziile formulate mai sus în ceea ce privește faptul că Belize, Cambodgia, Fiji, Guineea, Panama, Sri Lanka, Togo și Vanuatu nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în baza legislației internaționale, în calitate de state de pavilion, state portuare, state costiere sau state comerciale, de a adopta acțiuni pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, aceste țări trebuie să fie notificate, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul INN, cu privire la posibilitatea de a fi identificate drept țări pe care Comisia le consideră țări terțe necooperante în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN.

(440)

În conformitate cu articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul INN, Comisia trebuie să informeze Belize, Cambodgia, Fiji, Guineea, Panama, Sri Lanka, Togo și Vanuatu cu privire la posibilitatea de a fi identificate ca țări terțe necooperante. Comisia trebuie, de asemenea, să întreprindă toate demersurile prevăzute la articolul 32 din Regulamentul INN în ceea ce privește Belize, Cambodgia, Fiji, Guineea, Panama, Sri Lanka, Togo și Vanuatu. În interesul unei bune administrări, trebui să se stabilească un termen în care țările respective pot să răspundă în scris la notificare și să rectifice situația.

(441)

În afară de aceasta, trebuie să se precizeze faptul că notificarea Belize, Cambodgiei, Republicii Fiji, Guineei, Republicii Panama, Republicii Sri Lanka, Republicii Togo și Republicii Vanuatu cu privire la posibilitatea de a fi identificate drept țări pe care Comisia le consideră necooperante în sensul prezentei decizii nu exclude și nici nu conduce automat la vreo acțiune ulterioară întreprinsă de Comisie sau de Consiliu în vederea stabilirii unei liste a țărilor necooperante,