(1)

Prin decizia din 19 noiembrie 2008 (3), Comisia a decis să nu ridice obiecții cu privire la măsurile de urgență referitoare la o operațiune de sprijin constând în furnizarea de lichidități („liquidity assistance”, denumită în continuare „operațiunea LA”) și o garanție pentru anumite elemente de pasiv ale Dexia (4). Comisia a considerat că aceste măsuri erau compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE ca ajutor pentru salvarea unei întreprinderi aflate în dificultate și a autorizat aceste măsuri pentru o perioadă de șase luni începând de la 3 octombrie 2008, cu precizarea că, după această perioadă, Comisia urma să reevalueze ajutorul ca măsură structurală.

(2)

Belgia, Franța și Luxemburg (denumite în continuare „statele membre în cauză”) au notificat Comisiei un prim plan de restructurare a Dexia, la data de 16 februarie, 17 februarie și, respectiv, 18 februarie 2009.

(3)

Prin decizia din 13 martie 2009, Comisia a decis să inițieze procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE pentru toate ajutoarele acordate întreprinderii Dexia, în ansamblul lor (5).

(4)

Prin decizia din 30 octombrie 2009 (6), Comisia a autorizat prelungirea garanției menționate în considerentul (1) până la 28 februarie 2010 sau până la data deciziei Comisiei privind compatibilitatea măsurilor de ajutor și a planului de restructurare a Dexia.

(5)

La 9 februarie 2010, statele membre în cauză au transmis Comisiei informații referitoare la măsurile suplimentare avute în vedere pentru completarea planului de restructurare notificat inițial în februarie 2009.

(6)

Prin decizia din 26 februarie 2010 (7), Comisia a autorizat planul de restructurare a Dexia și conversia ajutoarelor de urgență în ajutoare pentru restructurare, sub rezerva respectării tuturor angajamentelor și a condițiilor stabilite în respectiva decizie.

(7)

Din vara anului 2011, Dexia s-a confruntat cu dificultăți suplimentare, iar statele membre în cauză au avut în vedere și alte măsuri de ajutor.

(8)

Prin decizia din 17 octombrie 2011 (8), Comisia a decis să inițieze o procedură oficială de investigare privind măsura de vânzare de către Dexia SA și de achiziționare de către statul belgian a Dexia Banque Belgique (denumită în continuare „DBB”). În scopul menținerii stabilității financiare, Comisia a decis, de asemenea, autorizarea temporară a măsurii. Prin urmare, măsura este autorizată pentru o perioadă de șase luni de la data deciziei respective sau, dacă Belgia prezintă un plan de restructurare în termen de șase luni de la aceeași dată, până la adoptarea de către Comisie a unei decizii finale cu privire la măsură.

(9)

La 18 octombrie 2011, statele membre în cauză au informat Comisia cu privire la un pachet de măsuri potențiale suplimentare în vederea unui nou plan de restructurare sau de lichidare a Dexia. În cadrul acestui pachet de măsuri noi, Belgia a notificat Comisiei, la 21 octombrie 2011, o măsură prin care DBB avea acces la o injecție de capital („Emergency Liquidity Assistance”, denumită în continuare „ELA”), însoțită de o garanție a statului belgian. Această măsură permite DBB să acorde finanțări Dexia Crédit Local SA (denumită în continuare „DCL”).

(10)

La 14 decembrie 2011, Franța, Belgia și Luxemburg au notificat, de asemenea, Comisiei, în cadrul acestui pachet de măsuri noi, un proiect de garanție temporară acordată de statele membre în cauză pentru refinanțarea Dexia SA și DCL (denumită în continuare „garanția temporară de refinanțare”).

(11)

Prin decizia din 21 decembrie 2011 (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii privind ajutoarele suplimentare pentru restructurarea Dexia”) (9), în scopul menținerii stabilității financiare, Comisia a decis să autorizeze temporar, până la 31 mai 2012, garanția temporară de refinanțare. Totodată, prin această decizie, Comisia a inițiat o procedură oficială de investigare privind pachetul de măsuri suplimentare pentru restructurarea Dexia, instituite de la adoptarea deciziei condiționate (printre care se număra și garanția temporară de refinanțare) și a solicitat statelor membre în cauză să îi notifice, în termen de trei luni, un plan de restructurare a Dexia sau, în cazul în care Dexia nu este viabilă, un plan de soluționare ordonată a situației Dexia.

(12)

La 21 martie și la 22 martie 2012, statele membre în cauză au notificat Comisiei un plan de soluționare ordonată a situației Dexia.

(13)

La 25 mai 2012, statele membre în cauză au notificat Comisiei o solicitare de prelungire a garanției temporare de refinanțare. La 31 mai 2012, Comisia a adoptat două decizii.

(14)

În prima decizie (denumită în continuare „decizia de extindere a procedurii”), Comisia a decis să extindă procedura oficială de investigare a grupului Dexia în vederea analizării planului de soluționare ordonată a situației grupului Dexia prezentat de Belgia, Franța și Luxemburg la 21 martie și la 22 martie 2012 (10).

(15)

În a doua decizie (denumită în continuare „decizia de prelungire a garanției”) (11), Comisia a aprobat temporar, până la adoptarea unei decizii finale cu privire la planul de soluționare ordonată a situației Dexia, prelungirea până la 30 septembrie 2012 a ferestrei de emitere a garanției temporare acordate de statele membre în cauză pentru refinanțarea Dexia SA și DCL, extinzând, totodată, procedura oficială de investigare la această măsură.

(16)

La 5 iunie 2012, statele membre în cauză au notificat Comisiei o majorare a plafonului garanției temporare, principalul ajungând până la suma maximă de 55 de miliarde EUR. În decizia sa din 6 iunie 2012 (12), Comisia a aprobat temporar, până la adoptarea unei decizii finale cu privire la planul de soluționare ordonată a situației Dexia, majorarea plafonului garanției.

(17)

La 6 octombrie 2011, Dexia SA a anunțat, într-un comunicat de presă (13), că a început negocieri exclusive cu un grup de investitori internaționali, la care ar participa și statul Luxemburg, în vederea cesionării Dexia Banque Internationale à Luxembourg (denumită în continuare „Dexia BIL”). Consiliul de administrație al grupului Dexia urma să se pronunțe asupra conținutului unei eventuale oferte la sfârșitul perioadei de exclusivitate.

(18)

La 18 decembrie 2011, Comisia a fost informată că un protocol de acord obligatoriu, referitor la vânzarea participației de 99,906 % în cadrul Dexia BIL deținută de Dexia SA, era pe punctul de a fi încheiat. Conform acestui protocol de acord, Precision Capital SA, un grup de investitori din Qatar, urma să achiziționeze 90 % din acțiuni, restul de 10 % fiind cumpărate de Luxemburg. Anumite active ale Dexia BIL sunt excluse din sfera acestei vânzări.

(19)

Vânzarea Dexia BIL nu făcea parte din măsurile aprobate de Comisie în cadrul planului de restructurare a Dexia aprobat la 26 februarie 2010. De asemenea, această măsură nu a fost inclusă nici în procedura oficială de investigare inițiată prin decizia Comisiei din 21 decembrie 2011 privind măsurile de restructurare notificate Comisiei ulterior acestei date.

(20)

Vânzarea Dexia BIL fusese deja adusă la cunoștința Comisiei înainte de 21 decembrie 2011. Prin urmare, vânzarea Dexia BIL urma să fie analizată de Comisie separat de restructurarea Dexia, nu numai deoarece securitatea juridică era necesară în cel mai scurt timp, ci și, mai ales, deoarece vânzarea Dexia BIL era independentă de restructurarea grupului, având în vedere măsurile de ajutor aprobate temporar în 2011, ținând seama de faptul că vânzarea respectivă fusese deja prevăzută din 2009, conform informațiilor primite de Comisie, și că Dexia BIL urma să se separe din punct de vedere juridic și economic de Dexia.

(21)

La 23 martie 2012, Luxemburgul a notificat oficial Comisiei vânzarea Dexia BIL.

(22)

Prin decizia din 3 aprilie 2012 (14), Comisia a informat Luxemburgul cu privire la decizia sa de a iniția procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitor la vânzarea Dexia BIL.

(23)

La 4 mai 2012 și 12 iunie 2012, autoritățile luxemburgheze au comunicat Comisiei informații suplimentare, inclusiv o actualizare a evaluării corectitudinii prețului de vânzare a Dexia BIL. Actualizarea respectivă (denumită în continuare „evaluarea actualizată a corectitudinii”) a fost efectuată de Dexia SA la data de 30 mai 2012.

(24)

Decizia Comisiei de a iniția procedura oficială de investigare a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (15). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsura în cauză.

(25)

Comisia a primit observații cu privire la acest subiect de la părțile interesate. Aceasta le-a transmis Luxemburgului, oferindu-i posibilitatea de a comenta observațiile respective. Comisia a primit comentariile Luxemburgului prin scrisoarea din 28 iunie 2012.

(26)

Dexia BIL face parte din grupul Dexia. Apărută în urma fuziunii din 1996 dintre Crédit Local de France și Crédit communal de Belgique, Dexia era specializată în împrumuturi acordate colectivităților locale, dar avea, de asemenea, aproximativ 5,5 milioane de clienți privați, în special în Belgia, Luxemburg și Turcia.

(27)

Grupul Dexia era organizat în jurul unei întreprinderi-mamă holding (Dexia SA) și a trei filiale operaționale cu sediul în Franța (DCL), Belgia (DBB) și Luxemburg (Dexia BIL).

Organigrama simplificată a grupului la data de 30 septembrie 2011

(și anume înainte de punerea în aplicare a cesiunilor anunțate la reuniunea Consiliului de administrație al Dexia din 9 octombrie 2011)

Dexia SA

(listed entity)

100 %

Dexia Bank Belgium

99,9 %

Dexia Banque International a Luxembourg

99,8 %

Deniz Bank

100 %

Dexia Credit Local

* DCL Including DCL NY, DCL, Canada, DCL Mexico, DCL Holding Inc. DCL East, DCL Israel.

99,8 %

Dexia Insurance Belgium

49 %

Dexia Asset Management

51 %

50 %

RBC Dexia Investor Services

70 %

Dexia Crediop

100 %

Dexia Municipal Agency

100 %

Dexia Kommunalbank Deutschland

60 %

Dexia Sabadell

100 %

Dexia Sofaxis

(28)

La 20 octombrie 2011, DBB a fost vândută statului belgian, iar la 31 decembrie 2011, bilanțul consolidat al grupului Dexia (cu deconsolidarea DBB la 1 octombrie 2011) se ridica la 413 miliarde EUR.

(29)

Pe lângă cesiunea DBB din data de 20 octombrie 2011, grupul Dexia a anunțat cesiunea „pe termen scurt” a următoarelor entități:

(30)

Cotele principalilor acționari ai Dexia SA sunt următoarele:

(31)

Dexia BIL este una dintre cele mai mari bănci comerciale din Luxemburg, având un bilanț de 41 de miliarde EUR la 30 iunie 2011. Dexia BIL nu își desfășoară activitatea doar în Luxemburg, ci și în alte țări cum ar fi Elveția, Regatul Unit, anumite țări din Asia și din Orientul Mijlociu, fie direct, fie prin intermediul unora dintre filialele sale. Dexia BIL deține și un portofoliu important de titluri de valoare de tip „legacy”, cu o valoare de piață estimată la 30 septembrie 2011 la aproximativ [5-10] miliarde EUR.

(32)

Dexia BIL este una dintre mările bănci cu o rețea de ghișee în Luxemburg și este un actor esențial al economiei locale, atât ca bancă de depozit pentru rezidenți persoane fizice și întreprinderi, cât și ca furnizor de credite de consum, credite imobiliare și credite pentru întreprinderi.

(33)

Conform tabelelor furnizate de Comisia de supraveghere a sectorului financiar („CSSF”), autoritatea de supraveghere a sectorului financiar luxemburghez, Dexia BIL reprezintă pentru [10-15] % dintre rezidenții persoane fizice și pentru [15-20] % dintre IMM-urile (întreprinderile mici și mijlocii) rezidente banca de referință, ceea ce o plasează în fiecare caz pe locul al treilea pe piața luxemburgheză. Cotele de piață ale Dexia BIL în sistemul bancar luxemburghez sunt de aproximativ [10-15] % în ceea ce privește volumul depozitelor, [10-15] % în ceea ce privește volumul împrumuturilor și [5-10] % în ceea ce privește activele gestionate în domeniul serviciilor bancare private.

(34)

Dificultățile întâmpinate de grupul Dexia în timpul crizei financiare din toamna anului 2008 au fost descrise în decizia din 26 februarie 2010. Dificultățile mai recente cu care s-a confruntat Dexia pot fi rezumate după cum urmează.

(35)

În primul rând, agravarea crizei datoriilor suverane, cu care se confruntă numeroase bănci europene, a condus la o neîncredere din ce în ce mai mare a investitorilor față de contrapartidele bancare, ceea ce nu a mai permis acestora din urmă să obțină finanțări în volume și condiții satisfăcătoare.

(36)

De asemenea, fiind în mod special supraexpus riscului legat de datoriile suverane și cvasi-suverane, grupul Dexia a fost privit cu tot mai multă neîncredere de către investitori. Într-adevăr, printre activele Dexia se numără numeroase împrumuturi și/sau obligațiuni de stat și/sau ale colectivităților locale și regionale în țări percepute de piață ca prezentând un risc.

(37)

În plus, criza actuală a intervenit înainte ca Dexia să fi avut timp să finalizeze punerea în aplicare a planului său de restructurare, care ar fi avut ca rezultat o consolidare mult sporită a profilului de risc de lichiditate. Deoarece Dexia avea un profil de lichiditate încă deosebit de vulnerabil, iar piața cunoștea în mod special vulnerabilitatea sa, Dexia a fost privită probabil cu mai multă neîncredere decât alte bănci.

(38)

Nevoile de finanțare ale Dexia au crescut în special din cauza următoarelor elemente:

(39)

Având în vedere incapacitatea Dexia de a se refinanța pe piețe și […] (*1), Dexia a fost nevoită, într-o primă etapă, să recurgă la o nouă măsură ELA din partea Banque nationale de Belgique și, respectiv, Banque de France. În aceste circumstanțe, statele membre în cauză au acordat garanția temporară de refinanțare în favoarea Dexia.

(40)

Deși Dexia BIL nu s-a aflat la originea problemelor grupului Dexia, […], aceasta s-a confruntat cu o puternică reducere a depozitelor sale, în special în perioada 30 septembrie 2011-10 octombrie 2011, când depozitele au scăzut cu [1-5] miliarde EUR (ajungând de la [5-15] miliarde EUR la [5-15] miliarde EUR). Pierderile de depozite s-au stabilizat ulterior, după anunțarea unei serii de măsuri menite să dezmembreze grupul Dexia și să garanteze anumite filiale ale grupului (printre care Dexia BIL). În special, Dexia a anunțat, la 6 octombrie 2011, inițierea discuțiilor cu un grup de investitori și cu Luxemburgul în vederea vânzării Dexia BIL. După ce a atins la 22 noiembrie 2011 un prag de [5-15] miliarde EUR, ulterior Dexia BIL a putut să raporteze o ușoară creștere a depozitelor sale, care au ajuns la [5-15] miliarde EUR la 14 decembrie 2011.

(41)

Luxemburgul a notificat, la 23 martie 2012, cesiunea Dexia BIL. Finalizarea vânzării este supusă acordului prealabil al Comisiei.

(42)

Măsura de cesiune a Dexia BIL notificată Comisiei nu a făcut obiectul unei proceduri oficiale de ofertare. Conform autorităților luxemburgheze, cesiunea Dexia BIL era aparent avută în vedere de mult timp de către Dexia, care a contactat în acest sens o serie de operatori între 2009 și 2011, în special […]. […]. Discuțiile purtate au avansat mai mult sau mai puțin, însă niciunul dintre acești operatori nu a depus un proiect concret de achiziționare pentru Dexia BIL.

(43)

În cele din urmă, contactele cu Precision Capital au avut ca rezultat demararea unor negocieri exclusive, anunțate la 6 octombrie 2011. Un protocol de acord obligatoriu, referitor la vânzarea participației de 99,906 % în cadrul Dexia BIL deținută de Dexia, a fost încheiat printr-un memorandum de înțelegere la 20 decembrie 2011. Conform acestui protocol de acord, Precision Capital urma să achiziționeze 90 % din participația cesiunii, restul de 10 % fiind achiziționat de Luxemburg în aceleași condiții ca Precision Capital.

(44)

Anumite active ale Dexia BIL sunt excluse din sfera acestei vânzări și, de fapt, cesiunea nu se referă decât la o parte a Dexia BIL, și anume activitățile de servicii bancare cu amănuntul și de servicii bancare private (în continuare „activitățile cesionate”). Mai exact, sunt excluse din sfera vânzării: participația de 51 % deținută de Dexia BIL în cadrul DAM, participația de 50 % deținută de Dexia BIL în cadrul RBCD, participația de 40 % în cadrul Popular Banca Privada, portofoliul de titluri de valoare de tip „legacy” al Dexia BIL (precum și anumite produse derivate și asociate), participațiile Dexia BIL în cadrul Dexia LDG Banque și Parfipar. Activitățile susmenționate vor fi transferate către Dexia înaintea finalizării tranzacției, cu o clauză de recuperare de către Dexia BIL a produsului net al cesiunilor. În plus, memorandumul de înțelegere prevede, ca cerință prealabilă vânzării, eliminarea tuturor creditelor și împrumuturilor negarantate de la entitățile grupului Dexia și eliminarea a numeroase credite și împrumuturi garantate de la entitățile grupului Dexia. La 10 februarie 2012, finanțarea acordată altor entități ale grupului era de aproximativ [0-5] miliarde EUR, din care mai puțin de [500-800] de milioane EUR erau finanțări garantate. Excluderea tuturor acestor active va permite reducerea activelor totale ale Dexia BIL cu aproximativ 16,9 miliarde EUR în raport cu activele totale, în valoare de 41 de miliarde EUR la 30 iunie 2011 (însemnând o reducere de 40 % a activelor totale și o reducere de 50 % a activelor ponderate în funcție de risc).

(45)

Măsura notificată prevede că, în momentul finalizării vânzării, Dexia BIL va avea o rată a capitalului comun de rangul 1 („Common Equity Tier I”), conform reglementărilor Basel III, de exact 9 %.

(46)

Prețul de vânzare este fixat la 730 de milioane EUR, cu o rată a capitalului comun de rangul 1 a Dexia BIL de exact 9 % în momentul încheierii tranzacției. În cazul unui exces de capital în momentul încheierii tranzacției, în raport cu rata de 9 % a capitalului comun de rangul 1, conform reglementărilor Basel III, prețul de vânzare este ajustat în funcție de excesul de capital disponibil în momentul finalizării. În cazul lipsei de capital în raport cu rata de 9 % a capitalului comun de rangul 1, acest descoperit este compensat de Dexia SA.

(47)

Măsura notificată la 23 martie 2012 includea o clauză care prevedea că, dacă Dexia SA sau o entitate a grupului Dexia obține o garanție în favoarea unui cumpărător din partea unui stat pentru obligațiile sale de indemnizare, în baza unor garanții contractuale specifice cesiunii respective către cumpărătorul în cauză, și în măsura în care cumpărătorul în cauză este o entitate privată (nu este controlată direct sau indirect de entități publice), Dexia își ia angajamentul de a asigura că o garanție similară va fi acordată de același garant (sau un garant alternativ cu același rating) în condiții similare și cu obligații contractuale similare pentru cumpărători în baza contractelor de cesiune. Această obligație trebuia să se aplice până la 1 ianuarie 2017 (denumită în continuare „clauza 3.3.5”). Clauza respectivă a fost însă abandonată ulterior și nu a fost reluată în contractele definitive de cesiune de acțiuni care au înlocuit memorandumul de înțelegere.

(48)

Înaintea finalizării memorandumului de înțelegere, scenariile de proiect preliminar de cesiune a Dexia BIL au fost supuse unei evaluări a corectitudinii prețului de către un terț (16). Această evaluare din 10 decembrie 2011 a fost efectuată aplicând trei metode diferite (17) și a ajuns la concluzia că prețul era cuprins între [600-700] și [800-900] milioane EUR. Actualizarea din 30 mai 2012 a acestei evaluări conduce la aceleași concluzii.

(49)

În decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia a estimat că în acel stadiu nu putea concluziona că tranzacția nu conține niciun element de ajutor.

(50)

Comisia a estimat că puteau exista eventuale elemente de ajutor de stat în clauza 3.3.5.

(51)

Comisia a estimat, de asemenea, că procesul de cesiune a Dexia BIL nu s-a derulat în mod deschis, transparent și nediscriminatoriu. Procesul de cesiune s-a limitat la negocieri bilaterale cu un anumit număr de potențiali cumpărători, fără a exista o procedură de ofertare. Prin urmare, Comisia nu putea să concluzioneze că procesul de vânzare a fost de natură să asigure stabilirea unui preț de piață și că, în consecință, nu includea elemente de ajutor de stat.

(52)

În opinia Comisiei, evaluarea echității prețului de către un terț (18) a fost stabilită pe parcursul negocierilor și înaintea stabilirii condițiilor exacte ale memorandumului de înțelegere din 20 decembrie 2011, care a făcut obiectul notificării din data de 23 martie 2012. Prin urmare, Comisia avea îndoieli în legătură cu luarea în calcul în cadrul evaluării corectitudinii prețului a sferei exacte a activităților cedate, precum și a condițiilor măsurii notificate, inclusiv clauza de recuperare de către Dexia BIL a produsului net al cesiunilor și clauza 3.3.5.

(53)

Comisia nu putea concluziona, așadar, că, în cadrul efectelor combinate ale absenței procedurii de ofertare și ale lipsei de informații exacte referitoare la evaluarea adecvată a tranzacției, în special cu privire la sfera de activități a cesiunii și la clauza potențială 3.3.5, condițiile de cesiune a Dexia BIL au condus la o cesiune la prețul pieței.

(54)

În urma publicării procedurii oficiale de investigare la 3 aprilie 2012, Comisia a primit observații de la două părți terțe interesate.

(55)

Una dintre observațiile primite (denumită în continuare „observația A”) din partea unei asociații de investitori se referă la nivelul prețului de cumpărare. Această asociație estimează că prețul de vânzare al Dexia BIL este prea mic, în special ținând seama de performanțele bune înregistrate anterior de Dexia BIL.

(56)

Cealaltă parte terță, un acționar al Dexia SA, a formulat în observațiile sale (denumite în continuare „observația B”) îndoieli privind comportamentul Dexia SA, al Dexia BIL, precum și al persoanelor și al organelor presupuse ca deținând controlul asupra acestor societăți încă din 1998. Acest acționar estimează, de asemenea, că fluxul de informații al Dexia SA către acționarii săi este insuficient. Acest acționar consideră, de asemenea, că procesele-verbale și anexele la acestea privind propriile sale intervenții în cadrul adunărilor generale care au avut loc începând din 1999, precum și toată corespondența între acesta, Dexia SA, Dexia BIL și administratorii lor ar fi trebuit să fie transmisă de către Dexia SA potențialilor cumpărători ai Dexia BIL.

(57)

Dexia SA subliniază că cesiunea Dexia BIL este o etapă importantă pentru stabilizarea situației Dexia BIL după pierderile de depozite suferite la începutul lunii octombrie 2011. Este esențial ca părților la tranzacție să li se confirme cât mai curând posibil absența elementelor de ajutor în cadrul cesiunii Dexia BIL.

(58)

În măsura în care clauza 3.3.5 nu a fost reluată în contractele definitive de cesiune de acțiuni care au înlocuit memorandumul de înțelegere, aceste preocupări sunt eliminate.

(59)

Numeroasele contacte ale Dexia SA cu posibili cumpărători începând din 2009, împreună cu anunțarea oficială încă de la 6 octombrie 2011 a unei potențiale cesiuni a Dexia BIL către un grup de investitori internaționali au făcut publică cesiunea prevăzută a Dexia BIL. Exclusivitatea nu a fost acordată oficial decât după mai mult de două săptămâni și alți candidați serioși interesați de preluarea Dexia BIL ar fi avut, deci, timp suficient pentru a-și manifesta interesul, dacă era cazul. Prin urmare, condițiile cesiunii Dexia BIL au fost stabilite de Dexia SA împreună cu Precision Capital în cadrul unei negocieri în condiții de independență și egalitate (at arms length) între operatori privați, pe propria lor răspundere și fără a implica resursele statului. În plus, era urgent să se găsească o entitate care să preia Dexia BIL pentru a-i proteja pe deponenții și clienții băncii, a menține valoarea băncii și a stopa riscurile de contagiune în restul sistemului financiar. În aceste circumstanțe, procesul de cesiune a Dexia BIL poate fi considerat ca fiind un proces deschis, transparent și nediscriminatoriu, menit să asigure stabilirea unui preț de piață. În consecință, nu include elemente de ajutor de stat.

(60)

Evaluarea corectitudinii prețului din decembrie 2011 se referea la noua sferă a Dexia BIL (activitățile cesionate), fapt confirmat de evaluarea actualizată a corectitudinii prețului din 30 mai 2012.

(61)

Prețul de vânzare se bazează pe o rată a fondurilor proprii de tip „capital de bază de rangul 1” („Core Equity Tier 1”), conform reglementărilor Basel III, de 9 % în momentul încheierii tranzacției. În cazul unei diferențe între acest nivel și nivelul capitalului la momentul finalizării cesiunii, clauza de ajustare garantează rambursarea acesteia de către cumpărători sau de către vânzător și/sau o ajustare a prețului de cesiune. În aceste condiții, Dexia SA consideră că evaluarea participațiilor sau a activelor excluse din tranzacție nu intră în calcul pentru stabilirea prețului de piață.

(62)

Dexia BIL nu a beneficiat în mod direct de vechile ajutoare primite de grupul Dexia. Dimpotrivă, începând cu sfârșitul anului 2008, Dexia BIL a fost în mod constant furnizorul net de lichidități pentru grupul Dexia. În plus, Comisia nu putea presupune că, datorită apartenenței sale la un grup de întreprinderi, o întreprindere a beneficiat de ajutoarele acordate grupului, în special atunci când, astfel cum s-a întâmplat în acest caz, mecanismele de transfer existente în cadrul grupului au fost utilizate doar în detrimentul întreprinderii și nu în favoarea acesteia (19). De asemenea, Comisia nu putea presupune că tranzacția este imputabilă statului sau implică resurse de stat, aceasta fiind realizată în condiții de independență și egalitate (at arms length) între Dexia și cumpărător și fără implicarea resurselor statului.

(63)

În orice caz, Dexia SA subliniază că achiziționarea Dexia BIL la prețul de piață este suficientă pentru a elimina posibilitatea unei potențiale transmiteri a vechilor ajutoare primite de grupul Dexia către cumpărător, precum și către entitatea cesionată Dexia BIL (20).

(64)

Cesiunea Dexia BIL nu putea include noile ajutoare în măsura în care cumpărarea de către statul luxemburghez se face fără ca acesta din urmă să injecteze capital nou în Dexia BIL. În acest sens, Dexia SA subliniază că, în absența unor ajutoare suplimentare, cesiunea Dexia BIL nu creează denaturări ale concurenței, astfel încât nu este necesară impunerea unor măsuri suplimentare pentru a limita denaturarea concurenței. În orice situație, reducerea dimensiunii Dexia BIL în conformitate cu activitățile excluse din cesiune este suficient de importantă pentru a nu necesita măsuri suplimentare.

(65)

Luxemburgul consideră că vânzarea Dexia BIL reprezintă o soluție privată, de piață și nu conține niciun element de ajutor de stat.

(66)

Statul luxemburghez arată că proiectul de cesiune a Dexia BIL a fost anunțat oficial la data de 6 octombrie 2011, și anume înaintea datei anunțării garanțiilor suplimentare pentru noua refinanțare acordate de statele membre în cauză în favoarea Dexia SA și DCL.

(67)

Luxemburgul subliniază că Dexia BIL este una dintre marile bănci cu o rețea de ghișee în Luxemburg și este un actor esențial al economiei locale, atât ca bancă de depozit pentru rezidenți persoane fizice și întreprinderi, cât și ca furnizor de credite de consum, credite imobiliare și credite pentru întreprinderi. Dexia BIL are un rol sistemic în economia luxemburgheză (21), iar un colaps al acestei bănci (chiar și existența unor incertitudini cu privire la situația sa) ar avea efecte extrem de grave asupra stabilității sistemului financiar din Luxemburg și asupra economiei luxemburgheze în general, care ar putea fi resimțite, de asemenea, în țările învecinate.

(68)

Conform autorităților luxemburgheze, nu există niciun avantaj pentru Dexia SA sau pentru Dexia BIL care să rezulte din preluarea de către statul luxemburghez a unei participații de 10 % în cadrul Dexia BIL, deoarece preluarea are loc în condițiile pieței, prețul plătit și condițiile fiind aceleași ca pentru Precision Capital.

(69)

Luxemburgul observă, de asemenea, că cesiunea Dexia BIL era avută în vedere de mult timp de către Dexia SA, care a contactat în acest scop o serie de operatori între 2009 și 2011, în special […]. Discuțiile purtate au fost mai mult sau mai puțin avansate, dar niciunul dintre acești operatori nu și-a manifestat interesul față de Dexia BIL. Cu toate că autoritățile luxemburgheze recunosc că procesul nu a constituit o procedură oficială de ofertare, acestea observă că este puțin probabil ca o procedură oficială de ofertare să fi condus la un rezultat diferit. O astfel de procedură de ofertare nu a putut fi organizată într-un termen mai scurt determinat de deteriorarea accelerată a depozitelor Dexia BIL la sfârșitul lunii septembrie 2011 din cauza zvonurilor privind dificultățile grupului Dexia și a retrogradării Dexia SA de către agenția de rating Moody's la 3 octombrie 2011, care s-au adăugat zvonurilor referitoare la sistemul bancar european, crizei datoriilor suverane și dificultăților zonei euro. Această situație de urgență a condus la anunțarea cesiunii prevăzute a Dexia BIL și la inițierea negocierilor cu Precision Capital, la 6 octombrie 2011. Între această dată și inițierea negocierilor exclusive (22), nu s-a primit nicio altă manifestare de interes sau ofertă serioasă, în pofida […] manifestării altor potențiali investitori (23).

(70)

Potrivit autorităților luxemburgheze, un proces informal de ofertare, organizat într-un termen mai scurt și conform unor proceduri speciale impuse de împrejurări, ar putea fi considerat ca fiind un proces deschis, transparent și nediscriminatoriu care garantează stabilirea unui preț de piață. Autoritățile luxemburgheze observă, de asemenea, că o evaluare a corectitudinii prețului, din data de 10 decembrie 2011, și actualizarea acesteia, din data de 30 mai 2012, concluzionează că prețul pare corect în contextul actual al piețelor și că s-a admis deja de către Comisie că evaluarea unei întreprinderi poate fi conformă unui preț de piață pe baza unei evaluări a corectitudinii prețului realizată de un expert independent.

(71)

De la sfârșitul anului 2008, Dexia BIL a fost în mod constant furnizorul net de lichidități pentru alte entități ale grupului. În ceea ce privește noua garanție temporară autorizată provizoriu de către Comisie la 21 decembrie 2011, Dexia BIL nu este o entitate garantată și nu beneficiază de această garanție temporară.

(72)

De altfel, autoritățile luxemburgheze observă că Dexia BIL va avea o poziție puternică a lichidității după cesiune, se va concentra pe o activitate de servicii bancare cu amănuntul și de servicii bancare private și va întrerupe legăturile cu ceea ce a rămas din grupul Dexia după eliminarea portofoliului de tip „legacy” și a Dexia LDG și după cesiunea participațiilor în cadrul RBCD și DAM. De asemenea, memorandumul de înțelegere se bazează pe nefinanțarea de către Dexia BIL a Dexia SA sau a altor entități ale grupului rămas după cesiune.

(73)

Statul luxemburghez solicită, de asemenea, ca Dexia BIL să nu mai fie supusă condițiilor și angajamentelor prevăzute de decizia din 26 februarie 2010, nici noului plan de restructurare sau de soluționare ordonată a situației Dexia, care trebuia elaborat în conformitate cu decizia din data de 21 decembrie 2011. Faptul că Dexia BIL era supusă planului de restructurare aprobat prin decizia din 26 februarie 2010, precum și condițiilor și angajamentelor prevăzute de acest plan era legat de apartenența Dexia BIL la grupul Dexia, singurul identificat ca beneficiar al ajutoarelor acordate în cadrul deciziilor susmenționate. De altfel, acest aspect este vizibil în majoritatea angajamentelor prevăzute în planul de restructurare a Dexia, care se aplică grupului Dexia sau Dexia SA și nu au legătură cu Dexia BIL decât în măsura în care aceasta este o filială a grupului și constituie aceeași unitate economică împreună cu Dexia SA. În orice caz, cesiunea Dexia BIL nu conține niciun element de ajutor de stat și este realizată la un preț de piață.

(74)

În observațiile sale privind decizia de inițiere a procedurii, Luxemburgul confirmă că nu a fost reluată clauza 3.3.5 în contractele definitive de cesiune de acțiuni care au înlocuit memorandumul de înțelegere și că aceste preocupări nu mai sunt justificate.

(75)

Autoritățile luxemburgheze confirmă, de asemenea, că sfera evaluării corectitudinii prețului reia cu exactitate sfera activităților cesionate. În plus, mecanismul de ajustare în raport cu nivelul exact de 9 % al capitalului comun de rangul 1, conform reglementărilor Basel III, permite garantarea faptului că valoarea activităților excluse din tranzacție [considerentul (36)] nu are un impact financiar pentru cumpărător, nici pozitiv, nici negativ. Autoritățile luxemburgheze fac referire și la evaluarea corectitudinii prețului actualizată la [sfârșitul lunii] mai 2012, care a ajuns la aceleași concluzii. Prin urmare, prețul de cesiune a Dexia BIL poate fi considerat un preț de piață, ceea ce exclude orice transmitere a unui ajutor în această privință.

(76)

În cele din urmă, autoritățile luxemburgheze susțin observațiile Dexia SA (partea 4 de mai sus).

(77)

Autoritățile luxemburgheze estimează că afirmațiile observației A se bazează pe date dispersate și nu fac obiectul unei analize complete a situației. În special, nu se ține seama de termenii exacți ai tranzacției. În acest sens, autoritățile luxemburgheze fac referire la diferite documente transmise Comisiei de către autoritățile luxemburgheze și de către Dexia SA, în special evaluările privind corectitudinea prețului realizate de terți, care concluzionează că prețul plătit este un preț corect, având în vedere termenii tranzacției. Aceasta rezultă din evaluarea realizată de terți la 10 decembrie 2011 și a fost confirmată la 30 mai 2012 de aceeași firmă, și anume […].

(78)

Prin urmare, rezultă clar din dosarul aflat la dispoziția Comisiei că statul luxemburghez nici nu a oferit, nici nu a acordat garanții cumpărătorului.

(79)

Autoritățile luxemburgheze constată, așadar, că observațiile A par să se bazeze pe informații incomplete și conțin afirmații eronate, fără cel mai mic element de probă, astfel încât solicită Comisiei să nu țină seama de acestea în cadrul deciziei sale finale sau, în caz contrar, să se raporteze la explicațiile autorităților luxemburgheze și ale Dexia SA în corespondența lor cu Comisia, care răspund pe larg la întrebările adresate și permit eliminarea criticilor formulate.

(80)

Autoritățile luxemburgheze constată că observația B constă într-o serie de schimburi de scrisori între partea terță respectivă și persoane din conducerea Dexia SA și Dexia BIL sau cu autoritățile de supraveghere, între 2005 și sfârșitul anului 2011, fără legătură directă cu cesiunea Dexia BIL. Aceste schimburi de scrisori se referă la diferite solicitări și critici referitoare la Dexia SA în ceea ce privește neluarea în considerare a anumitor întrebări referitoare la evenimente cu mult anterioare cesiunii Dexia BIL, care este singura vizată de prezenta decizie privind vânzarea Dexia BIL. Autoritățile luxemburgheze adresează, așadar, Comisiei rugămintea de a nu ține seama de aceste documente deoarece sunt lipsite de relevanță.

(81)

Autoritățile luxemburgheze observă că Dexia SA concluzionează (a se vedea punctul 4 de mai sus) că tranzacția Dexia BIL se realizează la un preț de piață și fără un element de ajutor. Deoarece această concluzie este conformă concluziilor autorităților luxemburgheze, acestea din urmă nu formulează alte comentarii cu privire la observațiile respective.

(82)

În concluzie, autoritățile luxemburgheze constată că nicio parte terță nu a transmis observații care să pună sub semnul întrebării faptele prezentate în notificarea lor și în observațiile lor. Autoritățile luxemburgheze constată, de altfel, că niciuna dintre observațiile părților terțe nu este de natură să pună sub semnul întrebării argumentul conform căruia procesul de cesiune a Dexia BIL trebuie să poată fi considerat, în conformitate cu practica decizională a Comisiei, ca fiind un proces deschis, transparent și nediscriminatoriu, care să garanteze că tranzacția s-a efectuat la prețul pieței. Autoritățile luxemburgheze susțin, așadar, în continuare că tranzacția s-a efectuat fără să existe un element de ajutor.

(83)

Conform articolului 107 alineatul (1) din TFUE, cu excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(84)

Dexia BIL își desfășoară activitatea la nivel european și, prin urmare, este în mod clar în concurență cu alți actori străini de pe piață. Comisia consideră, așadar, că un potențial ajutor în cadrul vânzării Dexia BIL ar afecta schimburile comerciale între statele membre și ar denatura sau ar amenința să denatureze concurența.

(85)

În decizia sa din 26 februarie 2010, Comisia a stabilit deja că ajutoarele primite de Dexia sub formă de capital, garanții de finanțare, ELA însoțită de o garanție de stat și acordarea de sprijin pentru activele depreciate (măsura FSA) constituiau ajutoare de stat (acordate de Belgia, Luxemburg și Franța). Prin urmare, este necesar să se verifice dacă activitatea cesionată nu păstrează beneficiul ajutoarelor primite anterior de către Dexia.

(86)

Conform Hotărârii Curții din 8 mai 2003, Italia și SIM 2/Comisia (24), pe care Comisia s-a bazat în deciziile sale privind Olympic Airlines (25) și Alitalia (26), examinarea continuității economice între vechea întreprindere și noile structuri se face prin intermediul unui grup de indici. Printre acești indici se numără, în special, obiectul vânzării, prețul transferului, identitatea acționarilor sau a proprietarilor întreprinderii cumpărătoare sau ai întreprinderii cumpărate. Acest demers a fost reiterat de Tribunal în hotărârea sa din 28 martie 2012 în cauza Ryanair/Comisia (27), care a confirmat decizia Alitalia.

(87)

În ceea ce privește obiectul vânzării, sfera activităților cesionate se limitează la activitățile de servicii bancare cu amănuntul și de servicii bancare private care nu par să fi fost cauza problemelor grupului Dexia care au necesitat acordarea de ajutoare de stat. Comisia constată, astfel, că partea din portofoliului grupului de titluri de tip „legacy” deținută de Dexia BIL, care are legătură cu problemele de refinanțare a grupului ce au contribuit la necesitatea acordării ajutoarelor de stat aprobate deja prin decizia din 26 februarie 2010, nu face parte din activitățile cesionate. Din punct de vedere cantitativ, sfera activităților cesionate reprezintă aproximativ 60 % din bilanțul total al Dexia BIL și [0-10] % din bilanțul total al grupului Dexia.

(88)

Nu există nicio legătură între cumpărătorul privat Precision Capital și acționarii actuali ai Dexia SA, ceea ce înseamnă că se îndeplinește astfel criteriul de independență al cumpărătorului privat în raport cu Dexia SA în procesul de luare a deciziilor și în strategia activităților cesionate de către Dexia BIL.

(89)

Prin urmare, o achiziție la prețul pieței a activităților cesionate ar permite garantarea faptului că achizitorul plătește un preț corespunzător pentru ajutoarele de care această parte a Dexia BIL ar fi putut beneficia ca entitate a grupului Dexia și că prețul tranzacției de cesiune a Dexia BIL nu conține, așadar, elemente de ajutor.

(90)

În urma deciziei de inițiere a procedurii, Comisia a primit informații suplimentare referitoare la evaluarea prețului de piață.

(91)

Comisia observă că vânzarea Dexia BIL a fost supusă unei prime evaluări a corectitudinii prețului de către un terț, la 10 decembrie 2011, urmată de o actualizare la data de 30 mai 2012. Aceste evaluări au fost făcute aplicând trei metode diferite: (i) metoda actualizării fluxului de numerar aflat la dispoziția acționarilor („cash flow to equity”) pe baza fluxurilor distribuibile acestora sub rezerva satisfacerii ratelor capitalului de bază de rangul 1 prevăzute de reglementări; (ii) metoda indicelui preț/valoare contabilă („price to book ratio”), pe baza excesului de rentabilitate în raport cu costul capitalului; (iii) metoda comparării cotațiilor la bursă. Prima evaluare a corectitudinii prețului de către un terț, din 10 decembrie 2011, a concluzionat că prețul era cuprins între [600-700] și [800-900] milioane EUR. Actualizarea evaluării, din 30 mai 2012, confirmă că aceasta a luat în considerare în mod exact sfera activităților cesionate și conduce la aceleași concluzii conform cărora prețul corect se situează între [600-700] și [800-900] milioane EUR. Comisia a analizat aceste evaluări ale corectitudinii prețului. Aceasta constată că evaluările respective se bazează pe metode standard aplicabile în general în acest domeniu și iau în considerare condițiile și sfera exacte ale tranzacției.

(92)

Prețul tranzacției de 730 de milioane EUR se încadrează în intervalul rezultat în urma evaluărilor corectitudinii prețului. Nu există, prin urmare, indicii conform cărora prețul plătit ar avea o valoare mai mare sau mai mică față de prețul de piață. În consecință, prețul cesiunii Dexia BIL poate fi considerat un preț de piață, ceea ce exclude, de asemenea, orice transmitere, în urma cesiunii, a potențialului ajutor acordat anterior Dexia.

(93)

Anumite activități ale Dexia BIL sunt excluse din sfera acestei vânzări [considerentul (36)]. Aceste activități vor fi transferate către Dexia SA înaintea finalizării tranzacției printr-o clauză de recuperare de către Dexia BIL a produsului net al cesiunilor. Comisia remarcă faptul că informațiile suplimentare primite în urma deciziei de inițiere a procedurii confirmă că evaluarea activităților excluse din sfera tranzacției nu este luată în considerare în stabilirea prețului de piață. Prețul de vânzare se bazează pe o rată a fondurilor proprii de tip „capital de bază de rangul 1”, conform reglementărilor Basel III, de 9 % în momentul încheierii tranzacției. În cazul unei diferențe între acest nivel și nivelul capitalului la momentul finalizării cesiunii, clauza de ajustare garantează rambursarea acesteia de către cumpărători sau de către vânzător și/sau o ajustare a prețului de cesiune. Evaluarea participațiilor sau a activelor excluse din tranzacție nu este, așadar, luată în considerare în stabilirea prețului de piață. Această clauză de ajustare a fost, de asemenea, luată în considerare în evaluările corectitudinii prețului.

(94)

În decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia a remarcat că statul luxemburghez participă la cesiunea Dexia BIL în calitate de cumpărător al unei participații de 10 %, în aceleași condiții ca Precision Capital. Așadar, este evident că participarea Luxemburgului implică resurse de stat. Însă, având în vedere că Luxemburgul participă în aceleași condiții ca Precision Capital, Comisia estimează că, a priori, Luxemburgul acționează ca un investitor privat, ceea ce exclude un ajutor în legătură cu participația de 10 % a Luxemburgului.

(95)

În decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia a remarcat, de asemenea, că Precision Capital și statul luxemburghez aveau în vedere să elimine clauza 3.3.5. Comisia a observat că, prin această clauză, Dexia SA s-ar angaja să obțină ulterior garanții de stat în favoarea cumpărătorului Dexia BIL. Astfel, o activare a acestei clauze ar implica, eventual, utilizarea de resurse de stat sub formă de garanții. În plus, chiar și prezența acestei clauze ar fi de natură să genereze avantaje pentru cumpărătorul Dexia BIL. În urma deciziei de inițiere a procedurii, Comisia a primit informații suplimentare confirmând că respectiva clauză 3.3.5 nu a fost menținută în contractele definitive de cesiune de acțiuni care au înlocuit memorandumul de înțelegere. Prin urmare, Comisia concluzionează că, având în vedere eliminarea clauzei respective care nu a fost pusă în aplicare, nu există elemente de ajutor în această privință.

(96)

Din motivele expuse mai sus, Comisia concluzionează că măsura constând în vânzarea Dexia BIL nu constituie un ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. În special, aceasta nu constituie un ajutor nou, nici pentru Dexia SA, nici pentru Dexia BIL,