(a)

în 2010, deficitul bugetar efectiv a depășit ținta cu 0,4 % din PIB, în timp ce creșterea economică a fost mai puternică decât se estimase în previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009, care au servit drept bază pentru recomandările Consiliului din 7 iulie 2009. În 2011, se estimează (atât de către guvern, cât și în previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2011 – denumite în continuare „previziunile din toamna anului 2011”) că soldul bugetului general va prezenta un excedent, însă numai datorită veniturilor one-off de 9,75 % din PIB aferente transferului activelor sistemelor de pensii private către sistemul de stat și veniturilor de 0,9 % din PIB provenind din taxe sectoriale (în sectorul telecomunicațiilor, sectorul energetic, al comerțului cu amănuntul și în sectorul financiar). În absența măsurilor one-off, deficitul s-ar fi situat la circa 6 % din PIB și ar fi depășit cu mult valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în articolul 1 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la tratat. În notificarea transmisă în toamna anului 2011, autoritățile maghiare au estimat un excedent de 3,9 % din PIB. În previziunile din toamna anului 2011 s-a estimat un excedent ceva mai redus (și anume 3,6 % din PIB), pentru că acestea luau în considerare asumarea unei părți din datoria societăților de transport din sectorul public (0,2 % din PIB). Pe baza celor mai recente informații referitoare la încasările one-off înregistrate după termenul limită de realizare a previziunilor din toamna anului 2011, excedentul ar putea fi chiar și mai mic. În ceea ce privește deficitul structural, aceasta s-a deteriorat cu 1,5 % în 2010 și cu 1,25 % în 2011, în total cu 2,75 % din PIB, în ciuda recomandării Consiliului din 7 iulie 2009 de a asigura un efort bugetar cumulat de cel puțin 0,5 % din PIB în acești doi ani, efort bugetar necesar pentru corectarea deficitului într-un mod sustenabil înainte de termenul din 2011. Această deteriorare structurală reflectă faptul că reducerile fiscale de peste 2 % din PIB nu au fost suficient compensate prin măsuri structurale;

(b)

în ceea ce privește anul 2012, proiectul de buget are ca obiectiv un deficit de 2,5 % din PIB, în concordanță cu actualizarea din 2011 a programului de convergență. Pentru a realiza acest obiectiv, propunerea de buget conține o serie de măsuri care se ridică, în total, la aproape 4 % din PIB potrivit autorităților, în paralel cu crearea unei rezerve extraordinare de 0,7 % din PIB. Însă, conform previziunilor din toamna anului 2011, deficitul public pe 2012 va atinge 2,8 % din PIB, iar deficitul structural se va ameliora cu 2,4 % din PIB. În comparație cu proiectul de buget, aceste valori mai ridicate ale deficitului reflectă, printre altele, o proiecție a creșterii economice pentru 2012 mai redusă cu 1 punct procentual, precum și o evaluare mai prudentă a evoluției veniturilor și cheltuielilor. În același timp, proiectul de buget presupune, în conformitate cu legislația în vigoare, că rezerva extraordinară nu va fi utilizată. Cu toate acestea, pragul deficitului de 3 % din PIB se respectă numai datorită unor venituri one-off de aproape 0,9 % din PIB, provenite din taxele sectoriale excepționale menționate anterior;

(c)

în conformitate cu previziunile din toamna anului 2011 și pe baza ipotezei obișnuite a menținerii politicilor actuale, s-a estimat că deficitul bugetar va suferi o nouă deteriorare în 2013, până la nivelul de 3,7 %. Acest lucru se datorează în principal faptului că nu se așteaptă ca eliminarea treptată a taxelor excepționale de aproximativ 0,9 % din PIB să fie compensată prin economii suplimentare în cadrul programului de reformă structurală pentru anul respectiv;

(d)

pe baza evoluțiilor bugetare înregistrate de la publicarea previziunilor din toamna anului 2011, prognozele pentru 2012 ale deficitului public de 2,8 % din PIB par deocamdată plauzibile (fără a lua în considerare recenta deteriorare a contextului macroeconomic). Aceasta se explică prin faptul că efectul de diminuare a deficitului pe care îl are noul pachet de măsuri de consolidare de 0,4 % din PIB, adoptat de guvern la 15 decembrie 2011, este, în mare măsură, contrabalansat de modificările cu efect de creștere a deficitului adoptate la proiectul de buget, precum și de costurile bugetare nete ale acordului cu sectorul bancar încheiat la 15 decembrie 2011, care încă nu sunt compensate în mod adecvat de măsuri de consolidare suplimentare;

(e)

pentru 2013, luând în considerare anumite precizări suplimentare formulate în programul de reformă structurală (deciziile guvernamentale și parlamentare aferente sunt detaliate în raportul intermediar al Ungariei din cadrul PDE din decembrie 2011), precum și efectul de bază pozitiv din 2012 și costurile nete care decurg din acordul cu sectorul bancar, valoarea estimată a deficitului pentru 2013 inclusă în previziunile din toamna anului 2011 ar putea fi scăzută de la 3,7 % din PIB la 3,25 % din PIB, valoare care, cu toate acestea, depășește în mod evident pragul de deficit de 3 %. Diferența dintre această evaluare actualizată și ținta oficială (2,2 % din PIB), prevăzută în Programul de convergență al Ungariei din aprilie 2011, rezultă în special din faptul că, în absența unor măsuri specifice, aproximativ jumătate din măsurile din programul de reformă structurală nu au putut fi luate în considerare. Restul diferenței față de ținta oficială rezultă dintr-un nivel mai ridicat al estimărilor legate de cheltuieli, în special în domeniul societăților publice de transport și de drumuri, încorporând în același timp anumite diferențe în ceea ce privește ipotezele de creștere. Sunt planificate reforme structurale suplimentare, care ar putea reduce previziunea privind deficitul, dar care nu sunt suficient precizate;

(f)

aceste previziuni actualizate pe termen mediu ar putea fi revizuite în sens negativ. Veniturile ar putea depăși estimările în 2012 și 2013. Cu toate acestea, se estimează că evoluții negative vor fi mai pregnante decât evoluțiile pozitive. În mod concret, ratele dobânzilor au crescut indiferent de scadență, cursul de schimb a scăzut, iar perspectivele economice pe termen mediu par să se fi înrăutățit după publicarea, în data de 10 noiembrie 2011, a previziunilor de toamnă. În ansamblu, dacă aceste elemente ar fi luate în considerare, estimările privind deficitul atât pentru 2012, cât și pentru 2013 ar fi majorate cu încă 0,5 % din PIB, ducând la cifre ale deficitului de peste 3 % din PIB, respectiv 3,75 % din PIB;

(g)

conform previziunilor din toamna anului 2011, se estimează, având în vedere atât valoarea anunțată a deficitului, cât și ipotezele legate de cursul de schimb, că datoria publică brută va crește din nou, la circa 77 % din PIB până în 2013, în urma unei scăderi temporare în 2011 datorită preluării activelor sistemelor de pensii private. Dacă proiecțiile bugetare pe termen mediu ar fi actualizate numai pe baza noilor măsuri adoptate după termenul limită stabilit pentru efectuarea previziunilor, ponderea estimată a datoriei pe 2012 ar rămâne în mare măsură neschimbată și ar cunoaște doar o ușoară ameliorare în 2013. Cu toate acestea, eventualele revizuiri ulterioare ale proiecțiilor bugetare, luând în considerare în special creșterea randamentelor, cursul de schimb HUF/EUR de 311 de la finele anului 2011 (care este cu aproximativ 12 % mai mic comparativ cu ipoteza tehnică utilizată în previziunile din toamna anului 2011), precum și mediul macroeconomic mai nefavorabil, ar conduce la o pondere a datoriei de aproximativ 80 % în 2011, după care s-ar stabiliza la aproximativ 78,5 % atât în 2012, cât și în 2013, în condițiile în care Consiliul a recomandat ca ponderea datoriei brute să se înscrie pe o traiectorie descendentă fermă.