ANEXĂ

OBIECTIVE ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNOLOGICE, DESCRIEREA ÎN LINII MARI A TEMELOR ȘI ACTIVITĂȚILOR

I.   DOMENII DE CERCETARE TEMATICE

I.A.   Cercetarea în domeniul energiei de fuziune

Obiectiv general

Dezvoltarea bazei de cunoștințe pentru ITER și realizarea ITER ca principalul pas înainte în direcția creării de prototipuri de reactoare pentru centralele electrice care să fie sigure, durabile, ecologice și viabile din punct de vedere economic.

Activități

1.   Realizarea ITER

Comunitatea deține o responsabilitate specială în cadrul Organizației ITER, ca gazdă a proiectului, și are un rol conducător, în special în ceea ce privește guvernanța Organizației internaționale ITER, managementul și personalul acesteia, plus sprijinul tehnic și administrativ general.

Participarea Comunității în cadrul ITER în calitate de parte va include și alte contribuții la construirea echipamentelor și instalațiilor necesare la amplasamentul ITER, precum și sprijin pentru proiect în faza de construcție.

Activitățile de cercetare și dezvoltare în sprijinul construirii ITER vor fi desfășurate în cadrul asociațiilor pentru fuziune și al întreprinderilor europene. Printre aceste activități se va număra dezvoltarea și testarea de componente și sisteme.

2.   Activități de cercetare și dezvoltare în vederea pregătirii pentru exploatarea ITER

Un program specific pentru fizică și tehnologie va avea ca scop consolidarea opțiunilor de proiect pentru ITER și pregătirea în vederea unei demarări rapide a exploatării ITER. Acest program va fi realizat prin intermediul unor activități experimentale, teoretice și de modelizare coordonate, utilizând instalațiile JET și alte dispozitive experimentale și informatizate relevante, și va asigura faptul că Europa are impactul necesar asupra proiectului ITER, pregătind o poziție europeană solidă în cadrul exploatării acestuia. Programul va cuprinde:

—	evaluarea tehnologiilor-cheie specifice pentru exploatarea ITER prin utilizarea ameliorărilor JET (perete prim similar cu cel al ITER, sisteme de încălzire, diagnostice);

—	studierea scenariilor de exploatare a ITER prin intermediul unor experimente specifice privind JET și alte instalații, precum și activități coordonate de modelizare.

3.   Activități tehnologice restrânse de pregătire pentru DEMO

Tehnologiile și materialele-cheie necesare pentru autorizarea, construirea și exploatarea centralei DEMO vor fi dezvoltate în continuare în cadrul asociațiilor pentru fuziune și al întreprinderilor, pentru a fi testate în ITER și a da posibilitatea industriei europene să construiască DEMO și să creeze viitoare centrale de fuziune nucleară. Se vor pune în aplicare următoarele activități:

—	continuarea lucrărilor echipei speciale de proiect pentru activitățile de validare tehnică și de proiect tehnic, în vederea pregătirii pentru construcția Centrului internațional de iradiere a materialelor de fuziune, care va fi folosit la testarea materialelor pentru o centrală de fuziune nucleară;

—

dezvoltare, teste de iradiere și modelizare pentru materiale cu valori scăzute de activare și rezistente la radiații; dezvoltarea tehnologiilor-cheie necesare pentru exploatarea unei centrale de fuziune nucleară, inclusiv păturile (nucleare); activități de proiectare conceptuală pentru DEMO, incluzând aspecte de securitate și de mediu.

4.   Activități de cercetare și dezvoltare pe termen mai lung

Pornind de la activitățile care vizează în mod specific ITER și DEMO, programul specific va dezvolta competențe și va lărgi baza de cunoștințe în domenii importante din punct de vedere strategic pentru viitoarele centrale de fuziune nucleară. Aceste activități de cercetare vor spori fezabilitatea tehnică și viabilitatea economică a energiei de fuziune. Acțiunile specifice în temeiul Programului-cadru vor cuprinde activități limitate, după cum urmează:

—

studiu asupra unor concepte îmbunătățite de sisteme de confinare magnetică, inclusiv stelaratoare. Lucrările se vor concentra asupra pregătirii în vederea exploatării stelaratorului W7-X, a utilizării dispozitivelor existente pentru extinderea bazelor de date experimentale și a aprecierii perspectivelor de viitor ale acestor configurații;

—	experimente, teorii și continuarea modelizării, cu scopul final de a obține o înțelegere cuprinzătoare a plasmelor de fuziune operaționale;

—	studii cu privire la aspectele socioștiințifice și economice ale producerii de energie de fuziune și acțiuni de promovare a conștientizării și înțelegerii fuziunii de către publicul larg.

5.   Resurse umane, educație și formare – crearea „generației ITER”

Asigurarea de resurse umane adecvate și a unui înalt nivel de cooperare în domeniul tematic al fuziunii, atât pentru necesitățile imediate și pe termen mediu legate de ITER, cât și pentru dezvoltarea în continuare a fuziunii, va fi rezolvată prin:

—	sprijin pentru mobilitatea cercetătorilor între organizațiile care participă la programul specific, în scopul promovării unei mai bune colaborări și integrări a activităților de cercetare și al încurajării cooperării internaționale;

—	formare de nivel înalt pentru ingineri și cercetători, la nivel postuniversitar și postdoctoral, inclusiv utilizarea instalațiilor ca platforme de formare, seminarii și ateliere specializate și încurajarea cooperării între instituțiile din învățământul superior.

6.   Infrastructuri

Realizarea ITER în Europa, în cadrul internațional oferit de Organizația ITER, va contribui la noile infrastructuri de cercetare cu o puternică dimensiune europeană.

7.   Transferul de tehnologie, implicarea industriei și inovarea

ITER va necesita o nouă structură organizațională, mai flexibilă, care să facă posibil transferul rapid al inovării și progresului tehnologic rezultate către industrie, permițându-i astfel industriei europene să devină mai competitivă. Acest aspect va fi abordat prin:

—

promovarea inovării și a schimbului de know-how cu universitățile, institutele de cercetare și întreprinderile în cauză, inclusiv interacțiunea adecvată cu organizația ITER și cu întreprinderea comună „Fuziune pentru energie” (F4E) (acordând șanse egale de participare partenerilor din industrie, conform normelor de achiziții relevante ale Uniunii);

—	încurajarea generării de brevete;

—	promovarea Forumului pentru inovare industrială în domeniul fuziunii, care va elabora o foaie de parcurs pentru tehnologiile de fuziune și inițiative de dezvoltare a resurselor umane, punând accentul pe inovare și pe potențialul de furnizare a unor noi produse și servicii.

I.B.   Fisiunea nucleară, siguranța și protecția împotriva radiațiilor

Obiectiv general

Stabilirea unei baze științifice și tehnice solide pentru a accelera evoluțiile practice în direcția unei gestionări mai sigure a deșeurilor radioactive cu durată lungă de viață, sporind în special siguranța, dar contribuind în același timp la eficiența utilizării resurselor și rentabilitatea energiei nucleare și asigurând un sistem robust și acceptabil din punct de vedere social pentru protejarea oamenilor și a mediului împotriva efectelor radiației ionizante.

Activități

Se vor realiza acțiuni indirecte privind fisiunea nucleară, siguranța și protecția împotriva radiațiilor în cinci domenii principale de activitate, prezentate în detaliu mai jos. Din perspectiva consolidării accentului pus pe siguranța nucleară care contribuie la reorientarea cercetării nucleare, domeniilor siguranței instalațiilor, protecției împotriva radiațiilor (inclusiv utilizări medicale) și evaluării riscurilor li se va acorda cea mai mare atenție posibilă. Există legături importante cu cercetarea din cadrul celui de al șaptelea Program-cadru al Uniunii, adoptat prin Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (1), în special în domeniul energiei, al standardelor europene, al educației și formării, al protecției mediului, al sănătății, al științei materialelor, al guvernanței, al infrastructurilor comune, al culturii privind securitatea și siguranța. Va fi încurajată cooperarea internațională în cadrul multor activități de cercetare, în special în ceea ce privește siguranța instalațiilor nucleare, aceasta urmând să se realizeze în colaborare cu forumurile tehnice și ale părților interesate, care sunt relevante, descrise în justificarea fisiunii nucleare, a siguranței și a activităților de protecție împotriva radiațiilor conform punctului I.B din anexa I la Decizia 2012/93/Euratom.

1.   Gestionarea deșeurilor radioactive finale

Studii tehnice și demonstrarea conceptelor de depozitare geologică pentru a pregăti punerea în aplicare, asigurând în același timp siguranța operațională. Studii care să contribuie la o mai bună înțelegere a deșeurilor și a comportamentului acestora de-a lungul timpului, dezvoltarea de metodologii robuste pentru evaluarea performanței și siguranței, investigarea aspectelor de guvernanță și societale legate de acceptarea de către opinia publică și alte activități care să susțină dezvoltarea unei viziuni europene comune asupra principalelor aspecte legate de gestionarea deșeurilor, de la depozitarea intermediară până la depozitarea finală.

2.   Sisteme de reactoare

Respectând obiectivul general, cercetare în scopul sprijinirii exploatării în condiții de siguranță a tuturor sistemelor de reactoare pertinente (inclusiv a instalațiilor pentru ciclul combustibilului) aflate în uz în Europa sau, în măsura în care este necesar pentru menținerea expertizei largi în materie de siguranță nucleară în Europa, a acelor tipuri de reactoare care ar putea fi utilizate în viitor, accentul punându-se exclusiv pe aspectele legate de siguranță. Aceasta include evaluarea și gestionarea duratei de viață a instalației, cultura siguranței (reducerea la minimum a riscului de eroare umană și organizațională), metodologii avansate de evaluare a securității, instrumente de simulare digitale, sisteme de instrumentare și de control, precum și prevenirea și atenuarea accidentelor grave, împreună cu activitățile asociate de optimizare a gestionării cunoștințelor și de menținere a competențelor.

Printre activități se numără activități de cercetare transversală esențială și fundamentală (precum știința materialelor) (2) și, axându-se exclusiv pe aspectele privind siguranța, studiul viitoarelor reactoare și al tuturor aspectelor legate de ciclul combustibilului, cum ar fi separarea și transmutarea.

3.   Protecția împotriva radiațiilor

Activitățile din acest domeniu se vor axa pe:

—	o mai bună calificare a riscurilor pentru sănătate ale expunerilor prelungite la doze joase, inclusiv variabilitatea individuală, prin studii epidemiologice și o mai bună înțelegere a mecanismelor cu ajutorul cercetării în domeniul biologiei celulare și moleculare;

—	sporirea siguranței și eficacității utilizărilor medicale ale radiației, prin noi evoluții tehnologice și prin atingerea unui echilibru corect între beneficiile și riscurile acestor utilizări;

—	ameliorarea coerenței și integrării în privința gestionării situațiilor de urgență și ulterioare accidentelor în Europa prin crearea de instrumente și strategii comune și demonstrarea eficacității acestora în medii operaționale;

—	în alte domenii, activitățile naționale de cercetare vor fi integrate mai eficient, după cum se consideră necesar.

4.   Infrastructuri

Acolo unde există valoare adăugată europeană clară, în special pentru stabilirea masei critice, sprijin pentru proiectarea, modernizarea, construirea și/sau exploatarea de infrastructuri-cheie de cercetare necesare în oricare dintre domeniile tematice de mai sus, inclusiv facilitarea accesului adecvat la infrastructuri existente și viitoare a lucrătorilor din cercetare și a echipelor de cercetare.

5.   Resurse umane și formare (3)

Coordonarea programelor naționale și satisfacerea necesităților de formare generală în domeniul științei și tehnologiei nucleare, cu ajutorul unei serii de instrumente, inclusiv instrumente cu rezultate pe termen scurt și caracter competitiv, în cadrul sprijinului general pentru resurse umane în toate domeniile tematice. Include sprijin pentru cursurile de formare și rețelele de formare, precum și măsuri pentru a spori atractivitatea sectorului pentru tinerii oameni de știință și ingineri și pentru a îmbunătăți coordonarea dintre instituțiile educaționale din Uniune, în vederea asigurării echivalenței calificărilor în toate statele membre.

II.   ASPECTE DE ORDIN ETIC

În cadrul punerii în aplicare a prezentului program specific și în cadrul activităților de cercetare care decurg din acesta trebuie respectate principiile etice fundamentale. Printre acestea se numără principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, incluzând următoarele: protecția demnității umane și a vieții omenești, protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, precum și a animalelor și a mediului în conformitate cu dreptul comunitar și cu versiunile în vigoare ale convențiilor, liniilor directoare și codurilor de conduită internaționale pertinente, cum ar fi, de exemplu, Declarația de la Helsinki, Convenția privind drepturile omului și biomedicina a Consiliului Europei, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, cu protocoalele sale adiționale, Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, Declarația universală privind genomul uman și drepturile omului adoptată de UNESCO, Convenția ONU privind interzicerea armelor biologice și cu toxine, Tratatul internațional privind resursele genetice vegetale pentru alimentație și agricultură și rezoluțiile pertinente ale Organizației Mondiale a Sănătății.

De asemenea, se va ține seama de avizele emise de Grupul european de consiliere cu privire la implicațiile etice ale biotehnologiei (1991-1997) și de avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii (începând din 1998).

În conformitate cu principiul subsidiarității și cu diversitatea abordărilor existente în Europa, participanții la proiectele de cercetare trebuie să respecte legislația, reglementările și normele etice în vigoare în țările în care se vor desfășura activitățile de cercetare. În orice caz, se aplică dispozițiile interne și niciun tip de cercetare interzisă într-un anumit stat membru sau altă țară nu va fi finanțat din fonduri comunitare pentru a fi desfășurat în statul membru sau țara respectivă.

Atunci când este cazul, cei care desfășoară proiecte de cercetare trebuie să solicite aprobarea comitetelor relevante de etică de la nivel național sau local, înainte de a demara activitățile de cercetare și dezvoltare. De asemenea, Comisia va realiza sistematic o analiză de etică a propunerilor care tratează aspecte sensibile din punct de vedere etic sau în cazul cărora aspectele etice nu au fost abordate în mod adecvat. În anumite cazuri, se poate realiza o evaluare etică în timpul punerii în aplicare a unui proiect.

Articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene impune Uniunii și statelor membre să respecte pe deplin cerințele de bunăstare a animalelor atunci când formulează și pun în aplicare politicile Uniunii, inclusiv în domeniul cercetării. Directiva 86/609/CEE a Consiliului din 24 noiembrie 1986 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește protecția animalelor utilizate în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice (4) impune ca toate experimentele să fie concepute astfel încât să se evite stresul, durerea și suferința inutilă a animalelor utilizate în scopuri experimentale; utilizarea unui număr minim de animale; folosirea animalelor cu cel mai scăzut grad de sensibilitate neurofiziologică; și provocarea celui mai scăzut nivel de durere, suferință, stres sau vătămare de durată. Modificarea moștenirii genetice a animalelor și clonarea animalelor pot fi luate în considerare numai în cazul în care scopurile acestor acțiuni sunt justificate din punct de vedere etic, iar condițiile sunt de asemenea natură încât se garantează bunăstarea animalelor și se respectă principiile biodiversității. În cadrul punerii în aplicare a prezentului program specific, progresele științifice și dispozițiile naționale și internaționale vor fi monitorizate în mod regulat de Comisie, pentru a se ține seama de orice evoluție.

---

(1)   JO L 412, 30.12.2006, p. 1.

(2)  Se înțelege că ERC este responsabil de sprijinirea cercetării de frontieră în toate domeniile științei și tehnologiei.

(3)  Se înțelege că responsabilitatea pentru mobilitatea cercetătorilor între toate domeniile științei și tehnologiei rămâne în programul „Oameni” din cadrul Programului-cadru al Uniunii.

(4)   JO L 358, 18.12.1986, p. 1.