(1)

În urma unei anchete antidumping („ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1174/2005 (2), o taxă antidumping definitivă („măsuri antidumping definitive”) la importurile de transpalete manuale și componente de bază ale acestora încadrate în prezent la codurile NC ex 8427 90 00 și ex 8431 20 00 originare din Republica Populară Chineză. Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 7,6 % și 46,7 %.

(2)

În urma unei reexaminări intermediare ex officio a definiției produsului, Consiliul a clarificat, prin Regulamentul (CE) nr. 684/2008 (3), definiția produsului din ancheta inițială.

(3)

În urma unei anchete ex officio privind eludarea măsurilor antidumping, Consiliul a extins, prin Regulamentul (CE) nr. 499/2009 (4), taxa antidumping definitivă aplicabilă pentru „toate celelalte societăți” impusă prin Regulamentul (CE) nr. 1174/2005 la transpaletele manuale și componentele de bază ale acestora expediate din Thailanda, indiferent dacă acestea sunt declarate ca originare din Thailanda sau nu.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor antidumping definitive în vigoare, Comisia a primit, la 21 aprilie 2010, o cerere de inițiere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost prezentată de doi producători din Uniune: BT Products AB și Lifter S.r.l. („solicitanții”), reprezentând o mare parte, în acest caz aproape totalul producției de transpalete manuale și componente de bază ale acestora din Uniune.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce probabil la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

Stabilind, în urma consultării Comitetului consultativ, existența unor elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 20 iulie 2010, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) („aviz de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

Ancheta privind caracterul continuu sau repetitiv al dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2009 și 30 iunie 2010 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada luată în considerare”).

(8)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii cunoscuți a fi interesați și reprezentanții țării exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(9)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(10)

Având în vedere numărul aparent ridicat de importatori neafiliați, s-a considerat adecvat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă este necesar să se recurgă la eșantionare. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este cu adevărat necesar să se procedeze prin eșantionare și, după caz, să se determine alcătuirea eșantionului, părțile menționate anterior au fost invitate, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminărilor și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. Cu toate acestea, niciun importator neafiliat nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea.

(11)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și celor care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri din partea a două grupuri de producători din Uniune, și anume solicitanții. Niciunul dintre producătorii-exportatori cunoscuți din Republica Populară Chineză („RPC”) nu a cooperat în cadrul reexaminării. Niciunul dintre importatori nu și-a manifestat disponibilitatea în cadrul eșantionării și niciun alt importator sau utilizator nu a furnizat Comisiei informații și nici nu s-a făcut cunoscut în cursul anchetei.

(12)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului subsecvent și, pe de altă parte, interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

Producători din Uniune

(13)

Produsul în cauză pentru această reexaminare este același din ancheta inițială și a fost clarificat prin reexaminarea intermediară a definiției produsului, respectiv transpalete manuale și componente de bază ale acestora, și anume șasiuri și sisteme hidraulice, originare din RPC, încadrate în prezent la codurile NC ex 8427 90 00 și ex 8431 20 00 . În sensul prezentului regulament, transpaletele manuale sunt cărucioare cu roți pe care sunt instalate brațe de furcă mobile pentru manipularea paletelor, proiectate pentru a fi împinse, trase și ghidate manual, pe suprafețe netede, plane și dure, de către un operator pedestru care acționează un braț articulat. Transpaletele manuale sunt proiectate exclusiv pentru ridicarea unei sarcini, prin acționarea brațului ca o pompă până la o înălțime suficientă pentru a permite transportarea acesteia și nu au nicio altă funcție sau utilizare, cum ar fi, de exemplu: (i) deplasarea și ridicarea sarcinilor pentru depunerea lor la o înălțime mai mare sau facilitarea stocării sarcinilor (transpalete); (ii) stivuirea paletelor una peste alta (stivuitoare); (iii) ridicarea sarcinilor la nivelul de lucru (platforme de ridicare); sau (iv) ridicarea și cântărirea sarcinilor (paletizoare cu sistem de cântărire).

(14)

Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în cazul anchetei inițiale, produsul în cauză și produsele fabricate și vândute pe piața internă din RPC, precum și cele fabricate și vândute în UE de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și aceleași utilizări și, prin urmare, sunt considerate ca fiind produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(15)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă este probabil ca expirarea măsurilor existente să determine continuarea sau reapariția dumpingului.

(16)

La deschiderea anchetei, au fost contactați nouăsprezece producători-exportatori chinezi cunoscuți. Numai o societate, Crown Equipment (Suzhou), s-a prezentat inițial și a acceptat să fie inclusă în eșantion, dar și-a retras ulterior colaborarea. Așadar, niciunul dintre producătorii-exportatori din RPC nu a cooperat la anchetă și constatările privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului au trebuit să se bazeze pe datele disponibile, în special pe informațiile furnizate de solicitanți, incluzând informații din cererea de reexaminare, date Eurostat și statistici oficiale ale RPC privind exporturile.

(17)

În conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii normale construite obținute într-o țară terță cu economie de piață adecvată („țara analogă”) sau pe baza prețului practicat la exportul din țara analogă către alte țări, inclusiv către Uniune, sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, în orice alt mod rezonabil, inclusiv pe baza prețului plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniune pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, dacă este necesar, pentru ca acesta să includă o marjă de profit rezonabilă.

(18)

În ancheta inițială, Canada a fost considerată țară analogă pentru a stabili valoarea normală. Având în vedere că producția în Canada a încetat, s-a preconizat utilizarea Braziliei ca țară analogă în avizul de deschidere al prezentei reexaminări. Totuși, niciun producător-exportator brazilian cunoscut nu a dorit să coopereze. Ca alternativă, s-a cerut cooperarea a 27 de producători indieni și doi producători taiwanezi, dar, în mod similar, nu s-a putut obține o colaborare. Părțile interesate nu au prezentat nicio altă sugestie privind o țară analogă.

(19)

Un exportator necooperant a susținut că nu s-a demonstrat de către Comisie că utilizarea datelor dintr-o țară analogă a fost imposibilă în cazul actual. S-au verificat sugestiile oferite de societatea respectivă. În unele cazuri, societățile propuse de exportatorul necooperant nu păreau a fi producătoare ale produsului în cauză. De asemenea, societatea a sugerat că Vietnam ar fi putut fi folosită în calitate de țară analogă. Cu toate acestea, Vietnam nu a putut fi luată în considerare pentru că nu este considerată o țară cu economie de piață. După cum s-a precizat la considerentele 17 și 18, Comisia a contactat un mare număr de societăți în trei țări potențial analoge: Brazilia, India și Taiwan. Cu toate aceste eforturi, nu s-a obținut nicio cooperare. În lipsa cooperării dintr-o țară analogă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie calculată pe baza prețului plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniune pentru produsul similar, ajustat corespunzător, după caz, pentru a include o marjă rezonabilă a profitului. Prin urmare, afirmația a trebuit să fie respinsă.

(20)

Ținând cont de lipsa de cooperare din partea unei țări analoge pentru prezenta reexaminare, s-a utilizat ca bază pentru stabilirea valorii normale prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniune pentru produsul similar, ajustat corespunzător, după caz, pentru a include o marjă rezonabilă a profitului. Aceeași metodă s-a utilizat atât pentru societatea căreia i s-a atribuit TEP în ancheta inițială, precum și pentru societățile cărora nu li s-a acordat TEP în ancheta inițială.

(21)

Ținând cont că nu s-a obținut nicio colaborare din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export s-a stabilit pe baza faptelor disponibile. Au fost consultate diferite surse de informație pentru stabilirea prețului de export: date Eurostat, oferte ale producătorilor-exportatori chinezi prezentate de solicitanți și facturi de export colectate de autoritățile vamale ale statelor membre.

(22)

Valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul mediu de export ponderat la nivelul franco fabrică în aceeași etapă de comercializare. În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază și în scopul asigurării unei comparații corecte, au fost luate în considerare diferențele constatate în privința factorilor care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor. S-au făcut ajustări pentru costul transportului terestru și maritim în țara exportatoare, precum și pentru asigurare.

(23)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping s-a stabilit pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export. Această comparație a indicat existența unui dumping important în decursul PAR, între 97 % și 224 %. Diferența semnificativă între marjele de dumping apare din cauza datelor diferite utilizate pentru stabilirea prețului de export.

(24)

Pe lângă analiza existenței dumpingului în cursul PAR, s-a examinat probabilitatea unei continuări a dumpingului, în cazul în care se abrogă măsurile. Dat fiind faptul că niciun producător-exportator din RPC nu a cooperat la prezenta anchetă, concluziile de mai jos se bazează pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume informațiile furnizate în cererea de reexaminare, precum și datele prezentate de solicitanți, date Eurostat și statisticile oficiale ale RPC privind exporturile.

(25)

În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: evoluția importurilor provenite din RPC, capacitățile neutilizate ale exportatorilor și atractivitatea pieței Uniunii, prețurile interne din China și prețurile la exportul către țări terțe.

(26)

Producătorii-exportatori chinezi au continuat să furnizeze volume semnificative de transpalete manuale pe piața Uniunii, ulterior impunerii măsurilor în anul 2005. Volumul importurilor din RPC în UE în decursul PAR, aproape 400 000 de unități, corespunzând cu 99 % din totalul importurilor UE, a depășit considerabil nivelurile observate înainte de impunerea măsurilor (de la 118 000 de unități în 2000 la 280 000 de unități în PA inițială).

(27)

În absența altor surse de informații privind producția și capacitățile în RPC, analiza s-a efectuat, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pe baza informațiilor prezentate de solicitanți. Informațiile privind piața incluse în cererea de reexaminare, care nu au fost contestate de părțile interesate, indică o capacitate enormă în RPC. Deja nivelurile de producție din 2008 și 2009, respectiv 1,5 milioane de unități și 800 000 de unități, erau duble față de dimensiunea întregii piețe a Uniunii. În plus, numai o fracțiune limitată a producției din China (14 % în 2008 și 23 % în 2009) s-a vândut pe piața internă chineză.

(28)

Nivelurile de producție conduc cu claritate la concluzia că, în absența măsurilor, s-ar putea dirija către piața Uniunii cantități suplimentare semnificative de transpalete manuale chinezești.

(29)

Piața Uniunii rămâne atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi în ceea ce privește prețurile. Importurile din RPC au intrat în UE la aproximativ o treime din prețurile practicate de industria Uniunii față de clienții săi neafiliați.

(30)

Pe baza statisticilor chinezești privind exporturile, s-a constatat că, în decursul PAR, Uniunea a reprezentat destinația a 40 % din totalul exporturilor chinezești de transpalete manuale. SUA este cea de a doua piață de export ca mărime pentru transpaletele manuale chinezești, reprezentând 20 % din totalul exporturilor chinezești, în timp ce volumele rămase sunt fragmentate între diferite destinații.

(31)

Prețurile de export chinezești către UE sunt, în linii mari, conforme cu prețurile de export medii chinezești către toate țările terțe, cu excepția SUA. Cu toate acestea, se poate concluziona că cel puțin o parte dintre exporturile chinezești către țări terțe altele decât UE sau SUA (40 % din totalul exporturilor chinezești) ar putea fi redirijate către UE dacă s-ar abroga măsurile. O astfel de evoluție este probabilă, nu numai pentru că s-ar putea obține prețuri mai mari în lipsa măsurilor, dar mai ales din cauza fragmentării acestor exporturi către țări terțe. Având în vedere importanța pieței Uniunii și canalele de vânzare deja stabilite, ar fi mai ușor să se administreze o destinație de export în locul a mai multe țări.

(32)

Prețurile de export chinezești către UE sunt considerabil mai mari decât prețurile de export chinezești către SUA (17 % mai mari în decursul PAR). Ținând cont de necooperarea exportatorilor chinezi, nu se poate determina în ce măsură această diferență de prețuri poate fi explicată prin diferențe în gama de produse. Cu toate acestea, pe baza datelor disponibile privind exporturile, nu se poate exclude redirecționarea (parțială) către piața Uniunii a transpaletelor manuale exportate în prezent în SUA la prețuri mai scăzute, în cazul abrogării măsurilor. O astfel de evoluție ar putea fi explicată prin motivele menționate la considerentul 31.

(33)

Comparațiile de mai sus privind prețurile demonstrează că UE rămâne o destinație de mare atractivitate pentru producătorii-exportatori chinezi, care ar fi foarte probabil să continue să exporte cantități mari de transpalete manuale la prețuri scăzute.

(34)

Prezenta analiză demonstrează că importurile chineze au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping cu o marjă foarte mare de dumping. Luând în considerare în special analiza nivelurilor prețurilor pe piețele din UE și din alte țări terțe, precum și capacitățile neutilizate din RPC, se poate concluziona că există probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar expira.

(35)

Pe teritoriul Uniunii, produsul similar este fabricat de două grupuri de societăți, solicitanții, precum și de un al treilea producător de transpalete manuale din Uniune. Producția acestor societăți constituie producția totală din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(36)

Ținând cont că acești producători reprezintă producția totală a Uniunii de transpalete manuale și componente de bază ale acestora, se consideră că ei constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria Uniunii”.

(37)

Un exportator necooperant a susținut că s-a folosit de către Comisie o definiție inexactă a industriei Uniunii, pentru că aceasta a inclus un producător necooperant din Uniune în cadrul definiției industriei Uniunii și în domeniul de aplicare al analizei sale privind prejudiciul. Exportatorul necooperant a susținut că, prin aceasta, s-a încălcat articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, industria Uniunii include și producători din Uniune ai produsului similar. Prin urmare, producătorul necooperant face parte din industria Uniunii, în conformitate cu regulamentul de bază. După cum se precizează la considerentul 42, datele pentru producătorul necooperant din Uniune s-au inclus numai în raport cu analiza volumelor de vânzări la clienți neafiliați și cota de piață a industriei Uniunii. De asemenea, se remarcă faptul că, în cazul în care producătorul necooperant din Uniune ar fi fost exclus din analiză, constatările anchetei ar rămâne neschimbate.

(38)

Având în vedere faptul că niciun producător-exportator chinez al produsului în cauză nu a cooperat la prezenta anchetă, datele referitoare la importurile produsului în cauză originar din RPC („țara în cauză”) în Uniunea Europeană se bazează pe cifrele Eurostat.

(39)

Consumul Uniunii s-a stabilit pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii și pe baza datelor privind importurile, furnizate de Eurostat.

(40)

Între 2007 și PAR, consumul Uniunii a scăzut cu 40 %, scăderea cea mai importantă având loc între 2008 și 2009.

Tabelul 1

(41)

Volumul importurilor originare din RPC a scăzut cu 37 % în cursul perioadei luate în considerare și a atins un nivel de 387 907 unități în cursul PAR. Cu toate acestea, fără a se ignora scăderea semnificativă a cererii din Uniune, cota de piață a importurilor chinezești a crescut în decursul perioadei luate în considerare, deoarece importurile din China nu au scăzut în aceeași măsură cu consumul din Uniune. Prin urmare, cota de piață a importurilor provenind din țara în cauză a crescut semnificativ între 2007 și PAR, când a atins aproximativ 83 %. Prețul mediu al importurilor chinezești a variat ușor pe parcursul perioadei luate în considerare.

Tabelul 2

(42)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei Uniunii. Din motive de confidențialitate (numai doi producători – solicitanții – au cooperat la reexaminare) se publică mai jos doar indici. În ceea ce privește volumul total de vânzări în UE către clienți neafiliați, precum și cota de piață a industriei Uniunii, prezentate mai jos în tabelele 6 și 7, pentru a asigura conformitatea cu tabelele 1 și 2 (consumul și cota de piață a produselor chinezești), datele se bazează pe toți cei trei producători din Uniune, așadar includ cele două grupuri solicitante și pe cel de-al treilea fabricant care nu a cooperat la reexaminare (cifrele privind volumele de vânzări ale ultimului se bazează pe informațiile prezentate de solicitanți).

(43)

În cursul PAR, producția a scăzut cu 35 % comparativ cu anul 2007.

Tabelul 3

(44)

Capacitatea de producție a rămas stabilă între 2007 și PAR. În timp ce utilizarea capacității se afla deja la un nivel scăzut în 2007, scăderea de producție între 2007 și PAR a dus la o continuare a scăderii utilizării capacității, într-o proporție semnificativă, cu 20 de puncte procentuale între 2007 și PAR, perioadă în care utilizarea capacității s-a situat la un nivel foarte scăzut.

Tabelul 4

(45)

Nivelul stocurilor finale pentru industria Uniunii a crescut cu 56 % între 2007 și PAR.

Tabelul 5

(46)

Vânzările realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii către clienți neafiliați au scăzut cu 50 % în cursul perioadei luate în considerare, cea mai mare scădere înregistrându-se între 2008 și 2009.

Tabelul 6

(47)

Cota de piață deținută de industria Uniunii s-a micșorat de la un nivel deja scăzut în 2007 cu încă 16 % între 2007 și PAR. Doi dintre cei patru producători din Uniune luați în considerare în ancheta inițială au încetat să mai fabrice transpalete manuale. Ambele evenimente pot fi privite ca o evoluție determinată de presiunea sporită exercitată asupra pieței Uniunii de importurile chinezești care fac obiectul unui dumping, presiune simțită și mai acut de industria Uniunii în situația unui consum în puternică scădere.

Tabelul 7

(48)

Între 2007 și PAR, consumul Uniunii a scăzut cu 40 %. Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 3,2 puncte procentuale, în timp ce cota de piață a importurilor în cauză a crescut cu 5 puncte procentuale.

(49)

Nivelul de ocupare a forței de muncă pentru industria Uniunii a scăzut cu 17 % între 2007 și PAR. Aceasta demonstrează eforturile depuse de industria Uniunii pentru raționalizarea producției într-o situație de puternică scădere a cererii.

Tabelul 8

(50)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în producție pe persoană angajată pe an, a scăzut cu 22 % între 2007 și PAR.

Tabelul 9

(51)

Prețurile de vânzare unitare practicate de industria Uniunii au crescut cu 4 % între 2007 și PAR.

Tabelul 10

(52)

Între 2007 și PAR, salariul mediu pentru un angajat a scăzut cu 29 %. Aceasta demonstrează, de asemenea, eforturile încununate de succes depuse de industria Uniunii pentru limitarea costurilor, în pofida problemelor provocate de reducerea drastică a volumului de producție.

Tabelul 11

(53)

Între 2007 și PAR, fluxul anual al investițiilor în produsul în cauză realizate de industria Uniunii a scăzut cu 91 %.

Tabelul 12

(54)

Rentabilitatea industriei Uniunii a scăzut substanțial cu 66 % între 2007 și PAR.

(55)

De asemenea, randamentul investițiilor („RI”) a scăzut semnificativ cu 57 % în perioada luată în considerare.

Tabelul 13

(56)

Fluxul de numerar net provenit din activitățile de exploatare este descris în tabelul 14. Nu au existat indicii potrivit cărora industria Uniunii ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital, în special datorită faptului că unii dintre producători fac parte din grupuri mai mari.

Tabelul 14

(57)

Având în vedere volumul, cota de piață și prețurile importurilor provenind din RPC, impactul marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii nu poate fi considerat neglijabil.

(58)

Indicatorii examinați mai sus arată că, chiar și în condițiile impunerii de măsuri antidumping în 2005, situația economică și financiară a industriei Uniunii a rămas destul de fragilă, din cauza prezenței copleșitoare a produselor chinezești cu preț scăzut pe piața Uniunii. Această situație, deja precară, s-a transformat în una evident prejudiciabilă între 2009 și PAR, când o scădere substanțială a consumului Uniunii a scos în evidență întreaga dimensiune a presiunii negative exercitate de importurile chinezești la preț de dumping. De fapt, pe parcursul perioadei respective, industria Uniunii și-a văzut producția și volumele de vânzări scăzând mai rapid decât consumul Uniunii și s-a confruntat, în consecință, cu o pierdere suplimentară substanțială de cotă de piață. În cursul aceleiași perioade și în ciuda măsurilor instituite, cota de piață a importurilor chinezești a continuat să crească și produsele chinezești au continuat să fie importate la prețuri considerabil inferioare celor practicate de industria Uniunii. În cursul PAR, profiturile industriei Uniunii au continuat să scadă. Prin urmare, industria Uniunii nu a putut să se refacă de pe urma efectelor dumpingului și situația sa s-a deteriorat în continuare pe parcursul PAR.

(59)

Între 2007 și PAR, chiar în condițiile existenței măsurilor antidumping, o serie de indicatori importanți au avut o evoluție negativă: rentabilitatea a scăzut cu 4,9 puncte procentuale, producția și volumul vânzărilor au scăzut cu 35 % și, respectiv, 50 %, rata de utilizare a capacităților a scăzut cu 35 % și a fost urmată de o scădere a nivelului ocupării forței de muncă. Deși o parte a acestor evoluții negative poate fi explicată prin scăderea puternică a consumului, care s-a redus cu 40 % în cursul perioadei luate în considerare, continuarea scăderii cotei de piață a industriei Uniunii (cu 4 puncte procentuale între 2007 și PAR) și creșterea constantă a cotei de piață a importurilor din RPC reprezintă semnale clare ale presiunii crescânde cauzate de importurile chinezești la preț de dumping. Având în vedere cvasimonopolul deja realizat de importurile chinezești pe piața Uniunii, orice creștere în continuare a importurilor chinezești, și din cauza prețurilor lor semnificativ mai scăzute, poate reduce nivelul de utilizarea a capacității de producție a industriei Uniunii sub minimul necesar pentru asigurarea sustenabilității acesteia. În acest sens, se amintește că doi producători din Uniune au fost obligați să renunțe la afacerea cu transpalete manuale în cursul perioadei luate în considerare, după cum s-a menționat deja la considerentul 47.

(60)

În observațiile sale cu privire la comunicare, un producător-exportator chinez a susținut că anumiți indicatori, cum ar fi producția, volumul de vânzări, rentabilitatea, utilizarea capacității, ocuparea forței de muncă, nu demonstrează, de fapt, nicio evoluție negativă pentru industria Uniunii. Totuși, societatea a urmărit doar evoluțiile între 2009 și PAR, în condițiile în care, pentru evaluarea prejudiciului, este nevoie să se evalueze evoluția industriei Uniunii pe întreaga perioadă luată în considerare, respectiv între 2007 și PAR. După cum s-a explicat anterior (a se vedea considerentele 43-49), toți indicatorii de prejudiciu menționați de exportatorul chinez au evoluat într-o direcție negativă pe parcursul perioadei luate în considerare.

(61)

Mai departe, același exportator a susținut că nu s-a făcut de către Comisie diferența între efectele prejudiciabile produse de importurile la preț de dumping și alte efecte, în special scăderea puternică a cererii ca rezultat al crizei economice. Cu toate acestea, fără a se ignora scăderea cu 40 % a consumului din Uniune în decursul perioadei luate în considerare, exportatorii chinezi au reușit să câștige o cotă de piață semnificativă în aceeași perioadă, în detrimentul industriei Uniunii. În plus, după cum s-a precizat la considerentul 58, se reamintește că impactul importurilor la preț de dumping a fost, de fapt, mai prejudiciabil pe parcursul perioadei de cerere scăzută.

Prin urmare, se concluzionează că, în pofida existenței unor măsuri antidumping, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important pe parcursul PAR.

(62)

În ciuda unei scăderi a consumului în Uniunea Europeană în cursul perioadei luate în considerare, volumul importurilor din țara în cauză nu a scăzut în aceeași măsură, ceea ce a dus la creșterea în continuare a cotei de piață a importurilor chinezești. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, subcotarea prețului s-a calculat pe baza celor mai bune date disponibile, care au inclus surse diferite de informație, de exemplu, date Eurostat, oferte ale producătorilor-exportatori chinezi prezentate de solicitanți și facturi de export colectate de autoritățile vamale ale statelor membre. S-a constatat că importurile din țara în cauză subcotează clar prețurile industriei Uniuni cu 43 % până la 78 %, în funcție de sursa de informații utilizată.

(63)

Importurile din alte țări sunt la nivel foarte scăzut și au scăzut în continuare cu 79 % între 2007 și PAR. Cota de piață a importurilor provenind din alte țări a scăzut și ea în cursul PAR. Din motive de confidențialitate (industria Uniunii constă în doi producători), se publică mai jos doar indici.

Tabelul 15

(64)

După cum se menționează la considerentul 41, importurile provenite din țara în cauză au crescut în ceea ce privește cota de piață pe parcursul perioadei luate în considerare, în pofida unei scăderi semnificative a consumului în Uniune. În acest fel, cota de piață deținută de importurile chineze a crescut la 83 % din consumul din Uniune în cursul PAR. Această presiune sporită în ceea ce privește volumele, în pofida unei cereri generale în scădere, s-a asociat cu prețuri chinezești la importul în Uniune semnificativ scăzute, care au subcotat considerabil prețurile practicate de industria Uniunii. Prin urmare, se concluzionează că există o legătură de cauzalitate între importurile la preț de dumping din RPC și prejudiciul important suferit de industria Uniunii în cursul PAR.

(65)

După cum s-a arătat deja, instituirea măsurilor antidumping nu a permis industriei Uniunii să se refacă în urma prejudiciului suferit.

(66)

După cum s-a menționat la considerentul 27, în RPC sunt disponibile uriașe capacități de producție. Deja nivelurile de producție din 2008 și 2009, respectiv 1,5 milioane de unități și 800 000 de unități, erau duble față de dimensiunea întregii piețe a Uniunii. În plus, numai o fracțiune limitată a producției din China (14 % în 2008 și 23 % în 2009) s-a vândut pe piața internă chineză. Prin urmare, în absența măsurilor, s-ar putea dirija către piața Uniunii cantități suplimentare semnificative de transpalete manuale chinezești.

(67)

După cum s-a menționat la considerentul 31, prețurile de export chinezești către UE sunt, în linii mari, conforme cu prețurile de export medii chinezești către toate țările terțe. Cu toate acestea, se poate concluziona că cel puțin o parte dintre exporturile chinezești către țări terțe altele decât UE sau SUA (40 % din totalul exporturilor chinezești) ar putea fi redirijate către UE dacă s-ar abroga măsurile. O astfel de evoluție este probabilă, nu numai pentru că s-ar putea obține prețuri mai mari în lipsa măsurilor, dar mai ales din cauza fragmentării acestor exporturi către țări terțe. Având în vedere importanța pieței Uniunii și canalele de vânzare deja stabilite, ar fi mai ușor să se administreze o destinație de export în locul unei grupări formate din mai multe țări.

(68)

Având în vedere constatările enunțate la considerentele 66 și 67, se concluzionează că există probabilitatea ca prejudiciul important constatat în decursul PAR să continue în cazul în care măsurile sunt abrogate. Aceasta este probabil să conducă la deteriorarea și mai gravă a situației economice și financiare a industriei Uniunii, care i-ar putea pune chiar și existența în pericol pe termen mediu.

(69)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese în cauză, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(70)

Trebuie reamintit faptul că ancheta inițială a dus la concluzia că instituirea de măsuri nu este contrară interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, prin care se analizează o situație în care măsuri antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(71)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului prejudiciabil, s-ar putea concluziona în mod clar că în acest caz particular menținerea măsurilor nu este în interesul Uniunii.

(72)

Cota de piață a industriei Uniunii s-a diminuat în mod constant, în timp ce cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut semnificativ în perioada luată în considerare. Doi dintre cei patru producători inițiali din Uniune au încetat să mai fabrice produsul care face obiectul anchetei. În plus, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important pe parcursul perioadei luate în considerare. În cazul în care măsurile nu ar exista, industria din Uniune s-ar afla probabil într-o situație și mai dificilă.

(73)

Niciunul dintre importatorii și utilizatorii neafiliați care au fost contactați nu s-a declarat dispus să coopereze. Se reamintește faptul că ancheta inițială a concluzionat că impactul instituirii măsurilor nu ar fi semnificativ pentru utilizatori. Cu toate că măsurile există de cinci ani, importatorii/utilizatorii din Uniune continuă să se aprovizioneze în special din RPC. Nimic nu indică faptul că ar fi întâmpinat dificultăți în găsirea altor furnizori. În plus, se reamintește că, în ancheta inițială, utilizatorii care au cooperat au fost neutri cu privire la instituirea măsurilor și s-a concluzionat că transpaletele manuale ar avea o importanță minoră pentru întreprinderea lor. Nu s-a constatat niciun element care să indice contrariul în cursul prezentei reexaminări. Se concluzionează, prin urmare, că este puțin probabil ca menținerea măsurilor antidumping să aibă un impact semnificativ asupra importatorilor/utilizatorilor din Uniune. De fapt, în lipsa măsurilor, importurile chinezești la preț de dumping ar putea monopoliza piața Uniunii de transpalete manuale.

(74)

Ținând cont de cele de mai sus, nu se poate concluziona cu claritate că menținerea măsurilor antidumping actuale nu ar fi în interesul Uniunii.

(75)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător atunci când erau întemeiate.

(76)

În observațiile sale care au urmat comunicării, industria Uniunii a subliniat că nivelurile de dumping și subcotare constatate în cadrul reexaminării sunt mult mai mari decât în ancheta inițială și că presiunea din partea importurilor chinezești la preț de dumping este în creștere. Ca urmare, industria Uniunii a afirmat că și reevaluarea nivelului taxelor antidumping ar trebui să fie luată în considerare de Comisie. Ținând cont de aceste observații și, de asemenea, de constatările prezentei reexaminări, se examinează posibilitatea deschiderii unei reexaminări intermediare complete limitate la dumping.

(77)

Din cele de mai sus rezultă că, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de transpalete manuale și componente de bază ale acestora originare din Republica Populară Chineză ar trebui menținute. Se reamintește faptul că aceste măsuri constau într-o taxă ad valorem la diferite niveluri.

(78)

Se reamintește că măsurile supuse prezentei reexaminări au fost extinse prin Regulamentul (CE) nr. 499/2009 la importurile de același produs expediate din Thailanda, indiferent dacă sunt originare din Thailanda sau nu. În cadrul prezentei reexaminări nu au apărut elemente noi în această privință. Prin urmare, taxa antidumping definitivă de 46,7 % și aplicabilă „pentru toate celelalte societăți” la importurile provenind din RPC ar trebui să se aplice și la importurile de același produs expediat din Thailanda, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca originare din Thailanda.

(79)

Nivelurile taxelor antidumping atribuite fiecărei societăți menționate în prezentul regulament se aplică numai importurilor de produs în cauză fabricat de aceste societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în expunerea de motive a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților specific menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(80)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (7) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei cu societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei,