9.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/1

(1)

Comisia, prin Regulamentul (UE) nr. 138/2011 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite tipuri de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză (RPC).

(2)

Procedura antidumping a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la 6 aprilie 2010 de Saint-Gobain Vertex s.r.o., Tolnatext Fonalfeldolgozó és Müszakiszövetgyártó, „Valmieras stikla šķiedra” AS și Vitrulan Technical Textiles GmbH (denumiți în continuare „reclamanții”), reprezentând o proporție importantă, în acest caz peste 25 %, din totalul producției de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă din Uniune.

(3)

După cum se stipulează în considerentul 13 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iunie 2009 și 31 martie 2010 (denumită în continuare „perioadă de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(4)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea măsurilor antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

Comisia a continuat să cerceteze și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru stabilirea constatărilor sale definitive. Pe lângă verificările menționate în considerentul 11 din regulamentul provizoriu, nicio altă vizită de verificare nu a fost efectuată în spațiile următoarelor societăți:

(6)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționa recomandarea instituirii unei taxe antidumping definitive pentru importurile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din RPC și de a percepe definitiv sumele depuse cu titlu de taxe provizorii („comunicarea constatărilor finale”). Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp în care să poată prezenta observații ulterioare acestei informări.

(7)

Observațiile orale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare după caz.

(8)

Potrivit considerentului 14 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză este reprezentat de țesăturile cu ochiuri deschise din fibră de sticlă cu o dimensiune a ochiurilor mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2 originare din RPC (denumit în continuare „produsul în cauză”) și care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7019 40 00, ex 7019 51 00, ex 7019 59 00, ex 7019 90 91 și ex 7019 90 99.

(9)

După instituirea de măsuri provizorii, o analiză suplimentară a demonstrat că produsul în cauză nu poate fi încadrat la trei dintre cele cinci coduri NC menționate în considerentul 8. Prin urmare, codurile NC ex 7019 90 91, ex 7019 90 99 și ex 7019 40 00 ar trebui să fie eliminate din descrierea produsului în cauză.

(10)

De asemenea se reamintește că, astfel cum se explică în considerentul 16 din regulamentul provizoriu, un producător-exportator chinez a solicitat clarificări cu privire la includerea discurilor din fibră de sticlă în definiția produsului. Industria Uniunii și-a exprimat opinia că discurile din fibră de sticlă reprezintă un produs din aval ale cărui caracteristici sunt diferite de cele ale produsului în cauză. Totuși, s-a hotărât să se obțină informații suplimentare din partea părților interesate înainte de formularea unei concluzii definitive cu privire la acest aspect.

(11)

După comunicarea concluziilor provizorii, industria Uniunii și Federația Europeană a Producătorilor de Abrazive (denumită în continuare „FEPA”), reprezentând utilizatorii de discuri din fibră de sticlă, au prezentat elemente de probă care indică faptul că există un număr de etape care trebuie parcurse în procesul de producție pentru a transforma țesătura cu ochiuri deschise din fibră de sticlă în discuri din fibră de sticlă. Forma fizică a discului este, de asemenea, diferită de produsul în cauză, care este, de obicei, furnizat în rulouri (înguste sau largi), iar discul este destinat, în general, unei utilizări finale diferite (consolidarea roților de tocilă). Producătorul-exportator chinez a fost de acord cu aceste argumente.

(12)

De asemenea, se observă că discurile din fibră de sticlă nu erau produse sau vândute de niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion din RPC sau producători din Uniune.

(13)

Un producător de discuri din fibră de sticlă din Uniune, care și-a dezvăluit identitatea după instituirea măsurilor provizorii, a susținut că discurile din fibră de sticlă nu trebuie excluse din sfera produsului. Acesta a susținut că discurile din fibră de sticlă nu reprezintă un produs din aval, fiind necesar să se facă o distincție clară între produsul în cauză și produsul din aval în momentul aplicării stratului de acoperire la rulourile de țesături cu ochiuri deschise. Potrivit întreprinderii, acoperirea rulourilor de țesături cu ochiuri de sticlă utilizate în sectorul construcțiilor este diferită de cea a rulourilor de țesături cu ochiuri deschise utilizate ulterior pentru fabricarea discurilor din fibră de sticlă. În cazul din urmă, rulourile sunt acoperite cu rășini fenolice. Cu alte cuvinte, caracteristicile chimice ale rulourilor de țesături cu ochiuri deschise destinate fabricării discurilor din fibră de sticlă sunt, conform afirmațiilor, identice cu cele ale discurilor din fibră de sticlă. Potrivit întreprinderii, aceste tipuri de rulouri de țesături cu ochiuri deschise nu pot fi utilizate la consolidarea construcțiilor, care este principala aplicare a produsului în cauză. Prin urmare, întreprinderea a susținut că, dacă discurile din fibră de sticlă ar fi excluse din domeniul de aplicare al produsului, ar trebui să fie excluse și rulourile cu ochiuri deschise acoperite cu rășini fenolice.

(14)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 13, societatea și-a dezvăluit identitatea doar după instituirea măsurilor provizorii și, prin urmare, nu a prezentat elemente verificabile în susținerea afirmațiilor sale. Întrucât ancheta nu a pus la dispoziție date cu privire la diversele tipuri de acoperire utilizate, afirmația societății nu a putut fi evaluată din perspectiva datelor obținute în urma anchetei. De asemenea, indiferent de tipul de acoperire, diversele tipuri de rulouri de țesături cu ochiuri deschise au aceleași caracteristici fizice de bază și, prin urmare, rulourile de țesături cu ochiuri deschise îmbrăcate cu rășini fenolice nu trebuie excluse. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(15)

Pe baza datelor colectate în cursul anchetei și a probelor prezentate de producătorul-exportator menționat în considerentul 10, industria din Uniune și FEPA, în observațiile lor referitoare la comunicarea constatărilor provizorii, cererea de excludere a discurilor din fibră de sticlă din domeniul de aplicare al produsului este acceptată. Prin urmare, se concluzionează că discurile din fibră de sticlă considerate drept produs din aval nu au aceleași caracteristici fizice și au alte utilizări față de țesăturile cu ochiuri deschise și, prin urmare, trebuie excluse din definiția produsului în cauză, prevăzută în regulamentul provizoriu. Discurile din fibră de sticlă sunt, prin urmare, excluse definitiv din procedură.

(16)

În absența altor observații privind produsul similar, se confirmă considerentul 17 din regulamentul provizoriu.

(17)

Astfel cum se menționează în considerentele 18-32 din regulamentul provizoriu, s-a propus inițial să se acorde TEP pentru două societăți însă, într-o etapă ulterioară a procedurii, s-a hotărât anularea acestei propuneri în urma investigării afirmațiilor primite cu privire la TEP pentru societățile în cauză și constatării corectitudinii acestora.

(18)

Un producător-exportator care intra sub incidența articolului 18 din regulamentul de bază a reiterat argumentele deja prezentate atunci când a fost informat cu privire la intenția Comisiei de a-i refuza TEP. Acesta a susținut, din nou, că actul constitutiv și contractul de societate mixtă primite de Comisie erau versiuni vechi, care nu au intrat niciodată în vigoare și, prin urmare, nu au avut niciun impact asupra constatărilor evaluării statutului întreprinderii privind TEP.

(19)

Astfel cum se prezintă în considerentul 28 din regulamentul provizoriu, aceste argumente nu au putut elimina îndoielile cu privire la autenticitatea documentelor inițiale și a informațiilor prezentate de producătorul-exportator în formularul de cerere TEP trimis de acesta.

(20)

În ceea ce privește argumentul conform căruia aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază este disproporționată în acest caz, Comisia aplică dispozițiile acestui articol de la caz la caz, în funcție de fondul fiecărui caz. În prezenta procedură, utilizarea acestui articol a fost considerată adecvată, astfel cum s-a menționat în considerentele 26, 27 și 31 din regulamentul provizoriu, întrucât prezentarea de acte falsificate pune la îndoială toate documentele prezentate de societate.

(21)

Cel de-al doilea producător-exportator căruia i s-a refuzat TEP, însă i s-a acordat tratament individual (TI) a contestat motivele prezentate de Comisie în susținerea modificării deciziei sale. Acesta consideră că nu există probe concludente care să infirme în mod considerabil constatările inițiale pentru a justifica abrogarea deciziei inițiale de acordare a TEP. Acesta susține că inexactitățile și lipsurile constatate în declarațiile financiare și neraportate de auditor nu au niciun impact semnificativ asupra credibilității acestor conturi.

(22)

Astfel cum este prevăzut în considerentul 30 din regulamentul provizoriu, aceste argumente nu au putut elimina îndoielile cu privire la exactitatea și caracterul complet al cifrelor prezentate în declarațiile financiare.

(23)

Aceștia consideră, de asemenea, că rezultatul anchetei și nivelul taxei individuale este incorect și disproporționat, întrucât societatea a cooperat în cursul procedurii și face obiectul celui mai înalt nivel de taxe, la fel ca societățile care nu au cooperat și societatea care intră sub incidența articolului 18 din regulamentul de bază. În acest sens, se observă că societatea face obiectul unei taxe care reprezintă rezultatul metodologiei obișnuite pentru societățile care beneficiază de statutul TI.

(24)

În lipsa oricăror alte observații în ceea ce privește TEP, considerentele 18-32 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate.

(25)

Astfel cum s-a precizat în considerentul 37 din regulamentul provizoriu, un grup de societăți afiliate care nu au fost incluse în eșantion au solicitat efectuarea unei anchete individuale în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere de aplicare a TEP în termenul stabilit.

(26)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 5, a fost întreprinsă o vizită de verificare în spațiile grupului de societăți afiliate și s-a constatat că societățile nu îndeplinesc criteriile 1, 2 și 3 din articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(27)

În ceea ce privește primul criteriu, cele două societăți afiliate nu au prezentat dovezi suficiente privind contribuția acționarilor la capitalul societăților. Acționarii au preluat societățile constituite inițial cu fonduri de stat fără a fi plătit vreo contribuție. De asemenea, spre deosebire de cerințele prevăzute în actul constitutiv, nu s-a desfășurat nicio reuniune a acționarilor, nu a fost prezentat niciun proces-verbal al acestor reuniuni care să ridice îndoieli dacă deciziile economice au fost luate de acționari fără nicio intervenție din partea statului. Ținând seama de cele de mai sus, se consideră că societățile nu au putut demonstra că deciziile lor economice nu au fost luate fără intervenția considerabilă a statului.

(28)

În ceea ce privește cel de-al doilea criteriu, ancheta a demonstrat că registrele contabile ținute de două societăți afiliate nu au fost auditate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, întrucât acestea cuprind o serie de nereguli și erori contabile, precum taxe înregistrate/plătite; erori permanente în contul dividendelor plătite; lipsa unor elemente de amortizare care, conform constatărilor, nu au fost menționate în rapoartele de audit.

(29)

În ceea ce privește cel de-al treilea criteriu, o societate afiliată nu a prezentat contractul privind dreptul de folosire a terenurilor, nu s-a constatat nicio înregistrare în conturile acesteia și nu a fost prezentată nicio dovadă a plății. Cea de-a doua societate a obținut fără costuri dreptul de folosire a terenului de la societatea sa afiliată, motiv pentru care acesta nu a fost înregistrat în evidențele sale și, astfel, nu a fost amortizat.

(30)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a propus refuzul TEP pentru grupul de societăți care au solicitat analiză individuală.

(31)

Comisia a comunicat în mod oficial rezultatele constatărilor referitoare la TEP grupului de societăți afiliate vizate din RPC și reclamanților. De asemenea, acestora li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere, în cazul în care existau motive speciale în acest sens. Nu a fost primită nicio observație, în urma comunicării constatărilor privind TEP.

(32)

De asemenea, s-a stabilit, în mod provizoriu, că unul dintre grupurile de producători-exportatori incluși în eșantion din RPC cărora li s-a refuzat TEP, îndeplineau toate cerințele pentru acordarea TI.

(33)

De asemenea, astfel cum s-a menționat în considerentul 35 din regulamentul provizoriu, producătorul-exportator căruia i s-a anulat TEP, îndeplinea condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TI.

(34)

Industria din Uniune a pus sub semnul întrebării decizia de a acorda TI societății pentru care a fost anulată decizia de acordare a TEP, susținând că, deoarece conturile sunt incomplete și există discrepanțe, întregul set de date prezentate de societate este discreditat. Totuși, s-a constatat că neregulile constatate în conturi nu au avut niciun impact asupra credibilității prețurilor de export ale societății. Prin urmare, solicitarea industriei din Uniune a fost respinsă.

(35)

Având în vedere cele menționate anterior, concluzia inițială, potrivit căreia doi dintre cei trei producători-exportatori incluși în eșantion îndeplineau cerințele pentru acordarea TI este, prin urmare, confirmată. Considerentele 33-36 din regulamentul provizoriu în ceea ce privește tratamentul individual sunt, prin urmare, confirmate.

(36)

De asemenea, cele două societăți afiliate care au solicitat analiză individuală au solicitat, de asemenea, acordarea TI în cazul în care ancheta stabilește că nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea TEP. S-a constatat că acestea îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, pentru acordarea TI.

(37)

Industria din Uniune a pus la îndoială, de asemenea, decizia de a acorda TI grupului constituit din cele două societăți afiliate, susținând că, având în vedere faptul că datele privind societățile s-au dovedit a fi nefiabile pentru evaluarea TEP, aceste date nu pot fi considerate suficiente în vederea acordării TI. Pretenția industriei din Uniune a fost respinsă deoarece s-a ajuns la concluzia că neregulile identificate în ceea ce privește evaluarea TEP nu au avut niciun impact asupra eligibilității pentru un nivel individual al ratei și, prin urmare, TI a putut fi acordat.

(38)

Nu s-au primit observații suplimentare privind alegerea țării analoge. Prin urmare, s-a confirmat că o țară analogă adecvată și rezonabilă este Canada, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. Prin urmare, considerentele 39-45 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(39)

Se amintește că s-a considerat mai potrivită construirea valorii normale pentru a se lua în considerare diferențele de calitate dintre produsul similar fabricat și vândut în Canada și produsul în cauză din RPC. Prin urmare, s-a construit valoarea normală prin utilizarea costului de fabricație al producătorului canadian plus o valoare considerabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costuri VAG”) și pentru profit pe piața internă

(40)

Societățile cărora li s-a acordat TI au contestat calculul valorii normale (denumită în continuare „VN”) rezultate și, una dintre acestea, în special, a întrebat dacă această valoare a fost obținută pentru fiecare tip de produs. S-a confirmat că valoarea a fost construită în funcție de fiecare tip de produs pe baza datelor obținute de la unicul producător al produsului în cauză din țara analogă. Dată fiind nevoia de confidențialitate, VN a fost comunicată sub forma unor intervale de prețuri.

(41)

Trei părți au susținut că VN comunicată nu oferea o înțelegere rezonabilă a datelor și considerentelor pe baza cărora a fost stabilită marja de dumping. Toate societățile au solicitat mai multe detalii cu privire la obținerea VN, inclusiv cuantumul tuturor ajustărilor VN pentru a se ține seama de diferențele de calitate. Totuși, în ceea ce privește obligația de a respecta confidențialitatea datelor, s-a considerat că societățile au beneficiat de toate informațiile care au putut fi divulgate.

(42)

Prin urmare, afirmația a fost respinsă. Se confirmă considerentele 46-49 din regulamentul provizoriu în ceea ce privește determinarea valorii normale.

(43)

Una dintre societățile cărora li s-a acordat TI într-o etapă provizorie a solicitat explicații cu privire la calculul costurilor de ambalare, întrucât a considerat că datele divulgate referitoare la ambalare nu demonstrau o corespondență constantă cu volumul sau cu valoarea tranzacțiilor. Întrucât societatea nu menționase niciun cost de ambalare în răspunsul său la chestionarul antidumping, costul de ambalare a fost, în consecință, calculat pe baza informațiilor obținute de la ceilalți doi producători-exportatori incluși în eșantion.

(44)

În lipsa altor observații cu privire la stabilirea prețului de export, se confirmă considerentul 50 din regulamentul provizoriu.

(45)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul societăților afiliate căruia urmează să i se acorde TI a afirmat că nu ar fi trebuit să se țină cont de comisioane atunci când s-au calculat diferitele sume deduse din prețul la export. Pretenția a fost acceptată și prețul la export a fost ajustat în consecință, fapt ce a determinat o revizuire a marjei de dumping a acestui grup.

(46)

În lipsa oricăror observații cu privire la comparația dintre valoarea normală și prețul de export franco fabrică, se confirmă considerentele 51 și 52 din regulamentul provizoriu.

(47)

Un importator al produsului în cauză din Uniune a salutat instituirea măsurilor provizorii, întrucât prețul de import ar fi readus astfel la niveluri neprejudiciabile. Totuși, acesta a afirmat că, în opinia sa, o diferență de peste 10 % între diversele taxe impuse ar denatura piața. Prin urmare, acesta a solicitat revizuirea măsurilor astfel încât societatea căreia i s-a acordat TI făcând obiectul celui mai redus nivel individual al taxei să nu beneficieze de acesta. Importatorul a susținut că riscul de circumvenție din partea producătorului-exportator cu cel mai redus nivel individual al taxei a crescut. Totuși, nu au fost prezentate informații sau elemente de probă suplimentare pentru a justifica această afirmație, prin urmare, aceasta nu a fost luată în considerare.

(48)

Pe această bază, marjele definitive de dumping, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se ridică la:

(49)

În absența oricăror observații cu privire la marjele de dumping, se confirmă considerentele 53-57 din regulamentul provizoriu.

(50)

Pe această bază, nivelul de dumping la nivel național se stabilește definitiv la 62,9 % din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire și se confirmă considerentul 58 din regulamentul provizoriu.

(51)

Se clarifică faptul că, în considerentul 59 din regulamentul provizoriu, termenul „industria din Uniune” se referă la toți producătorii Uniunii. În lipsa oricăror observații cu privire la producția din Uniune, se confirmă considerentul 60 din regulamentul provizoriu.

(52)

Astfel cum se explică în considerentul 9, codurile NC ex 7019 90 91, ex 7019 90 99 și ex 7019 40 00 trebuie eliminate din descrierea produsului în cauză. Excluderea acestor coduri nu a modificat constatările privind consumul la nivelul Uniunii, inclusiv importurile, care se bazau pe cifrele care figurau în plângere, cărora li s-au adăugat cifrele verificate furnizate de societățile cooperante și cifrele Eurostat.

(53)

În lipsa oricăror observații cu privire la consumul din Uniune, se confirmă considerentele 61-63 din regulamentul provizoriu.

(54)

În lipsa oricăror observații cu privire la volumul, prețul și cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 64-66 din regulamentul provizoriu.

(55)

În lipsa oricăror observații privind subcotarea prețurilor, se confirmă metodologia de stabilire a subcotării prețurilor, inclusiv ajustarea calității, descrisă în considerentele 67 și 68 din regulamentul provizoriu. Totuși, în urma anchetei individuale efectuate după instituirea de măsuri provizorii împotriva unui grup de producători-exportatori din RPC, a fost reevaluată compararea prețurilor tipurilor de produse similare. Această reevaluare a confirmat faptul că importurile originare din RPC care au făcut obiectul dumpingului au subcotat prețurile industriei din Uniune cu până la 30-35 % în cursul PA.

(56)

În absența oricăror observații privind situația industriei din Uniune, se confirmă considerentele 69-84 din regulamentul provizoriu.

(57)

În absența oricăror observații referitoare la concluzia privind prejudiciul, se confirmă considerentele 85-87 din regulamentul provizoriu.

(58)

În absența oricăror observații referitoare la efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, se confirmă considerentele 89-91 din regulamentul provizoriu.

(59)

În absența oricăror observații referitoare la efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, se confirmă considerentele 92-96 din regulamentul provizoriu.

(60)

În absența oricăror observații referitoare la concluzia privind legătura de cauzalitate, se confirmă considerentele 97-99 din regulamentul provizoriu.

(61)

În absența oricăror observații privind interesul industriei din Uniune, se confirmă considerentele 101-103 din regulamentul provizoriu.

(62)

În lipsa observațiilor privind interesul importatorilor, s-a concluzionat că instituirea de măsuri definitive asupra importurilor produsului în cauză nu ar fi împotriva intereselor importatorilor.

(63)

Se reamintește că în etapa provizorie a anchetei, nu a existat o cooperare din partea organizațiilor de consumatori sau utilizatori. În urma publicării regulamentului provizoriu, o asociație de utilizatori a prezentat observații. Totuși, observațiile au vizat doar potențialul impact negativ al instituirii de măsuri asupra discurilor din fibră de sticlă, dacă nu sunt excluse din domeniul de aplicare al produsului. Astfel cum se arată în considerentul 15, se consideră că discurile din fibră de sticlă trebuie excluse din sfera produsului. Prin urmare, instituirea de măsuri antidumping definitive nu va avea un impact negativ asupra utilizatorilor de discuri din fibră de sticlă.

(64)

În absența oricăror observații privind interesul utilizatorilor și al consumatorilor, s-a constatat că instituirea de măsuri definitive asupra importurilor produsului în cauză nu ar fi împotriva intereselor acestora.

(65)

Pe baza elementelor menționate anterior, s-a concluzionat că nu există motive întemeiate împotriva instituirii de taxe definitive antidumping asupra importurilor de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din RPC.

(66)

În urma informării provizorii, un producător-exportator chinez a afirmat că nu a primit date suficiente referitoare la calculul marjei de prejudiciu, întrucât datele referitoare la volumele, valorile și prețurile industriei din Uniune pentru fiecare tip de produs nu au fost comunicate. Societatea a susținut că, întrucât eșantionul a constat în patru producători ai Uniunii, aceste informații nu au putut fi considerate drept confidențiale. Totuși, trebuie remarcat că anumite tipuri de produs au fost vândute în cursul PA de un număr extrem de redus de producători din Uniune. Prin urmare, s-a considerat prudent să nu se comunice prețurile, volumele și valorile acestor tranzacții. În plus, indicarea cifrelor detaliate pentru fiecare tip de produs nu este considerată necesară pentru a oferi părților o înțelegere suficientă a metodologiei de calcul și a rezultatului calculului.

(67)

Același producător-exportator chinez a contestat profitul vizat utilizat în calculul marjei de prejudiciu, în special faptul că profitul vizat era identic cu marja medie ponderată a profitului industriei din Uniune pe parcursul PA. Acesta a contestat, de asemenea, utilizarea datelor provenite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion în momentul stabilirii profitului vizat, în comparație cu datele care fac referire la industria din Uniune în ansamblu. În sfârșit, acesta a contestat nivelul profitului vizat utilizat comparat cu cel utilizat în cadrul altei anchete recente privind un sector de produse strâns asociat.

(68)

În conformitate cu explicațiile prezentate în considerentul 112 din regulamentul provizoriu, profitul vizat reflectă profitul mediu obținut de industria din Uniune în anii 2006-2007, în timp ce marja medie ponderată a profitului în cursul PA a fost calculată pe baza datelor prezentate de cele patru societăți incluse în eșantion. De asemenea, în conformitate cu explicațiile prezentate în considerentul 79 din regulamentul provizoriu, acest profit nu a luat în considerare costurile de restructurare extraordinare raportate de unii dintre producătorii incluși în eșantion. Prin urmare, faptul că cele două cifre ale profitului sunt identice este o simplă coincidență.

(69)

În ceea ce privește chestiunea referitoare la datele care trebuie utilizate pentru stabilirea profitului vizat, trebuie observat că, în cazul aplicării eșantionării, nivelul profitului este unul dintre microindicatorii analizei prejudiciului. Prin urmare, cifra stabilită pentru eșantion este considerată reprezentativă pentru industria din Uniune în ansamblu. În cadrul unei anchete în care este aplicată eșantionarea, profitul vizat utilizat în calcularea marjei prejudiciului se bazează întotdeauna pe datele colectate de la societățile eșantionate.

(70)

În sfârșit, în ceea ce privește referirea la profitul utilizat în cadrul unei alte anchete antidumping, trebuie să se sublinieze că constatările și concluziile fiecărei anchete se bazează pe datele colectate de la societățile care au cooperat în cadrul fiecărei anchete, pentru o descriere specifică de produs și o perioadă specifică de timp. Prin urmare, este imposibil să observe legătura directă între rezultatele celor două anchete separate și două PA diferite.

(71)

În ceea ce privește nivelul de eliminare a prejudiciului, ca urmare a corectării unei erori de redactare din calculul marjei provizorii de prejudiciu privind un producător-exportator, marja sa a crescut. Totuși, acest aspect nu afectează nivelul taxei antidumping impuse cu privire la această societate, întrucât taxa este bazată pe marja de dumping.

(72)

De asemenea, trebuie observat că, drept rezultat al acordării TI unui alt grup de producători-exportatori chinezi, conform explicațiilor prevăzute în considerentul 32, pentru aceștia a fost calculată o marjă de prejudiciu individuală.

(73)

Drept consecință a revizuirilor la care s-a făcut referire în considerentul 71, au fost, de asemenea, revizuite marja de prejudiciu medie ponderată pentru producătorii-exportatori care au cooperat neincluși în eșantion și marja reziduală a prejudiciului pentru producătorii care nu au cooperat.

(74)

Pe această bază, marjele definitive de dumping, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se ridică la:

(75)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping definitive pentru importurile produsului în cauză la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În consecință, ratele taxei trebuie să fie instituite la nivelul marjelor de dumping constatate.

(76)

Taxele antidumping propuse sunt următoarele:

(77)

Pentru fiecare societate, nivelurile individuale ale taxei antidumping specificate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din Republica Populară Chineză fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate a cărei denumire și a cărei adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(78)

Orice cerere de aplicare a unui nivel individual al taxei antidumping pentru o societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (3) și să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății în legătură atât cu producția, cât și cu vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxelor.

(79)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționa recomandarea instituirii de măsuri antidumping definitive. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în cursul căreia au avut posibilitatea de a prezenta observații în urma acestei comunicări finale. Observațiile transmise de părți au fost atent examinate și, acolo unde a fost cazul, constatările au fost modificate în consecință.

(80)

Grupul constituit din cele două societăți afiliate, care a solicitat analiza individuală și căruia i s-a acordat TI, și-a exprimat intenția de a oferi un angajament. Totuși, grupul nu a trimis nicio ofertă de angajament în termenul stabilit de articolul 8 alineatul (2) din regulamentul de bază și, prin urmare, oferta în cauză nu a putut fi luată în considerare.

(81)

În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, enumerate în anexa la prezentul regulament, ar trebui să se prevadă ca media ponderată a taxei instituite asupra acestora din urmă să se aplice oricăror noi exportatori, care ar fi altfel îndreptățiți la o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, întrucât articolul 11 alineatul (4) nu se aplică în cazul în care s-a folosit eșantionarea.

(82)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate, precum și nivelul prejudiciului adus industriei Uniunii, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor constituite cu titlu de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, în limita taxelor definitive instituite. Întrucât discurile din fibră de sticlă sunt în prezent excluse din domeniul de aplicare al produsului (a se vedea considerentul 15), sumele constituite provizoriu în legătură cu importurile de discuri din fibră de sticlă ar trebui restituite. În cazul în care taxele definitive sunt mai mici decât taxele provizorii, sumele constituite provizoriu care depășesc nivelul taxelor definitive antidumping vor fi returnate.

—

nu a exportat în Uniune produsul descris la articolul 1 alineatul (1) pe parcursul perioadei de anchetă (de la 1 aprilie 2009 până la 30 martie 2010);

—

nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament;

—

a exportat efectiv în Uniune produsul în cauză după perioada de anchetă care stă la baza măsurilor sau și-a asumat obligația contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă în Uniune,