|
22.7.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 192/1 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 691/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 6 iulie 2011
privind conturile economice de mediu europene
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 338 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),
întrucât:
|
(1) |
Articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede, între altele, că Uniunea „acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului”. |
|
(2) |
Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilirea a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu (2) a confirmat că informațiile fiabile privind starea mediului, tendințele, presiunile și factorii principali pentru schimbările de mediu sunt esențiale pentru elaborarea și punerea în aplicare a unei politici eficace și, în mod mai general, pentru responsabilizarea cetățenilor. Ar trebui elaborate instrumente care să permită o mai bună conștientizare de către public a efectelor activității economice asupra mediului. |
|
(3) |
Pentru dezvoltarea durabilă a Uniunii, în viitor va fi crucială o abordare cu un fundament științific solid a măsurării insuficienței resurselor. |
|
(4) |
Decizia nr. 1578/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 privind programul statistic comunitar pentru perioada 2008-2012 (3) se referă, în mod clar, la necesitatea de a dispune de statistici și de conturi de înaltă calitate în domeniul mediului. În plus, în cadrul principalelor inițiative pentru 2008-2012, aceasta afirmă că ar trebui dezvoltate, dacă este cazul, temeiurile juridice corespunzătoare domeniilor strategice ale culegerii datelor de mediu, care nu sunt reglementate, în prezent, prin acte juridice. |
|
(5) |
În comunicarea sa din 20 august 2009 intitulată „Dincolo de PIB. Măsurarea progreselor într-o lume în schimbare”, Comisia a recunoscut necesitatea de a completa indicatorii existenți cu date care includ aspecte de mediu și sociale în scopul de a permite elaborarea de politici mai coerente și mai cuprinzătoare. În acest sens, conturile economice de mediu reprezintă un mijloc de monitorizare a presiunilor exercitate de economie asupra mediului și de explorare a modului în care acestea ar putea fi atenuate. Conturile economice de mediu descriu interacțiunile dintre mediul economic, gospodării și mediu, prin urmare conțin mai multe informații decât conturile naționale. Conturile economice de mediu constituie o sursă de date importantă pentru deciziile în domeniul mediului și Comisia ar trebui să le consulte în momentul redactării studiilor de impact. În conformitate cu principiile dezvoltării durabile și cu dorința de a realiza o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și puțin poluantă, integrate în strategia Europa 2020 și în diferite inițiative majore, elaborarea unui cadru de date care include în mod coerent aspectele de mediu împreună cu cele economice devine cu atât mai imperativă. |
|
(6) |
Sistemul european de conturi (SEC), stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate (4) (denumit în continuare „SEC 95”), conform Sistemului de conturi naționale (SCN), adoptat de Comisia de statistică a Organizației Națiunilor Unite în februarie 1993, constituie principalul instrument al statisticilor economice ale Uniunii și al multor indicatori economici (inclusiv PIB). Cadrul SEC poate fi utilizat pentru a analiza și a evalua diverse aspecte ale economiei (de exemplu, structura sa, părțile sale specifice, evoluția sa de-a lungul timpului); cu toate acestea, pentru unele nevoi specifice privind datele, cum ar fi analiza interacțiunii dintre mediu și economie, cea mai bună soluție este stabilirea de conturi-satelit diferite. |
|
(7) |
În concluziile sale din iunie 2006, Consiliul European a invitat Uniunea și statele sale membre să extindă conturile naționale la aspectele esențiale ale dezvoltării durabile. Prin urmare, conturile naționale ar trebui completate cu conturi economice și de mediu integrate care să furnizeze date pe deplin coerente. |
|
(8) |
Este foarte important ca, de îndată ce sistemul va fi pe deplin operațional, conturile economice de mediu europene să fie utilizate în mod activ și cu acuratețe în toate statele membre și în toate procesele decizionale relevante ale Uniunii ca element-cheie pentru evaluările de impact, planurile de acțiune, propunerile legislative și alte rezultate importante ale procesului decizional. |
|
(9) |
Date mai actuale ar putea fi obținute prin modelul „now-casting”, care utilizează tehnici statistice similare celor folosite în realizarea de previziuni pentru a efectua estimări fiabile. |
|
(10) |
Conturile-satelit permit extinderea capacității analitice a contabilității naționale la domenii selecționate de preocupare socială, cum ar fi presiunile exercitate de activitatea umană asupra mediului, într-un mod flexibil, fără să încarce excesiv sau să perturbe sistemul central. Conturile-satelit ar trebui să fie puse la dispoziția publicului cu regularitate și sub o formă ușor de înțeles. |
|
(11) |
Sistemul de conturi economice și de mediu integrate, elaborat în mod colectiv de Organizația Națiunilor Unite, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Banca Mondială, este un sistem-satelit al SCN. Acesta reunește într-un cadru comun informații economice și de mediu pentru a măsura contribuția mediului la economie și impactul economiei asupra mediului. Sistemul oferă responsabililor politici indicatori și statistici descriptive pentru a monitoriza aceste interacțiuni, precum și o bază de date pentru planificarea strategică și analiza politicilor în scopul de a identifica modalități de dezvoltare mai durabile. |
|
(12) |
Sistemul de conturi economice de mediu integrate sintetizează și integrează în măsura posibilului diferitele categorii ale conturilor economice de mediu. În general, toate aceste categorii lărgesc conceptele existente ale SCN referitoare la cost, formarea de capital și stocul de capital, completându-le cu date suplimentare în termeni fizici în scopul de a integra costul de mediu și utilizarea resurselor naturale în producție sau modificându-le prin integrarea acestor efecte în termeni monetari. În cadrul acestei orientări generale, cele câteva categorii existente se diferențiază considerabil în ceea ce privește metodologia și preocupările de mediu abordate. |
|
(13) |
Comisia și-a prezentat prima strategie privind „contabilitatea ecologică” în 1994. De atunci, Comisia (Eurostat) și statele membre au elaborat și au testat metode contabile astfel încât acum mai multe state membre furnizează în mod regulat primele seturi de conturi economice de mediu. Cele mai comune sunt conturile fluxurilor fizice ale emisiilor atmosferice (inclusiv gazele cu efect de seră) și conturile referitoare la consumul de materiale, alături de conturile monetare referitoare la cheltuielile și taxele de protecție a mediului. |
|
(14) |
Unul dintre obiectivele pentru perioada care face obiectul programului statistic comunitar 2008-2012 este de a lua inițiative pentru a înlocui acordurile cu legislația Uniunii în anumite domenii în care statisticile europene sunt elaborate regulat și au ajuns la o maturitate suficientă. |
|
(15) |
Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (5) prevede un cadru de referință pentru conturile economice de mediu europene. În special, acesta impune statisticilor europene să respecte principiile de independență profesională, imparțialitate, obiectivitate, fiabilitate, confidențialitate statistică și raport cost-eficacitate. |
|
(16) |
Deoarece diferitele seturi de conturi economice și de mediu sunt în curs de elaborare și în etape diferite de dezvoltare, ar trebui adoptată o structură modulară care să ofere flexibilitatea adecvată și care să permită, printre altele, introducerea de module suplimentare. |
|
(17) |
Ar trebui stabilit un program-pilot de studii pentru a îmbunătăți calitatea raportării și a datelor, pentru a ameliora metodologiile și pentru a pregăti dezvoltarea ulterioară. |
|
(18) |
Introducerea unor cerințe de raportare suplimentare ar trebui să fie precedată de o evaluare a fezabilității. |
|
(19) |
Comisia ar trebui să aibă dreptul de a acorda derogări statelor membre în perioadele de tranziție, în măsura în care se impun adaptări majore ale sistemelor naționale de statistică ale acestora. |
|
(20) |
Ar trebui ca Uniunea să încurajeze introducerea conturilor economice și de mediu în țările terțe, în special în cele care folosesc resurse de mediu (în principal apă) în comun cu statele membre. |
|
(21) |
Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea unui cadru comun pentru colectarea, compilarea, transmiterea și evaluarea conturilor economice și de mediu europene, nu poate fi suficient realizat de către statele membre și, prin urmare, poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu se extinde dincolo de ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv. |
|
(22) |
Competența de adoptare a actelor în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să îi fie delegată Comisiei în scopul de a adapta modulele la evoluțiile de mediu, economice și tehnice, precum și de a furniza orientări metodologice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. |
|
(23) |
În scopul asigurării de condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (6). |
|
(24) |
A fost consultat Comitetul Sistemului Statistic European, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru colectarea, compilarea, transmiterea și evaluarea conturilor economice de mediu europene în scopul de a crea conturi economice și de mediu sub formă de conturi-satelit ale SEC 95, furnizând metodologia, standardele comune, definițiile, clasificările și normele contabile destinate a fi utilizate pentru compilarea conturilor economice și de mediu.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„emisii atmosferice” înseamnă fluxul fizic de materiale gazoase sau granulate din economia națională (procese de producție sau de consum) către atmosferă (ca parte a sistemului de mediu); |
|
2. |
„taxă referitoare la mediu” înseamnă o taxă a cărei bază de impunere este o unitate fizică (sau o aproximare a unei unități fizice) a ceva care are un impact negativ specific dovedit asupra mediului, și care este identificată de SEC 95 drept taxă; |
|
3. |
„conturi referitoare la fluxul de materiale la scară economică (CFM-SC)” înseamnă compilații coerente ale intrărilor de materiale în economiile naționale, schimbărilor stocului de materiale în cadrul economiei și ieșirilor de materiale către alte economii sau către mediu. |
Articolul 3
Module
(1) Conturile economice de mediu care urmează să fie compilate în conformitate cu cadrul comun menționat la articolul 1 sunt grupate în următoarele module:
|
(a) |
un modul pentru conturile referitoare la emisiile atmosferice, astfel cum s-a stabilit în anexa I; |
|
(b) |
un modul pentru taxele referitoare la mediu, în funcție de activitatea economică, astfel cum s-a stabilit în anexa II; |
|
(c) |
un modul pentru conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică, astfel cum s-a stabilit în anexa III. |
(2) Fiecare anexă conține următoarele informații:
|
(a) |
obiectivele pentru care trebuie să fie compilate conturile; |
|
(b) |
acoperirea conturilor; |
|
(c) |
lista caracteristicilor pentru care trebuie compilate și transmise datele; |
|
(d) |
primul an de referință, frecvența și termenele de transmitere pentru compilarea conturilor; |
|
(e) |
tabelele de raportare; |
|
(f) |
durata maximă a perioadelor de tranziție menționate la articolul 8, în cursul căreia Comisia poate acorda derogări. |
(3) În cazul în care este necesar să se țină seama de evoluțiile de mediu, ale economiei și tehnicii, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9 pentru:
|
(a) |
oferirea de orientări metodologice; și |
|
(b) |
actualizarea anexelor menționate la alineatul (1) în ceea ce privește informațiile la care face trimitere alineatul (2) literele (c)-(e). |
În procesul de exercitare a competenței conferite în temeiul prezentului alineat, Comisia se asigură că actele sale delegate nu impun sarcini administrative suplimentare importante statelor membre și unităților de respondenți.
Articolul 4
Studii-pilot
(1) Comisia stabilește un program de studii-pilot care urmează să fie realizat de statele membre, pe bază de voluntariat, în scopul de a dezvolta raportarea și de a îmbunătăți calitatea datelor, de a stabili serii cronologice lungi și de a dezvolta metodologia. Programul cuprinde studii-pilot pentru testarea fezabilității introducerii de noi module pentru conturile economice de mediu. La elaborarea programului, Comisia se asigură că nu se creează sarcini administrative sau financiare suplimentare pentru statele membre sau pentru unitățile de respondenți.
(2) Rezultatele studiilor-pilot sunt evaluate și publicate de către Comisie, ținând seama de beneficiile disponibilității datelor în raport cu costul colectării și cu sarcina administrativă a răspunsului. Aceste rezultate sunt luate în calcul în propunerile de introducere de noi module pentru conturile economice de mediu pe care Comisia le-ar putea include în raportul menționat la articolul 10.
Articolul 5
Colectarea datelor
(1) În conformitate cu anexele la prezentul regulament, statele membre colectează datele necesare pentru observarea caracteristicilor menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c).
(2) Statele membre colectează datele necesare utilizând o combinație a diferitelor surse precizate mai jos, aplicând principiul simplificării administrative:
|
(a) |
anchete; |
|
(b) |
proceduri de estimare statistică în cazul în care unele caracteristici nu au fost observate în cazul tuturor unităților; |
|
(c) |
surse administrative. |
(3) Statele membre informează Comisia și furnizează detalii referitoare la metodele și sursele utilizate.
Articolul 6
Transmiterea către Comisie (Eurostat)
(1) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) datele prevăzute în anexe, inclusiv datele confidențiale, la termenele prevăzute în anexe.
(2) Datele sunt transmise într-un format tehnic corespunzător, pe care Comisia îl stabilește prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).
Articolul 7
Evaluarea calității
(1) În sensul prezentului regulament, datelor care trebuie transmise li se aplică criteriile de calitate menționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.
(2) Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) un raport privind calitatea datelor transmise.
(3) În cadrul aplicării criteriilor de calitate menționate la alineatul (1) datelor care fac obiectul prezentului regulament, Comisia adoptă acte de punere în aplicare în vederea definirii modalităților, structurii și periodicității rapoartelor de calitate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).
(4) Comisia (Eurostat) evaluează calitatea datelor transmise și poate, în termen de o lună de la primirea datelor, să solicite statului membru în cauză să prezinte informații suplimentare referitoare la datele respective sau un set de date revizuit, după caz.
Articolul 8
Derogări
(1) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în scopul acordării de derogări statelor membre pe durata perioadelor de tranziție menționate în anexe în măsura în care sistemele naționale de statistică necesită adaptări majore. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).
(2) În vederea obținerii unei derogări în temeiul alineatului (1), statul membru în cauză prezintă Comisiei o cerere justificată corespunzător până la 12 noiembrie 2011.
Articolul 9
Exercitarea delegării
(1) Comisia este competentă să adopte acte delegate, cu respectarea condițiilor stabilite în prezentul articol.
(2) Delegarea de competență menționată la articolul 3 alineatul (3) îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani începând cu 11 august 2011. Comisia prezintă un raport cu privire la delegarea de competență cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competență se reînnoiește tacit pe perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune unei astfel de reînnoiri cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3) Delegarea de competență menționată la articolul 3 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare duce la încetarea delegării de competență specificate în respectiva decizie. Aceasta produce efecte începând cu ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară, specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității vreunui act delegat deja în vigoare.
(4) Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului acest lucru.
(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (3) intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu au formulat nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 10
Raportarea și reexaminarea
Până la 31 decembrie 2013 și ulterior din trei în trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament. În raportul respectiv se evaluează în special calitatea datelor transmise, metodele de colectare a datelor, sarcina administrativă a statelor membre și a unităților de respondenți, precum și fezabilitatea și eficacitatea statisticilor respective.
După caz, ținând seama de rezultatele menționate la articolul 4 alineatul (2), raportul este însoțit de propuneri:
|
— |
de introducere de noi module pentru conturile economice de mediu, cum ar fi cheltuieli și venituri legate de protecția mediului (CVPM)/conturile de cheltuieli pentru protecția mediului (CCPM), sectorul bunurilor și serviciilor de mediu (SBSM), conturi pentru energie, transferuri referitoare la mediu (subvenții), conturi de cheltuieli legate de utilizarea și gestionarea resurselor (CCGUR), conturi pentru apă (cantitative și calitative), conturi pentru deșeuri, conturi pentru păduri, conturi pentru servicii ecosistemice, conturi de stocuri de materiale la scară economică (CSMSE) și de măsurare a materialelor din pământ excavate (inclusiv sol) și neutilizate; |
|
— |
menite să conducă la îmbunătățirea în continuare a calității datelor și a metodelor de colectare a datelor, îmbunătățind astfel sfera de acoperire a datelor și comparabilitatea acestora și reducând sarcina administrativă care le revine întreprinderilor și administrației. |
Articolul 11
Comitetul
(1) Comisia este asistată de Comitetul Sistemului Statistic European, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 12
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 6 iulie 2011.
Pentru Parlamentul European
Președintele
J. BUZEK
Pentru Consiliu
Președintele
M. DOWGIELEWICZ
(1) Poziția Parlamentului European din 7 iunie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 21 iunie 2011.
(2) JO L 242, 10.9.2002, p. 1.
(3) JO L 344, 28.12.2007, p. 15.
(4) JO L 310, 30.11.1996, p. 1.
ANEXA I
MODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA EMISIILE ATMOSFERICE
Secțiunea 1
OBIECTIVE
Conturile referitoare la emisiile atmosferice înregistrează și prezintă datele cu privire la emisiile atmosferice într-un mod compatibil cu sistemul de conturi naționale. Acestea înregistrează emisiile atmosferice ale economiilor naționale sub formă de defalcări pe activitatea economică emitentă, în conformitate cu SEC 95. Activitățile economice includ producția și consumul.
Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru conturile referitoare la emisiile atmosferice. Aceste date vor fi elaborate într-un mod care face legătura între emisiile ramurilor industriale și ale gospodăriilor, pe de o parte, și activitățile economice de producție și consum, pe de altă parte. Datele referitoare la emisiile directe raportate în conformitate cu prezentul regulament vor fi combinate cu tabele intrări-ieșiri economice, tabele resurse-utilizări și date privind consumul gospodăriilor, transmise deja Comisiei (Eurostat) în cadrul raportării referitoare la SEC 95.
Secțiunea 2
ACOPERIRE
Conturile referitoare la emisiile atmosferice au aceleași limite de sistem ca și SEC 95 și se bazează, de asemenea, pe principiul reședinței.
În conformitate cu SEC 95, conceptul de reședință se bazează pe următorul principiu: o unitate este considerată ca rezidentă a unei țări când centrul său de interes economic este situat pe teritoriul economic al acelei țări, adică atunci când desfășoară activități economice pe o perioadă extinsă (un an sau mai mulți) pe teritoriul respectiv.
Conturile referitoare la emisiile atmosferice înregistrează emisiile care rezultă în urma activităților unităților rezidente, indiferent de locul geografic în care au loc, de fapt, aceste emisii.
Conturile referitoare la emisiile atmosferice înregistrează fluxurile de materiale gazoase și granulate reziduale care provin din economia națională și sunt emise în atmosferă. În sensul prezentului regulament, termenul „atmosferă” se referă la o componentă a sistemului de mediu. Limita de sistem se referă la limita dintre economia națională (ca parte a sistemului economic) și atmosferă (ca parte a sistemului de mediu). După ce au depășit limita de sistem, substanțele emise sunt în afara controlului uman, intră în ciclurile naturale ale materialelor și pot avea diverse tipuri de consecințe asupra mediului.
Secțiunea 3
LISTA CARACTERISTICILOR
Statele membre elaborează statistici cu privire la emisiile următorilor poluanți ai aerului:
|
Numele emisiei atmosferice |
Simbolul emisiei atmosferice |
Unitatea de referință |
|
Dioxid de carbon fără emisii provenind din biomasă |
CO2 |
1 000 de tone (Gg) |
|
Dioxid de carbon provenind din biomasă |
Biomasă CO2 |
1 000 de tone (Gg) |
|
Protoxid de azot |
N2O |
Tone (Mg) |
|
Metan |
CH4 |
Tone (Mg) |
|
Perfluorocarburi |
PFC |
Echivalent tone (Mg) de CO2 |
|
Hidrofluorocarburi |
HFC |
Echivalent tone (Mg) de CO2 |
|
Hexafluorură de sulf |
SF6 |
Echivalent tone (Mg) de CO2 |
|
Oxizi de azot |
NOX |
Echivalent tone (Mg) de NO2 |
|
Compuși organici volatili nemetanici |
NMVOC |
Tone (Mg) |
|
Monoxid de carbon |
CO |
Tone (Mg) |
|
Pulberi în suspensie < 10 μ |
PM10 |
Tone (Mg) |
|
Pulberi în suspensie < 2,5 μ |
PM2,5 |
Tone (Mg) |
|
Dioxid de sulf |
SO2 |
Tone (Mg) |
|
Amoniac |
NH3 |
Tone (Mg) |
Toate datele sunt raportate cu o precizie de o zecimală.
Secțiunea 4
PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE
|
1. |
Statisticile sunt compilate și transmise anual. |
|
2. |
Statisticile se transmit în termen de 21 de luni de la sfârșitul anului de referință. |
|
3. |
Pentru a satisface nevoile de seturi de date complete și actuale, Comisia (Eurostat) întocmește, imediat ce sunt puse la dispoziție suficiente date naționale, estimări ale totalurilor pentru UE-27 pentru principalele agregate ale acestui modul. Ori de câte ori este posibil, Comisia (Eurostat) întocmește și publică estimări referitoare la date care nu au fost transmise de statele membre în termenul specificat la punctul 2. |
|
4. |
Primul an de referință este anul în care prezentul regulament intră în vigoare. |
|
5. |
În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ datele anuale din 2008 până în primul an de referință. |
|
6. |
În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date Comisiei, statele membre furnizează date anuale pentru anii n-4, n-3, n-2, n-1 și n, unde n este anul de referință. |
Secțiunea 5
TABELE DE RAPORTARE
|
1. |
Pentru fiecare dintre caracteristicile menționate în secțiunea 3 sunt elaborate date după o clasificare ierarhică a activităților economice, NACE Rev.2 (nivel de agregare A*64), total compatibile cu SEC 95. În plus, sunt elaborate date pentru:
|
|
2. |
Clasificarea ierarhică menționată la punctul 1 este următoarea:
Emisii atmosferice în funcție de ramura industrială – NACE Rev.2 (A*64) Emisii atmosferice ale gospodăriilor
Elemente de legătură Totalul conturilor referitoare la emisiile atmosferice (industrie + gospodării)
|
Secțiunea 6
DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE
Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei anexe, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.
(1) Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice.
(2) Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi.
ANEXA II
MODUL PENTRU TAXELE REFERITOARE LA MEDIU, ÎN FUNCȚIE DE ACTIVITATEA ECONOMICĂ
Secțiunea 1
OBIECTIVE
Statisticile privind taxele referitoare la mediu înregistrează și prezintă date din perspectiva entităților plătitoare de taxe într-un mod pe deplin compatibil cu datele raportate în temeiul SEC 95. Acestea înregistrează veniturile din taxele referitoare la mediu ale economiilor naționale în funcție de activitatea economică. Ca activități economice sunt incluse producția și consumul.
Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru veniturile din taxele referitoare la mediu în funcție de activitatea economică.
Statisticile privind taxele referitoare la mediu pot utiliza direct statisticile fiscale și statisticile finanțelor publice, dar utilizarea datelor fiscale raportate în temeiul SEC 95, dacă acest lucru este posibil, prezintă unele avantaje.
Statisticile privind taxele referitoare la mediu se bazează pe sumele care rezultă din evaluări și declarații sau încasări ajustate în timp, pentru a asigura coerența cu SEC 95 și pentru a îmbunătăți comparabilitatea internațională.
De asemenea, SEC 95 conține informații referitoare la ramurile industriale și sectoarele care plătesc taxele. Informațiile privind taxele raportate în temeiul SEC 95 pot fi găsite în conturile instituționale ale fiecărui sector și în tabelele resurselor și utilizărilor.
Secțiunea 2
ACOPERIRE
Taxele referitoare la mediu au aceleași limite de sistem ca și SEC 95 și sunt alcătuite din plăți obligatorii, fără contrapartidă, în numerar sau în natură, care sunt prelevate de administrațiile publice sau de instituțiile Uniunii.
Taxele referitoare la mediu aparțin următoarelor categorii ale SEC 95:
|
— |
impozite pe producție și importuri (D.2); |
|
— |
impozite curente pe venit, avere etc. (D.5); |
|
— |
impozite pe capital (D.91). |
Secțiunea 3
LISTA CARACTERISTICILOR
Statele membre elaborează statistici cu privire la taxele referitoare la mediu în conformitate cu următoarele caracteristici:
|
— |
taxe pe energie; |
|
— |
taxe pe transporturi; |
|
— |
taxe pe poluare; |
|
— |
taxe pe resurse. |
Toate datele sunt raportate sub formă de milioane, în moneda națională.
Secțiunea 4
PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE TRANSMISIEI
|
1. |
Statisticile sunt compilate și transmise anual. |
|
2. |
Statisticile se transmit în termen de 21 de luni de la sfârșitul anului de referință. |
|
3. |
Pentru a satisface nevoile de seturi de date complete și actuale, Comisia (Eurostat) întocmește, imediat ce sunt puse la dispoziție suficiente date naționale, estimări ale totalurilor pentru UE-27 pentru principalele agregate ale acestui modul. Ori de câte ori este posibil, Comisia (Eurostat) întocmește și publică estimări referitoare la date care nu au fost transmise de statele membre în termenul specificat la punctul 2. |
|
4. |
Primul an de referință este anul în care regulamentul intră în vigoare. |
|
5. |
În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ datele anuale din 2008 până în primul an de referință. |
|
6. |
În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date Comisiei, statele membre furnizează date anuale pentru anii n-4, n-3, n-2, n-1 și n, unde n este anul de referință. |
Secțiunea 5
TABELE DE RAPORTARE
Pentru fiecare dintre caracteristicile menționate în secțiunea 3 sunt raportate date din perspectiva entităților plătitoare de taxe.
Pentru producători, datele se raportează conform unei defalcări în funcție de clasificarea ierarhică a activităților economice, NACE Rev.2 (nivel de agregare A*64, astfel cum este prevăzut în SEC 95).
Pentru consumatori, datele se raportează pentru:
|
— |
gospodării; |
|
— |
nerezidenți. |
În cazul în care taxa nu poate fi atribuită unuia dintre grupurile de activități de mai sus, datele se raportează ca nealocate.
Secțiunea 6
DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE
Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei anexe, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.
ANEXA III
MODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA FLUXUL DE MATERIALE LA SCARĂ ECONOMICĂ (CFM-SC)
Secțiunea 1
OBIECTIVE
CFM-SC acoperă toate materialele solide, gazoase și lichide, cu excepția fluxurilor de aer și de apă, măsurate în unități de masă pe an. Ca și sistemul conturilor naționale, CFM-SC servesc două obiective majore. Fluxurile de materiale detaliate oferă o bază de date empirice bogată pentru numeroase studii analitice. De asemenea, acestea sunt utilizate pentru a compila diferiți indicatori privind fluxul de materiale la scară economică pentru economiile naționale.
Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru CFM-SC.
Secțiunea 2
ACOPERIRE
Distincția dintre stocuri și fluxuri este un principiu fundamental al unui sistem de flux de materiale. În general, un flux este o variabilă care măsoară o cantitate într-o perioadă de timp, în timp ce un stoc este o variabilă care măsoară o cantitate la un anumit moment în timp. CFM-SC sunt un concept de flux. Acestea măsoară fluxurile intrărilor și ieșirilor de materiale, precum și variațiile de stoc în cadrul economiei, în unități de masă pe an.
CFM-SC sunt coerente cu principiile sistemului conturilor naționale, precum principiul reședinței. Acestea permit contabilizarea fluxurilor de materiale asociate cu activitățile tuturor unităților rezidente ale unei economii naționale, indiferent de localizarea lor geografică.
În CFM-SC există două tipuri de fluxuri de în ansamblul limitelor de sistem care sunt relevante:
|
1. |
fluxurile de materiale între economia națională și mediul său natural. Acestea sunt alcătuite din extracția materialelor (de exemplu, materii prime, brute sau virgine) din mediul natural și din eliminarea materialelor (adeseori denumite reziduuri) către mediul natural; |
|
2. |
fluxurile de materiale între economia națională și restul economiei mondiale. Acestea sunt alcătuite din importuri și exporturi. |
Toate fluxurile care depășesc aceste limite de sistem sunt incluse în CFM-SC, la fel ca suplimentele la stocurile sintetice. Toate celelalte fluxuri de materiale din interiorul economiei nu sunt reprezentate în CFM-SC. Aceasta înseamnă că economia națională este tratată în întregime în CFM-SC și, de exemplu, livrările de produse între ramurile industriale nu sunt descrise. De asemenea, fluxurile naturale din interiorul mediului natural sunt excluse.
Secțiunea 3
LISTA CARACTERISTICILOR
Statele membre elaborează statistici privind caracteristicile enumerate în secțiunea 5 pentru CFM-SC, dacă este cazul.
|
1. |
Extracția internă (EI) acoperă cantitatea anuală de materiale solide, lichide și gazoase (cu excepția aerului și a apei) extrase din mediul natural pentru a fi folosite ca intrări în economie. |
|
2. |
Importurile și exporturile fizice acoperă toate mărfurile importate sau exportate în unități de masă. Mărfurile comercializate cuprind bunuri în toate etapele prelucrării, de la materii prime la produse finite. |
Secțiunea 4
PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE
|
1. |
Statisticile sunt compilate și transmise anual. |
|
2. |
Statisticile se transmit în termen de 24 de luni de la sfârșitul anului de referință. |
|
3. |
Pentru a satisface nevoile de seturi de date complete și actuale, Comisia (Eurostat) întocmește, imediat ce sunt puse la dispoziție suficiente date naționale, estimări ale totalurilor pentru UE-27 pentru principalele agregate ale acestui modul. Ori de câte ori este posibil, Comisia (Eurostat) întocmește și publică estimări referitoare la date care nu au fost transmise de statele membre în termenul specificat la punctul 2. |
|
4. |
Primul an de referință este anul în care regulamentul intră în vigoare. |
|
5. |
În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ datele anuale din 2008 până în primul an de referință. |
|
6. |
În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date către Comisie, statele membre furnizează date anuale pentru anii n-4, n-3, n-2, n-1 și n, unde n este anul de referință. |
Secțiunea 5
TABELE DE RAPORTARE
Datele, exprimate în unități de masă, sunt elaborate pentru caracteristicile enumerate în următoarele tabele.
Tabelul A – Extracția internă (EI)
|
1. Biomasă 1.1. Culturi (cu excepția culturilor furajere) 1.1.1. Cereale 1.1.2. Rădăcinoase, tuberculi 1.1.3. Culturi de zahăr 1.1.4. Leguminoase 1.1.5. Fructe cu coajă lemnoasă 1.1.6. Culturi oleaginoase 1.1.7. Legume 1.1.8. Fructe 1.1.9. Fibre 1.1.10. Alte culturi, neclasificate în altă parte 1.2. Reziduuri de culturi (utilizate), culturi furajere și biomasă pășunată 1.2.1. Reziduuri de culturi (utilizate) 1.2.1.1. Paie 1.2.1.2. Alte reziduuri de culturi (frunze de sfeclă de zahăr și sfeclă furajeră, altele) 1.2.2. Culturi furajere și biomasă pășunată 1.2.2.1. Culturi furajere (inclusiv recoltă de biomasă pornind de la fânețe) 1.2.2.2. Biomasă pășunată 1.3. Lemn (în plus, raportarea opțională a creșterii nete a stocului de lemn) 1.3.1. Lemn (lemn rotund industrial) 1.3.2. Lemn de foc și alte extracții 1.4. Captură de pește sălbatic, plante/animale acvatice, vânătoare și cules 1.4.1. Captură de pește sălbatic 1.4.2. Toate celelalte animale și plante acvatice 1.4.3. Vânătoare și cules 2. Minereuri metalifere (minereuri brute) 2.1. Fier 2.2. Metal neferos 2.2.1. Cupru (în plus, raportarea opțională a conținutului de metal) 2.2.2. Nichel (în plus, raportarea opțională a conținutului de metal) 2.2.3. Plumb (în plus, raportarea opțională a conținutului de metal) 2.2.4. Zinc (în plus, raportarea opțională a conținutului de metal) 2.2.5. Staniu (în plus, raportarea opțională a conținutului de metal) 2.2.6. Aur, argint, platină și alte metale prețioase 2.2.7. Bauxită și alte tipuri de aluminiu 2.2.8. Uraniu și toriu 2.2.9. Altele, neclasificate în altă parte 3. Minerale nemetalice 3.1. Marmură, granit, gresie, porfir, bazalt, alte pietre ornamentale sau pentru construcții (cu excepția ardeziei) 3.2. Cretă și dolomită 3.3. Ardezie 3.4. Minerale pentru industria chimică și îngrășăminte minerale 3.5. Sare 3.6. Calcar și gips 3.7. Argile și caolin 3.8. Nisip și pietriș 3.9. Altele, neclasificate în altă parte 3.10. Materiale din pământ excavate (inclusiv sol), numai dacă sunt utilizate (raportare opțională) 4. Materiale/transportatori de energie fosili 4.1. Cărbune și alte (alți) materiale/transportatori de energie solizi 4.1.1. Lignit (cărbune brun) 4.1.2. Antracit 4.1.3. Șisturi și nisipuri bituminoase 4.1.4. Turbă 4.2. Materiale/transportatori de energie lichizi și gazoși 4.2.1. Țiței, condensat și lichide din gaz natural (LGN) 4.2.2. Gaz natural |
Tabelele B (Importuri – Comerț total), C (Importuri – Comerț în afara UE), D (Exporturi – Comerț total), E (Exporturi – Comerț în afara UE)
|
1. Biomasă și produse ale biomasei 1.1. Culturi, brute și prelucrate 1.1.1. Cereale, brute și prelucrate 1.1.2. Rădăcinoase, tuberculi, brute și prelucrate 1.1.3. Culturi de zahăr, brute și prelucrate 1.1.4. Leguminoase, brute și prelucrate 1.1.5. Fructe cu coajă lemnoasă, brute și prelucrate 1.1.6. Culturi oleaginoase, brute și prelucrate 1.1.7. Legume, brute și prelucrate 1.1.8. Fructe, brute și prelucrate 1.1.9. Fibre, brute și prelucrate 1.1.10. Alte culturi, neclasificate în altă parte, brute și prelucrate 1.2. Reziduuri de culturi și culturi furajere 1.2.1. Reziduuri de culturi (utilizate), brute și prelucrate 1.2.1.1. Paie 1.2.1.2. Alte reziduuri de culturi 1.2.2. Culturi furajere 1.2.2.1. Culturi furajere 1.3. Lemn și produse din lemn 1.3.1. Lemn, brut și prelucrat 1.3.2. Lemn de foc și alte extracții, brute și prelucrate 1.4. Captură de pește și alte animale și plante acvatice, brute și prelucrate 1.4.1. Captură de pește 1.4.2. Toate celelalte animale și plante acvatice 1.5. Animale vii, altele decât cele de la 1.4, și produse animale 1.5.1. Animale vii, altele decât cele de la 1.4 1.5.2. Carne și preparate din carne 1.5.3. Produse lactate, ouă de păsări și miere 1.5.4. Alte produse de la animale (fibre, piele, blană etc.) 1.6. Produse în principal pe bază de biomasă 2. Minereuri și concentrate metalifere, brute și prelucrate 2.1. Minereuri și concentrate de fier, fier și oțel, brute și prelucrate 2.2. Minereuri și concentrate metalifere neferoase, brute și prelucrate 2.2.1. Cupru 2.2.2. Nichel 2.2.3. Plumb 2.2.4. Zinc 2.2.5. Staniu 2.2.6. Aur, argint, platină și alte metale prețioase 2.2.7. Bauxită și alte tipuri de aluminiu 2.2.8. Uraniu și toriu 2.2.9. Altele, neclasificate în altă parte 2.3. Produse în principal pe bază de metale 3. Minerale nemetalice, brute și prelucrate 3.1. Marmură, granit, gresie, porfir, bazalt și alte pietre ornamentale sau pentru construcții (cu excepția ardeziei) 3.2. Cretă și dolomită 3.3. Ardezie 3.4. Minerale pentru industria chimică și îngrășăminte minerale 3.5. Sare 3.6. Calcar și gips 3.7. Argile și caolin 3.8. Nisip și pietriș 3.9. Altele, neclasificate în altă parte 3.10. Materiale din pământ excavate (inclusiv sol), numai dacă sunt utilizate (raportare opțională) 3.11. Produse în principal pe bază de minerale nemetalice 4. Materiale/transportatori de energie fosili, brute și prelucrate 4.1. Cărbune și alte produse de energie solide, brute și prelucrate 4.1.1. Lignit (cărbune brun) 4.1.2. Antracit 4.1.3. Șisturi și nisipuri bituminoase 4.1.4. Turbă 4.2. Produse de energie lichide și gazoase, brute și prelucrate 4.2.1. Țiței, condensat și lichide din gaz natural (LGN) 4.2.2. Gaz natural 4.3. Produse în principal pe bază de produse de energie fosile 5. Alte produse 6. Deșeuri importate (tabelele B și C)/exportate (tabelele D și E) pentru tratamentul și eliminarea finale |
Următoarele ajustări referitoare la principiul reședinței sunt incluse în tabelele B și D:
|
Carburantul depozitat în străinătate de către unitățile rezidente (a se adăuga la tabelul B al importurilor) și carburantul depozitat pe teritoriul național de către unitățile nerezidente (a se adăuga la tabelul D al exporturilor)
|
Secțiunea 6
DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE
Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei anexe, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.