25.3.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 79/4

REGULAMENTUL (UE) NR. 291/2011 AL COMISIEI

din 24 martie 2011

privind utilizările esențiale de laborator și analitice autorizate în Uniune ale substanțelor reglementate, altele decât hidroclorofluorocarburile, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (1), în special articolul 10 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Uniunea a redus deja treptat, pentru majoritatea utilizărilor, producția și consumul de substanțe reglementate. Comisia trebuie să stabilească utilizările de laborator și analitice esențiale pentru substanțele reglementate, altele decât hidroclorofluorocarburile.

(2)

Decizia XXI/6 a părților la Protocolul de la Montreal consolidează deciziile în vigoare și prelungește exceptarea generală de la utilizările de laborator și analitice dincolo de data de 31 decembrie 2010, până la 31 decembrie 2014, pentru toate substanțele reglementate, cu excepția hidroclorofluorocarburilor, autorizând astfel producția și consumul necesare pentru utilizările de laborator și analitice esențiale ale substanțelor reglementate, sub rezerva condițiilor stabilite în cadrul Protocolului de la Montreal.

(3)

Decizia VI/25 a părților la Protocolul de la Montreal precizează că o utilizare poate fi considerată esențială numai dacă nu există alternative sau înlocuitori fezabili din punct de vedere tehnic și economic și acceptabili din perspectiva mediului și a sănătății. În raportul său intermediar din 2010, Comitetul de evaluare tehnică și economică (TEAP – Technical and Economical Assessment Panel) a identificat un număr important de proceduri pentru care sunt disponibile în prezent alternative la utilizarea substanțelor reglementate. Pe baza informațiilor respective și a Deciziei XXI/6, trebuie stabilită o listă a utilizărilor pentru care sunt disponibile alternative fezabile din punct de vedere tehnic și economic, care sunt acceptabile din perspectiva mediului și a sănătății.

(4)	De asemenea, trebuie stabilită o listă pozitivă a utilizărilor esențiale autorizate ale bromurii de metil, astfel cum au fost convenite de către părți în Decizia XVIII/15, precum și a utilizărilor identificate de TEAP ca fiind lipsite de alternative.

(5)

În plus, trebuie clarificat faptul că utilizarea substanțelor reglementate în învățământul primar și secundar nu poate fi considerată esențială și trebuie limitată la învățământul superior sau formarea profesională. De asemenea, utilizarea substanțelor reglementate în kiturile de chimie experimentală disponibile pentru publicul larg nu trebuie considerată esențială.

(6)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 25 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2009,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Producția, importul și utilizarea substanțelor reglementate, altele decât hidroclorofluorocarburile, poate fi autorizată pentru orice utilizare esențială de laborator și analitică menționată în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 martie 2011.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 286, 31.10.2009, p. 1.

ANEXĂ

Utilizările esențiale de laborator și analitice ale substanțelor reglementate, altele decât hidroclorofluorocarburile

Următoarele utilizări ale substanțelor reglementate, altele decât hidroclorofluorocarburile, sunt considerate utilizări esențiale de laborator și analitice:

(a)

utilizarea substanțelor reglementate ca punct de referință sau standard:

—	pentru a calibra echipamentele care folosesc substanțe reglementate;

—	pentru a monitoriza nivelurile de emisii de substanțe reglementate;

—	pentru a determina nivelurile de reziduuri de substanțe reglementate în bunuri, plante și produse de bază;

(b)	utilizarea substanțelor reglementate în studiile toxicologice de laborator;

(c)	utilizările de laborator în care substanța reglementată este transformată printr-o reacție chimică, cum ar fi substanțele reglementate utilizate ca intermediari de sinteză;

(d)	utilizarea bromurii de metil în laborator pentru a compara eficacitatea bromurii de metil și a alternativelor la aceasta;

(e)	utilizarea tetraclorurii de carbon ca solvent pentru reacții de brominare care implică N-Bromosuccinimide;

(f)	utilizarea tetraclorurii de carbon ca agent de transfer de lanț în reacții de polimerizare cu radicali liberi;

(g)	orice altă utilizare de laborator și analitică pentru care nu există alternative fezabile din punct de vedere tehnic și economic.

Următoarele utilizări ale substanțelor reglementate, altele decât hidroclorofluorocarburile, nu sunt considerate utilizări esențiale de laborator și analitice:

(a)	instalațiile de refrigerare și de aer condiționat utilizate în laboratoare, inclusiv echipamentele frigorifice de laborator cum ar fi ultracentrifugele;

(b)	curățarea, refacerea, repararea sau reconstituirea componentelor sau a ansamblurilor electronice;

(c)	conservarea publicațiilor și arhivelor;

(d)	sterilizarea materialelor în laborator;

(e)	orice utilizare în învățământul primar și secundar;

(f)	componente ale kiturilor de chimie experimentală disponibile publicului larg și care nu sunt destinate utilizării în învățământul superior;

(g)	utilizarea în scopuri de curățare sau de uscare, inclusiv pentru îndepărtarea grăsimii de pe recipientele din sticlă și de pe alte echipamente;

(h)	determinarea hidrocarburilor, a uleiurilor sau a grăsimilor din apă, sol, aer sau deșeuri;

(i)	testarea gudronului din materialele de pavaj;

(j)	amprentarea medico-legală;

(k)	testarea materiilor organice din cărbune;

(l)	utilizarea ca solvent pentru determinarea cianocobalaminei (vitamina B12) și a indicelui de brom;

(m)	în metode care utilizează solubilitatea selectivă în substanța reglementată, inclusiv determinarea cascarosidelor și a extractelor de tiroidă, precum și formarea picraților;

(n)	preconcentrarea analiților în metode cromatografice [de exemplu, cromatografia lichidă de înaltă performanță (HPLC), gaz-cromatografia (GC), cromatografia de adsorbție], spectroscopie de absorbție atomică (AAS), spectrometrie cu plasmă cuplată inductiv (ICP), analiză prin fluorescență de raze X;

(o)	determinarea indicelui de iod din grăsimi și uleiuri;

(p)	orice altă utilizare de laborator sau analitică pentru care există alternative fezabile din punct de vedere tehnic și economic.