(1)

La 20 mai 2010, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Procedura antidumping a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la 6 aprilie 2010 de Saint-Gobain Vertex s.r.o., Tolnatex Fonalfeldolgozo es Muszakiszovetgyarto, Valmieras „Stikla Skiedra” AS și Vitrulan Technical Textiles GmbH (denumiți în continuare „reclamanții”), reprezentând o proporție importantă, în acest caz peste 25%, din totalul producției de anumite țesături cu ochiuri deschise din Uniune. Plângerea conținea elemente de probă prima facie privind dumpingul în legătură cu produsul în cauză și prejudiciile importante rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Comisia a anunțat oficial reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC și reprezentanții RPC, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea procedurii. Comisia a informat și producătorii din Statele Unite ale Americii (SUA), Canada, Croația, Turcia și Thailanda, deoarece aceste țări erau avute în vedere ca posibilă țară analogă. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere. S-a acordat posibilitatea unei audieri tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și care au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(4)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, de producători independenți și de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a se selecta un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC, precum și importatorilor și producătorilor din Uniune li s-a cerut să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în perioada 1 aprilie 2009-31 martie 2010. De asemenea, au fost consultate autoritățile din RPC.

(5)

În urma exercițiului de eșantionare, au fost primite șaisprezece răspunsuri de la producători-exportatori din RPC, reprezentând 86% din importurile din perioada de anchetă, astfel cum se definește în considerentul de mai jos. Prin urmare, nivelul de cooperare este considerat ridicat.

(6)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de produs în cauză către Uniune, exporturi care au putut fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Eșantionul selecționat constă în doi producători-exportatori individuali și un grup producător-exportator format din patru societăți afiliate, reprezentând 42% din importurile către Uniune în timpul perioadei de anchetă (PA), astfel cum este definită în considerentul 13 de mai jos. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, părțile interesate și autoritățile din RPC au fost consultate cu privire la selectarea eșantionului și nu au ridicat obiecții.

(7)

În ceea ce privește industria din Uniune, doisprezece producători au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Pe această bază, Comisia a selectat un eșantion format din primii patru producători ca mărime din Uniune în termeni de vânzări și producție, reprezentând 70% din totalul vânzărilor industriei Uniunii, astfel cum este definită în considerentul 59 de mai jos.

(8)

Doar patru importatori independenți au furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit în avizul de deschidere. Prin urmare, s-a decis că nu este necesară eșantionarea cu privire la importatorii independenți.

(9)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion să prezinte o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), dacă doreau acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, sau TI în cazul în care, în urma anchetei, s-ar fi stabilit că nu îndeplinesc condițiile pentru TEP. În plus, un producător-exportator constând într-un grup de societăți afiliate care nu a fost inclus în eșantion a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(10)

Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori incluși în eșantion, precum și producătorului-exportator neinclus în eșantion care solicitase examinarea individuală, celor patru producători din Uniune incluși în eșantion, celor patru importatori independenți care au cooperat în cadrul anchetei și tuturor utilizatorilor cunoscuți din Uniune. De asemenea, au fost trimise chestionare producătorilor din SUA, care a fost propusă ca țară analogă, astfel cum se menționează în avizul de deschidere și producătorilor din alte țări analoge posibile. Au fost primite răspunsuri la chestionare de la producătorii-exportatori din RPC incluși în eșantion și de la producătorul care a cooperat în cadrul anchetei și a solicitat o examinare individuală, de la un producător din Statele Unite ale Americii și un producător din Canada, țară considerată țară analogă, astfel cum se explică în considerentul 43 de mai jos, de la toți producătorii din Uniune incluși în eșantion și de la patru importatori independenți. Niciun alt utilizator nu a furnizat Comisiei informații și nici nu s-a făcut cunoscut în cursul desfășurării acestei anchete.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru analiza TEP/TI și pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultant și a interesului Uniunii și a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(12)

Având în vedere necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din RPC cărora era posibil să nu li se acorde TEP, s-a efectuat o verificare pentru stabilirea valorii normale pe baza datelor din Canada, în calitate de țară analogă, la sediul următoarei societăți:

(13)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 31 martie 2010 („perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(14)

Produsul în cauză este reprezentat de țesăturile cu ochiuri deschise din fibră de sticlă cu o dimensiune a ochiurilor mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2 originare din RPC (denumit în continuare „produsul în cauză”) și care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7019 40 00 , ex 7019 51 00 , ex 7019 59 00 , ex 7019 90 91 și ex 7019 90 99 .

(15)

Țesăturile cu ochiuri deschise sunt fabricate din fire de fibră de sticlă și pot avea diferite dimensiuni ale celulelor și diferite greutăți pe metru pătrat. Acestea simt utilizate în principal ca materiale de consolidare în sectorul construcțiilor (izolație termică externă, consolidarea marmurei/podelelor, repararea pereților).

(16)

Ulterior deschiderii procedurii, un producător-exportator din RPC, care produce discuri din fibră de sticlă, a solicitat să se clarifice dacă acest tip de produs este inclus în definiția produsului. A fost consultată industria Uniunii, aceasta fiind de părere că aceste discuri pot fi considerate drept produs din aval și, astfel, nu intră în mod necesar sub incidența definiției produsului. Deoarece în această etapă a procedurii informațiile disponibile Comisiei nu permit încă formularea unei concluzii definitive cu privire la caracteristicile de bază, s-a decis ca discurile din fibră de sticlă să fie considerate cu titlu provizoriu ca făcând parte din produsul în cauză, în așteptarea colectării de alte informații și considerente de la părțile interesate în perioada rămasă de anchetă.

(17)

Ancheta a arătat că țesăturile cu ochiuri deschise din fibră de sticlă produse și vândute pe piața internă din RPC și pe piața internă din Canada care a fost considerată provizoriu țară analogă, precum și țesăturile din fibră de sticlă cu ochiuri deschise produse și vândute în Uniune de către producătorii din Uniune au, în esență, aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și aceleași utilizări principale. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(18)

Metodologia generală prezentată în cele ce urmează a fost aplicată cu privire la exportatorii din RPC care au cooperat, pentru a se stabili dacă aceștia practică sau nu dumpingul.

(19)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se determină în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar pentru a facilita referirea la acestea, criteriile sunt prezentate mai jos:

(20)

În cadrul anchetei de față, toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere privind TEP în termenul prevăzut.

(21)

Pentru toți producătorii-exportatori susmenționați incluși în eșantion menționați mai sus, Comisia a căutat toate informațiile considerate necesare și a verificat informațiile prezentate în cererile de acordare a TEP și toate celelalte informații considerate necesare la sediile următoarelor societăți:

(22)

Ancheta a stabilit inițial că doi producători-exportatori din RPC incluși în eșantion îndeplineau toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din Regulamentul de bază pentru a le fi acordat TEP, în timp ce al treilea producător-exportator inclus în eșantion, constând într-un grup de societăți afiliate, nu îndeplinea criteriul al doilea cu privire la standardele internaționale de contabilitate. În special, s-a constatat că anumite costuri, venituri și conturi nu reflectau în mod corespunzător situația financiară reală a societăților din grup. În plus, faptul că informațiile din situațiile contabile nu erau complete nu fusese menționat în raportul auditorului.

(23)

Comisia a comunicat în mod oficial rezultatele concluziilor referitoare la TEP producătorilor-exportatori din RPC în cauză, autorităților din RPC și reclamanților. De asemenea, acestora li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere, în cazul în care existau motive speciale în acest sens.

(24)

În urma publicării constatărilor cu privire la TEP, au fost primite observații doar din partea producătorului-exportator/grupului căruia nu i s-a acordat TEP. Totuși, aceste observații nu au fost în măsură să modifice constatările în această privință, deoarece în cadrul acestora nu au fost constatate deficiențele, ci s-au prezentat explicații generale cu privire la faptul că doar o singură persoană privată controla întregul grup și că societățile din grup treceau printr-o etapă de tranziție în procesul de integrare a activității acestora.

(25)

Chiar înainte de vizitele de verificare privind dumpingul, Comisiei i-au fost trimise anumite acuzații, sprijinite într-un caz de documentație, privind cei doi producători-exportatori din RPC cu privire la care se propusese inițial să se acorde TEP. Aceste acuzații au fost examinate în timpul vizitelor de verificare privind dumpingul.

(26)

În cazul primului producător-exportator, acuzația primită susținea în mod clar că acesta prezentase în formularul său de cerere privind TEP și în timpul vizitei de verificare privind TEP un act constitutiv falsificat. Comisiei i-au fost prezentate copii ale presupusului act constitutiv autentic și ale contractului de constituire a societății mixte între acționari. În timpul vizitei de verificare privind dumpingul, producătorul-exportator a prezentat doar o copie legalizată a actului său constitutiv înregistrat la autoritatea locală, care era același document nedatat prezentat de societate în formularul său de cerere privind TEP și în timpul vizitei la fața locului privind TEP.

(27)

În urma comparării acestui document cu cel primit de Comisie astfel cum se descrie în considerentele 25 și 26 de mai sus, au fost observate diferențe în privința datelor, părților implicate și anumitor dispoziții privind restricțiile referitoare la ocuparea forței de muncă. Au fost constatate și alte diferențe, cu privire la restricțiile referitoare la vânzări, în momentul comparării contractului de constituire a societății mixte prezentat împreună cu formularul prin care societatea solicita TEP și cel primit de Comisie.

(28)

Acestui producător-exportator i-a fost trimisă o scrisoare prin i s-a comunicat că aceste informații ar putea reprezenta motive pentru aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și în care i se solicita să prezinte observații. Răspunsul producătorului-exportator nu a oferit suficiente explicații cu privire la diferențe, care să elimine îndoielile cu privire la autenticitatea documentelor inițiale și a informațiilor prezentate de producătorul-exportator în formularul de cerere TEP trimis de acesta.

(29)

În cazul celui de-al doilea producător-exportator, acuzația primită făcea referire în mod specific la conturi contabile auditate falsificate. Această acuzație a fost examinată la fața locului, fiind identificate discrepanțe cu privire la soldurile reportate din conturile neauditate din 2006 în primele situații financiare auditate din 2007. În plus, nu au fost înregistrate în registrele societății niciun fel de taxe și plăți referitoare la audit pentru anii 2007 și 2008.

(30)

Acestui producător-exportator i-a fost, de asemenea, trimisă o scrisoare prin care a fost informat cu privire la discrepanțele constatate la fața locului și în care i se solicita să prezinte observații. Acesta a fost, de asemenea, informat că aceste noi constatări puteau oferi motivele pentru aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază. Răspunsul producătorului-exportator nu a oferit informații suplimentare care să elimine îndoielile cu privire la exactitatea și caracterul complet al cifrelor prezentate în situațiile financiare. Dimpotrivă, în răspunsul său, producătorul-exportator a admis existența a două seturi diferite de conturi contabile, cu cifre diferite pentru anul 2006, precum și faptul că în conturile sale pentru 2007 și 2008 existau erori care nu au fost raportate de auditor.

(31)

Pe baza noilor constatări de mai sus, s-a considerat că primul producător-exportator a prezentat în cursul anchetei informații menite să inducă în eroare. Din acest motiv, s-a decis aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și revocarea propunerii inițiale de a acorda TEP acestui producător-exportator.

(32)

În cazul celui de-a doilea producător-exportator, s-a decis refuzul TEP pe motivul că acesta nu îndeplinea criteriul al doilea al evaluării cu privire la TEP.

(33)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, dacă este cazul, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar pentru a facilita referirea la acestea, criteriile sunt prezentate mai jos:

(34)

Cei trei producători-exportatori incluși în eșantion care au solicitat TEP au solicitat și TI în cazul în care nu urma să le fie acordat TEP. Pe baza constatărilor de mai sus, articolul 18 din regulamentul de bază a fost aplicat în cazul primului producător-exportator și, prin urmare, TI a fost refuzat. În cazul celui de-al doilea producător-exportator s-a constatat că acesta îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, putându-i fi astfel acordat TI.

(35)

În cazul celui de-al treilea producător-exportator (grupul de societăți) cu privire la care s-a constatat că nu îndeplinește criteriile TEP, s-a decis să i se acorde TI, deoarece s-a constatat că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(36)

Pe baza informațiilor disponibile s-a stabilit, cu titlu provizoriu, că următorii doi producători-exportatori din RPC incluși în eșantion îndeplinesc toate criteriile pentru TI prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază:

(37)

Grupul de societăți afiliate care nu a fost inclus în eșantion și care a solicitat examinare individuală a solicitat și TEP sau TI, în cazul în care ancheta ar fi stabilit că nu îndeplinește condițiile pentru TEP, și a răspuns la formularul de cerere privind TEP în termenul acordat.

(38)

Informațiile prezentate în formularul de cerere privind TEP de către societatea care a solicitat examinare individuală nu au fost verificate. Aceste informații vor fi verificate ulterior.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a aplicat TEP se stabilește pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară analogă.

(40)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Statele Unite ale Americii (SUA) ca țară analogă adecvată pentru stabilirea valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile în acest sens.

(41)

Patru producători-exportatori care au cooperat în cadrul anchetei au declarat că SUA nu ar fi o țară analogă corespunzătoare, deoarece firele de fibră de sticlă utilizate de întreprinderile din această țară și care reprezintă principala materie primă pentru fabricarea produsului în cauză aparțin unui tip diferit de tipul de fibre de sticlă utilizate de producătorii-exportatori chinezi, fiind, prin urmare, mai scumpe. Acești producători-exportatori au propus, în schimb, ca Turcia sau Thailanda să fie utilizate, deoarece producătorii produsului în cauză din aceste două țări utilizează același tip de fire de fibră de sticlă ca producătorii-exportatori chinezi.

(42)

Comisia a examinat dacă alte țări ar putea reprezenta o alegere rezonabilă de țară analogă și au fost trimise chestionare producătorilor produsului în cauză din Canada, Croația, Turcia și Tailanda. Doar unul dintre producătorii produsului în cauză din SUA și singurul producător din Canada au răspuns la chestionare.

(43)

Atât piața din Canada, cât și cea din SUA au fost examinate pentru a se stabili dacă acestea pot fi utilizate ca țară analogă. În privința Canadei, deși există un singur producător al produsului în cauză, s-a constatat că această țară are o piață liberă, fără taxe de import, iar concurența pe piață este asigurată de importuri semnificative ale produsului în cauză din mai multe țări terțe. În plus, s-a constatat că producătorul din Canada fabrică toate tipurile de produs în cauză, spre deosebire de producătorul din SUA, care fabrică doar un singur tip de produs similar, ceea ce permite calcularea unei valori normale pentru fiecare tip de produs în cauză. Ancheta a arătat că, provizoriu, Canada poate fi considerată o țară analogă corespunzătoare pentru stabilirea valorii normale.

(44)

Informațiile transmise în răspunsul producătorului din Canada care a cooperat în cadrul anchetei au fost verificate in situ și s-a constatat că sunt informații fiabile pe baza cărora se poate determina o valoare normală.

(45)

Prin urmare, Canada este considerată, cu titlu provizoriu, o țară analogă corespunzătoare și rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(46)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analogă, după cum se arată mai jos.

(47)

S-a constatat că vânzările interne ale produsului similar, realizate de către producătorul din Canada, erau reprezentative în ceea ce privește volumul comparativ cu produsul în cauză exportat în Uniune producătorii-exportatori care a cooperat în cadrul anchetei.

(48)

În timpul perioadei de anchetă, s-a constatat că vânzările pe piața internă către clienți independenți au fost efectuate în cadrul relațiilor comerciale uzuale pentru toate tipurile de produs similar fabricate de producătorul canadian. Cu toate acestea, din cauza diferențelor de calitate dintre produsul fabricat și vândut în Canada și produsul în cauză din RPC, s-a considerat mai adecvat ca valoarea normală să fie determinată în așa fel încât să fie luate în considerare aceste diferențe și pentru a se asigura o comparație echitabilă, astfel cum se descrie la considerentul 52.

(49)

În temeiul articolului 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, sumele pentru vânzări, cheltuieli generale și administrative și profiturile au fost stabilite pe baza datelor producătorului canadian.

(50)

Deoarece doi dintre producătorii-exportatori care au cooperat în cadrul anchetei, cărora li s-a aplicat TI, au realizat vânzări la export în Uniune direct către clienți independenți din Uniune, prețurile de export s-au bazat pe prețurile plătite efectiv sau urmând a fi plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(51)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate în condiții franco fabrică.

(52)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost ajustată corespunzător diferențelor de calitate a factorilor de producție, precum substanțele chimice, vopseaua și materiile prime (tipul de sticlă al firelor). S-au efectuat ajustări, după caz, cu privire la taxe indirecte, cheltuielile de transport pe ocean, de asigurare, de manipulare și auxiliare, de ambalare, de creditare, bancare, precum și cheltuielile cu comisioanele, în toate cazurile în care acestea au fost considerate rezonabile, exacte și susținute de dovezi verificate.

(53)

În temeiul articolului 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori care au cooperat în cadrul anchetei, cărora li s-a aplicat TI, au fost stabilite pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată stabilită pentru țara analogă și prețul de export mediu ponderat practicat de fiecare societate pentru produsul în cauză exportat în Uniune, astfel cum se descrie mai sus.

(54)

Pe această bază, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:

(55)

Marja de dumping pentru producătorii-exportatori din RPC care nu au fost incluși în eșantion a fost calculată ca medie a celor doi producători-exportatori care au fost incluși în eșantion cărora li s-a acordat TI în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(56)

Pentru a calcula marja de dumping la nivel de țară aplicabilă tuturor producătorilor-exportatori din RPC care nu au cooperat în cadrul anchetei, precum și producătorului-exportator inclus în eșantion care a făcut obiectul articolului 18 din regulamentul de bază, nivelul de cooperare s-a stabilit în primul rând prin compararea volumului exporturilor către Uniune raportat de către producătorii-exportatori care au cooperat în cadrul anchetei cu cel din statisticile Eurostat.

(57)

Având în vedere nivelul ridicat de cooperare în cadrul anchetei, societăților care au cooperat și care reprezentau aproximativ 86% din totalul importurilor din RPC în timpul PA; marja de dumping la nivel de țară a fost stabilită prin utilizarea celei mai ridicate marje de dumping constatate pentru cei doi producători-exportatori cărora li s-a acordat TI.

(58)

Pe această bază, marja de dumping provizorie medie, ponderată la nivelul eșantionului, și nivelul de dumping la nivel de țară, ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înaintea plății taxelor sunt:

(59)

În cursul PA, produsul similar a fost fabricat de către 19 producători în Uniune. Acești producători constituie totalul producției acestui sector industrial din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Având în vedere faptul că au fost disponibile sau au fost colectate informații de la toți cei 19 producători care au susținut plângerea, acești producători vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(60)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 7 de mai sus, doisprezece producători din Uniune au prezentat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. A fost selectat un eșantion de patru producători, reprezentând aproximativ 70% producția totală estimată din Uniune.

(61)

Calculul consumului din Uniune s-a bazat pe cifrele conținute în plângere și a fost completat de cifrele verificate obținute de la producătorii și importatorii care au cooperat în cadrul anchetei. Consumul din Uniune a fost, astfel, stabilit pe baza volumului vânzărilor în Uniune ale produsului similar produs de industria din Uniune și volumul importurilor produsului în cauză din RPC și din țări terțe.

(62)

Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

(63)

Consumul de produs în cauză și de produs similar în Uniune a crescut cu 12% în timpul perioadei luate în considerare. Acesta a crescut cu 26 % între anii 2006 și 2008 și apoi a scăzut cu 17% între 2008 și 2009. Pe parcursul PA, consumul a cunoscut din nou o ușoară creștere. Scăderea temporară din 2009 poate fi atribuită unui declin al pieței construcțiilor.

(64)

Volumul importurilor de produs în cauză din RPC a crescut cu 48% în perioada luată în considerare. Urmând tendința consumului și declinului din sectorul construcțiilor, acesta a scăzut ușor în anului 2009. Totuși, este clară o tendință ascendentă pe termen lung a acestor importuri, iar creșterea volumului de importuri a fost mult mai mare decât creșterea consumului din Uniune.

(65)

Volumele în creștere ale importurilor de produs în cauză din RPC au fost însoțite de o scădere a prețului mediu de import, care s-a redus cu 12% între 2006 și PA.

(66)

Cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut cu 32% în perioada luată în considerare ceea ce, în acest caz, înseamnă o creștere cu aproximativ 13 puncte procentuale. În cursul AP, importurile din țara în cauză au reprezentat o cotă de piață de până la 51%.

(67)

Pentru a analiza subcotarea prețurilor, au fost comparate prețurile de import ale producătorilor-exportatori din China cu prețurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion în timpul PA, pe baza unor valori medii. Prețurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost ajustate la un nivel net franco fabrică și au fost comparate cu prețurile de import CIF. Acestea din urmă au fost ajustate în legătură cu taxa de import și costurile ulterioare importului. De asemenea, din cauza diferențelor de calitate dintre produsul în cauză importat din RPC și produsul similar produs de industria din Uniune, prețurile de import chineze au fost încă o dată ajustate din motive de calitate. Această ajustare reflectă diferențele între parametri precum direcția longitudinală și direcția transversală, rezistența la rupere și elongația, care nu au fost incluși integral ca parametri în numărul de control al produsului.

(68)

Luând în considerare ajustarea din perspectiva calității, marja medie ponderată a subcotării care a fost constatată, exprimată ca procent din prețurile industriei din Uniune, s-a situat între 29,5% și 30,2% în timpul PA.

(69)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii economici relevanți și indicatorii care influențează situația industriei din Uniune.

(70)

Se reamintește că, astfel cum s-a menționat în considerentul 7 de mai sus, Comisia a selectat un eșantion format din primii patru producători din Uniune ca mărime în termeni de vânzări și producție.

(71)

Indicatorii care fac referire la date macroeconomice, precum capacitatea de producție, volumul de vânzări, cota de piață etc., se referă la industria din Uniune în ansamblu (tabelele de mai jos menționează macrodatele ca sursă). Ceilalți indicatori se bazează pe date verificate provenind de la producătorii incluși în eșantion. Acești indicatori sunt denumiți microdate.

(72)

În timpul anchetei s-a constatat că o parte din vânzările industriei din Uniune a fost direcționată prin societățile afiliate. Societățile au afirmat că aceste tranzacții ar trebui tratate ca vânzări independente, deoarece au susținut că relația dintre societăți nu era directă și că vânzările erau efectuate în mod independent. Totuși, se decide cu titlu provizoriu ca aceste operațiuni să fie excluse din calculele marjei de prejudiciu calculate și din indicatorii prejudiciului, deoarece Comisia va continua analiza mai detaliată a acestor vânzări specifice. A existat o excepție pentru vânzările asociate între două dintre societățile incluse în eșantion pentru care mecanismul de revânzare a fost explicat și ar putea fi verificat.

(73)

Volumul producției industriei din Uniune a scăzut cu 4% în cursul perioadei luate în considerare. În general, producția a urmat tendința consumului, și anume o creștere în perioada 2006-2008, urmată de o scădere bruscă în 2009 și, din nou, o ușoară scădere în cursul PA. Astfel, spre deosebire de consum, producția industriei din Uniune nu s-a redresat în PA, ci a continuat să scadă.

(74)

Rata de utilizare a capacității din Uniune a scăzut în perioada luată în considerare cu 10 puncte procentuale, de la 77% în 2006 la 67% în PA. Cu toate acestea, trebuie remarcat că aceasta poate fi parțial atribuită creșterii ușoare a capacității ca urmare a investițiilor producătorilor din Uniune.

Stocurile

(75)

Nivelul stocurilor industriei din Uniune aproape s-a triplat în timpul perioadei luate în considerare. Această tendință coincide cu volumele în scădere ale vânzărilor și producției. Exprimat în raport cu volumul producției, nivelul stocurilor a crescut de la mai puțin de 4% în 2006 la peste 11% în cursul PA.

Volumul vânzărilor și cota de piață

(76)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut în timpul perioadei luate în considerare cu 11%, ceea ce a avut ca rezultat o pierdere de 12 puncte procentuale din cota de piață, de la 58% la 46% din consumul total din Uniune.

(77)

Prețurile de vânzare

(78)

Prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune către părți independente din UE a crescut cu 3% în cursul perioadei luate în considerare. Prețurile de vânzare din Uniune nu au scăzut în mod semnificativ pentru a face concurență importurilor la preț de dumping. Aceasta a contribuit la pierderea unei importante cote de piață pe parcursul perioadei luate în considerare.

Rentabilitatea

Investițiile, rentabilitatea investițiilor, fluxul de lichidități și capacitatea de a atrage capital

(79)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 68 de mai sus, în perioada luată în considerare a existat o presiune semnificativă exercitată de importurile chineze asupra pieței din Uniune. Cu toate acestea, industria din Uniune a reușit să își păstreze situația financiară solidă din anii 2006 și 2007, când rentabilitatea a crescut de la 6% la 18%. Ulterior, aceasta a început să scadă și a ajuns la 12% în cursul PA. Alți indicatori financiari, precum randamentul activelor și fluxul de lichidități au rămas, de asemenea, pozitivi. Cu alte cuvinte, industria din Uniune nu s-a angajat într-o competență agresivă cu importurile din China. În schimb, aceasta a ales să parcurgă un proces de restructurare, investind în noi tehnologii de producție, în vederea creșterii calității produsului său și reducerii costurilor de producție pe termen lung. Totuși, acest proces s-a realizat cu prețul diminuării volumului vânzărilor și pierderii cotei de piață în favoarea concurenților chinezi. Trebuie menționat că în calculul profitului de mai sus nu se ține seama de costurile extraordinare de restructurare raportate de unii dintre producătorii incluși în eșantion. Dacă aceste costuri ar fi luate în considerare, rentabilitatea industriei din Uniune ar fi în mod considerabil mai scăzută. Aceasta ar avea, în consecință, un efect negativ asupra celorlalți indicatori financiari enumerați mai sus.

(80)

În perioada luată în considerare, industria din Uniune a fost totuși în măsură să își mențină nivelul ridicat de investiții, cu scopul de a reduce costurile de producție și dezvoltare a unei metode mai eficiente de producție. Investițiile din PA au depășit triplul cifrelor aferente anului 2006.

(81)

Capacitatea de atragere a capitalului nu a fost considerată drept o problemă de către industria din Uniune în timpul perioadei luate în considerare.

(82)

Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

(83)

Numărul angajaților industriei din Uniune care au legătură cu produsul similar a scăzut în mod semnificativ pe parcursul perioadei luate în considerare cu 21 %. În pofida nivelului ridicat al remunerării, începând din 2008, industria din Uniune a redus și mai mult costurile medii ale forței de muncă per lucrător. Ca urmare, productivitatea, exprimată în termeni de producție per lucrător, a crescut în perioada luată în considerare.

(84)

Având în vedere volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, impactul marjei efective de dumping asupra pieței din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil în timpul PA.

(85)

Astfel cum reiese în mod clar din analiza prejudiciului de mai sus, în timpul perioadei de anchetă, industria din Uniune a fost afectată de pierderi considerabile în privința vânzărilor, utilizării capacității, cotei de piață și numărului de angajați, care a scăzut în mod semnificativ cu 21% în urma eforturilor de restructurare ale industriei. Prin urmare, industria din Uniune nu a putut beneficieze de creșterea pieței, care a fost preluată în întregime de importurile chineze. Într-adevăr, creșterea cu 48% a volumului importurilor în timpul perioadei luate în considerare a fost mult mai mare decât creșterea cu 12% a consumului din Uniune.

(86)

Se consideră că o subcotare semnificativă continuă a prețurilor industriei din Uniune de către importurile din China care fac obiectul unui dumping va continua să afecteze negativ volumul de vânzări și, astfel, în mod inevitabil, situația economică și financiară a industriei din Uniune. Pe termen mediu, rentabilitatea și alți indicatori financiari ai societăților europene se așteaptă să se deterioreze.

(87)

Din perspectiva celor de mai sus, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(88)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză au provocat industriei din Uniune un prejudiciu care să poată fi considerat important. Au fost examinați și alți factori cunoscuți, pe lângă importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, prejudicia industria din Uniune, astfel încât să se verifice că posibilul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(89)

În perioada luată în considerare, volumul importurilor de produs în cauză originare din RPC care fac obiectul unui dumping a crescut cu aproximativ 50% și a obținut o cotă de piață considerabilă pe piața din Uniune. În paralel, a existat o deteriorare directă și comparabilă a situației economice a industriei din Uniune, aceasta fiind singurul alt operator semnificativ de pe piața din UE deoarece importurile din alte surse sunt neglijabile.

(90)

Creșterea continuă a volumului de importuri care fac obiectul unui dumping a fost însoțită de o subcotare semnificativă a prețurilor practicate de industria din Uniune. În perioada luată în considerare, prețul mediu de import din RPC, preluat din statisticile Eurostat referitoare la importuri, era cu aproximativ 50% mai scăzut decât prețul mediu al industriei din Uniune. Chiar și după ajustarea în legătură cu diferențele de calitate, marjele de subcotare calculate pentru producătorii-exportatori chinezi cărora li s-a acordat TI s-au situat în jurul valorii de 35% în timpul PA. Prin urmare, se poate concluziona în mod rezonabil că importurile au fost responsabile pentru o oarecare scădere a prețurilor în 2009 și în PA însă, mai mult de cât atât, pentru pierderea semnificativă a cotei de piață cu care s-a confruntat industria din Uniune în perioada avută în vedere.

(91)

Având în vedere suprapunerea temporală clară între creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune, pe de o parte, și pierderea în volum de vânzări și producție a industriei din Uniune, și scăderea cotei de piață a acesteia, pe de altă parte, se concluzionează cu titlu provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping cauzează un prejudiciu semnificativ industriei din Uniune.

(92)

Volumul exporturilor industriei din Uniune au scăzut cu 25% în timpul perioadei luate în considerare, însă exporturile au reprezentat în medie doar 8% din totalul vânzărilor. Prin urmare, impactul scăderii exporturilor asupra performanței în ansamblu a industriei din Uniune a fost destul de limitat.

(93)

Importurile provenind din țări terțe au fost neglijabile în cursul perioadei luate în considerare și nu ar fi putut să contribuie la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(94)

Impactul crizei economice din industria construcțiilor poate fi observat cu claritate în datele referitoare la consum din 2009. Cu toate acestea, criza ar fi trebuit să afecteze în mod similar atât industria din Uniune, cât și pe exportatorii chinezi. Totuși, ancheta privind prejudiciul a arătat că importurile din China au continuat să câștige în termeni de cotă de piață în detrimentul industriei din Uniune, chiar și în timpul crizei.

(95)

În plus, impactul crizei a avut anumite efecte negative asupra pieței din Uniune în timpul unei perioade relativ scurte, deoarece deja existau semne de recuperare în cursul AP.

(96)

Astfel, impactul crizei nu a întrerupt legătura cauzală între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(97)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează, în mod provizoriu, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(98)

Au fost analizați mai mulți factori, în afara importurilor care fac obiectul unui dumping, însă niciunul dintre aceștia nu a putut explica pierderile grave de cotă de piață, producție și volum de vânzări care au avut loc în cursul perioadei luate în considerare, în special în cursul PA. Aceste pierderi suferite de industria din Uniune coincid cu creșterile volumelor de importuri de produs în cauză originare din RPC care fac obiectul unui dumping.

(99)

Ținând cont de analiza de mai sus, care a făcut distincție și a separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează în mod provizoriu că importurile din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(100)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri antidumping provizorii în cazul de față. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, impactul unor eventuale măsuri asupra tuturor părților implicate în prezenta procedură, precum și consecințele neinstituirii de măsuri au fost examinate pe baza tuturor elementelor de probă prezentate.

(101)

Analiza prejudiciului a demonstrat în mod clar că importurile care fac obiectul unui dumping au adus prejudicii industriei din Uniune. Prezența sporită, în ultimii ani, a importurilor care fac obiectul unui dumping a cauzat o blocare a vânzărilor pe piața Uniunii și o pierdere semnificativă de cotă de piață pentru industria din Uniune.

(102)

Ancheta a arătat că orice creștere a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză se obține în detrimentul direct al industriei din Uniune. Trebuie subliniat că produsul în cauză este un produs important în ceea ce privește cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, reprezentând până la 40% din cifra de afaceri a vânzărilor acestora. În absența impunerii măsurilor, este foarte probabilă o continuare a deteriorării situației industriei din Uniune, având în vedere presiunea de durată asupra prețurilor exercitată de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping pe piața din Uniune. În plus, eforturile depuse de industria din Uniune pentru restructurare și îmbunătățirea calității produsului său ar fi subminate în totalitate. Instituirea de măsuri va readuce prețul importurilor la niveluri neprejudiciabile, permițând industriei din Uniune să concureze în condiții comerciale corecte.

(103)

În consecință, se concluzionează provizoriu că instituirea de măsuri ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

(104)

Impactul probabil al măsurilor asupra importatorilor a fost examinat în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de bază. În acest sens, se menționează că patru importatori neafiliați au cooperat în cadrul anchetei, importurile acestora de produs în cauză reprezentând 15% din importurile din RPC în cursul PA.

(105)

Pe baza datelor verificate la fața locului în cazul celui mai mare dintre importatorii care au cooperat în cadrul anchetei, impactul măsurilor asupra acestei societăți nu ar trebui să fie semnificativ, deoarece produsul în cauză reprezintă doar o mică parte din cifra sa de afaceri.

(106)

Societatea a indicat, însă, că totalul capacității de producție a industriei din Uniune este mai scăzut decât cererea actuală, care se presupune că va crește. Societatea a indicat, de asemenea, că există surse limitate de aprovizionare din țări terțe. Prin urmare, aceasta se așteaptă la perturbări ale aprovizionării, în cazul în care nivelul taxelor este prea ridicat. În acest sens, trebuie remarcat că, având în vedere subcotarea semnificativă, nu se poate aștepta ca nivelul propus al măsurilor, care ia în considerare diferențele de calitate dintre produsul în cauză importat din RPC și produsul similar produs de industria din Uniune, să elimine importurile produsului în cauză din RPC către Uniune.

(107)

S-au trimis chestionare unui număr de 13 utilizatori cunoscuți. Totuși, niciunul dintre aceștia nu a prezentat un răspuns și nu a luat decizia cooperării în cadrul procedurii. De asemenea, nu s-au primit observații din partea organizațiilor de consumatori în urma publicării avizului de deschidere a prezentei proceduri.

(108)

Prin urmare, având în vedere lipsa informațiilor cu privire la proporția produsului în cauză în costul de producție a produselor din aval sau proporția din vânzările produselor din aval în raport cu cifra de afaceri totală a utilizatorilor, nu este posibil, în această etapă a anchetei, să se evalueze impactul măsurilor asupra acestor societăți. Totuși, lipsa cooperării poate fi considerată drept o indicație a unui impact relativ limitat asupra utilizatorilor.

(109)

Ținând seama de cele menționate anterior s-a concluzionat cu titlu provizoriu că, pe baza informațiilor privind interesul Uniunii, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de produs în cauză originare din RPC.

(110)

Având în vedere concluziile formulate anterior în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui să se instituie măsuri provizorii antidumping asupra importurilor produsului în cauză originare din RPC, pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(111)

Nivelul măsurilor antidumping provizorii ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate.

(112)

La calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsuri ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile și să obțină un profit înainte de impozitare care s-ar obține în mod rezonabil în condiții normale de concurență, și anume, în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping. Marja de profit înainte de impozitare utilizată în acest calcul este de 12% din cifra de afaceri. Acesta a fost nivelul mediu al profitului obținut de industria din Uniune în anii 2006-2007. Având în vedere că rentabilitatea produsului în cauză a fost afectată de importurile care fac obiectul unui dumping, este clar că acest nivel de profit este prudent și nu excesiv. Pe baza celor de mai sus, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Deoarece profitul țintă este egal cu profitul real al industriei Uniunii în AP, prețul mediu ponderat franco fabrică a fost utilizat drept referință.

(113)

Majorarea necesară a prețului a fost apoi determinată pentru fiecare producător-exportator chinez care a cooperat în cadrul anchetei căruia i s-a acordat TI, pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat al societății respective, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării, și prețul mediu neprejudiciabil al produselor vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii. Diferența care rezultă din această comparație a fost, apoi, exprimată ca procent din valoarea CIF medie de import.

(114)

Pe această bază, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:

(115)

În conformitate cu metoda utilizată pentru calculul marjei de dumping, marja de prejudiciu la nivel de țară pentru producătorii-exportatori din RPC care au cooperat în cadrul anchetei și care nu au fost incluși în eșantion, a fost calculată ca medie ponderată a celor doi producători-exportatori incluși în eșantion cărora li s-a acordat TI.

(116)

Urmând metoda de calcul a marjei de dumping, marja de prejudiciu la nivel de țară aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC care nu au cooperat în cadrul anchetei, precum și producătorului-exportator care a făcut obiectul articolului 18 a fost stabilită prin utilizarea celei mai ridicate dintre marjele constatate pentru cei doi exportatori cărora li s-a acordat TI.

(117)

Pe această bază, marja medie ponderată a prejudiciului și marja de prejudiciu la nivel de țară ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor, sunt:

(118)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor originare din RPC, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai mici taxe.

(119)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa la nivel de țară, aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”), se aplică, prin urmare, exclusiv, importurilor de produse originare din Republica Populară Chineză fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(120)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (3) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(121)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

(122)

Marjele de dumping și de prejudiciu, precum și taxele antidumping provizorii sunt stabilite după cum urmează:

(123)

Constatările provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate care vor fi invitate să își prezinte opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile lor vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror concluzii definitive. În plus, trebuie menționat că observațiile privind instituirea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror concluzii definitive,