20.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 213/1

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene de lansare a unei noi strategii pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, pe baza unei coordonări consolidate a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate la elaborarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă la nivel național.

(3)

La 12 ianuarie 2011, Comisia a adoptat prima analiză anuală a creșterii, marcând începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE și al primului semestru european de coordonare ex ante și integrată a politicilor, care se bazează pe Strategia Europa 2020.

(4)

La 25 martie 2011, Consiliul European a aprobat prioritățile privind consolidarea bugetară și reforma structurală (în conformitate cu concluziile Consiliului din 15 februarie 2011 și 7 martie 2011 și ca urmare a analizei anuale a creșterii efectuată de Comisie). Acesta a subliniat necesitatea de a acorda prioritate restabilirii unor bugete solide și a sustenabilității finanțelor publice, reducerii șomajului prin reforme ale pieței forței de muncă și depunerii de noi eforturi în vederea consolidării creșterii. Consiliul European a solicitat statelor membre să transpună aceste priorități în măsuri concrete, pe care să le includă în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(5)

La 25 martie 2011, Consiliul European a invitat totodată statele membre care participă la Pactul Euro Plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru ca acestea să poată fi incluse în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(6)

La 9 mai 2011, Danemarca a prezentat Programul de convergență actualizat în 2011, care vizează perioada 2011-2015, precum și Programul național de reformă din 2011. Cele două programe au fost evaluate în același timp, pentru a ține seama de legăturile dintre ele.

(7)

Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, a Programului de convergență actualizat, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic pe care se bazează Programul de convergență este plauzibil. Deși se bazează pe ipoteze de creștere ușor mai optimiste pentru 2012 și anii următori, acesta este, în linii mari, în concordanță cu previziunile din primăvara anului 2001 ale serviciilor Comisiei. Strategia bugetară stabilită în Programul de convergență are ca scop reducerea până în 2013 a deficitului sub valoarea de referință de 3 % din PIB, în conformitate cu Recomandările Consiliului din 13 iulie 2010, atingerea obiectivului pe termen mediu (OTM) revizuit de a avea până în 2015 un sold bugetar structural de cel puțin – 0,5 % din PIB, precum și atingerea echilibrului bugetar până în 2020. Traiectoria de ajustare pentru atingerea acestui obiectiv este adecvată. Măsurile incluse în Programul de convergență și adoptate de Parlament în primăvara lui 2010 sunt considerate adecvate pentru sprijinirea obiectivelor bugetare și ar reprezenta un efort bugetar anual de aproximativ 1 % din PIB în perioada 2011-2013. Danemarca își va atinge OTM revizuit înainte de încheierea perioadei Programului de convergență. Riscurile la adresa obiectivelor bugetare sunt, în general, echilibrate.

(8)

Economia daneză a început să înregistreze o încetinire a creșterii în 2007, pe fondul unei corecții a prețurilor de pe piața imobiliară, care a determinat probleme ale sistemului bancar național, amplificate de creșterea șomajului și a numărului cazurilor de insolvență. Recesiunea a fost gravă, producția s-a contractat cu 8 % între toamna anului 2007 și primăvara anului 2009, iar rata șomajului a crescut până la 7,4 % în 2010. Rata de ocupare a forței de muncă a scăzut de la 79,8 % în 2008 la 76,1 % în 2010, afectând în special tinerii. Producția a început să se redreseze în 2009, iar creșterea PIB-ului real a atins 2,1 % în 2010. Redresarea a fost determinată de cererea internă susținută (și în contextul unei expansiuni fiscale), o reconstituire rapidă a stocurilor și o redresare solidă a principalilor parteneri comerciali ai Danemarcei.

(9)

Stabilizatorii automați și măsurile legate de criză au determinat evoluția soldului bugetar general de la un excedent de 3,2 % din PIB în 2008 la un deficit de 2,7 % din PIB în 2009. Pe baza notificării Danemarcei din primăvara anului 2010 și a previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2010 care preconizau o creștere a deficitului bugetar la peste 5 % din PIB în 2010, în iulie 2010 a fost deschisă o procedură de deficit excesiv pentru Danemarca. Deși veniturile excepționale neașteptate și temporare legate de reformarea impozitului pe randamentul fondurilor de pensii au determinat stabilizarea deficitului bugetar la 2,7 % din PIB anul trecut, conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2011, deficitul ar urma să crească din nou până la aproape 4 % din PIB în 2011, ceea ce subliniază necesitatea depunerii unor eforturi de consolidare continue și ambițioase în 2012 și 2013 conform planificării. Acest lucru implică o aplicare strictă a măsurilor adoptate în Acordul de consolidare 2010, precum și controlul cheltuielilor, astfel cum este prevăzut în Programul de convergență, pentru a asigura corectarea deficitului excesiv până în 2013. Previziunile legate de cheltuieli par să asigure o cale de ajustare adecvată în vederea atingerii OTM, dacă sunt evaluate în raport cu rata proiectată de creștere pe termen mediu și ținând cont de măsurile discreționare. Potrivit celei mai recente evaluări de către Comisie, riscurile legate de sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice par să fie scăzute.

(10)

Un control strâns la nivelul administrațiilor locale și regionale pentru evitarea depășirilor recurente ale cheltuielilor este important pentru atingerea obiectivelor bugetare. În ultimii 20 de ani, cheltuielile publice au depășit în mod continuu obiectivele bugetare. Guvernul a luat deja o serie de măsuri pentru a rezolva această problemă și intenționează să introducă un nou sistem de control al cheltuielilor, sub supravegherea independentă din partea Consiliului Economic Danez, astfel cum se precizează în Programul de convergență.

(11)

Ca urmare a factorilor demografici, populația cu vârstă activă (15-64 de ani) va scădea cu aproximativ 1,5 % între 2010 și 2025 și cu aproape 5 % până în 2040. Pe termen mediu, redresarea economică ar putea duce la restrângerea pieței forței de muncă, astfel cum s-a întâmplat în anii de boom economic. În pofida unei rate deja ridicate de participare pe piața forței de muncă, există posibilități suplimentare de creștere a ofertei de forță de muncă. Pensionarea voluntară înainte de termen este larg răspândită în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 60 și 64 de ani, ceea ce determină o rată a ocupării forței de muncă de doar 40 % în rândul acestei categorii de persoane. În plus, 10 % din populația activă cu vârsta sub 40 de ani beneficiază fie de prestații de invaliditate, fie de subvenționarea locurilor de muncă („flex-job”).

(12)

Creșterea productivității a înregistrat o tendință descendentă începând cu anul 1995, una dintre posibilele cauze fiind rezultatele scăzute din domeniul educației. Deși Danemarca continuă să își finanțeze masiv sistemul educațional, rezultatele obținute în acest domeniu ating, în mai multe domenii-cheie, doar un nivel mediu, această țară ocupând locul al patrulea în clasamentul țărilor UE cu cel mai scăzut nivel de studii în rândul tinerilor. În 2009, doar 70,1 % din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani absolvise cel puțin învățământul secundar superior (față de media UE de 78,6 %), iar rezultatele PISA ale Danemarcei sunt medii. Ratele de abandon școlar în rândul tinerilor din instituțiile de învățământ și de formare profesională sunt relativ ridicate, afectând aproape 50 % dintre elevii instituțiilor de învățământ profesional. În plus, la 10 ani de la părăsirea școlii primare, aproximativ 20 % dintre tineri nu au absolvit o formă de învățământ superioară nivelului de învățământ secundar inferior. Îmbunătățirea calității sistemului educațional ar contribui, de asemenea, la prevenirea dezechilibrelor viitoare în ceea ce privește calificările pe piața forței de muncă, care indică în prezent un posibil surplus de lucrători necalificați și un deficit de lucrători calificați. Creșterea productivității a fost deosebit de slabă în sectorul construcțiilor și în cel al serviciilor. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește serviciile locale, sectorul comerțului cu amănuntul, comerțul cu ridicata și serviciile personale, sectoare în care un nivel scăzut de concurență, datorat de exemplu, obstacolelor existente la intrarea pe piață, pot duce la o alocare a resurselor sub nivelul optim. Legislația în domeniul zonării este strictă, limitând posibilitatea dezvoltării unor economii de scară care sporesc productivitatea în sectorul comerțului cu amănuntul. Pentru a soluționa problema legată de faptul că achizițiile publice deschise reprezintă numai aproximativ 25 % dintre achizițiile publice, guvernul a lansat o strategie care vizează creșterea concurenței în sectorul serviciilor publice prin creșterea progresivă a achizițiilor publice în municipalități și regiuni și a stabilit un nou obiectiv pentru municipalități, și anume ca 31,5 % din totalitatea achizițiilor să fie publice până în 2015.

(13)

Îndatorarea gospodăriilor exprimată ca procent din PIB este cea mai ridicată din UE. Creșterea nivelului îndatorării, care a fost alimentată de explozia pieței imobiliare între 2004 și 2007, creează riscuri potențiale pentru economie și stabilitatea financiară. Deși aceste riscuri sunt atenuate de caracteristicile pieței sofisticate de obligațiuni garantate cu ipoteci a Danemarcei și de o situație financiară în general solidă a majorității gospodăriilor (activele depășesc cu mult pasivele), nu au fost introduse decât măsuri limitate de atenuare a fluctuațiilor prociclice ale prețurilor locuințelor în urma corectării prețurilor pentru locuințe.

(14)

Danemarca și-a luat o serie de angajamente în cadrul Pactului Euro Plus. În vederea îmbunătățirii sustenabilității finanțelor publice, s-a ajuns la un acord referitor la consolidarea legislației în materie de sancțiuni în ceea ce privește controlul cheltuielilor la nivel local, iar guvernul intenționează să prezinte o propunere legislativă privind plafoanele de cheltuieli. Măsurile de ocupare a forței de muncă se concentrează pe stimularea ocupării forței de muncă prin prelungirea vieții active prin intermediul unei reforme a pensiilor. Pentru stimularea competitivității, un pachet de inițiative concrete în domeniul concurenței vizează în primul rând sectoarele construcțiilor și serviciilor. Suplimentar angajamentelor în cauză a fost pusă în aplicare o schemă de compensare pentru a facilita soluționarea privată a situației băncilor aflate în dificultate și contribuirea la ameliorarea stabilității financiare. Toate aceste măsuri și angajamente se referă la cele patru domenii ale pactului. În ansamblu, măsurile coincid cu cele luate ca urmare a analizei anuale a creșterii și pentru realizarea de progrese în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special în domeniul ocupării forței de muncă. Deși câteva dintre angajamentele anunțate au fost deja introduse, ar trebui puse în aplicare în viitorul apropiat măsuri importante de consolidare a disciplinei bugetare (la nivel local) și de stimulare a ocupării forței de muncă. Angajamentele au fost evaluate și luate în considerare în formularea recomandărilor.

(15)

Comisia a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă, inclusiv angajamentele asumate în cadrul Pactului Euro Plus. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Danemarca, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a UE prin contribuția UE la deciziile naționale viitoare. În acest sens, Comisia consideră că, în 2011 și în anii următori, ar trebui depuse eforturi de consolidare bugetară continue și ambițioase. Ar trebui, de asemenea, să se ia măsuri suplimentare pentru creșterea ofertei de forță de muncă prin reducerea pensionării anticipate și vizarea anumitor grupuri, pentru îmbunătățirea calității educației, consolidarea concurenței în sectoarele-cheie și stabilizarea suplimentară a pieței imobiliare.

(16)

În lumina prezentei evaluări și ținând seama, de asemenea, de Recomandarea Consiliului din 16 iulie 2010, elaborată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul a examinat Programul de convergență actualizat în 2011 al Danemarcei, iar avizul său (3) se reflectă în special în recomandarea de la punctul 1 de mai jos. Ținând seama de concluziile Consiliului European din 25 martie 2011, Consiliul a examinat Programul național de reformă al Danemarcei,

1.

Să pună în aplicare în anii 2011, 2012 și 2013 măsurile de consolidare bugetară și să asigure un efort bugetar mediu anual de 0,5 % din PIB în perioada 2011-2013, conform planificării, să corecteze deficitul excesiv până în 2013 în concordanță cu recomandările Consiliului privind procedura deficitului excesiv. Să asigure în continuare, conform planificării, o cale de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu. Să accelereze reducerea deficitului public general, în cazul în care condițiile economice se dovedesc a fi mai bune decât se estimează în prezent. Să consolideze controalele cheltuielilor prin adoptarea unor plafoane multianuale obligatorii de cheltuieli pentru administrația locală, regională și centrală, care să fie compatibile cu țintele bugetare generale pe termen mediu.

2.

În vederea consolidării ocupării forței de muncă și sustenabilității finanțelor publice, să ia măsuri suplimentare pentru creșterea pe termen lung a ofertei de mână de lucru, prin punerea în aplicare a reformelor recent încheiate cu privire la sistemul de pensionare anticipată voluntară (VERP), sistem, să reformeze sistemul de pensii de invaliditate și să direcționeze mai bine schemele de subvenționare a locurilor de muncă (sistemul „flex-job”) către grupurile cele mai vulnerabile.

3.

Să accelereze punerea în aplicare a reformelor pentru îmbunătățirea calității sistemului educațional. Să reducă rata de abandon școlar, în special în învățământul profesional, și să mărească numărul de locuri destinate ucenicilor disponibile.

4.

Să ia măsuri pentru eliminarea obstacolelor din calea concurenței, în special în sectorul serviciilor locale și în cel al comerțului cu amănuntul, prin revizuirea legislației privind utilizarea terenurilor și deschiderea către concurență a achizițiilor publice în municipalități și regiuni.

5.

În paralel cu sprijinirea procesului de stabilizare a pieței imobiliare, care este în curs ca urmare a recentei corecții a prețurilor, să ia măsuri preventive pentru consolidarea stabilității pe termen mediu a pieței locuințelor și a sistemului financiar, inclusiv revizuirea funcționării sistemelor de ipoteci și de impozitare a proprietății.