29.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 283/39

(1)

Agenda digitală pentru Europa încearcă să optimizeze beneficiile tehnologiilor informației pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și calitatea vieții cetățenilor europeni, ca parte a Strategiei Europa 2020. Digitizarea și conservarea memoriei culturale a Europei, care include tipărituri (cărți, reviste, ziare), fotografii, piese de muzeu, documente de arhivă, materiale audio și audiovizuale, monumente și situri arheologice (denumite în continuare „materialul cultural”) reprezintă unul dintre domeniile-cheie abordate de agenda digitală.

(2)

Strategia UE pentru digitizare și conservare se bazează pe lucrările realizate în ultimii ani în cadrul inițiativei privind bibliotecile digitale. Acțiunile europene în acest domeniu, inclusiv dezvoltarea instituției Europeana, bibliotecă digitală, arhivă și muzeu al Europei, au fost susținute de către Parlamentul European și Consiliu, cel mai recent în rezoluția Parlamentului din 5 mai 2010 și în concluziile Consiliului din 10 mai 2010. Programul de lucru pentru cultură pentru perioada 2011-2014 stabilit de Consiliu în cadrul reuniunii sale din 18 și 19 noiembrie 2010 evidențiază necesitatea unui efort coordonat în domeniul digitizării.

(3)

La 28 august 2006, Comisia a emis o recomandare adresată statelor membre cu scopul de a optimiza, prin intermediul internetului, potențialul economic și cultural al patrimoniului cultural al Europei. Rapoartele statelor membre din 2008 și 2010 privind punerea în aplicare a recomandării arată că au fost înregistrate progrese. Cu toate acestea, progresele nu sunt consecvente în statele membre și sunt inegale pentru diferitele puncte ale recomandării.

(4)

În plus, contextul eforturilor de digitizare și de colaborare la nivel european s-a schimbat considerabil în ultimii ani. Printre elementele noi se numără și lansarea bibliotecii Europeana în noiembrie 2008, publicarea, la 10 ianuarie 2011, a raportului „Noua renaștere” de către grupul de reflecție Comité des Sages, cu privire la accesul online la patrimoniul cultural al Europei, precum și propunerea de directivă a Comisiei din 24 mai 2011 având drept obiect operele orfane.

(5)

Prin urmare, un pachet actualizat de măsuri privind digitizarea și accesul online la patrimoniul cultural și privind conservarea digitală ar trebui să fie recomandat statelor membre. În acest context, dezvoltarea procesului de digitizare a materialului aflat în biblioteci, arhive și muzee ar trebui să fie încurajată în continuare, pentru a se garanta faptul că Europa își menține poziția de actor principal pe plan internațional în domeniul culturii și al conținutului creativ și că își utilizează bogăția materialului cultural în cel mai bun mod cu putință. După cum a subliniat grupul de reflecție Comité des Sages în ceea ce privește accesul online la patrimoniul cultural al Europei, Europa trebuie să acționeze imediat pentru a beneficia de avantajele digitizării și ale conservării digitale. Dacă statele membre nu își intensifică investițiile în acest domeniu, există riscul ca beneficiile culturale și economice aferente trecerii la era digitală să se materializeze pe alte continente, și nu în Europa.

(6)

Accesibilitatea online a materialului cultural va permite cetățenilor din întreaga Europă să aibă acces la el și să îl utilizeze în scopuri recreative, educative sau profesionale. Astfel, patrimoniul divers și multilingv european va dobândi un profil clar pe internet, iar digitizarea materialului instituțiilor de cultură ale Europei le va ajuta pe acestea să își ducă în continuare la îndeplinire misiunea de a furniza accesul la patrimoniul nostru și de a-l conserva în mediul digital.

(7)

Mai mult, materialul digitizat poate fi reutilizat – atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale – pentru utilizări cum ar fi dezvoltarea conținutului educațional și de învățare, a documentarelor, a aplicațiilor pentru turism, a jocurilor, a animațiilor și instrumentelor de proiectare, cu condiția ca acest lucru să se efectueze cu respectarea deplină a drepturilor de autor și a drepturilor conexe. Această reutilizare va contribui în mod considerabil la industriile creative, care reprezintă 3,3 % din PIB-ul UE și 3 % din locurile de muncă. Aceste industrii se confruntă cu tranziția digitală care afectează modelele clasice, transformând lanțurile valorice și lansând un apel la noi modele de afaceri. Digitizarea și accesul mai larg la resursele culturale oferă oportunități economice de proporții și reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea viitoare a capacităților culturale și creative ale Europei și a prezenței sale industriale în acest domeniu.

(8)

Digitizarea constituie un mijloc important de garantare a unui acces sporit la materialul cultural și a utilizării acestuia într-o mai mare măsură. Concertarea acțiunilor statelor membre în ceea ce privește digitizarea patrimoniului lor cultural ar conferi o mai mare coerență procesului de selectare a materialului și ar evita suprapunerile în digitizare. Această concertare ar conduce, de asemenea, la un climat mai sigur pentru societățile care investesc în tehnologiile de digitizare. Crearea unei imagini de ansamblu privind activitățile de digitizare actuale și planificate și obiectivele de digitizare cantitative ar contribui la atingerea acestor obiective.

(9)

Costul integral al procesului de digitizare a patrimoniului cultural al Europei este ridicat și nu poate fi acoperit doar prin finanțare publică. Sponsorizarea digitizării de către sectorul privat sau parteneriatele public-privat pot implica entitățile private în eforturile de digitizare și ar trebui să fie încurajate în continuare. Pentru a fi echitabile și echilibrate, aceste parteneriate ar trebui să respecte o serie de principii-cheie. Este, în special, necesar să se stabilească termene pentru utilizarea preferențială a materialului digitizat. Concluziile activității grupului de reflecție Comité des Sages în ceea ce privește accesul online la patrimoniul cultural al Europei au arătat că durata maximă de utilizare preferențială a materialului digitizat în cadrul parteneriatelor public-privat nu ar trebui să depășească șapte ani.

(10)

Fondurile structurale ale UE pot fi și sunt utilizate pentru a cofinanța activitățile de digitizare ca parte a proiectelor cu impact asupra economiei regionale. Însă o astfel de utilizare ar putea fi mai răspândită și sistematică. Procesele de digitizare masivă pot fi mai eficiente datorită amplorii acestora. Prin urmare, utilizarea eficientă a capacității de digitizare și, dacă este posibil, schimbul de echipamente de digitizare între instituții de cultură și țări ar trebui încurajate.

(11)

Doar o parte a materialului deținut de biblioteci, arhive și muzee aparține domeniului public, în sensul că acesta nu este sau nu mai este protejat de drepturi de proprietate intelectuală, în timp ce restul materialului este protejat de astfel de drepturi. Deoarece drepturile de proprietate intelectuală reprezintă un instrument-cheie pentru stimularea creativității, materialul cultural al Europei ar trebui să fie digitizat, pus la dispoziția publicului și păstrat doar cu respectarea deplină a drepturilor de autor și a drepturilor conexe.

(12)

La 24 mai 2011, Comisia a înaintat o propunere de directivă privind operele orfane. Pentru a avea un efect deplin, aceasta ar trebui să fie adoptată și pusă în aplicare rapid, pentru a asigura o abordare armonizată a problemei operelor orfane în întreaga UE. Pentru digitizarea pe scară largă a operelor retrase din comerț, ar putea fi necesar ca legislația să susțină în statele membre elaborarea voluntară de către părțile interesate a unor soluții de acordare de licențe, luându-se în considerare necesitatea de a se asigura un efect transfrontalier. În acest context, abordarea adoptată în cadrul dialogului părților interesate, sponsorizat de Comisie, pe tema cărților și a revistelor de specialitate retrase din comerț, care a avut drept rezultat un memorandum de înțelegere semnat la Bruxelles la data de 20 septembrie 2011, ar trebui să fie văzută ca un model pentru dialogurile viitoare menite să faciliteze acordurile privind digitizarea unui procent cât mai mare din materialul retras din comerț. Conectarea la nivel european a bazelor de date privind drepturile de autor poate duce la reducerea costurilor de tranzacție pentru procedurile de obținere a drepturilor de autor. Prin urmare, astfel de mecanisme ar trebui să fie încurajate, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate.

(13)

Pentru a permite accesul larg la conținutul care aparține domeniului public și utilizarea acestuia, este necesar să se garanteze faptul că, după digitizare, conținutul care aparține domeniului public rămâne în domeniul public. Utilizarea securizării intruzive cu filigran sau a altor mijloace de protecție vizuală a copiilor materialelor din domeniul public ca un semn de proprietate sau de proveniență ar trebui evitată.

(14)

Europeana, biblioteca digitală a Europei, care este în același timp arhivă și muzeu, a fost lansată la data de 20 noiembrie 2008. Dezvoltarea viitoare a platformei Europeana va depinde în mare măsură de modul în care statele membre și instituțiile de cultură ale acestora o alimentează și îi asigură vizibilitatea în rândul cetățenilor. Măsurile menite să atingă acest obiectiv ar trebui încurajate.

(15)

În prezent, Europeana oferă acces direct la peste 19 milioane de elemente digitizate. Doar 2 % din aceste elemente sunt materiale audio sau audiovizuale. Creșterea conținutului accesibil prin Europeana, inclusiv în ceea ce privește tipurile de materiale care sunt actualmente subreprezentate, va spori gradul de atractivitate al site-ului pentru utilizatori și ar trebui, prin urmare, încurajată. Obiectivul general de 30 de milioane de elemente până în 2015 este conform cu planul strategic al Europeana și reprezintă o piatră de temelie în direcția digitizării întregului patrimoniu cultural al Europei până în 2025. Disponibilitatea, cu ajutorul bibliotecii Europeana, a tuturor capodoperelor din domeniul public (operele și obiectele culturale sau istorice esențiale, care au fost identificate ca atare și selectate de către statele membre) va îmbogăți conținutul site-ului web, în conformitate cu așteptările utilizatorilor. Dispozițiile adoptate de statele membre, prin care să se garanteze faptul că toate materialele digitizate cu fonduri publice sunt puse la dispoziția publicului prin Europeana, ar stimula dezvoltarea platformei și ar crea un cadru clar pentru contribuțiile în conținut ale instituțiilor de cultură; prin urmare, introducerea de astfel de dispoziții ar trebui încurajată.

(16)

Materialul digital trebuie să fie administrat și bine întreținut, în caz contrar fișierele putând fi ilizibile atunci când elementele de hardware și software utilizate pentru stocare nu mai sunt de actualitate, materialul putând fi pierdut în cazul în care dispozitivele de stocare se deteriorează cu timpul, iar dispozitivele de stocare nemaiputând suporta volumul considerabil de conținut nou și în continuă schimbare. În ciuda progreselor realizate pe teritoriul UE în domeniul conservării materialului digital, în mai multe state membre nu se aplică politici clare și cuprinzătoare în ceea ce privește conservarea conținutului digital. Absența unor astfel de politici constituie o amenințare la adresa perenității materialului digitizat și ar putea duce, de asemenea, la pierderea materialului produs în format digital (material digital original). Dezvoltarea unor mijloace eficiente de conservare digitală are implicații majore care depășesc cadrul instituțiilor de cultură. Aspectele legate de conservarea digitală sunt relevante pentru orice organizație publică sau privată, care este obligată sau care dorește să conserve materialul digital.

(17)

Conservarea digitală creează dificultăți de ordin financiar, organizațional și tehnic și uneori necesită o actualizare a dispozițiilor legislative. Mai multe state membre au introdus sau analizează posibilitatea de a introduce obligații legale prin care să impună producătorilor de material digital să pună la dispoziția unui organism autorizat de depozitare una sau mai multe copii ale materialului lor. Existența unor dispoziții și practici eficiente de depozitare legală poate minimiza sarcina administrativă a titularilor de conținut și a instituțiilor de depozitare, în egală măsură, și ar trebui, prin urmare, recomandată. Colaborarea efectivă între statele membre este necesară pentru a se evita diferențe importante la nivelul normelor care reglementează depozitarea materialului digital și ar trebui încurajată. Recoltarea de pe web (web-harvesting) este o tehnică nouă de colectare a materialelor provenind de pe internet în scopul conservării. Aceasta presupune existența unor instituții autorizate care colectează material în mod activ, în loc să aștepte ca acesta să fie depus, minimizând astfel sarcinile administrative ale producătorilor de material digital și, prin urmare, legislațiile naționale ar trebui să prevadă dispoziții în acest sens.

(18)

În ceea ce privește operele cinematografice, prezenta recomandare completează Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2005 privind patrimoniul cinematografic și competitivitatea activităților din sectoarele conexe (1) cu privire la o serie de aspecte,

1.

îmbunătățirea în continuare a procesului de planificare și monitorizare a digitizării cărților, revistelor, ziarelor, fotografiilor, obiectelor de muzeu, documentelor de arhivă, materialelor audio și audiovizuale, monumentelor și siturilor arheologice (denumite în continuare „materialul cultural”), prin:

2.

încurajarea parteneriatelor între instituțiile de cultură și sectorul privat, pentru a crea noi modalități de finanțare a digitizării materialului cultural și pentru a stimula utilizări inovatoare ale materialului, în paralel cu garantarea faptului că parteneriatele public-privat pentru digitizare sunt echitabile, echilibrate și conforme cu condițiile precizate în anexă;

3.

utilizarea fondurilor structurale ale UE, atunci când acest lucru este posibil, pentru a cofinanța activitățile de digitizare în cadrul strategiilor regionale de inovare pentru specializarea inteligentă;

4.

analizarea modalităților prin care să se optimizeze utilizarea capacității de digitizare și să se realizeze economii de scară, ceea ce ar putea implica gruparea eforturilor de digitizare ale instituțiilor de cultură și o colaborare transfrontalieră, având drept bază centrele europene competente în materie de digitizare;

5.

îmbunătățirea accesului la materialul cultural digitizat care aparține domeniului public și utilizarea acestuia, prin:

6.

îmbunătățirea condițiilor de digitizare și a accesibilității online a materialului protejat de drepturi de autor, prin:

7.

participarea la evoluția viitoare a bibliotecii Europeana, prin:

8.

consolidarea strategiilor naționale pentru conservarea pe termen lung a materialului digital, actualizarea planurilor de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiilor și schimbul de informații cu privire la strategii și la planurile de acțiune;

9.

elaborarea de dispoziții clare și explicite în legislațiile naționale, pentru a permite reproducerea în mai multe exemplare și migrarea materialului cultural digital de către instituțiile publice, în vederea conservării acestuia, cu respectarea deplină a legislației Uniunii Europene și internaționale privind drepturile de proprietate intelectuală;

10.

adoptarea prevederilor necesare pentru depozitarea materialului creat în format digital, pentru a garanta conservarea pe termen lung a acestuia și îmbunătățirea eficienței prevederilor existente privind depozitarea materialelor create în format digital, prin:

11.

luarea în considerare a evoluțiilor înregistrate în alte state membre, în momentul întocmirii sau actualizării politicilor și procedurilor de depozitare a materialului creat inițial în format digital, pentru a preveni apariția unor diferențe importante între diversele modalități de depozitare;

12.

informarea Comisiei, în termen de 24 de luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și, ulterior, o dată la doi ani, cu privire la măsurile întreprinse ca răspuns la prezenta recomandare.