(1)

În conformitate cu articolului 147 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Uniunea contribuie la realizarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă prin încurajarea cooperării dintre statele membre, precum și prin susținerea și, în cazul în care este necesar, prin completarea acțiunii lor.

(2)

În conformitate cu articolul 153 alineatul (1) din TFUE, Uniunea susține și completează acțiunea statelor membre în domeniul condițiilor de muncă, al integrării persoanelor excluse de pe piața forței de muncă și al combaterii excluziunii sociale.

(3)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea, printre altele, combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale, egalitatea dintre femei și bărbați și solidaritatea dintre generații.

(4)

Articolul 174 din TFUE recunoaște că unele regiuni ale Uniunii sunt afectate de un handicap demografic grav și permanent, care poate afecta nivelul de dezvoltare al acestora, fiind necesar să li se acorde o atenție deosebită dacă Uniunea dorește realizarea obiectivului său privind coeziunea economică, socială și teritorială.

(5)

În conformitate cu articolul 25 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Uniunea recunoaște și respectă dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală.

(6)

Îmbătrânirea este, fără îndoială, o provocare pentru întreaga societate și pentru toate generațiile din Europa, dar, în același timp, este un aspect ce ține și de solidaritatea între generații și de familie.

(7)

Procentul populației Uniunii cu vârsta de aproape 60 de ani și mai mult va crește într-un ritm mult mai rapid ca până acum. Este un lucru foarte pozitiv, fiind o consecință logică a îmbunătățirii sănătății și a calității vieții. Cu toate acestea, din cauza acestei schimbări demografice, Uniunea se confruntă cu o serie de provocări.

(8)

Consiliul European a recunoscut în mai multe rânduri necesitatea de a aborda efectul îmbătrânirii populațiilor asupra modelelor sociale europene. O modalitate esențială de a face față acestei schimbări rapide a piramidei vârstelor constă în promovarea creării unei culturi a îmbătrânirii active pe toată durata vieții, asigurând astfel populației în proces de creștere rapidă, care în prezent se apropie de 60 de ani sau se află la o vârstă mai înaintată și care, în general, este mai sănătoasă și mai bine instruită în comparație cu oricare dintre grupurile de vârstă anterioare, posibilități convenabile de angajare și de participare activă la viața socială și de familie, inclusiv prin voluntariat, învățare pe tot parcursul vieții, exprimare culturală și sport.

(9)

Organizația Mondială a Sănătății definește îmbătrânirea activă ca fiind un proces prin care sunt optimizate oportunitățile în materie de sănătate, de participare și de siguranță, în vederea îmbunătățirii calității vieții în cursul procesului de îmbătrânire. Îmbătrânirea activă le permite persoanelor să își atingă potențialul de bunăstare fizică, socială și mentală pe tot parcursul vieții și să participe în cadrul societății, și în același timp să li se ofere protecție, securitate și îngrijire adecvate atunci când au nevoie. Prin urmare, promovarea îmbătrânirii active necesită o abordare multidimensională și o asumare prin susținerea de lungă durată cu participarea tuturor generațiilor.

(10)

Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012) ar trebui să aibă la bază experiența dobândită prin Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale (2010) și Anul european al activităților de voluntariat care promovează cetățenia activă (2011) și ar trebui, prin urmare, promovate sinergiile între acești ani europeni și Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații (2012) (denumit în continuare „anul european”).

(11)

Proporția în continuă creștere în Europa a persoanelor vârstnice și creșterea numărului de boli cronice fac din promovarea îmbătrânirii în condiții bune de sănătate a tuturor oamenilor, în special a persoanelor mai în vârstă, o sarcină mai importantă ca oricând, prin care să li se sprijine vitalitatea și demnitatea, printre altele prin asigurarea accesului la servicii de îngrijire de sănătate adecvate și de înaltă calitate, servicii de îngrijire pe termen lung și servicii sociale, precum și dezvoltarea unor inițiative de promovare a prevenirii riscurilor de sănătate asociate cu procesul de îmbătrânire. Îmbătrânirea în condiții bune de sănătate poate contribui la creșterea participării la piața muncii a persoanelor în vârstă, le poate permite acestora să rămână active în societate o perioadă mai îndelungată, le poate ameliora calitatea vieții și limita presiunea asupra sistemelor de sănătate, de securitate socială și de pensii.

(12)

Comisia și-a prezentat punctul de vedere în privința provocărilor de ordin demografic cu care Uniunea este confruntată și a modalităților de abordare a acestora în comunicările sale „Viitorul demografic al Europei – transformarea unei provocări în oportunitate” din 12 octombrie 2006, „Promovarea solidarității dintre generații” din 10 mai 2007 și „Gestionarea impactului îmbătrânirii populației în UE (Raportul privind îmbătrânirea populației, 2009)” din 29 aprilie 2009.

(13)

Diversitatea generațiilor mai vârstnice din Europa va crește în continuare. Prin urmare, este necesar să se promoveze activ egalitatea de șanse și să se încurajeze participarea. Cetățenii activi provenind din medii diferite au o importantă funcție de relaționare în cadrul societății, promovează integrarea și contribuie la economie.

(14)

La 22 februarie 2007, Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului au adoptat o rezoluție privind „Oportunitățile și provocările datorate schimbărilor demografice în Europa: contribuția persoanelor în vârstă la dezvoltarea economică și socială”, care evidențiază atât necesitatea creșterii posibilităților de participare activă a persoanelor în vârstă, inclusiv prin intermediul muncii voluntare, cât și noile oportunități economice („economia vârstei a treia”) pe care le generează creșterea cererii din partea persoanelor în vârstă pentru anumite bunuri și servicii, precum și importanța unei imagini publice pozitive a persoanelor aparținând vârstei a treia.

(15)

La 8 iunie 2009, Consiliul a adoptat concluziile sale privind „Egalitatea de șanse pentru femei și bărbați: o îmbătrânire activă și demnă”, în care se recunoaște faptul că, la nivelul întregii Uniuni, persoanele în vârstă, femei sau bărbați, care aspiră la o viață activă și doresc să îmbătrânească cu demnitate, întâmpină dificultăți serioase și se propun statelor membre și Comisiei o serie de măsuri, printre care promovarea unor politici de îmbătrânire activă, ținând seama de diferitele situații din diverse state membre și de diferitele provocări cu care se confruntă femeile și bărbații.

(16)

La 30 noiembrie 2009, Consiliul a adoptat concluziile sale privind „Îmbătrânirea sănătoasă și demnă”, invitând Comisia, printre altele, „să elaboreze activități de sensibilizare pentru promovarea îmbătrânirii active, inclusiv un posibil An european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații în 2012”.

(17)

În comunicarea sa intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” din 3 martie 2010, Comisia a subliniat importanța pentru Uniune a promovării îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate a populației, în interesul coeziunii sociale și al creșterii productivității. La 23 noiembrie 2010, Comisia a adoptat, ca parte din strategia Europa 2020, o inițiativă emblematică intitulată „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă”, în cadrul căreia statele membre ar trebui, în special, să promoveze politici de promovare a îmbătrânirii active. La 16 decembrie 2010, Comisia a adoptat, de asemenea, o inițiativă emblematică intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială”. Atingerea acestor obiective politice necesită măsuri întreprinse la toate palierele guvernamentale, precum și măsuri ale diferitelor părți interesate nonguvernamentale; la rândul lor, aceste obiective ar putea găsi sprijin, la nivelul Uniunii, prin activitățile de sensibilizare și promovare a schimbului de bune practici din cadrul anului european. Coordonatorii la nivel național ar trebui să se asigure că acțiunea la nivel național se desfășoară în mod coordonat și că este concordantă cu obiectivele anului european. Participarea altor instituții și părți interesate ar trebui, de asemenea, planificată.

(18)

La 7 iunie 2010, Consiliul a adoptat concluziile sale privind „Îmbătrânirea activă”, invitând Comisia „să continue pregătirea Anului european al îmbătrânirii active în 2012, în cadrul căruia pot fi subliniate avantajele îmbătrânirii active și contribuția acesteia la solidaritatea între generații și pot fi promovate inițiative promițătoare de sprijinire a îmbătrânirii active la toate nivelurile”.

(19)

La 11 noiembrie 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluție intitulată „Provocările demografice și solidaritatea între generații”, în care invită statele membre să acorde îmbătrânirii active un loc prioritar în următorii ani. Rezoluția a subliniat și faptul că anul european ar trebui să evidențieze, în special, contribuția pe care o au persoanele în vârstă în cadrul societății și să ofere posibilități de promovare a solidarității, cooperării și înțelegerii între generații și posibilități de cooperare între persoanele tinere și cele în vârstă.

(20)

Avizele emise de Comitetul Economic și Social European și de Comitetul Regiunilor subliniază, de asemenea, importanța pe care o are pentru Europa îmbătrânirea activă, evidențiind, printre altele, valoarea pe care o are asistența medicală destinată tuturor generațiilor.

(21)

Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (3) invită statele membre, prin orientările nr. 7 și 8, să sporească participarea pe piața muncii prin politici de promovare a îmbătrânirii active, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a lucrătorilor în vârstă prin promovarea inovării în domeniul organizării muncii și creșterea capacității de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă prin dezvoltarea competențelor și prin participarea acestora la programele de învățare pe tot parcursul vieții. Orientarea nr. 10 subliniază necesitatea de a îmbunătăți atât sistemele de protecție socială, cât și politicile de învățare de-a lungul vieții și de incluziune activă cu scopul de a crea mereu noi perspective pentru fiecare persoană în diferitele etape ale vieții sale, de a o proteja de pericolul sărăciei și excluziunii sociale și de a intensifica participarea ei activă în societate.

(22)

În comunicarea sa intitulată „Agenda digitală pentru Europa”, prima inițiativă emblematică din cadrul strategiei Europa 2020 adoptată la 19 mai 2010, Comisia a subliniat importanța aplicațiilor și serviciilor în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) pentru o îmbătrânire frumoasă și a propus, în special, dezvoltarea programului comun de asistență pentru autonomie la domiciliu (AAD). Agenda digitală pentru Europa a recomandat, de asemenea, să fie întreprinse acțiuni concrete pentru a ameliora competențele în informatică ale tuturor europenilor, inclusiv pe cele ale persoanelor vârstnice, un grup suprareprezentat în cadrul celor 150 de milioane de cetățeni, sau aproximativ 30 % din numărul total al cetățenilor, care nu au utilizat niciodată internetul. Facilitarea accesului la noile tehnologii și oferirea de formare pentru utilizarea acestora ar îmbunătăți și mai mult oportunitățile pentru persoanele vârstnice.

(23)

În contextul strategiei Europa 2020, Comisia a propus lansarea, în cadrul inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”, a unui parteneriat pentru inovare în domeniul îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate (AHAIP). AHAIP ar avea drept scop să permită cetățenilor să trăiască mai mult timp în mod independent și în bune condiții de sănătate și să crească, până în 2020, cu doi numărul mediu de ani de viață sănătoasă.

(24)

Comisia pune în aplicare în prezent Strategia europeană de acțiune pentru persoanele cu handicap 2010-2020, care, dată fiind corelația frecventă între handicap și îmbătrânire, cuprinde acțiuni relevante pentru persoanele în vârstă. În special acțiunile privind accesibilitatea, rezultate din abordările urmărind să asigure accesul general, sunt relevante. Sunt relevante, de asemenea, și acțiunile de sprijinire a unui trai independent și a incluziunii în comunitate, inclusiv acele acțiuni ce vizează persoanele în vârstă cu handicap care au nevoie de un nivel ridicat de sprijin, care au necesități complexe și care sunt deosebit de vulnerabile și predispuse la excluziune socială. În plus, Uniunea și toate statele membre au semnat Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, care conține, printre altele, dispoziții relevante pentru persoanele în vârstă.

(25)

Ziua europeană a solidarității dintre generații se sărbătorește în fiecare an la 29 aprilie. Această zi oferă Uniunii o bună posibilitate de a-și reînnoi angajamentul privind întărirea solidarității și a cooperării dintre generații, pentru a promova o societate echitabilă și durabilă.

(26)

Prezenta decizie prevede un pachet financiar care constituie principala referință pentru autoritatea bugetară, în sensul punctului 37 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (4).

(27)

Îmbătrânirea activă este, de asemenea, vizată de mai multe fonduri ale Uniunii, precum Fondul social european (5), Fondul european de dezvoltare regională (6), Programul Progress (7), Programul de învățare de-a lungul vieții (8) și, în special, programul său Grundtvig, programul în domeniul sănătății (9), programele specifice legate de TIC și de științele socioeconomice și umaniste din cadrul celui de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare (10), planul de acțiune intitulat „A îmbătrâni frumos în societatea informațională”, programul comun AAD (11), programul-cadru pentru competitivitate și inovare (12) cu proiecte pilot de punere în aplicare a TIC pentru o bătrânețe frumoasă, acțiunea pregătitoare Calypso privind turismul social, precum și planul de acțiune pentru mobilitate urbană.

(28)

Pentru a asigura participarea unei game variate de organizații, ar trebui facilitate pe durata anului european, în măsura posibilului, evenimente și operațiuni care au loc la o scară mai mică.

(29)

Participarea la anul european a rețelelor relevante de la nivelul Uniunii ar trebui încurajată și sprijinită cu resurse adecvate.

(30)

Deoarece obiectivele anului european nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre din cauza necesității schimbului transnațional de informații și a necesității diseminării exemplelor de bune practici în întreaga Uniune și, în consecință, având în vedere amploarea acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este stabilit în articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

(a)

sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța îmbătrânirii active și a diferitelor dimensiuni ale acesteia și garantarea faptului că acest subiect ocupă un loc prioritar în agenda politică a părților interesate de la toate nivelurile, pentru a evidenția rolul util pe care respectivele persoane în vârstă îl joacă în societate și în economie, o mai mare considerație pentru acest lucru, promovarea îmbătrânirii active, a solidarității dintre generații, păstrarea vitalității și respectarea demnității tuturor oamenilor și intensificarea efortului de a mobiliza potențialul persoanelor vârstnice, indiferent de originea lor, și de a le permite acestora să se bucure de o viață independentă;

(b)

stimularea dezbaterii, schimbul de informații și dezvoltarea învățării reciproce între statele membre și părțile interesate la toate nivelurile în vederea promovării politicilor de îmbătrânire activă, identificarea și diseminarea bunelor practici și promovarea cooperării și a sinergiilor;

(c)

propunerea unui cadru de angajament și acțiune concretă pentru a permite Uniunii, statelor membre și părților interesate la toate nivelurile, cu participarea societății civile, a partenerilor sociali și a mediului de afaceri, accentuându-se în special strategiile de promovare a informațiilor, să dezvolte soluții inovatoare, politici și strategii pe termen lung, inclusiv strategii cuprinzătoare de gestionare a vârstelor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și munca, prin intermediul unor activități specifice, și să urmărească obiective specifice în domeniul îmbătrânirii active și al solidarității dintre generații;

(d)

promovarea unor activități care vor sprijini combaterea discriminării pe criterii de vârstă, depășirea stereotipurilor legate de vârstă și eliminarea barierelor, în special în ceea ce privește capacitatea de inserție profesională.

(a)

statelor membre;

(b)

țărilor candidate;

(c)

țărilor din Balcanii de Vest; și

(d)

statelor din cadrul Acordului European de Liber Schimb care sunt părți la Acordul privind Spațiul Economic European.