19.10.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/1 |
DECIZIA COMISIEI
din 20 aprilie 2011
privind ajutorul presupus în favoarea întreprinderii Trèves nr. C 4/10 (ex NN 64/09) pus în aplicare de Republica Franceză
[notificată cu numărul C(2011) 2585]
(Numai textul în limba franceză este autentic)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2011/676/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,
având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),
după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu articolele menționate (1) și având în vedere aceste observații,
întrucât:
I. PROCEDURĂ
(1) |
Prin diverse articole publicate în presă în primăvara anului 2009, Comisia a fost informată că întreprinderea Trèves ar fi beneficiat de o investiție de 55 de milioane de euro din Fondul pentru modernizarea producătorilor de piese de schimb pentru automobile (denumit în continuare „FMEA”). Prin scrisorile din 5 mai 2009, 11 iunie 2009, 10 iulie 2009 și 4 noiembrie 2009, Comisia a adresat autorităților franceze solicitări de informații în această privință. Autoritățile menționate au răspuns la aceste solicitări prin intermediul scrisorilor (sau mesajelor electronice) din 5 iunie 2009, 23 iunie 2009, 18 august 2009, 18 noiembrie 2009 și 23 decembrie 2009. |
(2) |
Pe de altă parte, la 8 ianuarie 2010, a avut loc, la sediul Comisiei, o reuniune la solicitarea autorităților franceze. În urma acestei reuniuni, autoritățile franceze au furnizat informații suplimentare prin mesajul electronic din 15 ianuarie 2010. |
(3) |
Prin scrisoarea din 29 ianuarie 2010, Comisia a informat Franța cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”) cu privire la investiția FMEA și la un plan de reeșalonare a datoriilor fiscale și sociale (denumit și „plan de stingere a datoriilor”) acordat întreprinderii Trèves de către administrația franceză. Franța a comunicat observațiile sale cu privire la inițierea procedurii oficiale de investigare la 25 martie 2010. |
(4) |
Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsurile în cauză. |
(5) |
Comisia a primit observații în această privință de la următoarele părți interesate: Republica Italiană, întreprinderea Trèves, grupul PSA Peugeot Citroën, grupul Renault, un concurent al întreprinderii Trèves care dorește să rămână anonim și FMEA (3). Comisia a transmis Franței aceste observații, dându-i posibilitatea să le comenteze, și a primit comentariile acesteia prin scrisoarea din 5 octombrie 2010. La 18 noiembrie 2010, a avut loc, de asemenea, o reuniune cu autoritățile franceze. În sfârșit, informații suplimentare au fost transmise Comisiei prin mesajele electronice din 21 decembrie 2010 și din 22 februarie 2011. |
II. DESCRIEREA MĂSURILOR INVESTIGATE
(6) |
Înainte de a începe descrierea măsurilor investigate, trebuie să se prezinte Fondul strategic de investiții (denumit în continuare „FSI”), FMEA, CDC Entreprises, societatea de gestiune a FMEA (punctul II.1), precum și întreprinderea Trèves și măsurile luate în legătură cu aceasta (punctul II.2 de mai jos). În sfârșit, vor fi expuse motivele care au condus la inițierea procedurii oficiale de investigare cu privire la investiția FMEA și la planul de reeșalonare a datoriilor fiscale și sociale (punctul II.3 de mai jos). |
II.1. FSI, FMEA, CDC Entreprises
(7) |
Din cauza crizei care a început în 2008, Franța a creat Fondul strategic de investiții (denumit în continuare „FSI”), pentru a-și sprijini economia. La puțin timp după aceea, FSI, în parteneriat cu grupul PSA Peugeot Citroën (denumit în continuare „PSA”) și cu grupul Renault (denumit în continuare „Renault”), au creat FMEA. Dacă FSI urmărește să intervină în orice tip de întreprindere, indiferent de sectorul economic în cauză, FMEA nu intervine decât în favoarea producătorilor de piese de schimb din sectorul auto. |
(8) |
Fondul strategic de investiții este un fond, în valoare de 20 de miliarde de euro, pe care guvernul francez l-a creat în decembrie 2008 pentru a răspunde nevoilor de fonduri proprii ale întreprinderilor estimate ca fiind generatoare de creștere și de competitivitate pentru economia franceză. Conform conducerii FSI, acesta din urmă nu investește decât în întreprinderi care trebuie să prezinte bune perspective de creștere și de competitivitate pentru economia franceză. |
(9) |
FSI este deținut în proporție de 49 % de guvernul francez și în proporție de 51 % de Caisse des Dépôts et Consignation (Casa de Depuneri și Consemnațiuni, denumită în continuare „CDC”). CDC „și filialele sale constituie un grup public în serviciul interesului general și al dezvoltării economice” din Franța (4); administratorii săi sunt numiți prin decret. |
(10) |
Consiliul de administrație al FSI este prezidat de directorul general al CDC și este compus, pe lângă președinte, din șase administratori dintre care unul reprezintă CDC, doi reprezintă statul (directorul general al participațiilor statului și directorul general al întreprinderilor) și trei reprezintă interesele întreprinderilor (administratorii întreprinderilor SCOR, Essilor și Artémis). |
(11) |
FMEA este un fond comun de investiții cu capital de risc a cărui misiune este favorizarea apariției unor producători de piese de schimb pentru automobile competitivi și capabili să le ofere clienților o capacitate de cercetare și de dezvoltare și o monitorizare internațională consolidată. Acesta realizează investiții de până la 60 de milioane de euro, în beneficiul exclusiv al subscriitorilor săi, individual sau împreună cu alți investitori privați sau alte fonduri. |
(12) |
Crearea FMEA (25 martie 2009) se înscrie în cadrul planului de susținere a sectorului auto, anunțat de președintele Republicii Franceze la 4 decembrie 2008. Acesta cuprinde 600 de milioane de euro provenind de la FSI (200 de milioane de euro), de la PSA (200 de milioane de euro) și de la Renault (200 de milioane de euro). |
(13) |
Gestiunea FMEA este asigurată de CDC Entreprises, o filială a CDC. Astfel, deciziile privind investițiile sunt luate de CDC Entreprises. |
(14) |
FMEA are un comitet de selecție și un comitet de investiții, responsabile de întocmirea dosarelor înainte de realizarea investiției de către societatea de gestiune CDC Entreprises. Cei trei investitori sunt prezenți în mod egal în aceste comitete: PSA, Renault și FSI. |
(15) |
Conform regulamentului organic al FMEA, comitetul de selecție este în mod obligatoriu consultat de societatea de gestiune în ceea ce privește caracterul strategic al proiectelor de investiții. Avizele sale consultative nu reprezintă o obligație pentru societatea de gestiune. Acestea sunt adoptate cu o majoritate de două treimi. |
(16) |
Comitetul de investiții este consultat în mod obligatoriu înainte de fiecare investiție sau cesionare sau cu privire la orice derogare de la criteriile și regulile politicii de investiții. Atunci când se pronunță asupra unui proiect de investiții sau de cesionare, avizele sale sunt adoptate cu o majoritate de două treimi și nu reprezintă o obligație pentru societatea de gestiune. Cu toate acestea, în cazul unui vot negativ al unuia dintre cei trei investitori, avizul va fi considerat negativ. În acest caz, proiectul de investiții sau de cesionare este trimis comitetului de selecție. |
(17) |
CDC Entreprises este un actor important în ceea ce privește investițiile de capital din Franța. Aceasta trebuie să respecte toate normele adoptate de Autoritatea Piețelor Financiare în materie de gestiune în numele terților, în special normele privind independența alegerii investițiilor și prevenirea conflictelor de interese. CDC Entreprises gestionează, printre altele, investițiile FSI în IMM-urile necotate, precum și investițiile în numele CDC și al altor investitori. |
(18) |
CDC Entreprises este în proporție de 100 % filiala CDC. Președintele și directorul general al CDC Entreprises sunt numiți de Consiliul de administrație, ai cărui membri sunt numiți, la rândul lor, de către CDC. |
(19) |
CDC Entreprises a încheiat cu FSI o convenție de asistență și de consiliere, în conformitate cu care o echipă dedicată a FSI acordă asistență CDC Entreprises pentru preselecția proiectelor de investiții (studii de fezabilitate și evaluare a riscurilor, studiu și asistență la punerea în aplicare a acestor intervenții, printre altele) și urmărirea investițiilor realizate. |
(20) |
Având în vedere organizarea și funcționarea comitetelor FMEA, numai CDC Entreprises are capacitatea de a crea obligații pentru FMEA. Deciziile comitetelor nu sunt obligatorii pentru societatea de gestiune (cu excepția derogărilor de la criteriile și regulile politicii de investiții și ale gestiunii conflictelor de interese, ipoteze care nu sunt relevante în cazul de față). Autoritățile franceze au precizat că, până în prezent, CDC Entreprises nu a considerat niciodată oportun să se pronunțe în materie de investiții împotriva avizelor comitetelor. |
(21) |
Graficul nr. 1 de mai jos prezintă pe scurt legăturile dintre statul francez, CDC, CDC Entreprises, FSI, FMEA, PSA și Renault. Graficul nr. 1 Legăturile dintre statul francez, CDC, CDC Entreprises, FSI, FMEA, PSA și Renault
|
II.2. Întreprinderea Trèves și măsurile luate în privința acesteia
(22) |
Întreprinderea Trèves este o întreprindere specializată în producția de elemente de interior pentru autovehicule. Trèves avea aproximativ 6 500 de angajați înainte de punerea în aplicare a planului de restructurare în curs (planul de restructurare vizează 1 300 de persoane). Întreprinderea este organizată în jurul a trei centre de activitate: echipamente de izolare fonică (5), scaune și componente și textile. Întreprinderea cuprindea 9 uzine (2 sunt în prezent închise) și are sedii în 14 țări (printre care Spania, Regatul Unit, Portugalia, Slovenia și Republica Cehă). Cifra sa de afaceri este realizată în proporție de 40 % în Franța. Principalii săi clienți sunt Renault, Peugeot SA, Volkswagen, Nissan și Toyota. |
(23) |
Cu puțin timp înainte de declanșarea crizei din 2008, Trèves începea să beneficieze de avantajele unui prim plan de restructurare lansat în 2005, care urmărea reducerea numărului de angajați și raționalizarea capacităților de producție. Când a apărut criza, Trèves a decis să își modifice și să își aprofundeze planul de restructurare și a dorit să poarte discuții cu creditorii în cadrul unei proceduri de conciliere (6). |
(24) |
Astfel, la 25 mai 2009, a fost încheiat un protocol de conciliere între acționarul Trèves (holdingul „Severt”, acționar unic), societățile din grupul Trèves, creditorii (respectiv băncile) și FMEA. Acest protocol are la bază punerea în aplicare a unui plan de restructurare (planul este descris în secțiunea V.1.1.). |
(25) |
Finanțarea planului de restructurare era estimată la [110-140] (7) de milioane de euro. Ca atare, diferitele părți și-au luat angajamentele descrise în cadrul protocolului din 25 mai 2009. |
(26) |
Constructorii Peugeot și Renault s-au angajat să contribuie cu 33,3 milioane de euro în cadrul finanțării […]. |
(27) |
Grupul Trèves s-a angajat să depună toate eforturile pentru a genera în cursul anului 2009 o sumă care să corespundă unei proporții de [5-20] din necesarul de numerar, adică [5-30] de milioane de euro. |
(28) |
Un nou credit bancar în valoare de [10-30] de milioane de euro a fost acordat de către bănci. În plus, băncile au fost de acord cu un împrumut de consolidare în valoare de [30-60] de milioane de euro destinat rambursării creditelor pe termen scurt ([0-20] de milioane) și a creditelor pe termen mediu ([30-40] de milioane) existente. Noul credit și împrumutul de consolidare trebuie să fie rambursate în totalitate în […] 2014. |
(29) |
Contribuția FMEA în întreprindere se ridică la 55 de milioane de euro. Din această sumă, [40-50]de milioane de euro au fost aduse sub formă de titluri de creanță cu acces la capital (respectiv „ORAPA” sau obligațiuni rambursabile în acțiuni cu paritate ajustabilă), titluri remunerate printr-un cupon fix de [> 8] %. În paralel, [5-15] milioane de euro au fost aduse prin majorarea capitalului (subscrierea unor noi acțiuni ordinare), FMEA având astfel o participație de [< 50] la capitalul Trèves. |
(30) |
Creditorii publici au acordat un plan de stingere a datoriilor fiscale și sociale de 18,4 milioane de euro […]. Acest plan constă în reeșalonarea rambursării datoriilor fiscale și sociale ale întreprinderii Trèves, însoțit de plata penalităților și a dobânzilor de întârziere. |
II.3. Motivele care au determinat inițierea procedurii
(31) |
Finanțarea planului de restructurare a întreprinderii Trèves se bazează pe aportul de noi fonduri în valoare totală de [100-120] de milioane (această sumă nu include împrumutul de consolidare). Din această sumă, 55 de milioane sunt asigurate de FMEA. La acestea se adaugă planul de stingere a datoriilor fiscale și sociale, în valoare de 18,4 milioane. În decizia sa de inițierea a procedurii oficiale de investigare, Comisia își exprimă îndoielile cu privire la calificarea acestor două măsuri din urmă ca ajutor de stat în conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE. |
(32) |
În ceea ce privește investiția FMEA, Comisia arată că o serie de elemente par să indice că această investiție este realizată din bugetul statului. La prima vedere, această investiție pare să fie realizată din resurse de stat și imputabilă statului (8). Îndoielile Comisiei se bazează în special pe observarea modului de funcționare a FSI, a FMEA și a CDC Entreprises, menționat mai sus. |
(33) |
Comisia își prezintă, de asemenea, îndoielile în ce privește respectarea de către investiția menționată a criteriului investitorului privat în economia de piață. Comisia afirmă în special că nu poate stabili cu certitudine, dată fiind situația sectorului auto și a întreprinderii care se confrunta cu anumite dificultăți financiare (9), în primul rând, dacă ipotezele planului de restructurare sunt credibile, realiste și prudente, în al doilea rând, dacă evaluarea întreprinderii Trèves înainte de investiție este prudentă și, în al treilea rând, dacă perspectiva unei rate interne de rentabilitate (denumită în continuare „RIR”) de [> 12 %] (10) trebuie considerată suficientă în ce privește riscul asumat de FMEA. |
(34) |
În ceea ce privește planul de stingere a datoriilor fiscale și sociale, Comisia se întreabă dacă comportamentul administrației franceze poate fi comparat cu cel al unui creditor privat aflat în aceeași situație, care urmărește recuperarea sumelor care îi sunt datorate. Comisia nu a dispus de toate elementele care să îi permită să concluzioneze că creditorii publici erau, în temeiul protocolului de conciliere din 25 mai 2009, într-o poziție cel puțin la fel de favorabilă ca cea a creditorilor privați ai întreprinderii Trèves (adică băncile), care au fost, de asemenea, de acord cu reeșalonarea creanțelor, acordând un împrumut de consolidare. Comisia are astfel îndoieli în ceea ce privește respectarea de către planul de stingere a datoriilor fiscale și sociale a principiului creditorului privat în economia de piață. |
(35) |
În sfârșit, Comisia indică în decizia sa de inițiere a procedurii că dacă ar fi necesar ca cele două măsuri susmenționate să fie calificate ca ajutoare de stat, compatibilitatea acestora ar putea fi examinată pe baza liniilor directoare ale Comisiei privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (11) (denumite în continuare „liniile directoare”). Comisia afirmă totuși că, în această etapă, nu poate stabili cu certitudine dacă sunt îndeplinite toate condițiile impuse de liniile directoare menționate. |
III. OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE
(36) |
Prin scrisoarea din 2 iulie 2010, grupul Trèves a comunicat Comisiei observațiile sale. Conform acestuia, modalitățile și condițiile investiției FMEA în grupul Trèves și aplicarea planului de reeșalonare a datoriilor fiscale și sociale nu intră sub incidența articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
(37) |
În primul rând, grupul Trèves susține că teza potrivit căreia ajutorul este imputabil statului este nefondată deoarece, prin intermediul FMEA, grupul Trèves a ales un angajament cu doi producători de vehicule de talie internațională care reprezintă [> 50] % din cifra sa de afaceri. Pe de altă parte, acesta contestă analiza Comisiei conform căreia societatea a fost nevoită să facă apel la resurse de stat deoarece, pe de o parte, resursele FMEA provin, conform acestuia, de la actori privați și, pe de altă parte, participarea altor investitori privați la finanțarea societății (băncile) dovedește faptul că aceasta putea să obțină finanțare pe piață. |
(38) |
În al doilea rând, grupul Trèves respinge categoric analiza Comisiei cu privire la situația economică a societății Trèves între 2005 și 2008. Potrivit acestuia, Comisia confundă criza generală din 2008 din sectorul auto cu situația individuală a societății, care a cunoscut o evoluție neîntreruptă și semnificativă a cifrei de afaceri între 1999 ([500-700] de milioane de euro) și 2004 ([900-1 100] de milioane de euro). Această evoluție a fost într-adevăr stopată de criza care a afectat sectorul auto în al doilea semestru al anului 2008. Planurile de restructurare din 2005 și 2009 nu urmăreau remedierea problemelor de numerar, ci constau în raționalizarea capacităților de producție ale societății, în vederea relansării întreprinderii într-un context conjunctural dificil și nu pentru a-i asigura supraviețuirea, așa cum o arată evoluția EBITDA (12) a întreprinderii Trèves între 2005 și 2007 și redresarea rezultatelor sale începând cu 2009. |
(39) |
Pe de altă parte, grupul Trèves contestă importanța pe care Comisia o acordă declarațiilor ministrului francez al industriei, potrivit cărora dacă statul nu ar fi intervenit, Trèves ar fi intrat în faliment. O declarație politică subiectivă, pronunțată într-un context social tensionat, nu este relevantă pentru aprecierea situației economice și financiare reale a unei întreprinderi. |
(40) |
În consecință, caracterul prudent al investiției FMEA în întreprinderea Trèves ar fi incontestabil atât pe plan financiar, cât și pe plan industrial. Întreprinderea reamintește că FMEA nu a fost singurul investitor; alături de FMEA, existând numeroși alți potențiali investitori, precum și un număr de parteneri privați care s-au implicat alături de FMEA. Contrar presupunerilor Comisiei, nu există nicio contradicție între logica financiară și logica industrială a investiției FMEA. Potrivit grupului Trèves, faptul că un constructor deține o participație în cadrul unuia dintre furnizorii săi în scopul consolidării relațiilor lor industriale și că obține un beneficiu financiar ca urmare a creșterii acestuia este o practică obișnuită în sectorul auto. |
(41) |
În al treilea rând, grupul Trèves insistă să fie respectat principiul investitorului prudent în economia de piață. Într-adevăr, condițiile investiției sunt nu numai foarte stricte, dar și foarte avantajoase pentru FMEA. Pe de altă parte, întreprinderea Trèves dispunea în 2008-2009 de atuurile esențiale care să îi asigure refacerea rapidă a rentabilității (puncte de lucru și creștere în țările emergente, diversificarea portofoliului de clienți constructori, orientare clară către cercetare-dezvoltare). Ținând seama de aceste atuuri, planul de restructurare industrială și financiară a întreprinderii Trèves a fost întocmit pe baza unor previziuni prudente și rezonabile, ca urmare a unui audit aprofundat al situației întreprinderii. În sfârșit, rezultatele bune înregistrate de întreprinderea Trèves în 2009-2010 demonstrează caracterul prudent al investiției. |
(42) |
În sfârșit, grupul Trèves consideră că dacă investiția FMEA ar intra sub incidența articolului 107 alineatul (1) din TFUE, acest ajutor ar fi compatibil cu liniile directoare, deoarece restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii este asigurată, restructurarea societății Trèves nu generează nicio denaturare a concurenței și este însoțită de măsuri compensatorii deja puse parțial aplicare ([…], diminuarea capacităților de producție, reducerea numărului de angajați și, în sfârșit, partea de finanțare a restructurării întreprindere Trèves cu privire la care se presupune că ar proveni de la bugetul statului rămâne limitată la minimul strict al costurilor de restructurare). |
(43) |
În ceea ce privește planul de reeșalonare a datoriilor fiscale și sociale, grupul Trèves estimează în primul rând că respectă principiile creditorului privat în economia de piață. De asemenea, Comisia nu poate presupune că în eventualitatea în care s-ar concluziona că măsurile se califică drept ajutor, posibilitatea unui plan de reeșalonare prudent din partea autorităților franceze ar fi exclusă de facto. În schimb, planul de reeșalonare prevede penalități și majorări de întârziere, o rată a dobânzii mai mare decât rata legală care ar putea fi solicitată de cere un creditor privat, ipoteci de prim rang […] și autoritățile publice au intervenit concomitent cu creditorii privați. |
(44) |
Prin scrisoarea din 22 iunie 2010, FMEA a comunicat Comisiei observațiile sale. FMEA respinge calificarea drept ajutor de stat a investiției sale în întreprinderea Trèves, în primul rând având în vedere autonomia de care dispune în ceea ce privește alegerea investițiilor sale, precum și demersul adoptat pentru atingerea obiectivelor. |
(45) |
FMEA insistă asupra faptului că își stabilește intervențiile complet independent. Această autonomie rezultă nu numai din statutul său, ci și din modul în care este administrat. FMEA, în calitate de fond comun de investiții cu capital de risc, dispune de o societate de gestiune care se supune la rândul ei normelor de gestiune în numele terților. Independența statutară a societății de gestiune în ceea ce privește alegerea investițiilor sale, aceasta acționând în funcție de interesul patrimonial al subscriitorilor, contribuie la asigurarea autonomiei FMEA în etapa în care se ia decizia de a investi. În ceea ce privește comitetele consultative ale FMEA, comitetul de selecție și comitetul de investiții, avizele acestora nu pot fi emise decât cu aprobarea unuia dintre cei doi constructori. Până în prezent, societatea de gestiune, CDC Entreprises, nu a acționat niciodată în contradictoriu față de avizele emise de comitete. În consecință, influența investitorilor privați, și anume Renault și Peugeot, este preponderentă în ce privește selectarea și definirea proiectelor de investiții. |
(46) |
Pe de altă parte, investiția FMEA în întreprinderea Trèves ilustrează politica de investiții a FMEA care privilegiază întreprinderile cu o mare capacitate de inovație și cu un mare potențial de creștere și de rentabilitate în filiera producătorilor de piese de schimb pentru automobile. Societatea Trèves este un producător de piese de schimb european de prim rang care, de altfel, prezenta interes […] și pentru alte fonduri private. Îmbunătățirea clară a rezultatelor societății începând cu 2010 demonstrează realitatea și relevanța planului de restructurare prezentat de Trèves. Dificultățile temporare ale societății, determinate de criza economică și financiară, au permis, de asemenea, ca FMEA să negocieze o investiție în condiții foarte avantajoase. |
(47) |
FMEA consideră, în consecință, că investiția sa nu poate fi calificată ca ajutor de stat. |
(48) |
Prin scrisoarea din 6 iulie 2010, Renault a comunicat Comisiei observațiile sale. Acesta contestă în primul rând afirmațiile Comisiei, conform cărora subscrierea sa la FMEA ar fi legată de împrumutul pe care i l-a acordat statul în aprilie 2009. Societatea reamintește că atunci când a fost creat fondul, în 20 ianuarie 2009 (13), nu deținea nicio informație cu privire la un eventual viitor împrumut acordat constructorilor de către stat. Obiectivul împrumutului care i-a fost acordat în aprilie 2009 era finanțarea nevoilor generale ale întreprinderii având în vedere criza de pe piețele financiare în cel de-al patrulea trimestru al anului 2008 și în primul trimestru al anului 2009. |
(49) |
Pe de altă parte, subscrierea Renault la FMEA era justificată din motive economice, industriale și financiare: într-adevăr, pentru Renault, este indispensabil din punct de vedere strategic și financiar să își consolideze aprovizionarea permanentă, bazându-se pe furnizori siguri și competitivi, care se așteaptă la un randament al investițiilor. FMEA îi permite astfel grupului Renault să investească în întreprinderi importante pentru sector, precum întreprinderea Trèves, care rămâne un furnizor esențial pentru industria auto europeană. În consecință, intervențiile FMEA urmează aceeași abordare ca cea a grupului Renault, care este, de asemenea, un investitor prudent în economia de piață. |
(50) |
În sfârșit, societatea Renault împărtășește fără rezerve observațiile FMEA prezentate ca răspuns la decizia de inițiere a procedurii oficiale a Comisiei, cu privire la rolul său în conducerea FMEA, la modul de funcționare a acestuia din urmă, la autonomia sa și a societății sale de gestiune, în legătură cu autoritățile publice. |
(51) |
Prin scrisoarea din 6 iulie 2010, PSA a comunicat Comisiei observațiile sale. Potrivit PSA, investiția FMEA în întreprinderea Trèves nu este numai rentabilă, ci corespunde și intereselor sale economice și strategice. |
(52) |
Participarea PSA la FMEA se înscrie în dorința comună a constructorului și a fondului de a investi în întreprinderi strategice, cu o mare capacitate de inovație, capabile să asigure siguranța aprovizionărilor și de a consolida în mod optim sectorul producătorilor de piese de schimb pentru automobile. Pe de altă parte, PSA estimează că investiția FMEA răspunde cerințelor sale de rentabilitate cu privire la riscul asumat. |
(53) |
În sfârșit, PSA insistă asupra lipsei de condiționalitate între decizia sa de a participa la FMEA și încheierea unei convenții privind un împrumut de 3 miliarde de euro între statul francez și constructor, în martie 2009. |
(54) |
Prin scrisoarea din 23 iunie 2010, un concurent al întreprinderii Trèves, care dorește să își păstreze anonimatul, a comunicat Comisiei observațiile sale. Acesta împărtășește analizele Comisiei descrise în decizia de inițiere a procedurii din 29 ianuarie 2010. Acesta consideră efectiv că întreprinderea Trèves se confrunta cu dificultăți economice înainte de începerea crizei economice și nu poate beneficia așadar de măsurile cadrului comunitar temporar. Pe de altă parte, oricare ar fi situația economică a societății Trèves, ajutoarele de stat de care ar putea beneficia trebuie însoțite de importante măsuri compensatorii, având în vedere efectele negative majore asupra concurenței. Într-adevăr, un ajutor al cărui unic scop este menținerea unei întreprinderi în funcțiune în mod artificial într-un sector caracterizat de supracapacitate structurală pe termen lung, nu este justificat. Concurentul consideră că întreprinderea Trèves ar trebui să fie obligată să își limiteze prezența pe piață prin vânzarea unor filiale sau prin reducerea activităților sale în mod drastic și să contribuie mai mult la propriile resurse pentru restructurare. |
(55) |
Prin scrisoarea din 15 iunie 2010, Ministerul Dezvoltării Economice din Italia a comunicat Comisiei observațiile sale. Acesta împărtășește „argumentele” (14) Comisiei cu privire la două aspecte fundamentale: investiția FMEA reprezintă, fără îndoială, un ajutor de stat având în vedere prezența certă a fondurilor publice și acest tip de ajutor este destinat susținerii întreprinderilor care, înainte de al doilea trimestru al anului 2008, se confruntau cu dificultăți în sensul liniilor directoare. |
IV. COMENTARIILE FRANȚEI
(56) |
Prin scrisoarea din 25 martie 2010, autoritățile franceze au comunicat Comisiei observațiile lor, ca urmare a inițierii procedurii oficiale de investigare la 29 ianuarie 2010. |
(57) |
Potrivit acestora, modalitățile și condițiile investiției FMEA în societatea Trèves nu intră sub incidența articolului 107 alineatul (1) din TFUE, deoarece investiția nu s-a efectuat prin intermediul resurselor de stat, ci prin intermediul unor fonduri majoritar private și neimputabile statului. Chiar dacă resursele FMEA ar fi considerate resurse de stat sau dacă decizia de a investi ar fi imputabilă statului, autoritățile franceze consideră că această investiție prezintă toate caracteristicile unei investiții prudente în economia de piață. Pe de altă parte, acestea consideră, de asemenea, că reeșalonarea datoriei fiscale și sociale la care au consimțit creditorii publici satisface criteriile creditorului privat care urmărește recuperarea sumelor care îi sunt datorate. |
(58) |
Autoritățile franceze susțin că investiția FMEA nu a implicat în niciun fel transferul unor resurse de stat în sensul jurisprudenței „Stardust Marine” (15). Fondurile FMEA sunt, în ce privește partea constructorilor PSA și Renault (2/3), fonduri complet private și, în ce privește partea FSI (1/3), deși de origine publică, fonduri care nu se află sub controlul permanent al statului. FSI, creat după modelul fondurilor de investiții private, este constituit sub forma unei societăți anonime în concurență cu alte fonduri private de investiții. Acesta efectuează investiții pe termen lung, al căror obiectiv este rentabilitatea. |
(59) |
Pe de altă parte, societatea de gestiune a FMEA, CDC Entreprises, datorită statutului său și modului în care funcționează, nu se află sub tutela autorităților publice. Având în vedere statutul său, aceasta este independentă din punct de vedere juridic de CDC și investește în beneficiul exclusiv al subscriitorilor săi, în concurență cu investitorii privați sau alături de aceștia. CDC Entreprises gestionează așadar fondurile FMEA complet independent. În ceea ce privește investiția în întreprinderea Trèves, aceasta a urmat recomandările comitetelor de selecție și de investiții ale FMEA, fără nicio intervenție din partea statului. În consecință, autoritățile franceze concluzionează, pe de o parte, că resursele investite nu sunt resurse de stat în măsura în care nu se află în mod constant sub controlul public și deci la dispoziția autorităților naționale și, pe de altă parte, că decizia de a investi nu este imputabilă statului, deoarece CDC Entreprises nu acționează decât în interesul exclusiv al subscriitorilor FMEA și complet independent. |
(60) |
În ceea ce privește conformitatea investiției FMEA cu principiul investitorului prudent în economia de piață, autoritățile franceze reamintesc că politica de investiții a FMEA favorizează proiectele rentabile și strategice pentru sectorul auto, care înregistrează o creștere semnificativă și o mare capacitate de inovare. În cazul întreprinderii Trèves, investiția a fost realizată pe baza unui Business Plan realist și riguros, validat de mai mulți analiști privați. Investiția FMEA în capitalul întreprinderii Trèves și subscrierea ORAPA au fost realizate concomitent cu alți investitori privați și în aceleași condiții (investiții „pari passu”). Potrivit autorităților franceze, aceste elemente sunt suficiente pentru a stabili conformitatea investiției cu practicile pieței. |
(61) |
În ceea ce privește aplicarea principiului creditorului privat în economia de piață, autoritățile franceze estimează că planul de reeșalonare a datoriilor sociale și fiscale acordat întreprinderii Trèves se supune ideii care susține aplicarea acestui criteriu, și anume aceea că un creditor public, la fel ca un creditor privat, trebuie să urmărească recuperarea sumelor care îi sunt datorate de un debitor care se confruntă cu dificultăți financiare. Autoritățile franceze precizează în primul rând că grupului Trèves nu i s-a acordat nicio remitere a datoriei fiscale sau sociale. Acestea consideră că cele două elemente fundamentale care permit evaluarea criteriului creditorului privat, respectiv prezența penalităților și majorărilor de întârziere și rata dobânzii practicate, sunt respectate în cazul de față. Într-adevăr, planul de reeșalonare prevede dobânzi și penalități de întârziere, stabilite în prealabil în acordul privind planul de reeșalonare și luate în considerare în calculul ratelor lunare datorate de întreprinderea Trèves. Pe de altă parte, în conformitate cu articolul 1153 din Codul civil care prevede că în lipsa unei clauze contractuale, întârzierea la plata unei sume datorate unui creditor privat determină obligația de plată a unor dobânzi moratorii, la rata prevăzută de lege. Această rată era de 3,79 % în 2009, an în cursul căruia a fost stabilit planul de reeșalonare. În schimb, dobânda anuală pe întreaga durată a planului de reeșalonare este de aproximativ [5-10] %. În subsidiar, autoritățile franceze reamintesc că, în același timp cu planul de reeșalonare a pasivului social și fiscal, băncile creditoare ale grupului Trèves au consimțit la o reeșalonare a propriilor creanțe, prin intermediul unui împrumut de consolidare. Așadar, creditorii privați ai întreprinderii Trèves au acordat ei înșiși facilități de plată, pentru a asigura rambursarea creanțelor lor. |
(62) |
Autoritățile franceze constată în primul rând că majoritatea observațiilor primite confirmă faptul că investiția FMEA în întreprinderea Trèves nu poate fi calificată drept ajutor de stat. În consecință, autoritățile franceze nu vor face niciun comentariu suplimentar cu privire la aceste observații. |
(63) |
În schimb, în ceea ce privește observațiile prezentate de autoritățile italiene și de societatea anonimă care s-a prezentat drept concurent al întreprinderii Trèves, autoritățile franceze doresc să comunice Comisiei următoarele observații. |
(64) |
Autoritățile franceze constată că autoritățile italiene se limitează la a afirma că investiția FMEA în întreprinderea Trèves trebuie calificată ca ajutor de stat având în vedere „rolul decisiv” al fondurilor publice. Această afirmație nu este susținută de nicio demonstrație sau justificare. |
(65) |
Autoritățile franceze susțin, de asemenea, că întreprinderea concurentă a întreprinderii Trèves presupune, de asemenea, fără să demonstreze, existența unui ajutor de stat care ar fi incompatibil cu liniile directoare și cu cadrul temporar adoptat de Comisie în decembrie 2008 pe fondul crizei economice și financiare. Datele pe care se bazează această întreprindere sunt fie inexacte, fie în afara contextului și, astfel, interpretate în mod eronat și parțial. |
V. EVALUAREA MĂSURILOR INVESTIGATE
(66) |
Atunci când Comisia examinează o măsură națională, trebuie în primul rând să examineze dacă măsura respectivă poate fi calificată drept ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Odată ce s-a stabilit această calificare, Comisia poate aprecia dacă această măsură poate fi considerată compatibilă cu piața comună pe baza derogărilor permise de TFUE de la principiul interzicerii ajutoarelor de stat. Dacă măsura investigată nu constituie un ajutor de stat, examinarea compatibilității ajutorului este irelevantă. |
V.1. Evaluarea prezenței unui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE
(67) |
În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE „sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”. |
(68) |
Această dispoziție menționează criteriile conform cărora o măsură națională poate fi calificată ca ajutor de stat. Astfel cum Curtea de Justiție reamintește în hotărârea sa din 15 iunie 2006, aceste criterii sunt „finanțarea unei astfel de măsuri de către stat sau prin intermediul unor resurse de stat, existența unui avantaj pentru o întreprindere, selectivitatea măsurii respective, precum și incidența acesteia din urmă asupra schimburilor dintre statele membre și denaturarea concurenței astfel rezultate” (16). |
(69) |
Aceste criterii sunt cumulative și trebuie astfel satisfăcute pentru ca o măsură să poată fi calificată ca ajutor de stat. Prin urmare, din momentul în care Comisia stabilește că unul dintre aceste criterii nu este satisfăcut, aceasta poate afirma cu certitudine că măsura investigată nu constituie un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
V.1.1. Investiția FMEA în valoare de 55 de milioane
(70) |
În ceea ce privește investiția FMEA în întreprinderea Trèves, în valoare de 55 de milioane de euro, trebuie să se verifice în primul rând dacă este îndeplinit criteriul avantajului. |
(71) |
Conform unei jurisprudențe constante (17), un aport de fonduri într-o întreprindere nu constituie un ajutor de stat dacă se realizează în circumstanțe care ar fi acceptabile pentru un investitor privat acționând în condițiile normale ale economiei de piață („criteriul investitorului privat în economia de piață”). |
(72) |
În această privință, dacă se pornește de la ipoteza că FMEA își va revinde participația în cadrul întreprinderii Trèves în cursul anului 2012, rata internă de rentabilitate („RIR”) calculată de FMEA având în vedere investiția sa este de [> 12 %] pe an. Această rată reprezintă rentabilitatea, înainte de impozitare, a întregii investiții FMEA, adică atât aportul direct de capital, în valoare de [5-15] milioane de euro, cât și aportul sub formă de titluri de creanță cu acces la capital (ORAPA), în valoare de [40-50] de milioane de euro. |
(73) |
Prin urmare, pentru a aprecia dacă este respectat criteriul investitorului privat într-o economie de piață, Comisia trebuie să se pronunțe asupra următoarelor chestiuni:
|
(74) |
Comisia va adăuga la răspunsurile la întrebările (b) și (d) o serie de considerații legate de structura investiției FMEA și de repartizarea câștigului de capital. |
(75) |
Răspunsurile la aceste întrebări îi vor permite Comisiei să stabilească dacă FMEA a acționat în condiții similare celor de care ar fi avut nevoie un investitor privat a cărui investiție prezintă un risc generat atât de situația sectorului auto din momentul investiției, cât și de situația întreprinderii care se confrunta cu anumite dificultăți financiare. |
(76) |
Astfel cum s-a arătat deja la considerentul 23, cu puțin timp înainte de declanșarea crizei financiare și economice din 2008, întreprinderea Trèves începea să se bucure de avantajele unui prim plan de restructurare, lansat în 2005, care urmărea reducerea numărului de angajați și raționalizarea capacităților de producție (18). Când a apărut criza, Trèves a decis modificarea și aprofundarea planului său de restructurare. |
(77) |
Astfel, începând cu vara anului 2008, întreprinderea Trèves și-a relansat planul de restructurare, iar la sfârșitul lunii decembrie 2008, cu câteva luni înainte de protocolul de conciliere din 25 mai 2009, puteau fi deja observate următoarele rezultate:
|
(78) |
La începutul anului 2009, Trèves a întocmit în mod mai oficial o nouă versiune a planului de restructurare, beneficiind în acest scop de asistența cabinetului independent de consultanță […]. Acest cabinet a validat în special cuantumul necesarului de numerar considerat necesar pentru finanțarea planului ([110-140] de milioane de euro, a se vedea considerentul 25 și următoarele). |
(79) |
În primul rând, trebuie subliniat că previziunile pentru cifrele de afaceri viitoare incluse în planul de restructurare par credibile și realiste. Într-adevăr, aceste previziuni se bazează pe anticiparea de către constructori a unui nivel al comenzilor mult în scădere. De exemplu, volumele anticipate pentru 2009 sunt mai mici cu [15-25] % față de nivelul din 2008. Pe de altă parte, previziunile sunt consecvente cu cele efectuate în aceeași perioadă de către analiștii din sectorul auto (de exemplu, societatea JD Power), în ceea ce privește redresarea preconizată a sectorului și configurația acestuia până în 2011. Astfel, Trèves și-a estimat cifra viitoare de afaceri pe baza unei previziuni prudente și serioase a volumelor. Planul rămâne prudent în ceea ce privește evoluția sectorului și se bazează pe un nivel al activității în 2011 […] față de vânzările realizate în 2008. |
(80) |
Planul pune apoi în aplicare o importantă diminuare a costurilor. Această diminuare este realizată, printre altele, prin consolidarea eficienței forței de muncă și prin realizarea unor economii în legătură cu costurile de exploatare […] (19) […]. Diminuarea costurilor se bazează, de asemenea, pe o reducere semnificativă a numărului de angajați (restructurarea vizează în total 1 300 de persoane). |
(81) |
Pe baza acestor măsuri, planul de restructurare prevede:
|
(82) |
Trebuie menționat faptul că, înainte de a-și asuma obligația, FMEA a mandatat el însuși cabinetul […] în vederea executării, între jumătatea lunii martie și sfârșitul lunii aprilie 2009, a unui audit complet al situației Trèves (așa-numitele exerciții de due diligence). De asemenea, echipele FMEA au analizat și validat planul de restructurare. |
(83) |
Pe de altă parte, în cadrul restructurării sale, Trèves se obligă să cedeze activitatea sa „[…]”, ținând seama de echilibrele industriale și sociale cu privire la această operațiune și urmărind să contribuie la competitivitatea capacităților industriale ale noului grup Trèves. |
(84) |
Având în vedere elementele de mai sus, Comisia concluzionează că planul de restructurare pe baza căruia FMEA a efectuat investiția în întreprinderea Trèves poate fi considerat credibil și realist. |
(85) |
Valoarea fondurilor proprii ale întreprinderii Trèves înainte de investiția FMEA a fost stabilită la [15-40] de milioane de euro. Pe această bază, FMEA a obținut [< 50] % din capitalul Trèves, printr-o operațiune de majorare a capitalului cu [5-15] milioane de euro. Comisia trebuie să verifice dacă această evaluare este adecvată și prudentă, având în vedere situația întreprinderii din acel moment. |
(86) |
Există mai multe metode de estimare a valorii fondurilor proprii ale unei întreprinderi (20). O metodă utilizată frecvent este cea a multiplului EBITDA. Aceasta permite evaluarea valorii fondurilor proprii ale unei întreprinderi pentru anul X înmulțind EBITDA din anul X cu o cifră (multiplul) considerată adecvată pentru acel sector, din rezultat scăzându-se datoria netă. |
(87) |
O altă metodă este cea numită Discounted Cash Flow Analysis (analiza fluxului de numerar actualizat). Fluxurile de numerar disponibile (Free Cash Flows) nominale ale întreprinderii pentru anii viitori sunt actualizate în funcție de costul mediu ponderat al capitalului nominal (denumit în continuare Weighted Average Cost of Capital sau „WACC”), din valoarea obținută scăzându-se datoria netă. |
(88) |
A treia metodă este cea a multiplului cifrei de afaceri. Aceasta permite evaluarea valorii fondurilor proprii ale unei întreprinderi pentru anul X înmulțind cifra de afaceri din anul X cu o cifră (multiplul) considerată adecvată pentru sectorul respectiv, din rezultat scăzându-se datoria netă. |
(89) |
Pentru evaluarea întreprinderii Trèves înainte de investiție, FMEA a utilizat metodele „Discounted Cash Flow Analysis” și cea a multiplului cifrei de afaceri. În fapt, Trèves nu avea un EBITDA pozitiv la sfârșitul anului 2008, astfel încât prima metodă menționată, cea a multiplului EBITDA, nu era practicabilă. |
(90) |
În schimb, metoda „Discounted Cash Flow Analysis” era posibilă și permitea luarea în considerare a perspectivelor de restabilire a profitabilității, ceea ce conduce la integrarea în evaluare a efectelor benefice preconizate în urma îmbunătățirii performanțelor întreprinderii. Metoda multiplului cifrei de afaceri a fost, de asemenea, utilizată ca măsură de prudență și cu titlu de confirmare. |
(91) |
În ce privește metoda „Discounted Cash Flow Analysis” a întreprinderii, costul de capital sau WACC sectorial, incluzând riscul specific sectorului, a fost estimat la 12 %. FMEA a calculat ulterior un WACC mai prudent de [> 12] %, incluzând primele de risc specific suplimentare legate de dimensiunea întreprinderii și de caracterul nelichid al investiției. Acesta a reținut în cele din urmă un WACC de [> 12] %, pentru a ține seama de riscul suplimentar legat de contextul evoluției negative (și anume restructurarea) întreprinderii. Valoarea pe termen lung a întreprinderii (numită valoare terminală) este calculată pe baza rezultatelor din 2011. FMEA a stabilit astfel valoarea fondurilor sale proprii în grupul Trèves la [15-40] de milioane de euro. |
(92) |
În ce privește metoda multiplului cifrei de afaceri, multiplul reținut și aplicat la cifra de afaceri de la sfârșitul anului 2008 a fost [0-1]. Acest multiplu corespunde multiplilor observați pe piață pentru întreprinderi comparabile în momentul tranzacției. Trebuie subliniat că acești multipli au atins, la sfârșitul anului 2008 și începutul anului 2009, nivelurile cele mai scăzute din istorie din cauza crizei financiare și economice care a afectat puternic sectorul auto și al producătorilor de piese de schimb (în fapt, media pe termen lung a multiplului cifrei de afaceri pentru sectorul pieselor de schimb pentru automobile se situează la 0,51). Pe baza unui multiplu de [0-1], valoarea fondurilor proprii ale întreprinderii Trèves se stabilește la [15-40] de milioane de euro. |
(93) |
Astfel, deși multiplul de [0-1] este un multiplu care trebuie considerat cel mai scăzut din istorie, FMEA a reținut valoarea obținută pe baza acestui multiplu și nu pe cea obținută pe baza unui multiplu mediu pe termen lung sau pe mai mulți ani. De asemenea, FMEA nu a reținut, la rândul său, valoarea obținută pe baza metodei „Discounted Cash Flow Analysis”. Din cele de mai sus rezultă că evaluarea fondurilor proprii ale grupului Trèves, înainte ca FMEA să realizeze investiția, este adecvată și prudentă. Aceasta se situează efectiv în partea de jos a intervalului stabilit conform metodei „Discounted Cash Flow Analysis” și mai multor bursieri. O evaluare realizată în acest context constituie un element favorabil pentru investitorul privat, deoarece tinde să consolideze perspectivele câștigului de capital în contextul revenirii multiplilor de evaluare la nivelurile lor istorice medii. |
(94) |
Pe de altă parte, trebuie reamintit că investiția FMEA nu se limitează la un aport de capital de [5-15] milioane de euro care îi dă dreptul la [< 50] % din cota-parte a grupului Trèves. FMEA a contribuit, de asemenea, cu [40-50] de milioane de euro sub forma unor titluri de creanță cu acces la capital (ORAPA) și cu o dobândă de [> 8] % pe an. Această structură este o structură complexă pe un investitor privat ar fi solicitat-o într-un sector precum subcontractarea în sectorul auto. Într-adevăr, prezența unui volum important de ORAPA cu o paritate variabilă în funcție de performanțele întreprinderii, constituie unul dintre mecanismele de control cu cele mai multe stimulente. |
(95) |
Mecanismul pus în aplicare de FMEA este următorul. ORAPA pot fi rambursate prin emiterea unor noi acțiuni ale societății Trèves. Paritatea se stabilește în 2011 prin obținerea unei marje a excedentului brut de exploatare de […] %. Dacă se atinge acest prag, FMEA va obține […] % din fondurile proprii, prin rambursarea obligațiilor. Dacă pragul nu este atins, rambursarea obligațiilor ar duce la deținerea de către FMEA a […] % din fondurile proprii. Interesul conducerii Trèves este astfel de a asigura realizarea acestei marje a excedentului brut de exploatare […]. Interesele investitorului financiar și cele ale administratorilor-acționari sunt astfel puternic legate, pentru a maximiza în final valoarea societății. |
(96) |
Modul general de abordare al unui investitor privat constă în aprecierea ratei interne a rentabilității anuale prin proiectul de investiții respectiv. Pentru a calcula RIR anuală a unei investiții într-o întreprindere, trebuie să se stabilească valoarea fondurilor proprii ale acestei întreprinderi în momentul anticipării rentabilității. |
(97) |
Astfel cum s-a arătat deja la considerentele 85-87, există mai multe metode de stabilire a valorii unei întreprinderi. Pentru a aprecia valoarea întreprinderii în cursul anului 2012, an în care FMEA și-ar putea ceda participația (21), FMEA a utilizat metoda multiplului EBITDA. Această metodă este adesea utilizată în sectorul industrial pentru a prevedea modalitățile de retragere a unui investitor de capital sau cvasi-capital. Pe de altă parte, calculând rentabilitatea scontată pe baza EBITDA, FMEA se bazează pe o măsură pertinentă a redresării întreprinderii, care trebuie realizată între investiția sa (25 mai 2009) și sfârșitul anului 2011. În plus, reținând valoarea EBITDA prevăzută pentru 2011 și nu cea prevăzută pentru 2012 (care este mai mare), FMEA adoptă o abordare prudentă, verificând dacă redresarea întreprinderii are loc în mod satisfăcător într-un termen destul de scurt (puțin peste doi ani și jumătate). |
(98) |
Ca urmare, în cazul de față, RIR calculată de FMEA se bazează pe trei ipoteze menționate în planul de restructurare. În primul rând, grupul Trèves ar trebui să aibă, la sfârșitul anului 2011, un EBITDA de [50-80] de milioane de euro. În al doilea rând, valoarea Trèves la sfârșitul anului 2011 este stabilită pe baza unui multiplu al EBITDA de [1-6]. În al treilea rând, se estimează o datorie netă la sfârșitul anului 2011 de [50-150] de milioane de euro. Comisia trebuie astfel să stabilească dacă aceste trei ipoteze pot fi considerate credibile și realiste în momentul în care a fost efectuată investiția FMEA. |
(99) |
În primul rând, în ceea ce privește valoarea EBITDA pentru 2011, trebuie subliniat că această previziune se bazează pe punerea în aplicare a planului de restructurare și, astfel cum am explicat la considerentul 76 și următoarele, acest plan poate fi considerat ca fiind credibil și realist. Astfel, trebuie reamintit că diminuarea costurilor este pusă în aplicare în principal prin consolidarea eficienței forței de muncă și prin realizarea unor economii de costuri de exploatare, în special datorită […]. Diminuarea costurilor se bazează și pe o reducere semnificativă a numărului de angajați (restructurarea vizează în total 1 300 de persoane). |
(100) |
În al doilea rând, multiplul EBITDA utilizat ([1-6]) pentru a stabili valoarea întreprinderii corespunde multiplului mediu din acel sector calculat pe perioada 2000-2009 ([1-6]), minus deviația standard, ca măsură de precauție, legată schimbării situației întreprinderii. Acest multiplu este cu puțin mai mare decât multiplul din sector la momentul investiției (aproximativ 4,2). Totuși, este suficient de prudent să ne bazăm pe o cifră de [1-6] în timpul evaluării pentru sfârșitul anului 2011, ținând seama de redresarea previzibilă a ratei, această redresare începând deja în mod evident în momentul investiției ([1-6] în decembrie 2008, față de [1-6] în mai 2009). Acest multiplu pare de asemenea deosebit de prudent ținând seama de previziunile pe termen lung pentru acest sector care indică multipli între [1-6] și [1-6]. |
(101) |
În al treilea rând, previziunile stabilite în aprilie 2009 indicau o îmbunătățire a datoriei nete, care trebuia să ajungă de la [100-200] de milioane de euro la sfârșitul anului 2008, la [100-200] de milioane de euro la sfârșitul anului 2010 (aceasta se înrăutățise înainte, ajungând de la [100-200] de milioane de euro la sfârșitul anului 2005, la [100-200] de milioane de euro la sfârșitul anului 2008). Având în vedere nivelul global al EBITDA previzionat pentru perioada 2009-2011, lipsa unor costuri suplimentare semnificative legate de investițiile corporale și necorporale și lipsa unor provizioane suplimentare ținând seama de costurile de restructurare, anticiparea unei diminuări cu [0-30] de milioane de euro pare prudentă. |
(102) |
Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona ipotezele de la baza calculului RIR în momentul investiției sunt rezonabile. |
(103) |
În ceea ce privește caracterul acceptabil al RIR vizată, de [> 12 %], având în vedere riscul pe care îl prezintă investiția, Comisia formulează următoarele observații. |
(104) |
În primul rând, trebuie reamintit că un calcul efectuat pe baza datelor expuse la considerentele 97-100 conduce în realitate la o RIR de [> 15 %]. Totuși, ca măsură de siguranță și de prudență, FMEA a aplicat o reducere de […] % asupra valorii EBITDA preconizate pentru 2011. În consecință, o RIR de [> 12 %] reținută în scopul prezentei analize este o RIR obținută într-un scenariu pesimist în ceea ce privește evoluția întreprinderii. Într-adevăr, astfel cum s-a arătat deja, scenariul de bază conduce la o RIR de [> 15 %], în timp ce un scenariu optimist (EBITDA mai mare cu […] %) conduce la o RIR de aproximativ [> 20 %]. |
(105) |
În prezent, trebuie subliniat că, ținând seama de caracterul nelichid al operațiunii, nu este posibilă o raportare la prețuri cotate comparabile (de exemplu, pentru împrumuturile subordonate) în momentul investiției FMEA, pentru a evalua dacă nivelul RIR previzionat este adecvat. În schimb, mai multe elemente prezentate mai jos permit evaluarea unei RIR minime de [> 12 %], reținute de FMEA în mai 2009. |
(106) |
Trebuie remarcat în primul rând că randamentele investițiilor observate în domeniul subcontractării în sectorul auto sunt adesea scăzute. Într-adevăr, în timpul celor cinci ani care au precedat criza din cel de-al doilea semestru al anului 2008, RIR medie era de 8,5 % (22). Totuși, profesioniștii din domeniul investițiilor au investit adesea în acest sector, fiind conștienți de posibilul câștig legat de nivelul scăzut de evaluare a întreprinderilor din acest sector [față de alte sectoare]. Astfel, în 2006, s-au putut observa RIR excepționale (de peste 20 % pe an, timp de trei ani) pentru investitorii care au investit în perioadele slabe ale pieței, în 2003. |
(107) |
Prin urmare, pentru a depăși randamentele medii observate, un profesionist din domeniul investițiilor trebuie să se bazeze pe o bună cunoaștere a pieței, ceea ce este cazul FMEA și să prevadă o structură de participare care să îi permită optimizarea randamentului, acesta fiind, de asemenea, cazul investiției FMEA (a se vedea considerațiile privind structura investiției, de la considerentele 94 și 95 și privind partajarea câștigului de capital, de la considerentele 110 și 111). |
(108) |
Ulterior, autoritățile franceze fac referire la un studiu al AFIC (Asociația Franceză a Investitorilor de Capital) care urmărește evoluția performanțelor din sectorul investițiilor de capital din Franța. Acest studiu se bazează pe datele comunicate de peste 120 de structuri care gestionează peste 500 de fonduri de investiții. Activitatea AFIC indică o performanță netă cuprinsă între 14,1 % pentru sfârșitul anului 2007 și 10,8 % pentru sfârșitul anului 2008 (dată mai apropiată de data investiției FMEA) pentru „capitalul de dezvoltare”. Capitalul de dezvoltare este subdiviziunea capitalului de investiții relevantă în raport cu politica de investiții a FMEA (achiziționarea unei participații minoritare și aport de capital nou). După luarea în considerare a costului remunerației societății de gestiune, estimat la maximum […], RIR vizată pentru a putea atinge o performanță a pieței este cuprinsă între 12 și 15 %. |
(109) |
În sfârșit, parametrii disponibili în momentul investiției permit stabilirea unui cost mediu ponderat al capitalului („WACC”) stabilit pe baza MEDAF (23) și adaptat sectorului auto din Franța, care include primele de risc specific suplimentare legate de dimensiunea întreprinderii Trèves și de caracterul nelichid al investiției. Ținând seama de aceste elemente suplimentare inerente primei de risc, WACC aferent este estimat la [> 12] % în momentul investiției, majorat la [> 12] % de FMEA (a se vedea considerentul 91). Trebuie însă reamintit faptul că WACC este rata rentabilității minime solicitată de furnizorii de fonduri ai unei întreprinderi (acționari și creditori), pentru finanțarea unor proiecte de investiții. WACC calculat pentru Trèves oferă astfel un indiciu semnificativ cu privire la acceptabilitatea unei RIR minime de [> 12 %] (24). |
(110) |
Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că câștigul de capital al întreprinderii Trèves nu va fi repartizat între FMEA și acționarul istoric în funcție de cota-parte pe care o deține în capitalul Trèves. Într-adevăr, în ipoteza unei retrageri în […], acordul încheiat între acționari precizează că primele […] milioane de euro din valoarea întreprinderii vor fi atribuite în întregime FMEA (prima tranșă). Ulterior, produsul cesionării cuprins între […] milioane de euro și o sumă egală cu suma investiției FMEA capitalizată la […] % pe an este împărțită între FMEA ([…] %) și acționarii istorici ([…] %) (a doua tranșă). În sfârșit, FMEA primește […] % din produsul cesionării peste acest prag, iar acționarii istorici, […] %. |
(111) |
Acest acord privind repartizarea câștigului de capital avantajează FMEA. Într-adevăr, FMEA primește astfel o garanție importantă legată de faptul că se va atinge rapid o RIR de [> 12 %] la investiția sale (această rată fiind aferentă WACC al Trèves prezentat mai sus). În plus, acest acord determină acționarul istoric și conducerea întreprinderii să realizeze sau chiar să depășească obiectivele planului de restructurare, acest plan conducând, conform scenariului, la o RIR de [> 12 %], [> 15 %] sau [> 20 %] pentru FMEA. |
(112) |
În consecință, din constatările de mai sus rezultă faptul că RIR previzională de [> 12 %] era rezonabilă la momentul investiției și acceptabilă având în vedere riscul pe care îl prezintă. |
(113) |
În urma analizei planului de restructurare a întreprinderii Trèves, a evaluării sale înainte de investiția FMEA, a structurii acestei investiții, a ipotezelor care susțin o RIR de [> 12 %], a caracterului adecvat al nivelului acestei RIR, în special cu privire la acordul prevăzut între acționari în ce privește repartizarea câștigului de capital, trebuie să se constate că FMEA a acționat în condiții similare condițiilor pe care le-ar fi solicitat un investitor privat a cărui investiție prezintă un risc legat atât de situația sectorului auto din momentul investiției, cât și de situația întreprinderii, care se confrunta cu anumite dificultăți financiare. Cu alte cuvinte, investiția FMEA în valoare de 55 de milioane de euro respectă criteriul investitorului privat în economia de piață. Prin urmare, aceasta nu conferă un avantaj întreprinderii Trèves. |
V.1.2. Planul de reeșalonare a datoriilor fiscale și sociale
(114) |
Administrația franceză a acordat întreprinderii Trèves un plan de reeșalonare a datoriilor fiscale și sociale în valoare de 18,4 milioane de euro. În ceea ce privește această măsură, Comisia dorește în primul rând să analizeze criteriul avantajului. |
(115) |
Conform practicii decizionale a Comisiei și jurisprudenței, un acord de reeșalonare a datoriilor de către un creditor public nu constituie un ajutor de stat în cazul în care comportamentul său poate fi comparat cu cel al unui creditor privat care „încearcă să recupereze sume ce îi sunt datorate și care încheie în acest scop acorduri cu debitorul, în temeiul cărora datoriile acumulate vor fi eșalonate sau fracționate în vederea facilitării rambursării” (25). |
(116) |
Planul de reeșalonare a datoriilor reprezintă, pentru creditorii publici ai Trèves, o soluție mai bună decât executarea silită. Într-adevăr, în cazul executării silite, creditorii publici, având în vedere gradul general de îndatorare a întreprinderii, nu ar fi recuperat decât o parte din creanțe, neprivilegiate. În schimb, în urma reeșalonării, în vederea garantării datoriilor fiscale și sociale au fost constituite ipoteci de prim rang […] (articolul […] din protocolul de consiliere din 25 mai 2009). Aceste active sunt identificate în anexa 7 la protocol. La 31 decembrie 2008, valoarea lor netă contabilă era de [25-35] de milioane de euro. Cuantumul garanțiilor constituite în favoarea creditorilor publici acoperă așadar peste 140 % din suma creanței lor, aceasta fiind constituită din suma principală (18,4 milioane de euro), din penalitățile de întârziere și din dobânzile de întârziere (a se vedea considerentul 117). |
(117) |
Pe de altă parte, creditorii publici ai întreprinderii Trèves vor percepe dobânzi. În fapt, cuantumul de 18,4 milioane de euro a fost majorat cu penalități de întârziere în valoare de [1-2] milioane de euro și cu dobânzi de întârziere în valoare de [1-2] milioane de euro, întreaga sumă care trebuie rambursată situându-se între […] și […] în rate lunare de […] euro. Penalitățile și dobânzile de întârziere adăugate se ridică la suma de [2-4] milioane, însemnând [10-20] % din suma principală, ceea ce reprezintă, pe durata medie ponderată a planului de reeșalonare, o dobândă anuală de aproximativ [0-10] %. Această rată era de la început mai mare decât ratele acceptate de instituțiile financiare pentru împrumuturile acordate întreprinderii Trèves în cadrul protocolului de conciliere din 25 mai 2009, atât pentru noul credit, cât și pentru împrumutul de consolidare (26). |
(118) |
În această privință, trebuie subliniat, de asemenea, că angajamentul creditorilor publici a fost luat în același timp cu un angajament important al băncilor (împrumut de consolidare de [30-60] de milioane și un nou credit de [10-30] de milioane). În plus, protocolul de conciliere indică în mod explicit că garanțiile acordate băncilor sunt de rangul al doilea […], ceea ce înseamnă că acești creditori nu pot avea nicio garanție atâta timp cât nu au fost rambursate în întregime sumele datorate creditorilor publici de prim rang. |
(119) |
În plus, grupul Trèves nu beneficiat de nicio remitere a datoriei fiscale și sociale. |
(120) |
În sfârșit, autoritățile franceze au confirmat că planul de reeșalonare actual nu reprezintă prelungirea sau modificarea unui plan precedent. |
(121) |
În consecință, din cele de mai sus reiese că planul de reeșalonare a datoriilor fiscale și sociale atribuit întreprinderii Trèves a fost acordat de către administrația franceză pe baza unor ipoteze, considerate credibile, care susțin planul de restructurare (a se vedea secțiunea V) și însoțit de modalități acceptabile pentru un creditor privat în economia de piață, în aceleași condiții. |
V.2. Concluzie privind evaluarea prezenței unui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE
(122) |
Având în vedere elementele prezentate la secțiunea V.1, reiese că nici investiția FMEA în valoare de 55 de milioane de euro, nici planul de reeșalonare a datoriilor fiscale și sociale în valoare de 18,4 milioane de euro nu conferă un avantaj grupului Trèves. În consecință, aceste măsuri nu reprezintă ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
VI. CONCLUZIE GENERALĂ
(123) |
După ce a efectuat o analiză aprofundată a măsurilor respective, Comisia constată că acestea nu reprezintă ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Măsurile luate cu privire la întreprinderea Trèves, constând într-o investiție a Fondului pentru modernizarea producătorilor de piese de schimb pentru automobile (FMEA), în valoare de 55 de milioane de euro, și un plan de reeșalonare a datoriilor fiscale și sociale, în valoare de 18,4 milioane de euro, acordat de către Republica Franceză, nu reprezintă ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Republicii Franceze.
Adoptată la Bruxelles, 20 aprilie 2011.
Pentru Comisie
Joaquín ALMUNIA
Vicepreședinte
(1) JO C 133, 22.5.2010, p. 12.
(2) A se vedea nota de subsol 1.
(3) Observațiile părților interesate sunt rezumate în secțiunea III.
(4) Articolul L518-2 din Codul monetar și financiar francez.
(5) Habitaclu și echipamente de izolare fonică, covorașe și insonorizare (HAPP).
(6) Procedura de conciliere are ca scop încheierea unui acord amiabil între un director de întreprindere și creditorii săi (publici și privați), pentru a stabili termenele de plată și/sau de remitere a datoriilor (articolul 611-7 din Codul comercial francez).
(7) Secret comercial.
(8) Într-adevăr, în conformitate cu o jurisprudență constantă (a se vedea în special hotărârea Curții în cauza Italia/Comisia, C-305/89, Rec., 1991, p. I-1603, punctul 13), nu există motive pentru a se face o distincție între cazul în care ajutorul este acordat direct de către stat și cele în care acesta este acordat de organisme publice sau private pe care statul le instituie sau le desemnează pentru a gestiona ajutorul. Într-adevăr, dreptul european nu poate admite ca simplul fapt de a crea instituții autonome responsabile de distribuirea ajutoarelor să permită încălcarea normelor privind controlul ajutoarelor de stat. Cu toate acestea, astfel cum a afirmat Curtea în hotărârea sa din 16 mai 2002 (C-482/99, „Stardust Marine”, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397), pentru ca măsurile să poată fi calificate drept ajutoare în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, acestea trebuie, pe de o parte, să fie acordate direct sau indirect prin intermediul unor resurse de stat și, pe de altă parte, să fie imputabile statului.
(9) Dificultățile financiare ale întreprinderii Trèves de la sfârșitul anului 2008 au fost în principal scăderea cifrei de afaceri ([650-700] milioane de euro, respectiv [20-25] % față de 2007) și o pierdere de [40-50] milioane de euro la sfârșitul exercițiului.
(10) În decizia de inițiere a procedurii, rata internă de rentabilitate menționată este de [> 15 %]. Aceasta se explică astfel: RIR preconizată pentru investiția FMEA este de [> 15 %]. Totuși, ca măsură de siguranță, FMEA aplică o reducere de […] % la EBITDA (a se vedea nota nr. 11) din exercițiul anului 2011. După reducere, RIR este de [> 12 %], aceasta fiind reținută ca rată de rentabilitate de referință în prezenta decizie. RIR de [> 15 %], menționată în decizia de inițiere a procedurii, era o rată medie: între rata de [> 15 %] fără reducere și rata de [> 12 %] cu reducere.
(11) JO C 244, 1.10.2004, p. 2.
(12) Abreviere pentru Earnings before interest, taxes, depreciation, and amortization: câștigurile înainte de deducerea dobânzilor, a taxelor, a deprecierii și a amortizării.
(13) Trebuie să reamintim aici că FMEA nu a fost creat din punct de vedere juridic decât la 25 martie 2009, data semnării regulamentului Fondului de către subscriitori și data subscrierii primei tranșe de către acești investitori. Totuși, practic, Fondul în curs de constituire și-a început activitatea de la sfârșitul lunii ianuarie.
(14) Trebuie reamintit aici că în decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia se limitează la exprimarea unor îndoieli.
(15) Hotărârea Curții în cauza C-482-99, Republica Franceză/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397.
(16) Hotărârea Curții din 15 iunie 2006 în cauzele conexate C-393/04 și C-41/05, Air Liquide Industries Belgium, Rec., 2006, p. I-5293, punctul 28.
(17) Astfel, conform Tribunalului, „trebuie să se evalueze dacă, în circumstanțe similare, un investitor privat de o dimensiune care ar putea fi comparată cu cea a organismelor care gestionează sectorul public, ar fi putut fi determinat să aducă un aport financiar la fel de important, ținând seama în special de informațiile disponibile și de evoluțiile previzibile la acea dată. În plus, în cazul în care comportamentul investitorului privat, cu care trebuie comparată intervenția investitorului public care are obiective de politică economică, nu este în mod necesar cel al unui investitor obișnuit care face plasamente de capital în vederea rentabilizării lor pe termen mai mult sau mai puțin scurt, acesta trebuie, cel puțin, să fie cel al unui holding privat sau al unui grup de întreprinderi cu o politică structurală, globală sau sectorială și care are perspective de rentabilitate pe termen mai lung”, hotărârea Tribunalului din 21 mai 2010 în cauzele conexate T-425/04, T-444/04, T-450/04 și T-456/04, Franța/Comisia, punctul 216. A se vedea, de asemenea, următoarele Comunicări ale Comisiei: Aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul participațiilor publice, Bull. CE, nr. 9-1984; Comunicarea Comisiei către statele membre. Aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE și a articolului 5 din Directiva 80/723/CEE a Comisiei în cazul întreprinderilor publice din sectorul de producție (JO C 307, 13.11.1993, p. 3).
(18) În fapt, după o scădere de [6-8] % între 2005 ([900-950] milioane de euro) și 2006 ([800-850] milioane de euro), cifra de afaceri a întreprinderii Trèves a crescut cu [4-7] % începând cu 2007 ([850-900] milioane de euro). Rentabilitatea sa a cunoscut, de asemenea, o redresare notabilă deoarece EBITDA a ajuns, în 2007, la [50-60] milioane de euro, însemnând o creștere de […] % față de 2006 ([30-40] milioane de euro) și o creștere de […] % față de EBITDA din 2005 ([40-50] milioane).
(19) […].
(20) Prin definiție, valoarea fondurilor proprii ale unei întreprinderi este egală cu valoarea întreprinderii minus datoria netă.
(21) Posibila cesionare de către FMEA a participației sale în 2012 este o ipoteză de lucru, în vederea aprecierii randamentului investițiilor din 2012, pe baza rezultatelor din 2011. Conform acordului acționarilor, FMEA are deplina libertate de a păstra sau de a ceda participația sa în primii […] ani ai investiției. Pe de altă parte, în orice caz, partajarea câștigului de capital în urma unei posibile cesionări a societății este favorabilă FMEA (a se vedea punctele 110 și 111 din decizie).
(22) Această măsură s-a realizat pe baza unui indice semnificativ al cursurilor bursei pentru principalii producători de piese de schimb pentru automobile. Dacă se include criza, RIR medie din cei cinci ani anteriori datei de 1 decembrie 2009 scade la 4,7 %.
(23) Model de evaluare a activelor financiare.
(24) WACC calculat se bazează pe un cost al datoriei de [0-10] % și un cost al fondurilor proprii de [10-20] %. Având în vedere structura compozită a investiției FMEA (aport de capital și aport de obligațiuni convertibile), este inadecvat să se evalueze această investiție favorizând costul datoriei sau costul fondurilor proprii. Se observă, de exemplu, că creanța FMEA conform ORAPA este privilegiată (privilegiul „new money”). În plus, în ce privește noul credit de [10-30] milioane de euro acordat de bănci, FMEA a negociat în conformitate cu ORAPA o poziție „pari passu” pentru o parte semnificativă a acestuia, acoperind o tranșă de [10-20] milioane de euro. Nivelul WACC pare astfel cel mai bun indicator. În orice caz, trebuie remarcat că costul fondurilor proprii, de [10-20] %, care nu poate fi reținut ca atare din motivele prezentate mai sus, este mai mic decât RIR de [> 15 %], preconizată în scenariul de bază și care constituie rentabilitatea solicitată de FMEA.
(25) Hotărârea Curții din 29 aprilie 1999 în cauza C-342/96, Spania/Comisia, denumită „Tubacex”, Rec., 1999, p. I-2459.
(26) Totuși, aceste rate sunt stabilite prin adăugarea unei marje pe baza ratelor EURIBOR, care sunt rate variabile. Prin urmare, comparația cu rata fixă de [0-10] % nu este total pertinentă, chiar dacă, începând cu 25 mai 2009, ratele acordate de către bănci nu au depășit niciodată [0-10] %.